Semiologia radiologica cardiovasculara

Aprecierea marimii cavitatilor cardiace se face utilizand 3 grade:

-gr I- cavitate usor marita
-gr II- cavitate marita
-gr III-cavitate mult marita
Aceasta apreciere in grade are importanta in dignosticul si prognosticul afectiunilor cardiace.
AS – in imaginea posteroanterioara (PA) – se proiecteaza in mijlocul opacitatii cardiace; uneori
urechiusa stg participa la formarea 1/3 inf. a arcului II stg.
AS marit e vizibil in PA:
a) pe marginea dr a cordului apare sub 3 forme:
-dublu contur concentric (sau marire de gr I) caracterizat prin aparitia unui nucleu opac in
interiorul opacitatii cardiace ce coafeaza in interior arcul inferior dr;
-dublu contur excentric sau arc in plus pe dr (marire gr II)-in care AS apare pe conturul
dr;
-AS mult marit (gr III)- formeaza singur arcul inferior fara sa atinga diafragmul

b) prin opacifierea esofagului cu bariu se observa deplasarea acestuia spre dr (exceptional

spre stg) de catre AS marit
AS marit produce -orizontalizarea bronhiei principale stg, crescand unghiul de bifurcatie
traheala
- amprenta pe conturul inferior al bronhiei stg

c) Pe marginea stg AS marit apare ca o proeminenta catre campul pulmonar la nivelul 1/3 inf a
arcului mijlociu (bombarea arcului mijlociu stg in 1/3 inf)
OAD – este pozitia optima pentru evidentierea AS marit
- in aceasta pozitie AS se examineaza prin opacifierea esofagului cu pasta baritata – AS
marit va impinge posterior esofagul
OAS -AS marit produce:
- bombarea arcului posterosuperior al opacitatii cardiace
-reduce spatiul clar retrocardiac in partea superioara a opacitatii cardiace
Profil – AS marit determina bombarea arcului posterosuperior al opacitatii cardiace

AD – in imaginea PA formeaza arcul inferior drept. In cazul in care AD e marit va bomba in

campul pulmonar depasind mai mult sau mai putin 1/3 int a hemidiafragmului dr cu modificarea
unghiului cardiofrenic dr (marirea si bombarea marginii inferioare drepte)
- in OAS –AD marit formeaza marginea anterosuperioara a opacitatii cardiace care va bomba in
spatiul retrosternal pe care-l micsoreaza -creste convexitatea anterosuperioara
- in OAD - creste convexitatea arcului posteroinferior

VS – in imaginea PA formeaza arcul inferior stg;

VS marit determina –bombarea arcului inferior stg, conturul si varful inimii se apropie de
peretele laterotoracic stg
-arcul inferior stg creste in sens vertical depasind linia medioclaviculara sau ½
interna a hemidiafragmului stg, cu coborarea varfului inimii sub diafragm
 -OAS –este pozitia optima pentru aprecierea VS marit care determina:
- -bombarea arcului posteroinferior cu cresterea convexitatii opacitatii cardiace
- disparitia spatiului retrocardiac (gr I)
- VS depaseste coloana vertebrala (gr II)
- VS mult marit acopera si mai mult coloana vertebrala concomitent cu bombarea
opacitatii cardiace anterior ( gr III)
-VS marit va deplasa esofagul posterior cu amprenta mai larga pe esofag decat cea produsa
de AS marit singur

