Endocardita

1. Antibioticele în endocardită: [1106]

   

Criterii clinice de endocardită, fără suspiciune de infecție cu stafilococi - penicilină, gentamicină

   

Suspiciune de endocardită stafilococică - vancomicină, gentamicină

   

Endocardită enterococică - ampicilină / amoxicilină, vancomicină

   

Endocardită stafilococică - ampicilină / amoxicilină, vancomicină

   

Endocardită stafilococică - vancomicină, flucloxacilină, benzilpenicilină plus gentamicină

2. Endocardita cu hemoculturi negative: [1104]

   

Cel mai frecvent se datorează terapiei prealabile cu antibiotice

   

Poate fi determinată de Coxiella burnetti

   

Poate fi determinată de Legionella

   

Poate fi determinată de Strep. bovis

   
 Poate fi determinată de Bartonella sp.

 RAPORTEAZĂ

3. Următoarele afirmații sunt adevărate despre tratamentul endocarditei infecțioase:

[1105-1106]
   

Hemoculturile se recoltează înainte de a iniția terapiei antibiotice empirice

   

Tratamentul antibiotic se administrează 2-4 săptămâni

   

Combinații de antibiotic scad riscul apariției rezistenței la antibiotice

   

Tratamentul antibiotic se administrează 4-6 săptămâni

   

Penicilinele sunt fundamentale

4. Diagnosticul cert de endocardită infecțioasă poate fi formulat în prezența: [1104]

   

Izolării unui microorganism într-o cultură din vegetație

   

Endocardita este confirmată prin examenul histologic al vegetației

   

Sunt întrunite două criterii majore

   

Sunt întrunite un criteriu major și 2 criterii minore

5. Suspiciunea clinică înaltă de endocardie infecțioasă se bazează pe: [1105]

   

Leziune valvulară nouă sau suflu nou depistat

   

Sepsis cu punct de plecare necunoscut

   

Evenimente embolice de cauză necunoscută

   

Febră asociată unei prime manifestări de insuficiență cardiacă congestivă

   

Apariția unui prim episod de fibrilație atrială

6. Pot fi întâlnite în endocardita infecțioasă: [1106]

   

Hemoglobina scăzută, leucocitoza

   

Creșterea VSH și PCR

   

Tulburări de conducere, asociate cu abcese ale valvei mitrale

   

Embolii pulmonare în afectarea cordului stâng

   
 Proteinurie și hematurie

 RAPORTEAZĂ

7. Endocardita este o infecție a: [1103]

   

Valvelor cardiace

   

Endocardului atrial și ventricular

   

Protezelor valvulare și sondelor intracardiace

   

Șunturilor chirurgicale intracardiace

   

Miocardului atrial

8. Pacienți cu risc major pentru a dezvolta endocardie infecțioasă sunt, cu excepția: [1106]
   

Cei cu proteze valvulare

   

Cei cu materiale intracardiace

   
 Cu endocardită infecțioasă în antecedente

   

Cu boli cardiace congenitale complet corect, la peste 6 luni postoperator

   

Cu șunturi intracardiace paliative

 RAPORTEAZĂ

9. Criterii majore de endocardită, conform criteriilor Duke modificate sunt: [1104]

   

Două hemoculturi pozitive cu izolarea unui microorganism tipic în absența unei localizări primare

   

Dehiscență parțială de protecție nouă documentată

   

Regurgitare valvulară nouă documentată

   

Masă intracardiacă cu mobilitate proprie pe valve sau structuri vecine, în absența altor explicații
anatomice

   

Anevrisme micotice

10. Criterii minore de endocardită, conform criteriilor Duke modificate sunt:

[1104]
   
Consum de droguri intravenoase

   

Hemoragii intracraniene sau conjunctivale

   

Nodulii Osler

   

Petele Roth

   

Abces valvular

11. Fenomene vasculare în endocardita infecțioasă sunt: [1104]

   

Infarcte pulmonare septice

   

Anevrisme micotice

   

Pete Roth

   

Leziuni Janeway

   

Noduli Osler

12. Endocardita pe proteză valvulară: [1104]

   

Poate fi precoce, în primele 30 de zile postoperator

   
 Precoce are prognostic rezervat

   

Prognostic rezervat este cauzat de S. aureus, S. epidermidis sau MRSA

   

Tardivă, survine după primele 60 de zile postoperator

   

Tardivă, cauzată de S. viridans sau S. aureus

 RAPORTEAZĂ

13

13. Fenomene imunologice în endocardie infecțioasă sunt: [1104]

   

Glomerulonefrita

   

Leziunile Janeway

   

Nodulii Osler

   

Factorul reumatoid

   

Emboliile arteriale majore

14. Profilaxia antibiotică a endocarditei infecțioase se recomandă în cazul: [1106]

   
Pacienților cu proteze valvulare în cazul procedurilor stomatologice care implică manipularea gingiei

   

Pacienților cu proteze valvulare implantate transcateter în cazul procedurilor stomatologice care implică
perforarea mucoasei orale

   

Pacienților cu insuficiență mitrală funcțională în cazul utilizării cateterelor urinare

   

Pacienților cu boli cardiace congenitale cianogene necorectate în timpul procedurilor cu risc crescut

   

Tuturor pacienților cu insuficiență cardiacă

15. În endocardita infecțioasă: [1103]

   

Etiologia este reprezentată o combinație între bacteriemie și anomaliile endoteliului cardiac

   

Bacteriemia poate fi asociată unor proceduri precum tratamentele stomatologice, cateterizarea endovasculară sau cardio

   

Afectarea cea mai frecventă este a valvelor aortică și mitrală

   

