EXAMENUL OBIECTIV – MANEVRE

APARATUL LOCOMOTOR

Degete in 'gat de lebeda' = hiperextensia falangei a doua si fixarea in flexie a falangei distale.
Degete in 'butoniera' = fixarea falangei a doua in flexie si a celei distale in hiperextensie.
Police in 'baioneta' = hiperextensia articulatiei metacarpofalangirnr si flexia celei interfalangiene.
Police in 'Z' = fixarea articulatiei metacarpofalangiene in flexie si a celei interfalangiene in
hiperextensie.
Nodulii Heberden = noduli ai articulatiilor interfalangiene distale
Nodulii Bouchard = Noduli ai articulatiilor interfalangiene proximale.
Nodulii Meynet – noduli localizati juxta-articular, mobili, mici, sensibili, evanescenti, cu durata de
cateva zile. Apar in reumatismul articular acut
Semnul Lasegue = flexia pasiva pe abdomen a membrului inferior cu genunchiul intins produce dureri
vii si este limitata.
Manevra Schöber – examinatorul face un semn în dreptul coloanei vertebrale la nivelul liniei ce
unește spinele iliace posterioare (L5), apoi măsoară 10 cm cranial și 5 cm caudal, puncte pe care le
marchează. Pacientul este rugat să se aplece până când atinge cu degetele de la mână vârful picioarelor.
În mod normal, în condițiile unei mobilități normale a coloanei lombare, distanța dintre semnul caudal
și cel cranial trebuie să crească cu cel puțin 5 cm. Testul este pozitiv în spondilita anchilozanta, când
există o flexie limitată a coloanei lombare.
Testul indice-sol – testul este pozitiv în spondilita anchilozantă.
Semnul Auspitz = sangerare la incercarea de a indeparta scuamele prin grataj.
Punctele Valleix (parasternal, axilar și paravertebral):
 punctul parasternal corespunde articulației costosternale
 punctul axilar este situat pe linia axilară medie
 punctul paravertebral corespunde joncțiunii costovertebrale
 palparea punctelor Valleix produce durere în nevralgia intercostală, pahipleurită, colecțiile
pleurale masive și în afecțiunile coloanei vertebrale
Bolnavul este rugat să strângă mâinile examinatorului (pentru testarea contracţiei izometrice) şi să
ridice o greutate (pentru a testa contracţia izotonică). Scăderea sau abolirea forţei musculare sunt
întâlnite în pareze şi, respectiv, în paralizii, produse de leziuni ale neuronului motor central sau
periferic, dar prezente şi în miastenia gravis, polimiozită, distrofii musculare progresive, hipo- sau
hiperpotasemii, diverse afecţiuni metabolice, unele forme de hipertiroidism.

APARATUL CARDIO-VASCULAR

Aria ventriculara stanga = la nivelul spatiilor III- V intercostale stangi intre linia parasternala stanga
si linia axilara anterioara stanga. Se asculta fenomenele acustice de la nivelul orificiului mitral si
ventriculului stang.