VD –in PA –nu participa la formarea conturului cardiac. VS marit modifica arcul mijlociu stg
prin hipertrofia si dilatarea caii de iesire a VD cu ridicarea si rotunjirea varfului inimii (cord
in sabot)
-impinge VS si face ca acesta sa bombeze in campul pulmonar stg; concomitent
impinge si AD modificand arcul inferior dr, ducand la crestere diametrului transvers
- determina o rotatie antiorara (dr-stg) a cordului
-in OAD- VD bombeaza anterior in portiunea mijlocie a opacitatii cardiace
- in OAS – modifica arcul anteroinferior al opacitatii cardiace pe care-l bombeaza;
- reduce spatiul retrosternal
- in profil- bombeaza in spatiul retrosternal pana la disparitia lui (in gr III).
Aorta- in PA formeaza arcul superior stg al opacitatii cardiace; distanta dintre aorta si
marginea inferioara a claviculei e mai mica de 1cm.
Aorta alungita produce o reducerea acestui spatiu.
Pentru masurarea aortei se foloseste metoda Kreusfuchs – opacifierea cu bariu a esofagului si
masurarea in linie orizontala a distantei intre marginea externa a butonului aortic si
impresiunea aortei pe esofag (normal distanta e de 2-3cm si creste cu varsta).

Artera pulmonara – se examineaza bine in incidenta PA si OAD.

PA – trunchiul arterei pulmonare formeaza arcul mijlociu stg (2/3 sup). In functie de marimea
trunchiului pulmonarei, arcul mijlociu stg poate sa apara:
-rectiliniu ( gr I)
-bombat (gr II)
-mult bombat (gr III)
OAD- reprezinta pozitia de electie – trunchiul art. pulmonare ocupa partea inferoexterna a
pediculului vascular, fiind situate intre aorta si VD.
Artera pulmonara – se masoara diametrul transvers maxim al AP drepte
descendente(inferioare) deasupra bifurcatiei
valori normale:- -14-16 mm la barbati
-12-14 mm la femei
Calcificari cardiace- examenul radiologic are un rol important in recunoasterea calcificarilor
cardiace si pericardice.
-cardiace- cele mai frecvente, localizate la nivelul valvei mitrale si aortice ( valva mitrala
calcificata in procese de natura reumatismala, cea aortica in procese degenerative0
In PA- valva aortica are o pozitie mai craniana
 - valva mitrala are o pozitie mai joasa si spre stg
In OAS - valva aortica se afla in 1/3 mijlocie a umbrei cardiace
- valva mitrala are o pozitie mai posterioara, aproape de 1/3 dorsala a masei
cardiace;
-pericardice – opacitati intense, neregulate, dispuse pe aria de proiectie a cordului
asemanatoare unei harti geografice;
- in incidenta laterala acestea se proiecteaza ortograd si realizeaza un lizereu ce
mansoneaza coturul cordului.

MODIFICARI RADIOLOGICE ALE CIRCULATIEI PULMONARE

Structurile vasculare arteriale pulmonare prezinta urmatoarele aspecte caracteristici:
-au origine in opacitatea mediastinala la nivelul arcurilor posterioare C7-C8;
-calibrul lor scade spre periferie,unde in 1/3 ext nu se mai vad (mantaua Felix);
-calibrul lor e mai mic;
-conturul lor e net
-ramificatia lor se face dicotomic,in unghi ascutit
-directia traiectului lor este mai vertical
Factorii patogenici care determina modificari la nivelul circulatiei pulmonare sunt:
 scaderea debitului circulatiei pulmonare (oligemie)
 crestere debitului circulatiei pulmonare (hiperemie)
 cresterea rezistentelor vasculare pulmonare in mica circulatie- hipertensiune, care in
functie de versantul afectat poate fi:
- postcapilara(HT venoasa)
- precapilara(HTA)
- HT globala (mixta)
OLIGEMIA – se datoreaza scaderii debitului circulator din plamani in cadrul:
-stenozelor sau hipoplaziilor de artera pulmonara
-stenoza tricuspidiana
-cardiopatiilor congenitale cu sunt dreapta-stanga(tetralogia Flallot)
-pericardite exudative
-stari hipovolumetrice
Aspect radiologic: -plamani hipertransparenti
-hili mici, gracili(semnul Danielius);
-imagini vasculare sarace cu vase slab vizualizate, cu calibru scazut, mantaua Felix
creste