Afectarea cea mai frecventă este a valvelor tricuspidă și pulmonară

   

Consumatorii de droguri intravenoase au mai frecvent leziuni la nivelul cordului drept

 RAPORTEAZĂ

16

A
16. Sunt enunțuri adevărate referitoare la endocardita bacteriană, cu excepția:
[1105, 1106]
   

În majoritatea cazurilor, febra cedează în primele 24 de ore de la inițierea tratamentului antibiotic

   

Schimbarea schemelor de tratament empiric trebuie evitată dacă există hemoculturi pozitive

   

Instalarea rezistenței la antibiotic este rară

   

Penicilina poate fi înlocuită de gentamicină în cazul pacienților alergici

   

Pacienții cu boli cardiace cianogene necorectate beneficiază de profilaxie antibiotică înaintea procedurilor
stomatologice care implică manipularea regiunii periapicale a dinților

17. Fac parte din etiologia endocarditei infecțioase: [1104]

   

Streptococi viridans - după intervenții stomatologice

   

Stafilococ aureu - în neoplazii intestinale

   

Steptococi viridans - tardiv post-operator pe proteză valvulară

   

Steptococ bovis - în neoplazii intestinale

   

Stafilococi - la diabetici cu infecții de țesuturi moi

18. Ridică suspiciune înaltă de endocardie infecțioasă: [1105]

   

Hematurie

   

Febra

   

Febra asociată cu tulburari de conducere nou documentate

   

Evenimente embolice de cauză necunoscută

   

Artralgii

19. Următoarele enunțuri referitoare la explorările din endocardie infecțioasă sunt

adevărate: [1106]
   

Se recoltează două seturi de hemoculturi din locuri de punție diferite

   

Poate asocia leucocitoză, trombocitoză

   

Proteina C reactivă scade ca raspunsuri la tratamentul antibiotic

   

Electrocardiograma poate evidenția alungirii intervalului PR

   

Poate asocia creșterea nivelului de fosfatază alcalină

20. Sunt antibiotice folosite în endocardita enterococică, în absența alergiei la

penicilină: [1106]
   
Ampicilina

   

Gentamicina

   

Vancomicina

   

Amoxicilina

   

Flucloxacilina

21. Sunt bacterii care cauzează endocardite și sunt detectabile prin teste serologice: [1104]
   

Stafilococi coagulazo-negativi

   

Coxiella burnetti

   

Legionella

   

Bartonella

   

Brucella

 RAPORTEAZĂ

22

A
22. Sunt afirmații false cu privire la explorările imagistice în endocardie
infecțioasă: [1105, 1106]
   

Ecocardiografia transtoracică este un test de screening adecvat pentru pacienți cu o hemocultură pozitivă

   

Ecocardiografia transesofagiană este esențială dacă se suspectează endocardă pe protecția valvulară

   

O ecocardiografie negativă exclude diagnosticul de endocardită

   

Radiografia toracică poate evidenția edem pulmonar în afectarea cordului stâng

   

Ecocardiografia transtoracică pune în evidența vegetațiilor, abcesele, disfuncția valvulară și ventriculară

23. Sunt recomandări de prevenție a endocarditei infecțioase, cu excepția: [1106,

1107]
   

Consulturi stomatologice la 12 luni pentru bolnavii cu antecedente de endocardie

   

Evitarea tatuajelor

   

Utilizarea preferențială a abordării venos periferic

   

Cateterele periferice trebuie schimbate la 5-6 zile

   

Eradicarea portajului bacterian cronic urinar

24. Sunt caracteristici clinice ale endocarditei infecțioase: [1105]

   

Degete hipocratice

   

Artralgii

   

Eritem marginat

   

Leziuni Janeway

   

Noduli Meynet

Test: 1.30.5. Valvulopatii

1. Fiziopatologia regurgitării mitrale include: [1095]

   

Dilatarea AS

   

Creșterea importantă a presiunii intraatriale în cazul regurgitării cronice

   

Apariția edemului pulmonar acut în cazul regurgitării mitrale acute

   

Creșterea progresivă a volumului-bătaie ce conduce la dilatarea VS

   

Apariția edemului pulmonar acut în cazul regurgitării mitrale cronice

2. Stenoza aortică valvulară cuprinde: [1097]

   

stenoza pe valvă aortică tricuspidă calcificată

   

stenoza aortică reumatismală

   

obstrucția supravalvulară

   

stenoza aortică subvalvulară

   

cardiomiopatia hipertrofică

3. Protezarea mitrală în cazul stenozei mitrale este indicată în cazul: [1094-1095]

   

Coexistenței regurgitării mitrale semnificative

   

Afectării valvulare severe

   

Valvelor suple cu minimă afectare a aparatului subvalvular

   

Calcificărilor valvulare importante

   

Stenozei mitrale severe cu tromboză atrială stângă în ciuda tratamentului anticoagulant

4. Stenoza mitrală reumatismală: [1092]

   

Este consecința RAA, având ca etiologie infecția cu streptococ de grup B

   

Afectează mai frecvent bărbații

   

Aspectul caracteristic este fuziunea comisurilor și deschiderea în dom

   

Aspectul caracteristic este îngroșarea marginilor libere ale cuspelor

   

Evolutiv se caracterizează prin îngroșarea valvelor, fuziunea cuspelor și apariția depozitelor de calciu

5. Tabloul clinic în stenoza mitrală: [1092]

   

Pacienții sunt de obicei asimptomatici în cazul stenozelor ușoare

   

Include dispneea importantă datorită creșterii presiunii în AS, cu apariția congestiei pulmonare și a
edemului interstițial

   

Poate apărea tuse seacă

   

În stadii avansate apar semne de insuficiență cardiacă dreaptă

   