1
Aria aortei = spatiile intercostale I- II drepte si II- III stangi, parasternal si jumatatea superioara a
sternului, iar vertical suprafata dintre articulatia sterno- claviculara dreapta si punctul lui Erb. Se
asculta orificiul si prima portiune a aortei.
Aria ventriculara dreapta = la nivelul treimii inferioare a sternului si include si o suprafata de 2 cm
latime in dreapta si in stanga lui. Se asculta orificiul tricuspidian, in ventriculul drept.
Aria arterei pulmonare = se intinde de la articulatia sterno- claviculara stanga pana in spatiul III
intercostal stang si cuprinde spatiile I- III parasternale stangi si portiunea adiacenta din stern. Se asculta
orificiul si trunchiul arterei pulmonare.
Punctul lui Erb = situat la limita sternala, in spatiul III intercostal stang.
Semnul bratarii- angina pectorala iradiaza cuprinzand plica cotului si pumnul
Facies „mitral” – se caracterizeaza prin cianoza buzelor, pometilor, nasului si barbiei, cu prezenta de
teangiectazii la acest nivel. Apare in stenoza mitrala severa
Faciesul „aortic” – se caracterizeaza prin tremuratura involuntara a capului (semnul lui Müsset) si
prezenta hippusului pupilar sincron cu sistola ventriculara. Apare in insuficienta aortica severa
Faciesul „Corvisart” – se caracterizeaza prin cianoza, edem al fetei si cearcane, ce dau un aspect
„buhait” si anxios. Apare in insuficienta cardiaca severa
Pozitia de "ruga mahomedana" sau "genu- pectorala" (pozitia lui Hirz) are scop antidispneic, in
pericardita exudativa.
Pozitia lui Blechman – pacientul adopta pozitia in sezut cu membrele inferioare flectate si membrele
superioare trecute pe sub genunchi (atitudine antidispneica)
Pulsațiile epigastrice – apar în anevrismele sau ateroscleroza avansată a aortei abdominale, hipertrofia
ventriculară dreaptă (semnul lui Harzer), insuficiența tricuspidiană și în sindroamele hiperkinetice.
Hiperpigmentare sub forma petelor „café au lait” – apare in endocardita infectioasa
Fenomenul Potain – distanta dintre componenta aortica si cea pulmonara creste in inspir si scade in
expir
Fenomenul lui Gallavardin – suflurile de ejectie iradiaza pe clavicula dreapta sau de o parte si de alta
a gatului, precum si la nivelul varfului inimii atunci cand au frecventa inalta
Suflul Carey-Coombs – se aude la apex, in mezodiastola. Apare in valvulita mitrala din reumatismul
articular acut
Suflul Austin-Flint – se aude la apex, in mezodiastola (determina o stenoza mitrala functionala).
Apare in insuficienta aortica severa cu jet excentric
Suflul Graham-Steel – se aude in zona pulmonara, in protodiastola, uneori ocupa toata diastola. Apare
in stenoza pulmonara si hipertensiunea arteriala pulmonara severa.
"Dans arterial" = pulsatilitatea arterelor asociata cu miscari ritmice ale capului. Indica insuficienta
aortica, circulatia hiperkinetica
Degetele hipocratice le intalnim in endocardita bacteriana subacuta, cordul pulmonar cronic,
cardiopatii congenitale cianogene
Eritem nodos= nodul cutanat rosu- violaceu pe fond maculos rosu, dim. 0,5- 2 cm. In reumatismul
articular acut.
"Choc en dome" = soc apexian de intensitate mare
"Choc en masse" = soc apexian pe suprafata mare, deplasat in jos.
Dextrocardie sau situs inversus – șocul apexian e prezent parasternal drept
Situs solitus – dispozitia inimii in hemitoracele stang cu atriul drept localizat in dreapta si atriul stang
in stanga, iar varful inimii in stanga – levocardia

2
Șanțurile lui Harrison – apare o curbură spre interior a coastelor sub influența mușchilor respiratori.
Se întâlnește în rahitism, cardiopatii congenitale cu hipertensiune pulmonară.
Semnul Harzer = pulsatii in epigastru datorate hipertrofiei ventriculului drept. Se intalneste in stenoza
mitrala si in hipertrofia ventriculara dreapta.
Semnul Gubler = deplasarea șocului apexian spre dreapta, înăuntrul matității cardiace. Apare în
pericardita exudativă.
Semnul Rotsch = modificarea unghiului cardio-hepatic din drept in obtuz. Apare in colectii pericardice
medii.
Semnul Rotsch – aria matităţii cardiace mărită global, lemnoasă, de formă triunghiulară; matitate în
spaţiul V i.c. drept, lângă stern. Apare in pericardita acuta exudativa.
Semnul Ewart-Pins = matitate la baza hemitoracelui stang posterior datorita atelectaziei de compresie.
Apare in pericardita acuta exudativa
Semnul lu Müsset – miscarea ritmica a capului, sincrona cu sistola ventriculara. Apare in insuficienta
aortica.
Semnul lui Frederich Müller – pulsatia amgdalelor, luetei si limbii, sincrone cu sistola ventriculara.
Apare in insuficienta aortica.
Semnul Landolfi (hippusul pupilar Landolfi) – aparitia miozei in sistola si a midriazei in diastola.
Apare in insuficienta aortica.
Semnul Harzer = pulsatii ample in epigastrul superior datorate hipertrofiei ventriculare drepte. Apare
in insuficienta ventriculara dreapta.
Semnul lui Lincol – pulsatia arterelor poplitee in sistola. Apare in insuficienta aortica.
Semnul lui Levine – pacient imobil cu mana pozitionata retrosternal sub forma „de gheara”. Atitudine
antalgica din angina pectorala
Semnul lui Argyll Robertson – abolirea reflexului pupilar fotomotor cu conservarea reflexului de
acomodare; se asociaza cu insuficienta aortica si/sau cu calcifierile liniare de la nivelul aortei
ascendente. Apare in neurosifilis
Semnul lui Auenbrugger – bombarea epigastrica din pericardita exudativa
Semnul lui Carvallo – suflurile de regurgitare se accentueaza in inspir si dupa efort, cand iau nastere
in inima dreapta. Apar in insuficienta mitrala sau tricuspidiana (sufluri sistolice)
Semnul lui Hammam – frecatura pericardica diminua la interpunerea de aer in mediastin
Nodulii Osler – noduli eritematosi, mici, sensibili, localizati la nivelul pilpei degetelor, eminentelor
tenare si hipotenare de la nivel palmar si plantar, apar prin embolizari septice. Se intalnesc in
endocardita infectioasa
Pete hemoragice Janeway – macule eritematoase, nedureroase, palmo-plantare. Apar in endocardita
infectioasa
Pete retiniene Roth – apar in endocardita infectioasa
Inima "in cuirasa" sau Panzerherz = semn radiologic in care inima apare inconjurata de depozite in
intregime sau de opaciefieri pe conturul ei.
Cordul in sabot = ventricul drept marit in volum
Pulsul capilar Quincke – alternanta de roseata si paloare pulsatila, dupa digito-presiunea lobului
urechii, buzelor, fetei sau a patului unghial. Apare in insuficienta aortica.
Proba cu nitroglicerina = este pozitiva, in angina pectorala, daca durerea dispare in 1-3 minute de la
administrarea sublinguala a nitroglicerinei, care trebuie sa fie activa (pastrata la intuneric si nu mai
veche de 6 luni)
3
Proba Valsalva – probă respiratorie constând în efectuarea unei expiraţii forţate, cu glota închisă.
Aceasta proba se efectueaa pentru a aprecia capacitatea de adaptare a aparatului cardiovascular la efort.