HIPEREMIA PULMONARA- determinata de cresterea debitului circulatiei pulmonare

Cauze: - cardiopatii congenitale cu sunt stanga-dreapta (defect septal atrial, defect septal
ventricular, persistenta de canal arterial)
 - insuficenta pulmonara
- fistule arteriovenoase
-stari febrile, hipertiroidii,hipervolemii
Aspect radiologic:
-vase pulmonare dilatate
-hili accentuati, bogati, hiperpulsatili;
-vasele periferice sunt de calibru mare, bine vizibile pana la periferie, cu egalizarea
vascularizatiei intre ½ superioara si cea inferioara a plamanului
-manta Felix disparuta
-transparenta pulmonara disparuta

HIPERTENSIUNEA VENOASA(STAZA PULMONARA) – e o HT postcapilara, de tip pasiv,

care se propaga retrograd de orificiul mitral.
Apare in:- leziuni ale orificiului mitral(stenoze)
- IVS
-pericardita exudativa
-stenoze ale venelor pulmonare
In functie de gradul cresterii presionale se produce:
-fenomenul de egalizare apoi de inversare a circulatiei pulmonare (venele pulmonare din
regiunile infrahilare sunt mai ingustate decat cele din regiunile superioare, intercleiodohilare
(liniile Sylla)
-edem pulmonar interstitial produs de transudarea plasmei in sectorul interstitial :
-hil crescut, flu conturat
- vasele hilare si perihilare dilatate, care prinse ortograd apar ca opacitati rotunde,contur difuz
- benzile Kerley- cele mai specifice sunt cele B-opacitati rectilinii cu lungime de 1-2cm si
grosime 2-3mm situate deasupra sinusurilor diafragmatice, frecvent in dreapta, in vecinatatea
regiunilor subpleurale;
- datorita edemului subpleural apare transudat in scizuri, marea cavitate pleurala (liber/inchistat)
In HTP venoasa grava (peste 25-30 mmHg) se instaleaza edemul pulmonar alveolar, in care
radiologic avem :
 hipotransparenta pulmonara difuza
 opacitati hilare si parahilare bilateral, difuz delimitate, prezentand bronhograma aerica,
cu aspect de “aripi de fluture”

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA PULMONARA

E o hipertensiune precapilara cu cresterea rezistentelor vasculare la nivel arteriolar, cauzata de:
-alterari primitive cardiovasculare:- valvulopatii
-ateroscleroza
-HTP primitiva
-cardiopatii cogenitale cu sunt stg-dr
-alterari primitivepleuropulmonare : -BPOC
-fibroze pulmonare
Aspect radiologic:-hil marit, cu vase arteriale dilatate, net conturate, bine vizibile, cu trecerea
brusca (aspect de hil amputat) la un desen vascular periferic sarac, cu vase ingustate, slab vizibile
datorita vasoconstructiei arteriolare
-mantaua Felix largita

RADIOLOGIE CLINICA
STENOZA MITRALA
Este o afectiune valvulara de cauza reumatismala ce determina ingustarea orificiului mitral.
Ingustarea orificiului mitral duce la urmatorul mecanism hemodinamic creat de deschiderea
insuficienta datorita stenozei orificiului mitral in timpul diastolei: acumularea unei cantitati
crescute de sange in AS care determina cresterea presiunii, cresterea presiunii venoase, staza
venoasa.