Remodelarea AS predispune la apariția fibrilației atriale

6. Investigațiile paraclinice în stenoza aortică: [1098]

   

RX evidențiază de regulă o aortă ascendentă proeminentă, dilatată

   
ECG – HVS, cu aspect de tip strain în stenoza aortică severă

   

Ecocardiografia este utilă pentru evaluarea severității stenozei aortice

   

ETE este indicată în cele mai multe cazuri

   

Cateterismul cardiac și evaluarea prin coronarografie sunt recomandate preoperator

7. Cauze de regurgitare aortică cronică sunt: [1100]

   

Afectare reumatismală

   

Disfuncție de proteză valvulară

   

Bicuspidia aortică

   

Sindromul Marfan

   

Hipertensiunea arterială severă

8. Tratamentul stenozei aortice: [1099]

   

Înlocuirea valvulară aortică este recomandată în cazul stenozei aortice severe simptomatice

   

Intervenția chirurgicală trebuie luată în considerare la pacienții cu bicuspidie aortică și aortă ascendentă
>50mm
   

La pacienții cu stenoză aortică severă asimptomatică intervenția chirurgicală este recomandată în cazul
unei FEVS <50%

   

La pacienții cu stenoză aortică severă asimptomatică intervenția chirurgicală este recomandată în cazul
creșterii velocității maxime transaortice cu >0,5 m/s/an

   

La pacienții cu stenoză aortică severă asimptomatică intervenția chirurgicală este recomandată în cazul
unei velocități maxime transaortice >5,5 m/s

9. Tratamentul stenozei mitrale: [1094]

   

Pacienții simptomatici cu stenoză severă sau cu hipertensiune pulmonară au indicație de corecție a

valvulopatiei

   

Valvulotomia cu balon prin puncție transseptală este indicată la pacienții cu valve suple și cu regurgitare
mitrală minimă asociată

   

Valvulotomia cu balon prin puncție transseptală este contraindicată în cazul prezenței trombozei atriale
stângi

   

Valvulotomia pe cord închis necesită by-pass cardiopulmonar și este recomandată în cazul pacienților cu
valve cu calcificări importante

   

Valvulotomia pe cord deschis este preferată în locul celei pe cord închis și scade riscul regurgitării mitrale
traumatice

10. Examenul obiectiv în stenoza mitrală: [1092]

   

Faciesul mitral se caracterizează prin prezența de pete roșiatice sau cianotice la nivelul buzelor
   

Pulsul este în mod caracteristic cu amplitudine redusă

   

Pe jugulogramă se evidențiază o undă a proeminentă la pacienții în fibrilație atrială

   

La palpare se resimte o pulsație amplă localizată parasternal stâng în prezența dilatării VS

   

Auscultator, zgomotul 1 este întărit în cazul stenozei mitrale calcificate

11. Semnele clinice în regurgitarea aortică: [1099-1100]

   

Pulsul este amplu și rapid depresibil

   

Semnul Quincke – pulsații ale capilarelor la nivelul patului unghial

   

Semnul de Musset – mișcarea capului cu fiecare bătaie cardiacă

   

Semnul Duroziez – prezența zgomotului intens apărut la fiecare bătaie cardiacă la auscultația arterelor
femurale

   

Artere femurale în foc de armă – suflu continuu la auscultația arterele femurale când sunt comprimate
distal

12. Semnele regurgitării mitrale sunt: [1095]

   

Șoc apexian difuz, deplasat lateral

   

Zgomot 1 întărit

   

Suflu holodiastolic cu intensitate maximă la apex și iradiere în axilă şi în aria precordială

   

Clic mezosistolic, urmat de suflu telesistolic în cazul valvelor mixomatoase

   

Zgomot 3 accentuat

13. Evaluarea ecocardiografică a stenozei mitrale: [1093-1094]

   

Severitatea poate fi evaluată prin măsurarea ariei anatomice a orificiului vavular prin planimetrie

   

Examinarea doppler continuu permite calcularea ariei valvulare mitrale prin măsurarea PHT

   

Examinarea doppler continuu permite calcularea gradientului presional transvalvular mediu

   

Scorul Wilkins este utilizat pentru determinarea fezabilității valvuloplastiei mitrale percutane

   

Ecografia transtoracică permite detectarea unui posibil tromb atrial stâng

 RAPORTEAZĂ

14

A
14. Cauze de regurgitare aortică acută sunt: [1100]
   

Endocardita infecțioasă

   

Disecția de aortă

   

Ruptură de anevrism de sinus Valsalva

   

Sifilis

   

Sindrom Marfan

15. Semnele clinice ale stenozei pulmonare: [1102]

   

Semne de insuficiență cardiacă dreaptă

   

Suflu mezosistolic, rugos, audibil la nivelul marginii stângi a sternului, în spațiul II intercostal

   

Suflu mezosistolic, rugos, audibil la nivelul marginii drepte a sternului, în spațiul II intercostal

   

Componenta pulmonară a Z2 este de obicei întârziată și diminuată

   

În stenoza ușoară poate fi prezent zgomotul IV ventricular drept

16. Regurgitarea mitrală poate fi întâlnită în: [1095]

   
Boli miocardice

   

Boli pericardice

   

Boli autoimune

   

Boli de colagen

   

Utilizarea de antagoniști dopaminergici

17. Investigațiile paraclinice în regurgitarea aortică: [1100]

   

Modificările RX sunt reprezentate de dilatarea VS și a aortei ascendente

   

ECG – HVS

   

Ecocardiografia – VS dilatat, hiperkinetic

   