VASE DE SANGE

Palparea arterelor:
a) Palparea arterei radiale:
 Pacientul adopta pozitia in sezut, cu bratul in abductiela 90˚, antebratul in extensie si mana in
supinatie.
 Se localizeaza initial artera radiala de-a lungul unei linii ce continua ascendent santul pulsului
(situal la 1-2 cm deasupra stiloidei radiale pana la nivelul plicii cotului).
 Pulsul radial se palpeaza concomitent bilateral: cu pulpa a trei degete, la nivelul fetei anterioare a
antebratului, utilizand degetele de la mana stanga pentru pulsul radial drept si invers pentru pulsul
radial stang; se comprima cu o presiune moderata pentru a evita abolirea pulsului.
 Daca pulsul radial este regulat se numara frecventa e o perioada de 15 secunde si se multiplica cu
4. Daca pulsul este neregulat se numara pulsatiile pe un minut, concomitent cu asculatatia
cardaca; se noteaza diferenta dintre bataile cardiace.
b) Palparea arterei cubitale:
 Se localizeaza artera cubitala de-a lungul unei linii ce uneste varful epicondilului medial
humerului cu portiunea laterala a osului pisiform, intre tendonul muschiului flexor cubital anterior
si tendonul flexorului celui de-al V-lea deget. Pacientul mentine bratul in abductie la 90˚,
antebratul in extensie si mana in supinatie. Artera cubitala se palpeaza cu dificultate datorita
calibrului redus si a localizarii in profunzime
c) Palparea arterei brahiale:
 Se localizaza artera brahiala deasupra articulatiei cotului, intre muschiul biceps si triceps, pe linia
ce porneste din varful axilei, descinde prin santul bicipital si se termina la 3 cm sub mijlocul plicii
cotului. Cu antebratul usor flectat se palpeaza pulsul brahial in ⅓ inferioara a santului bicipital.
d) Palparea arterei carotide:
 Este recomandata ascultatia carotidiana inainte de palpare in cautarea unui suflu. Daca la
ascultatie este prezent un suflu, nu se palpeaza artera carotida pentru a evita un accident vascular
embolic, prin detasarea unui embol de la nivelul unei placi aterosclerotice.
 Daca nu se evidentiaza niciun suflu la acest nivel, se pozitioneaza pacientul cu capul in rotatie
contralaterala pentru relaxarea musculaturii sternocleidomastoidiene.
 Se repereaza santul carotidian ntre muschiul sternocleidomastoidian si cartilajul toroid, unde se
palpeaza artera carotidiana. Se noteaza ritmul, si frecventa pulsului carotidian, viteza de
accelerare, intensitatea maxima si/sau prezenta unui dublu varf, viteza de deccelerare.
e) Palparea arterei supraclaviculare:
 Se localizeaza artera supraclaviculara deasupra primei coaste, inapoia muschiului scalen
anterior si a insertiei sale pe tuberculul scalenic. Se palpeaza artera cu ajutorul indexului, in
fosa supraclaviculara, intre clavicula si muschiul sternocleidomastoidian, orientand varful
degetelor inferior si medial.
f) Palaprea arterei femurale:
 Pacientul adopta pozitia de decubit dorsal, cu coapsele in flexie, abductie si rotatie laterala.
Se localizeaza artera femurala de-a lungul unei linii oblice, ce uneste punctul proximal
situat la 1 cm medial de jumatatea arcadei crurale, cu punctul distal situat la 4 cm cranial de

