Introducere in

radiologie
 Radiografie toraco-pulmonara normala

• Identificarea radiografiei: date despre pacient, data efectuarii acesteia.

• Calitatea efectuarii acesteia: incadrarea varfurilor pulmonare si a sinusurilor costodiafragmatice,
se urmareste pozitionarea corecta prin analiza simetriei articulatiillor sterno-claviculare, se
apreciaza daca radiografia a fost facuta in inspir profund prin evidentierea cupolei diafragmatice la
nivelul arcului costal anterior VI; imaginea omoplatilor trebuie sa fie in afara campurilor pulmonare.
• Se analizeaza elementele anatomice: continatorul toracic: partile moi extratoracice si scheletul
osos(cap humeral, omoplat, claviculele, sternul, vertebrele toracale si arcurile costale, se apreciaza
axul, conturul dimensiunea spatiilor articulare si vertebrale), hemidiafragmele, continutul toracic:
pleura, campurile pulmonare(transparenta, circulatia pulmonara, modificari radiologice elementare),
mediastinul(contur, traheea si bifurcatia ei, conturul , forma dimensiunile imaginii cardiovasculare,
hilurile pulmonare)
 Radiografia in incidenta postero-anterioara-
silueta cardiaca
• Marginea dreapta a opacitatii
cardiovasculare: unghiul cardiofrenic drept,
VCI(banda opaca la nivelul unghiului
cardiofrenic drept), arcul inferior
drept(atriul drept), arcul superior drept-
vena cava superioara, continuata de
trunchiul venos brahiocefalic drept, aorta
descendeta-anterior si medial de VCS,
vizibila daca este dilatata)
 Radiografia in incidenta postero-anterioara-
silueta cardiaca
• Marginea stanga a cordului: unghiul
cardiofrenic stang, arcul inferior
stang(ventriculul stang), arcul mijlociu
stang-golful cardiac –aspect
concav(format in 2/3 superioare de
trunchiul arterei pulmonare si in 1/3
inferioara de urechiusa stanga), arcul
superior stang-butonul aortic(regiunea
distala, orizontala a crosei aortei).
Radiografia in incidenta de profil
stang- silueta cardiaca

• Marginea anterioara a opacitatii

cardiovasculare: unghiul
cardiofrenic anterior, marginea
anterioara a ventriculului drept-
vine in contact cu peretele toracica
la nivelul apendicelui xifoid,
marginea anterioara a a,
pulmonare, conturul anterior al
aortei ascendente.
 Radiografia in incidenta de profil stang-
silueta cardiaca
• Marginea posterioara a opacitatii cardiovasculare:vena cava inferioara,
ventriculul stang, atriul stang, spatial retrocardiac
 Importanta actuala a radiografiei toraco-
pulmonare in cardiologie
• Apreciem dimensiunea cordului(ICT)
• Explorarea sistemului vascular pulmonar
• Explorare a mediastinului
ICT: raportul dintre suma diametrelor transversale maxime ale umbrei
cardiace(obtinute prin masurarea de la linia mediana pana la cele mai indepartate
puncte de la nivelul marginii drepte respective marginii stangi ale siluetei cardiace) si
diametrul maxim al cutiei toracice.
Valori normale: nou-nascuti: <0,58; adolescent si adulcti: 0,44-0,48; varstnici: 0,5-
0,55.
 Modificari radiologice in
marirea de volum a atriului stang

• AS(cea mai craniala si posterioara cavitate

a cordului-proiectie in mijlocul opacitatii
cardiace): se poate mari spre dreapta ce
evidentiaza dublu contur concentric al
arcului inferior drept, dublu contur
excentric-arc inferior drept; spre stanga
determina bombarea urechiusei stangi,
creste unghiul de bifurcatie al traheei
 Modificari patologice in marirea de volum a
atriului drept
• Atriul drept(cavitatea cea mai
etalata pe diafragm): prin dilatare
apare bombarea arcului inferior
drept(>5,5cm spre dreapta fata de
linia mediana), unghiul
cardiofrenic poate devine drept
sau optuz, opacifiaza spatial
retrosternal pe radiografia de
profil.
 Modificari patologice in marirea de volum a
ventriculului stang
• Pe radiografia de fata, prin marirea de volum a ventriculului stang se produce
alungirea arcului inferior stang, apexul fiind ingropat in diafragm sau
deplasarea spre stanga a arcului inferior , apropiind apexul de perete toracic;
hipertrofia ventriculului stang duce la o crestere a volumului apexului cardiac,
acesta aparand rotunjit, globulos.
• Pe radiografia de profil, marirea de volum se face spre posterior , gradul de
dilatare se face functie de urmatorele repere: intersectia VCI cu diafragmul,
intersectia esofagului cu diafragmul, proiectia anterioara a corpilor vertebrali
toracali.
• Dilatare ventriculara stanga
si dilatare de atriu stang
 Modificari patologice in marirea de volum a
ventriculului drept
• Prin marirea de volum a ventriculului drept , pe radiografia de fata poate
aparea bombarea craniala a arcului inferior stang, ascensionarea apexului
cardiac de pe diafragm si deplasarea spre peretele latero-toracic stang,
ocupa spatial retrosternal pe radiografia de profil .
 Modificari patologice in marirea de volum a
aortei toracice
• Marirea de volum a artei ascendente apare pe
radiografia de fata ca o bombare a arcului
superior drept.
• Marirea de volum a crosei aortei determina
bombarea butonului aortic si posibil
ascensionarea acestuia(diametrul maxim de 3,5
cm masurat de la peretele lateral stang al traheei
si se proiecteaza la 1,5 cm sub articulatia sterno-
claviculara.
• Marirea de volum a aortei descendente este mai
dificil de evidentiat.
 Modificari patologice in marirea de volum a
trunchiului arterei pulmonare si a pediculului vascular
• Prin marire de volum a trunchiului arterei pulmonare se evidentiaza pe
radiografia de fata arc mijlociu stang proeminent cu pastrarea incizurilor
ce il separa de butonul aortic si de arcul inferior stang.
• Pediculul vascular este marginit in dreapta de vena cava superioara si in
stanga de originea arterei subclavie stangi , pe o radiografie in incidenta
PA diametrul maxim este de 6 cm.
Circulatia pulmonara si sd vascular pulmonar