Ecocardiografia - mișcarea vibratorie sistolică a foițelor mitrale în regurgitarea aortică severă (producând
uruitura Austin Flint)

   

Severitatea regurgitării poate fi apreciată prin doppler spectral (refluxul diastolic în aorta ascendentă
toracică)

18. Fiziopatologia stenozei aortice este reprezentată de: [1098]

   

Obstrucția la golirea VS ce conduce la HVS compensatorie

   

Ca urmare a obstrucției apare o ischemie miocardică relativă, iar semnificația funcțională a obstrucției
este mai mare la efort

   

Funcția sistolică VS este de cele mai multe ori deprimată

   

Funcția sistolică VS este de cele mai multe ori conservată

   

Consecințele sunt reprezentate de scăderea tensiunii arteriale, insuficiență ventriculară și creșterea riscului
de apariție a aritmiilor

19. Investigațiile paraclinice în stenoza mitrală: [1092-1094]

   

RX toracic evidențiază un contur rectiliniu al marginii stângi a siluetei cardiace și dublu contur al arcului
inferior drept

   

Se pot observa semne de congestie pulmonară și dilatarea arterelor pulmonare principale

   

Pe ECG apare aspectul de unde P bifidă

   

Pot apărea semne de HVD (deviație axială dreaptă, undă R înaltă în V5-V6)

   

Cateterismul cardiac poate fi necesar la pacienții cu indicație de corecție a stenozei

20. Cele mai frecvente cauze ale regurgitării mitrale sunt: [1095]
   

Afectare degenerativă, mixomatoasă

   

Boala cardiacă ischemică

   

Afectarea reumatismală

   

Cardiomiopatiile dilatativă sau hipertrofică

   

Endocardita infecțioasă

21. Indicațiile tratamentului în regurgitarea mitrală sunt: [1097]

   

Tratament conservator în cazul insuficienței ușoare și moderate

   

Intervenția chirurgicală este recomandată la pacienții simptomatici, cu regurgitare severă, FEVS >30% și
diametru telediastolic VS <55mm

   

Intervenția chirurgicală este recomandată la pacienții simptomatici, cu regurgitare severă, FEVS < 30% și
diametru telesistolic VS <55mm

   

Intervenția chirurgicală este recomandată la pacienții asimptomatici, cu regurgitare severă, FEVS <30% și
diametru telediastolic VS >45mm

   

Intervenția chirurgicală este recomandată la pacienții asimptomatici, cu regurgitare severă, FEVS <30% și
diametru telesistolic VS >45mm

22. Chirurgia aortică în regurgitarea aortică este indicată în : [1100]

   

Regurgitare aortică severă acută

   

Regurgitare aortică severă cronică la pacienții simptomatici

   

Regurgitare aortică severă la pacienții asimptomatici cu FEVS <40%

   

Regurgitare aortică severă la pacienții asimptomatici cu FEVS >50% și diametru telediastolic VS >70mm
sau telesistolic >50mm

   

Regurgitare aortică moderată la pacienții simptomatici

23. Regurgitarea tricuspidiană: [1101]

   

Funcțională poate fi determinată de dilatarea cordului drept

   

Organică apare în boala reumatismală, sindromul carcinoid

   

Boala Ebstein reprezintă malapoziția dobândită a valvei tricuspide

   

Clinic impulsul VD poate fi palpat la nivelul marginii sternale stângi

   

Suflul holosistolic este accentuat în inspir

24. Următoarele afirmații sunt adevărate despre protezele valvulare, cu excepția:

[1102]
   

Protezele mecanice se bazează pe ocludere artificiale

   
Protezele mecanice pot fi de tip bilă-cușcă, mono sau bidisc

   

Protezele biologice derivate din surse umane se numesc autograft

   

Protezele biologice procine sau bovine se numesc xenograft

   

Înlocuirea unei valve cu o valvă nativă a aceluiași pacient se numește homograft

25. Factori de risc suplimentari pentru tromboembolism, cu impact asupra alegerii

INR țintă în cazul protezelor valvulare sunt: [1102]
   

Valvulopatii asociate

   

Tromboembolism în antecendete

   

Fibrilația atrială

   

Diametrul AS >100mm

   

FEVS <50%

26. Clasificarea Carpentier: [1095]

   

Folosește încadrarea regurgitării mitrale în funcție de mecanism

   
 Este utilă pentru evaluarea pacientului în vederea intervenției chirurgicale

   

Tip I – mobilitate normală a cuspelor

   

Tip II – mobilitate restricționată a cuspelor

   

Tip III – mobilitate crescută a cuspelor/prolaps

 RAPORTEAZĂ

27

27. Regurgitarea aortică: [1099]

   

Poate apărea în endocardita infecțioasă sau sindromul Marfan

   

Reprezintă refluxul sângelui din aortă în VS în timpul sistolei

   

Tensiunea diastolică și consecutiv, perfuzia coronariană sunt scăzute

   

Tabloul clinic include angina pectorală și dispnea

   

Simptomele semnificative apar precoce în evoluția bolii

28. Tabloul clinic în stenoza aortică: [1098]

   

În stadiile moderat-severe apar sincopă indusă de efort, angină și dispnee

   

Cel mai specific semn auscultator este suflul sistolic de tip crescendo-descrescendo

   

Suflul este aspru și iradiază pe arterele carotide

   

Poate fi întâlnit clicul ejecțional, în special în cazul valvelor imobile, calcificate

   

Apare dedublarea paradoxală a zgomotului 2, în inspir

29. Următoarele afirmații sunt adevărate despre fiziopatologia stenozei mitrale: [1092]
   

Stenoza mitrală este definită ca reducerea orificiului mitral sub 1 cm2

   