4
 condilul medial femural. Se palpeaza artera femurala in portiunea proximala a coapsei,
imedat sub arcada crurala prin comprimarea ei pe osul pubian.
g) Palaprea arterei poplitee:
 Pacientul adopta pozitia de decubit dorsal cu genunchii flectati. Artera poplitee este
localizata in spatiul popliteal, in afaara liniei mediene. Se aplica ambele police de o parte si
de alta a rotulei, iar celelalte degete in spatiul popliteal, unde se comprima artera poplitee,
pe fata posterioara a extremitati distale a femurului.
h) Palparea arterei tibiale posterioare:
 Artera tibiala posterioara este localizata posterior si inferior de maleola interna. Se palpeaza
artera tibiala posterioara cu pulpa degetelor, in santul retromaleolar intern.
i) Palparea arterei dorsale a piciorului:
 Artera dorsala a piciorului este situata de-a lungul unui plan de proiectie, ce porneste din
mijlocul liniei bimaleolare, la nivel ventral, pana la capatul proximal al primului spatiu
interosos. Artera dorsala a piciorului se palpeaza pe fata dorsala a piciorului, lateral de
tendonul extensor al halucelui.
Semne de flebita superficiala: prezenta unui cordon indurat, sensibil, de culoare rosie, cu zona
limitrofa edematiata , eritematoasa si calda, cu localizare la nivelul oricarei vene, dar cel mai frecvent
cu afectarea venelor de la nivelul membrelor superioare (conseconta a iritatiei venoase post-terapie
parenterala) si inferioare (varice) sau a celor de la nivelul toracelui si abdomenului (boala Mondor).
Semne de insuficienta venoasa cronica: mici dilatatii venoase subcutanate (teangiectazii), localizate
pe fata interna a piciorului, in regiunea poplitee si maleolara interna, dispuse sub forma de coroana,
asociate cu edemul venos si dermatita de staza.
Varicele membrelor inferioare se caracterizeaza prin dilatarea venelor, de culoare violacee,
accentuate in ortostatism, localizate pe fata posterioara a gambei schitand traiectul venos, insotite
uneori de edemul venos, dermatita pigmentara brun-albastruie si/sau de ulcerul varicos.
Turgescenta jugulara – in caz de crestere a presiunii venoase in sistemul cav, la pacientii cu
insuficienta cardiaca dreapta se observa dilatarea venelor jugulare interne in timpul expiratiei.
Pulsatiile venelor jugulare – o alternanta de dilatari si colabari ale venelor, datorate oscilatiilor
sangelui venos. Se asociaza cu turgescenta jugulara.
Pulsatiile arterelor carotide – sunt bruste, neinfluentate de pozitie si bine palpabile.
Examenul pulsului jugular = pacientul sta in decubit dorsal sprijinit pe perne la un unghi de 45 grade,
se palpeaza simultan venele jugulare si artera carotida. In insuficienta tricuspidiana exista pulsatii
jugulare sincrone cu pulsul carotidian.
Refluxul hepato- jugular = se comprima ficatul. In insuficienta ventriculara dreapta apare turgescenta
venelor jugulare. / pacientul se plaseaza cu toracele ridicat la un unghi de 30˚ fata de planul patului, cu
capul rotit spre partea opusa examinarii. Examinatorul aseaza mana dreapta sub rebordul costal drept si
realizeaza cateva compresiuni timp de 15-30 de secunde, in timp ce pacientul respira normal. La
pacientii sanatosi distensia jugulara dureaza cateva secunde. In caz de insuficienta ventriculara
dreapta, presiunea jugulara ramane crescuta cat timp compresia abdominala persista.
Pulsul Corrigan – puls saltaret, inalt, accelerat. Apare in insuficienta aortica.
Puls celer et altus – unda de puls este foarte amplă, de durată scurtă, urmată de un colaps brusc. Apare
in insuficienta aortica.
„Pulsus magnum” – puls de amplitudine mare. Se intalneste in sarcina, efort fizic, insuficienta aortica,
hipertensiunea arteriala sistolica.
„Pulsus parvus” – puls de amplitudine mica. Se intalneste in soc, tahicardii, stenoza aortica, stenoza
mitrala stransa, pericardita exudativa, infarct miocardic.