In evolutia stenozei mitrale se constituie 2 baraje:

1. barajul valvular
2. spasmul capilar apoi arteriolar ce reprezinta un obstacol in evacuarea sangelui din VD cu
aparitia HVD de rezistenta.
Modificarile radiologice din stenoza mitrala sunt la nivelul:
- opacitatii cordului
- circulatiei pulmonare
Modificarile cardiace
 In incidenta postero-anterioara
- ansamblul de modificari dau cordului asa numita configuratie mitrala la realizarea careia
participa:
-rectitudinea/ bombarea arcului mijlociu stg (umplerea golfului cardiac)
-miscorarea butonului aortic (uneori poate fi normal)
-scurtarea arcului inferior stg
-marirea AS
1. Rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu se datoreste bombarii urechuisei stg in portiunea
inferioara a arcului mijlociu cai si dilatarii trunchiului arterei pulmonare
2, Micsorarea butonului aortic se datoreste:
-bombarii conului si trunchiului A.pulmonare
- reducerii cantitatii de sange din aorta
3. Scurtarea arcului inferior stg apare ca urmare a atrofiei VS; uneori acest arc poate fi normal
4. Marirea AS - dublu contur al marginii inferioare drepte
- aparitia unui arc suplimentar dextroconvex ce determina aspect biarcuat al marginii
drepte
- poate forma singur intreg arcul inferior drept pana aproape de diafragm pe care nu-l
atinge
-pulsatiile AS sunt crescute si pot determina atrofii prin presiune la nivelul fetelor anterioare ale
corpilor vertebrali toracali de vecinatate
-modificarea traiectului esofagian-deplasare posterioara si spre dreapta a esofagului (doar cand
AS e foarte mare, esofagul e deplasat spre stg).
In formele de stenoza la limita, examinarea esofagului cu pasta baritata este hotaratoare,
incidenta de electie fiind OAD.
-deplaseaza in sus bronhia primitive stg, aspect evidentiat in OAS
-creste unghiul de bifurcatie al traheei (>70*)

 OAD –deplaseaza posterior si spre dr esofagul ( pozitie de electie)

 OAS – marimea AS
-orizontalizarea bronhiei stg
-aprecierea modificarilor VS
 Incidenta laterala - marimea AS
- aprecierea modificarilor VS

Modificarile circulatiei pulmonare

-HT venoasa pulmonara – venele pulmonare normale sau ingustate in campul pulmonar inferior
si cresterea retelei venoase superioare
-hiluri cu vene dilatete si cu contur sters
-HT pulmonara capilara
- estomparea perivasculara
-liniile Kerley
-ingrosarea scizurilor
-obliterarea sinusului costofrenic (> dr)

SINDROMUL LUTEMBACHER- e o asociere a stenozei mitrale cu defectul septal atrial

( congenital sau secundar prin deschiderea gaurii ovale ca urmare a supradistensiei AS. Defectul
septal atrial creaza un sunt stg-dr care descarca sistemul pulmonar venos dar il creste pe cel
arterial.
Modificarile sunt aceleasi ca in stenoza mitrala dar de intensitate mai mica, mai ales in circulatia
pulmonara.

INSUFICIENTA MITRALA
Datorita lipsei de inchidere a orificiului mitral care determina reflux sistolic in AS cu o incarcare
de umplere a lui, urmata rapid de HVD de rezistenta.
Aspectul radiologic e acelasi ca in SM dar modificarile mai putin pregnante si anume:
configuratie mitrala, dilatatie de AS si staza pulmonara mai slab exprimate
-avem in plus marirea de volum a VS vizibila in OAS si profil.

INSUFICIENTA AORTICA
Datorita inchiderii incomplete a valvelor sigmoidiene ale aortei in diastola se produce
regurgitatia sangelui din aorta in VS cu hipertrofie si dilatatie a VS. Largirea orificiului mitral
datorita dilatarii VS determina reflux in timpul sistolei ventriculare in atriu. Acesta se dilata si se
produce mitralizarea cordului aortic.
Aspect radiologic:
-VS marit cu pulsatii ample
-arcul inferior stg e alungit si bombeaza in campul pulmonar
-alungire, largirea aortei – proieminenta butonului aortic
-golful cardiac e adancit = triada: aorta dilatata, arc mijlociu concav, VS marit – cord cu
configuratie aortica “ in sabot”.
Circulatia pulmonara prezinta modificari numai in stadiile de decompensare a afectiunii – cand
apar semnele de staza pulmonara.