Menținerea unui debit cardiac este asigurată prin creșterea presiunii atriale stângi, cu apariția hipertrofiei și dilatării AS

   

Creșterea secundară a presiunii din arterele pulmonare poate duce la apariția edemului pulmonar acut

   

Apariția edemului pulmonar acut este parțial prevenită prin îngroșarea pereților capilarelor pulmonare și vasoconstricția

   

Hipertensiunea pulmonară secundară va conduce la apariția regurgitării tricuspidiene secundare

 RAPORTEAZĂ

30
 A

+0

Test: 1.30.5. Valvulopatii

30. Tabloul clinic în insuficiența mitrală include: [1095]

   

Dispneea și ortopneea ce apar ca și consecință a creșterii presiunii din venele pulmonare

   

Fatigabilitatea

   

Semne de insuficiență cardiacă dreaptă în stadiile avansate

    

Tromboembolia, mai frecvent întâlnită decât în stenoza mitrală

   

Cașexia

 RAPORTEAZĂ

31

31. Următoarele afirmații sunt adevărate despre sarcină și protezele valvulare:

[1103]
   

Valvele biologice sunt preferate în timpul sarcinii

   

Valvele mecanice sunt trombogene și necesită anticoagulare pe toată durata vieții, aceasta fiind complexă
în sarcină

   

Warfarina traversează bariera placentară și este asociată cu risc de embriopatie în ultimul trimestru

   

Warfarina nu are efect anticoagulant la făt

   

Heparina nefracționată sau cu greutate moleculară mică pot reprezenta opțiuni terapeutice în aceste cazuri
32. Următoarele afirmații sunt adevărate despre stenoza tricuspidiană: [1100-1101]
   

Se asociază cu valvulopatiile mitrale în afectarea cardiacă reumatismală

   

Poate fi determinată de sindromul carcinoid

   

Este frecvent congenitală

   

Tabloul clinic este dominat de congestia venoasă sistemică

   

Suflul mezodiastolic se aude cel mai bine la nivelul marginii sternale inferioare stângi și se accentuează în
expir

33. Stenoza pulmonară: [1101]

   

Este de obicei congenitală

   

Este de obicei dobândită

   

Poate fi valvulară, supravalvulară sau subvalvulară

   

Are ca și consecințe HVD și dilatarea AD

   

Obstrucția pulmonară severă poate fi incompatibilă cu viața

34. Etiologiile stenozei mitrale sunt: [1092]
   

Cel mai frecvent reumatismală

   

Congenitală

   

Calcificare extensivă de inel mitral

   

Tumori carcinoide

   

Sindrom Lutembacher (asocierea stenozei mitrale congenitale cu defect de sept atrial)

35. Investigațiile paraclinice în regurgitarea mitrală: [1095]

   

RX poate evidenția creșterea indicelui cardiotoracic

   

ECG evidențiază semne de suprasolicitare atrială stângă (P înalt)

   

ECG – HVS (unde R înalte în D1 și V6 și S adânci în V1 și V2)

   

Ecocardiografia permite evaluarea severității regurgitării prin măsurarea venei contracta, calcularea ariei orificiului de r

   

Ecografia transesofagiană intraoperatorie permite aprecierea rezultatului procedurii de reparare a valvei

 RAPORTEAZĂ
 36

36. Sunt enunțuri adevărate referitoare la tratamentul stenozei mitrale, cu excepția:

[1094]
   

Dispneea ușoară poate fi tratată cu diuretice în doză mică

   

Valvulotomia cu balon prin puncție trans-septală presupune abordul arterei femurale

   

În valvulotomia pe cord deschis este necesar by-pass-ul cardiopulmonar

   

Valvulotomia pe cord închis este recomandată pacienților care asociază și regurgitare mitrală moderată

   

Calcificările valvulare importante sunt o contraindicație pentru valvulotomia cu balon

37. Sunt afirmații adevărate referitoare la investigațiile efectuate în stenoza aortică:

[1098]
   

Radiografia torarcică evidențiază un cord cu dimensiuni crescute

   

Aspectul de forțare (strain) al ventriculului stâng include subdenivelarea ST-T și inversarea undelor T în
derivațiile V1-V4

   

Indicele cardiotoracic crește odată cu apariția insuficienței cardiace

   
Aspectul de forțare (strain) al ventriculului stâng include subdenivelarea ST-T și inversarea undelor T în
derivațiile I, avL

   

Aspectul de forțare (strain) al ventriculului stâng include subdenivelarea ST-T și inversarea undelor T în
derivațiile V5-V6

38. Fac parte din tabloul clinic al regurgitării mitrale: [1095]

   

Fatigabilitatea

   

Tromboembolismul – mai frecvent întâlnit decât în stenoza mitrală

   

Endocardita infecțioasă subacută – mai frecvent întâlnită decat în stenoza mitrală

   

Freamăt sistolic – în regurgitarea moderată și severă

   

Suflu holosistolic cu intensitate maximă la apex și iradiere în aria precordială

39. Următoarele elemente auscultatorii pot fi decelate în stenoza aortică: [1098]

   

Suflu sistolic de ejecție

   

Suflu mezodiastolic

   

Clic de ejecție

   
 Componenta aortică a zgomotului 2 diminuată, cu excepția cazurilor în care valvele sunt imobile

   

Zgomot 4 intens

 RAPORTEAZĂ

40

40. Nu sunt incluse în scorul Wilkins: [1094]

   

Mobilitatea cuspelor

   

Calcificarea cuspelor

   

Aria valvulară

   

Îngroșarea aparatului subvalvular

   

Gradientul mediu transvalvular

41. Următoarele afirmații despre tratamentul stenozei mitrale prin valvulotomia cu

balon sunt false: [1094]
   