5
Pulsul alternant = pulsatie normala urmata de una mai mica. Este consecinta alternantei contractiilor
ventriculare
„Puls et tardus” - unda creste incet, are durata lunga si panta descendenta lunga. In stenoza aortica.
Pulsul dicrot = o unda sistolica si una mai mica diastolica. In afectiuni febrile.
Pulsul bifid = 2 unde sistolice. In dubla leziune valvulara aortica (stenoza+ insuficienta).
Pulsul dur sau „fortis” – in hipertensiunea arteriala sistolica si insuficienta aortica
Pulsul moale sau „debilis” ori „filiform” – in hipotensiunea arteriala, tahicardii paroxistice
supraventriculare si colaps vascular
Pulsul paradoxal (Küssmaul) – scaderea fortei pulsului arterial si/sau descresterea tensiunii arteriale
sistolice cu >10 mmHg in inspiratie. Apare in tamponada cardiaca, pericardita constrictiva si
cardiomiopatia restrictiva
Dublu ton arterial Traube – se aude la nivelul arterei femurale, neapăsând stetoscopul. Apare in
insuficienta aortica.
Dublu suflu crural Duroziez – se percepe executand o usoara compresiune cu stetoscopul la nivelul
arterei femurale. Apare in insuficienta aortica.
Freamatul sau trilul arterial – senzatia de vibratie perceputa la palparea unei artere, cand curgerea
sangelui este turbionara;apare in anevrismele arteriale, fistule arterio-venoase bolile cu debit cardiac
crescut (insuficienta aortica, anemiile, hipertiroidismul).
Claudicatia intermitenta venoasa a lui Vasquez = senzatie de greutate dureroasa la nivelul moletului
care apare in timpul mersului si cedeaza in repaus.
Semnul Hill si Flack – tensiunea arteriala masurata la nivelul arterei popliteeeste mai mare decat cea
masurata la artera brahiala (intre 20 mmHg – 60/100 mm Hg). Apare in insuficienta aortica.
Semnul Randot = reflux hepato- jugular
Semnul Lian = reflux abdomino- jugular
Semnul lui Lisker – aparitia durerii intense in spatiul popliteal si la nivelul moletului, provocate de
percutia crestei tibiale. Semnul este pozitiv in tromboflebita profunda.
Semnul lui Louvel – aparitia durerii la nivelul moletului, in timpul tusei, sugereaza prezenta unei
tromboflebite profunde.
Semnul lui Löwenberg – comprimarea gambei cu manseta tensiometrului produce durere la valori de
60- 80 mmHg. Semnul este pozitiv in tromboflebitele profunde.
Semnul lui Ramirez = compresia coapsei cu manseta tensiometrului produce durere in spatiul
popliteu.
Semnul Payr = apasarea manuala a punctului plantar pe traiectul venos.
Semnul Cyrill-Ogle – pulsatii jugulare foarte slabe sau absente, atunci cand intoarcerea venoasa este
impiedicata. Apare in pericardita constrictiva si in obstructia venei cave superioare.
Semnul Küssmaul = dilatarea venelor jugularele in inspir. Apare in pericardita constrictiva (atriul
drept inconjurat de pericardul inextensibil, nu se mai poate adapta la cresterea fluxului venos in
perioada de inspiratie).
Semnul Pratt = retea venoasa superficiala dilatata cu accentuare in pozitie decliva. In tromboze
venoase profunde.
Semnul Pancartei = cresterea progresiva a frecventei pulsului (puls catarator Mahler) si febra
neexplicata de alta cauza, sensibila la anticoagulante (nu cedeaza la antipiretice); este expresia
tromboemboliilor pulmonare minore.