STENOZA AORTICA
Datorita stramtarii orificiului aortic, sangele in sistola trece greu din VS in aorta, VS se
hipertrofiaza apoi se dilata.
Stenoza aortica e mai bine tolerata decat insuficienta iar semnele de decompensare apar mult mai
tarziu.
Aspectul radiologic al cordului de stenoza aortica este compatibil cu cel din insuficienta dar
modificarile sunt mai putin exprimate.
Configuratia aortica tipica e realizata numai de formele severe sau decompensate, determinand:
-varful inimii e deplasat inferior putand ajunge in incidenta de fata postero-anterioara pana la
peretele lateral toracic
-aorta ascendenta proemina prin alungire si dilatare
-butonul aortic e proeminent care impreuna cu VS marit determina adancirea golfului
-marirea AS, supraincarcarea circulatiei pulmonare apar dupa ce valva mitrala devine
insuficienta – mitralizarea cordului aortic
-in formele severe apare staza in marea circulatie, fara sa existe o insuficienta cardiaca dreapta; e
vorba de sindromul BERNHEIM ( proieminarea VS in cel drept si scazand acestuia debitul).

AFECTIUNILE PERICARDULUI
Pericardita uscata – nu se traduce radiologic decat prin sechele (ingrosari,simfize ale foitelor
pericardice)
Reversatele lichidiene intrapericardice – modifica imaginea radiologica a cordului in functie de
cantitatea de lichid existenta intre cele doua foite ale invelisului cardiac;
 cele in cantitate redusa (sub 500ml) – dispuse de obicei in regiunea diafragmatica a
cavitatii pericardice
-nu modifica imaginea radiologica a cordului
- in cantitate mare modifica semnificativ aspectul radiologic : configuratia pericardica :
- pedicul vascular scurtat
- opacitatea cardiaca marita in toate directiile delimitate de 2 contururi convexe,
largi, ce descind spre diaphragm fara a mai fi segmentate in arcurile obisnuite (aspect de
cord in carafa, triunghiular)
Pericarditele inchistate – apar dupa vindecarea clinica a unor revarsate pericardice inflamatorii
- produc pe imaginea radiological opacitati circumscrise, atasate de cord
de care nu pot fi detasate in nici o incidenta

Simfizele, ingrosarile foitelor pericardice = fenomene sechelare

Simfizele pot imbraca forma:
-acretio cordis –forma externa, simfiza intre foita externa si pleura mediastinala
-concretio cordis – forma interna –simfiza intre cele doua foite pericardice
Aspectul radiologic:
-amplitudinea miscarilor cardiace e scazuta
-neregularitati de contur cardiac sau aspect dintat

Calcificarile pericardice – apar ca opacitati intense, neregulate, dispuse pe aria de proiectie a cordului –
aspect de harta geografica. In incidenta laterala ele se proiecteaza ortogrd creind un lizereu calcar ce
margineste conturul cordului.

MODIFICARI RADIOLOGICE IN PATOLOGIA AORTEI

-Alungire si derularea ( desfasurarea) aortei
-Cresterea diametrului aortei – difuza
- circumscrisa ( anevrism)
Alungirea si largirea difuza a aortei
 RX: - in imaginea de fata arcul superior drept e mai alungit si convex si e dat de aceasta
aorta si nu de VCS
- aorta descendenta vizibila sub butonul aortei
 evidentierea prin metoda Kreusfuchs si OAS
Dilatatia circumscrisa (anevrismul) poate fi : sacciform, fusiform
 localizat de-a lungul aortei
 uneori prezinta calcificari
Cresterea opacitatii aortei - este urmarea – largirii calibrului
-ingustarii peretelui aortei
Aorta senila (ASC)- > 60 ani
 Rx : - aorta derulata, calibru crescut, opacitate mai mare, pulsatii mai reduse / absente;
butonul aortic e mai sus situate decat normal; calcificari de perete
 OAS - bine vizibila.