Cateterul este introdus inițial în atriul drept, prin puncționarea venei femurale

   
Septul interventricular este puncționat, iar cateterul este avansat în ventriculul stâng, pana la nivelul valvei
mitrale

   

Procedura este preferată la pacienții cu regurgitare mitrală minimă

   

Procedura este preferată la pacienții cu afectare minimă a aparatului subvalvular

   

Ecografia transtoracică efectuată înaintea procedurii permite excluderea trombozei atriale stângi

42. Sunt afirmații adevărate referitoare la regurgitarea mitrală: [1095]

   

În regurgitarea mitrală acută, unda “v” a atriului stâng este semnificativ crescută

   

Volumul-bătaie crește progresiv

   

O parte din volumul-bătaie este transmis retrograd

   

Regurgitarea cronică determină o creștere marcată a presiunii intra-atriale

   

Regurgitarea cronică determină dilatarea ventriculului stâng

 RAPORTEAZĂ

43

43. Sunt trăsături auscultatorii ale regurgitării aortice, cu excepția: [1100]

   

Suflu protodiastolic de intensitate joasă, cel mai bine audibil pe marginea sternală stângă, în spațiul V
intercostal, cu pacientul în apnee postexpiratorie și aplecat în față

   

Suflu protodiastolic de intensitate înaltă, cel mai bine audibil pe marginea sternală stângă, în spațiul IV
intercostal, cu pacientul în apnee postexpiratorie și aplecat în față

   

Suflu protodiastolic de intensitate înaltă, cel mai bine audibil pe marginea sternală stângă, în spațiul IV
intercostal, cu pacientul în decubit lateral și inspir profund

   

Suflu mezodiastolic de intensitate joasă, cel mai bine audibil în focarul aortic, cu pacientul în decubit
lateral și inspir profund

   

Suflu mezodiastolic de intensitate înaltă, cel mai bine audibil în focarul aortic, cu pacientul în apnee
postexpiratorie și aplecat în față

44. Sunt parametrii ecocardiografici folosiți pentru cuantificarea severității stenozei

aortice: [1099]
   

Aria valvulară

   

Velocitatea medie

   

Gradientul mediu

   

Timpul de înjumătățire al presiunii

   

Velocitatea maximă
45. Se evidențiază la examenul clinic în stenoza mitrală: [1092]
   

Puls cu amplitudine crescută

   

Turgescență jugulară

   

Flush malar

   

Zgomotul 1 întărit în cazul stenozei mitrale calcificate

   

Clacment de închidere a mitralei

46. Sunt cauze non-valvulare de obstrucție a golirii ventriculului stâng: [1097]

   

Cardiomiopatia hipertrofică

   

Cardiomiopatia dilatativă

   

Sindromul Williams

   

Antecedente de expunere la radiații

   

Cardiomiopatia Takotsubo

47. Aparatul valvular mitral este format din, cu excepția: [1091]

   
Cuspa anterioară

   

Cuspa medială

   

Cordaje tendinoase

   

Inel fibros

   

Mușchi papilari

48. Apar pe ECG în regurgitarea mitrală, cu excepția: [1095]

   

Suma dintre adâncimea undei S din V1 și amplitudinea undei R din V5 sau V6 >35 ca indicator de
hipertrofie ventriculară stângă

   

Unde R înalte în derivațiile laterale

   

Undă R înalta în V1

   

Undă P bifidă

   

Fibrilație atrială

49. Se pot decela la examenul clinic în cazul stenozei mitrale: [1092]

   
 Suflu diastolic de tonalitate joasă

   

Suflu sistolic de tonalitate joasă

   

Pulsație amplă parasternal drept

   

Pete roșii sau cianotice la nivelul pomeților

   

Clacment de deschidere a mitralei

 RAPORTEAZĂ

50

50. Următoarele enunțuri referitoare la regurgitarea aortică sunt adevărate, cu

excepția: [1099]
   

Pentru a se mentine debitul cardiac, volumul total de sânge ejectat în aortă trebuie să crească

   

Aritmiile sunt frecvent asociate

   

Semnele clinice se pot datora circulației hiperdinamice

   

Pulsul este lent, cu amplitudine redusa

   
Tensiunea diastolică crește

51. Următoarele enunțuri referitoare la examenul obiectiv în stenoza aortică sunt

false, cu excepția: [1098]
   

Pulsul carotidian are aspect de platou

   

Șocul apexian este deplasat lateral

   

Se poate palpa un freamăt sistolic la apex

   

Se poate palpa un freamăt sistolic în focarul aortic

   

Intensitatea suflului se corelează cu severitatea stenozei

52. Următoarele enunțuri referitoare la valvele biologice sunt adevărate, cu

excepția: [1103]
   

Zgomotele valvelor se pot auzi atât la deschidere cât și la închidere

   

Necesită anticoagulare pentru toată viața

   

Anticoagularea se poate face cu antivitamine K sau anticoagulante directe

   

Anticoagularea se face cu un INR țintă de 2,5

   
Degenerează după 20 de ani

53. Sunt manifestări clinice ale stenozei mitrale, cu excepția: [1092]

   

Dispnee importantă

   

Tuse productivă, cu striuri sanghinolente

   

Tuse productivă spumoasă

   

Tuse productivă muco-purulentă

   

Hemoptizie

54. Sunt enunțuri adevărate referitoare la stenoza aortică, cu excepția: [1097]

   

Boala aortică cu valve calcificate este cea mai frecventă anomalie congenitală

   

Boala aortică cu valve calcificate poate afecta aâat valvele tricuspide, cât și bicuspide

   