6
Testul de mers = pacientul este invitat sa mearga rapid pentru 5 minute, apoi este asezat in decubit
dorsal si I se examineaza plantele. Se constata o paloare difuza sau patata in insuficienta arteriala de
partea afectata.
Testul de postura Ratschow-Börger - bolnavul asezat in decubit dorsal ridica membrele inferioare in
pozitie verticala si efectueaza timp de 3- 5 minute miscari de flexie extensie din articulatia tibio-
tarsiana. Se examineaza planta si fata dorsala a piciorului. In ocluziile arteriale apare paloare difuza sau
patata +/- dureri, in arteriopatiiile obliterante apare hiperemie reactiva si reumplerea venoasa creste
pana la 20 – 60 sec.
Proba de inchidere- deschidere ritmica a pumnilor = cu bratele ridicare, timp de 2 minute (60 de
miscari). In arteriopatiile obstructive apare paloare iar TRC este > 10 sec.
Testul Allen = examinatorul comprima puternic artera ulnara si se procedeaza la proba de inchidere –
deschidere a pumnilor. Aparitia palorii sub sediul compresiunii inseamna indica o obstructie a arterei
radiale si invers.
Manevra lui Osler – folosita pentru diagnosticarea pseudohipertensiunii arteriale (valori mai mari ale
TA masurate, fata de valoarea reala din lumenul vascular). Se umfla manseta, pompand pana la o
presiune superioara celei sistolice. In mod normal, prin comprimarea arterei brahiale se suprima pulsu
radial. Daca pulsul la nivelul arterei radiale persista, testul Osler este pozitiv.
Testul de postura Büerger – este destinat depistarii ischemiei arteriale a membrelor inferioare.
Pacientul adopta pozitia de decubit dorsal cu membrul inferior testat ridicat la 60˚ fata de planul
patului. Se apreciaza culoarea piciorului examinat din aceasta pozitie, apoi din pozitia „in sezut” cu
picioarele atarnate pe marginea patului. In mod obisnuit, in urma manevrei, tegumentul ramane normal
colorat. In caz de arteriopatie obliteranta cronica, tegumentul va avea un aspect de paloare cadaverica
cand membrul inferior este ridicat. Daca pacientul adopta pozitia „in sezut” cu picioarele atarnate pe
amrginea patului, dupa 2-3 minutte apare hiperemie cutanata cu aspect marmorat la acest nivel.
Manevra Homans – pacientul adopta pozitia de decubit dorsal. Se ridica membrul inferior al
pacientului de pe planul patului, mentinand genunchii in semiflexie. Apoi, se executa miscari de
dorsiflexie plantara. In caz de tromboflebita profunda, se constata aparitia unei dureri intense la nivelul
spatiului popliteu in musculatura profunda a gambei.
Testul Linton – se aseaza un garou sub genunchiul pacientului pozitionat in ortostatism. Apoi, cu
pacientul in clinostatism se ridica membrul inferior testat la un unghi de 45˚. Daca reteaua venoasa
profunda este permeabila, varicele sunt golite rapid, iar daca reteaua venoasa profunda este obstruata,
varicele sunt golite lent sau deloc.
Triada Virchow – reprezentata de staza venoasa, leziuni parietale venoase si hipercoagulabilitate
sanguina. Apare in tromboza venoasa.

APARATUL DIGESTIV

Punctul xifoidian = situat pe linia mediana, imediat sub extremitatea distala a procesului xifoidan;
sensibil in afectiunile cardiei.
Punctul epigastric = situat pe linia xifo-ombilicala, la unirea treimii craniene cu cele 2 treimi distale;
sensibil in ilcerul gastric si duodenal.
Punctul solar = situat pe linia xifo-ombilicala la unirea treimii distale cu celelalte 2. Corespunde in
profunzime plexului solar si este sensibil in afectiunile dureroase ale abdomenului si micului bazin.
Punctele mezenterice = situate paraombilical drept si stang, sensibile in afectiuni inflamatorii ale
mezenterului si ale marelui epiplon.
7
Punctul uterin = situat pe linia mediana, deasupra simfizei pubiene, sensibil in afectiunile vezicii
urinare si in cele ale uterului.
Punctul sigmoidian = situat in partea supero-interna a fosei iliace stangi, sensibil in afectiunile
colonului sigmoidian.
Punctul colecistic = situat la extremitatea anterioara a cartilajului coastei a X-a drepte; sensibil in
afectiunile vezicii biliare.
Punctul duodenal = situat paramedian drept, sub punctul colecistic; sensibil in afectiunile duodenului.
Punctul subcostal stang = situat sub arcul costal stang, la intersectia cu marginea stanga a muschiului
drept abdominal stang.
Triunghiul pancreatico-coledocian al lui Chauffard = intre linia xifo-ombilicala, o dreapta trasata
din ombilic spre dreapta la un unghi de 45 de grade fata de prima siarcul drept costal. Dureros in
afectiunile pancreasului coledocului si ale duodenului.
Punctul McBurney = situat pe linia ce uneste spina iliaca antero- posterioara stanga cu ombilicul, la
unirea treimii externe cu celelalte doua.
Punctul lui Morris = situat pe aceeasi linie ca McBurney la circa 3-4 cm de ombilic.
Punctul lui Lanz – situat pe linia ce uneste cele 2 spine iliace antero- superioare, la unirea treimii
drepte cu celelalte 2.
Punctele tubo- ovariene = situate pe perpendiculara coborata din ombilic pe ligamentele inghinale, la
jumatatea ei; sensibile in sarcina extrauterina si anexite.
Punctul pancreatic = situat pe linia care uneste ombilicul cu axila dreapta la 5-6 cm de ombilic;
sensibil in pancrestita cronica.
Abdomen 'batracian' = in ascita, lichidul se acumuleaza in flancuri cand pacientul este asezat in
decubit dorsal.
Abdomen scafoid = abdomen retractat. In denutritii severe, stari de deshidratatre, peritonita acuta
generalizata.
Abdomen 'in desaga' = portiunea caudala proemina in timp ce cea craniana este excavata. In tumori
ale abdomenului inferior, in visceroptoza, la femei multipare.
Semnul valului = marginea ulnara a mainii unui ajutor va fi plasata pe linia mediana a abdomenului
astfel incat sa deprime peretele abdominal, examinatorul va lovi cu pulpa degetelor in flanc in timp ce
mana cealalta va fi plasata in flancul opus. In prezenta ascitei se vor receptiona loviturile sub forma
unor socuri.
Semnul siretului = durerile din hernia hiatala care se intensifica la aplecarea bolnavului inainte.
Semnul Cullen = echimoze situate periombilical. In pancreatite.
Semnul Gray- Turner = echimoze in flancuri. In pancreatite.
Semnul Mallet- Guy = durere la palpare in epigastru, supraombilical sub arcul costal stang. In
pancreatita acuta.
Semnul Mayo-Robson = durere la palpare in unghiul costomuscular stang. In pancreatita acuta.
Semnul Curvoisier-Terrier – vezica biliara devine palpabila in neoplasmul de cap de pancreas.
Semnul Thormayer = cand se produce un proces de mezenterita sclero-retractila, ansele intestinale
sunt tractionate spre hemiabdomenul drept, unde se percepe timpanism, iar in hemiabdomenul stâng se
percepe submatitate. Apare in sindromul ascitic
Semnul Bolondi = lipsa variaţiei calibrului venei porte între inspir şi expir. Apare in sindromul
hipertensiunii portale si in sindromul cirozei hepatice