• In ortostatism , regimul presional la nivelul vaselor pulmonare difera astfel: in

portiunea apicala presiunea alveolara este superioara celei arteriale si venoase
prin urmare transparenta pulmonara este mare si desenul pulmonar sarac; in
portiunea medie presiunea alveolara este superioara presiunii arteriale si
venoase; in portiunea bazala presiunea arteriala si venoas este superioara celei
alveolare ca urmare desenul pulmonar este mai bine evidentiat iar transparenta
pulmonara scade.
• In clinostatism , nu mai actioneaza gravitatia si se va observa o uniformizare a
circulatiei pulmonare.
 Hipervascularizatia arteriala pulmonara
(pletora pulmonara)
• Apare in cresteri ale fluxului
arterial pulmonar din sunturile
din cardiopatiile congenitale,
hipervolemii si hiperchinezii. Se
evidentiaza dilatarea tuturor vaselor
pulmonare, distributia circulatiei se
mentine normal, uniformizarea
desenului pulmonar, scaderea
globala a transparentei pulmonare. DSA operat: imagini pre si
postoperator
 Hipovascularizatia arterial
pulmonara(oligohemia)

• Oligohemia poate fi dobandita sau

congenitala, difuza sau localizata ,
definitiva sau ireversibila. Radiografic
apare desen pulmonar gracil, hiluri
mici , simetrice; hipertransparenta
pulmonara difuza si simetrica bilateral.
 Hipertensiunea pulmonara arteriala
Radiografic apare
dilatarea trunchiului
arterei pulmonare-arc
mijlociu stang convex;
hiluri pulmonare mari,
reducerea brusca a
calibrului intre arterele
pulmonare lobare si cele
segmentare(aspect de
amputare)
Staza venoasa pulmonara

• Apare in afectiuni ce afecteaza

intoarcerea venoasa pulmonara la
nivelul atriului stang.
• Staza venoasa pulmonara
acuta(insuficienta ventriculara stanga
acuta)= edem pulmonar acut(radiologic:
opacitati difuze, imprecise delimitate,
multiple, sediu predominant perihilar,
aspect de “ aripi de future”)
 Staza venoasa pulmonara
• Staza venoasa pulmonara cronica produce modificari in interstitiu, septuri apoi in alveole, primul semn de
staza venoas cronica este redistributia vasculara venoasa. Edemul interstitial apare radiologic: 1. sub forma
liniilor Kerley B( linii opace cu lungime de 2-3cm, grosime uniforma , situate bazal, perpendicular pe
conturul pleural)-staza limfatica; 2. liniile Kerley A (au lungime de 5-6cm, sunt neramificate, oblice si se
proiecteaza pe campurile pulmonare superioare fara a avea legatura cu hilurile si regiunea perihilara);
3. desen perialveolar bine vizibil; 4. banda opaca axila/bazala produsa prin edemul subpleural si pleurezie;
noduli interstitiali-tardivi; 5. modificari ale configuratiei codului: ex : marire de volum a atriului stang.
• Modificarile expuse mai sus se coreleaza cu valorile presiunii arteriale blocate : 8-12mmHg: aspect
radiologic normal; 13-18mmHg redistributie vasculara apicala; 19-25mmHg: modificari de tip edem
interstitial; >25mmHg modificari radiologice de tip edem alveolar.
 Revarsate lichidiene
• Revarsat lichidian pericardic-cord in carafa
 Revarsate
lichidiene
• Revarsat lichidian
pleural
 Procese patologice pulmonare
• Pneumonie si bronhopneumonie
Procese patologice pulmonare
• Procese tumorale pulmonare