Bicuspidia aortică se poate asocia cu coarctația de aortă

   

Hipertensiunea arteriala și diabetul zaharat sunt factori de risc în bicuspidia aortică

   

Bicuspidia aortică se poate asocia cu disecția de aortă

55. Următoarele enunțuri referitoare la prolapsul de valvă mitrală sunt adevărate:
[1097]
   

Poate avea transmitere familiala

   

Este cunoscută ca boala Barlow

   

Este mai rar întalnita la bărbați

   

Se asociaza cu boli ale țesutului conjunctiv

   

Cauza este autoimună

56. Sunt afirmații false despre protezele valvulare: [1103]

   

Valvele moderat trombogene impun INR țintă de 3, în prezența factorilor de risc adiționali de
tromboembolism

   

Artefactele determinate de valvele mecanice fac evaluarea ecocardiografică dificilă

   

Pentru endoscopia diagnostică, anticoagularea nu trebuie întreruptă, dar INR trebuie adus sub 2,5

   

Puncția arterială este sigură la INR sub 2

   

Valvele înalt trombogene impun INR țintă de 4 în prezența fibrilației atriale

57. Sunt afirmații adevărate referitoare la valvele mecanice: [1102]
   

Degenerează după 10 ani

   

Sunt mai trombogene

   

INR țintă depinde de tipul protezei valvulare

   

INR țintă depinde de poziția protezei

   

Necesită anticoagulare pentru 3 luni postoperator

58. Sunt enunțuri adevărate despre examinarea Doppler continuu (CW) în stenoza
mitrală: [1093]
   

Permite evaluarea severității stenozei

   

Permite calcularea gradientului transvalvular mediu

   

Permite calcularea timpului de înjumătățire al gradientului transvalvular mediu

   

Permite estimarea presiunii din artera pulmonară

   

Permite măsurarea ariei valvulare prin metoda planimetrică

 59. Sunt enunțuri adevărate referitoare la regurgitarea mitrală: [1095]
   

Debutul fibrilației atriale are un răsunet clinic mai dramatic decât în stenoza mitrală

   

Zgomotul 3 este accentuat datorită umplerii rapide în telediastolă a unui ventricul stâng dilatat

   

Dispneea și ortopneea pot fi consecințe directe ale regurgitării mitrale

   

Lupusul eritematos sistemic poate asocia regurgitare mitrală

   

Radiografia pulmonară evidențiază dublu contur al arcului inferior drept

 RAPORTEAZĂ

60

60. Fac parte din tratamentul farmacologic în regurgitarea aortică, cu excepția:

[1100]
   

IECA, la pacienții cu disfuncție ventriculară stângă

   

Profilaxia antibiotică a endocarditei infecțioane

   

Betablocante la pacienții cu sindrom Marfan

   
Vasodilatatori

   

Inotrop pozitiv

61. Următoarele enunțuri referitoare la investigațiile paraclinice în regurgitația aortică sunt ade
   

IRM se poate folosi pentru cuantificarea volumului regurgitant

   

Severitatea regurgitării aortice se coroboreaza prin Doppler Color și Doppler spectral

   

Electrocardiograma evidențiază unde R înalte în derivațiile precordiale drepte

   

Electrocardiograma evidențiază unde T negative în derivațiile precordiale stângi

   

Cateterismul cardiac este indicat pacienților care necesită intervenție valvulară

 RAPORTEAZĂ

62

62. Următoarele afirmații referitoare la regurgitarea tricuspidiană sunt false: [1101]

   

Fibrilația atrială este frecvent întâlnită

   

Apare o undă venoasă jugulaăa “a” mare

   
Se poate auzi un suflu mezodiastolic pe marginea sternală inferioară stângă

   

La consumatorii de droguri intravenoase și endocardită infectioasă, se recomandă îndepărtarea

chirurgicală a valvei

   

Regurgitarea funcțională dispare de obicei în urma tratamentului medicamentos

63. Sunt caracteristici ecografice ale stenozei mitrale moderate, cu excepția: [1094]
   

Timpul de înjumătățire al presiunii între 71-139 ms

   

Timpul de înjumătățire al presiunii între 140-219 ms

   

Gradient mediu >10mmHg

   

Arie valvulara 1-1,5cm²

   

Gradient mediu între 5-10mmHg

64. Următoarele enunțuri referitoare la regurgitarea pulmonară sunt false, cu

excepția: [1012]
   

Este cea mai frecventă leziune dobândită a valvei pulmonare

   

Asociaza suflu diastolic crescendo, care începe imediat după componenta pulmonară a zgomotului 2

   
Asociaza suflu diastolic care este accentuat în inspir

   

Este frecvent simptomatică

   

Poate să apară în urma corecției chirurgicale a tetralogiei Fallot

65. Sunt cauze de stenoza valvulară aortică: [1097]

   

Lupusul eritematos sistemic

   

Spondilita anchilozantă

   

Boala Paget

   

Boala renală cronică

   

Sindromul Williams

66. Sunt afirmații adevărate cu privire la stenoza tricuspidiană: [1100, 1101]

   

Este mai frecventă la bărbați

   

Apare în sindromul carcinoid

   

Determină hepatomegalie nedureroasă

   
Determină reducerea debitului cardiac

   

Se decelează suflu mezodiastolic la nivelul marginii sternale stângi, accentuat în expir

67. Se întâlnesc pe ECG în stenoza mitrală, cu excepția: [1093]

   

Componentă terminală pozitivă largă în V1

   

Undă R în V1

   

Ax QRS la 120 °

   

Componentă terminală negatiăa largă în V1

   

Deviație axială stângă

68. Sunt enunțuri adevărate referitoare la stenoza mitrală reumatismală: [1092]

   