8
Semnul Virchow-Troisier = adenomegalie supraclaviculara stanga. Se intalneste rovin neoplasmul
gastric.
Semnul lui Strauss sau Blumer = evidentierea ganglionilor pelvieni prin palparea endorectala. In
cancer metastazat al stomacului.
Semnul lui Mandel (semnul clopotelului) = percuția ușoară cu vârful degetelor produce durere. Apare
in sindromul peritoneal acut
Semnul Abrahams – durere vie provocata la presiunea brusca (cu 2 degete) in punctul situat la
jumatatea dintantei dintre ombilic si cartilajul coastei a IX. Pozitiv in litiaza biliara si alte bilopatii
Semnul Rowsing – palparea in fosa iliaca stanga provoaca durere in fosa iliaca dreapta. Apare in
apendicita acuta.
Semnul psoasului (manevra Jaworski-Lapinski) – accentuarea durerii la palparea, in fosa iliaca
stanga, cu membrul inferior ridicat si intins. Este pozitiv in apendicita acuta
Semnul „clopoţelului” (Manevra Mandel) – percutia abdomenului produce durere în fosa iliacă
dreaptă. Semnul este pozitiv in apendicita acuta.
Semnul “falsului prieten” – eliberarea unui flatus duce la eliminarea involuntara de fecale
Nodulul Sister Mary Joseph – nodul palpabil la nivelul ombilicului. Semn de metastaza a unui cancer
de la nivelul pelvisului sau a unui cancer intraabdominal
Tensiunea epigastrica intermitenta Bouveret= o contractura tonica intermitenta, mai pronunțată
după percuția ușoară cu vârful degetelor. Apare in sindromul insuficientei evacuatorii gastrice.
Stomac 'in chiuveta' sau 'in farfurie' = la examenul baritat, substanta de contrast nu se evacueaza
dupa 6 ore, stomacul este mult dilatat.
‘Flapping tremor' = miscari de flexie- extensie ale degetelor, ample, rapide si asimetrice care apar
uneori in pusee , cand bolnavul e rugat sa intinda bratele cu mainile usor ridicate si cu degetele
indepartate.
Triada lui Charcot = durere in abdomenul superior, febra si icter.
Triada Dieulafoy – durere, varsatura, stare de soc. In pancreatita acuta
Triada lui Whipple – istoric de simptome de hipoglicemie, glicemie a jeun < 40 mg/dl, ameliorarea
rapida a simptomelor dupa admnistrarea de glucoza. Apare in hipoglicemie (indferent de cauza)
Starea de soc in pancreatita acuta: paloare, sete, polipnee, lipotimie, tegumnte marmorate,
hipotensiune,oligurie, detresa respiratorie. Se explica prin sindromul inflamator marcat, cu eliberare de
citokine si prin pierderea de lichide in “spatial al treilea”, adica retroperitoneal
Sindromul Konig = durere colicativa cu sediu intr-un punct fix al abdomenului asociata cu balonare
localizata, cedeaza in momentul in care bolnavul percepe senzatia de garguiment intestinal si se aude
un zgomot hidroaeric. Reprezinta incercarea intestinului de a invinge un obstacol.
Sindromul Dumping ( sdr. jejunal postprandial precoce) = paloare alternand cu eritem, transpiratie,
valuri de caldura, astenie, tremuraturi, somnolenta, cefalee, vertij, tulburari vizuale si de constienta,
palpitatii, hTA, colaps, greturi varsaturi, diaree. In enterite, enterocolopatii functionale, stomacul
operat.
Sindromul colalemic = apare prin retenția de săruri biliare si consta in prurit, bradicardie, hipotensiune
arterială si hepatomegalie neteda. Apare in icterul obstructiv
Sindromul Budd-Chiari = tromboza venei suprahepatice. Apare in sindromul hipertensiunii portale si
in sindromul ascitic.
Sindromul hemoragipar = consta in purpura, echimoze, epistaxis, gingiviragii, hematemeza si
melena. Apare in sindromul insuficientei hepatice

9
Sindromul Mirizzi – inclavarea unui calcul la nivelul ductului cistic sau a colului vezicular, realizand
compresia caii biliare principale sau a canalului hepatic comun. Apare in icterul obstructiv
Gastrinomul (Sindromul Zollinger-Ellison) – se manifesta prin ulcere peptidice multiple, refractare
la tratament, localizate mai ales duodenal, dar si gastric sau jejunal, frecvent esofagita de refluc severa,
diaree de tip secretor, uneori steatoree si sindrom de malabsorbtie (malabsorbtia vitaminei B12 si a
vitaminelor liposolubile A, D, E, K)
VIP-omul (sindromul Verner-Morrison) – tumora cu localizare mai ales pancreatica, secretanta de
peptid intestinal vasoactiv (VIP), se caracterizeaza prin diaree apoasa (diaree initial intermitenta apoi
continua, ce depaseste 1 L/zi, ce persista la suprimarea alimentatie orale), hipopotasemie si
hipoclorhidie. Consecintele sunt deshidratarea, acidoza metabolica, scaderea in greutate, crampe
musculare, astenie, tulburari de ritm
Manevra lu Carnet = bolnavul aflat in decubit dorsal este solicitat sa isi ridice trunchiul sau membrele
inferioare, situatie in care peretele abdominal este contractat. Daca sensibilitatea la palpare se mentine
durerea este parietala daca nu este viscerala.
Manevra Blumberg = dupa apasarea peretelui abdominal cu o mana, aceasta este retrasa brusc.
Sensibilitatea intensa la decompresia brusca a abdomenului semnifica prezenta iritatiei peritoneale.
Manevra Lauda = examinatorul executa cu marginea ulnara a mainii drepte lovituri la nivelul arcului
costal drept. Durerea provocata astfel apare in afectiuni ale colecistului.
Manevra Murphy = examinatorul introduce varfurile degetelor mainii drepte sub arcul costal, in
dreptul punctului colecistic, exercitand presiune in sens cranial si dorsal; bolnavul e invitat sa inspire
profund. Manevra e pozitiva cand bolnavuk acuza durere vie care il determina sa isi opreasca brusc
respiratia. Semn de colecistopatie. Se face si in decubit lateral stang.
Manevra Pron = palparea se face la fel ca la manevra Murphy, exceptand faptul ca bolnavul e in
pozitie sezanda.
Manevra Grott = bolnavul se afla in decubit dorsal, cu pumnii lombar; examinatorul plaseaa mana
lateral fta de marginea externa a muschiului drept abdominal stang, pe care-l trage spre linia mediana si
patrunde cu varful degetelor profund, spre coloana vertebrala. Evidentiaza durerea provocata de
marirea in volum a pancreasului.
Clapotajul gastric (zgomot hidroaeric de tonalitate joasa) e provocat de percutarea epigastrului cu
pulpa degetelor sau prin scuturarea plicii cutanate prinse între degete. E întâlnit in stenoza politica,
sindromul insuficientei evacuatorii gastrice, sau, in condiții normale, la maxim 8 ore după ultima masa.
Clapotajul intestinal= provocat prin percutarea sau scuturarea peretelui abdominal; e întotdeauna
patologic. Apare precoce in ocluzia intestinală, stenozele intestinului.

10
11