Afectează mai frecvent bărbații

   

Etiologia este infecția cu streptococul viridans

   

Aspectul ecografic este de “deschidere în dom”

   

Inflamația determină fuziunea comisurilor

   
Este cea mai frecventă cauză de stenoză mitrală

69. Sunt decelate la examenul obiectiv în stenoza tricuspidiană, cu excepția: [1101]

   

Pulsație pre-sistolică la nivelul ficatului

   

Prezintă frecvent undă venoasă jugulară “a” proeminentă

   

Hepatomegalie dureroasă

   

Pulsație sistolică la nivelul ficatului

   

Claclment de închidere

 RAPORTEAZĂ

70

70. Următoarele celule participă la dezvoltarea bolii aortice cu valvă calcificată

[1097]:
   

Macrofage

   

Limfocite T

   

Limfocite B
   

Eozinofile

   

Miocite

71. Următoarele enunțuri referitoare la stenoza mitrala sunt adevărate, cu excepția:

[1092]
   

Stenoza se consideră moderată când aria orificiului valvular este sub 4cm²

   

Stenoza se consideră severă când aria orificiului valvular este sub 2 cm²

   

Orificiul valvular normal are o arie de 4-6 cm²

   

Stenoza se consideră severă cand aria orificiului valvular este sub 1 cm²

   

De obicei, pacienții devin simptomatici când aria orificiului valvular scade sub 2 cm²

72. Sunt utilizați pentru evaluarea regurgitării mitrale cu ajutorul Doppler color:
[1095]
   

Aria jetului

   

Fracția regurgitantă

   

Gradientul mediu transvalvular

   

Timpul de înjumătățire al presiunii

   

Măsurarea diametrului la vena contractă

73. Sunt caracteristici ale prolapsului de valvă mitrală, cu excepția: [1097]

   

Degenerescența mixomatoasă a cuspelor mitrale

   

Dilatarea de inel mitral

   

Cuspe mitrale cu țesut valvular în exces

   

Mai des întâlnită la femeile în vârstă

   

Se poate asocia cu pseudoxantoma elasticum

74. Sunt parametri de severitate moderată în stenoza aortică: [1099]

   

Velocitatea maximă 2-3 m/s

   

Velocitatea maximă 3-4 m/s

   

Gradient mediu 36-64 mmHg

   

Arie valvulară 1-1,4 cm²

   

Gradient mediu <25 mmHg

75. Sunt afirmații valabile în stenoza pulmonară, cu excepția: [1102]

   

Traseul ECG poate fi normal în stenoza pulmonară severă

   

Ecocardiografia este explorarea de primă mână

   

Asociaza suflul Graham Steele

   

Componenta pulmonară a zgomotului 2 este întârziată și întărită

   

Zgomotul 2 este dedublat

76. Următoarele enunțuri referitoare la tratamentul regurgitării mitrale sunt false, cu excepția:
   

Avantajele intervenției chirurgicale sunt mai diminuate cu cât boala este mai avansată

   

Intervenția chirurgicală ar trebui luată în considerare la pacienții asimptomatici, cu funcție ventriculară stângă păstrată, r

   

Repararea valvulară percutană este indicată la pacienții simptomatici, cu fracție de ejecție a VS >30% și volum telediast

   

Când pacienții nu sunt eligibili pentru intervenție chirurgicală, tratamentul medicamentos constă în diuretice, IECA, ant

   
 MitraClip poate reprezenta o opțiune la pacienții la care nu se poate efectua intervenția chirurgicală

 RAPORTEAZĂ

77

77. Sunt afirmații false cu privire la tratamentul regurgitării aortice acute: [1100]
   

Pacienții cu regurgitare aortică acută beneficiaza de tratament cu vasopresor și inotrop pozitiv

   

Betablocantele încetinesc dilatarea aortei la pacienții cu sindrom Marfan

   

Înlocuirea valvei aortice este indicată când pacientul devine simptomatic

   

Valvele biologice sunt indicate la vârstnici

   

Valvele biologice sunt contraindicate pacieților care trebuie să evite tratamentul anticoagulant

78. Stenoza pulmonară congenitală se poate asocia cu: [1101]

   

Sindromul Noonan

   

Sindromul carcinoid

   

Rubeola congenitală
   

Tetralogia Fallot

   

Sindromul Ehler-Danlos

79. Următoarele enunțuri referitoare la tratamentul stenozei aortice sunt false:

[1099]
   

Dilatarea cu balon este rezervată pacienților asimptomatici

   

Înlocuirea valvulară percutană se asociază cu rezultate bune pe termen lung

   

Dilatarea cu balon este rezervată pentru pacienții la care nu se poate interveni chirurgical

   

Rezultatele dilatării cu balon au fost superioare intervenției chirurgicale la vârstnici

   

Stenoza aortică critică la copii poate fi tratată prin valvulotomie

80. Pot fi cauze de regurgitare mitrală, cu excepția: [1095]

   

Cardiomiopatia hipertrofică

   

Cardiomiopatia restrictivă

   

Sindromul Marfan

   
Utilizarea de inhibitori centrali ai apetitului

   

Sindromul Ehlers-Danlos

81. Sunt semne întâlnite în regurgitarea mitrală, cu excepția: [1095]

   

Clic mezosistolic

   

Zgomotul 3 accentuat

   

Suflu mezodiastolic scurt după zgomotul 3

   

Clic de deschidere

   

Zgomotul 1 întărit

82. Sunt factori de risc ai calcificării aortice, cu excepția: [1097]

   

Fumatul

   

Consumul de alcool

   

Vărsta avansaăa

   

Nivel crescut de LDL colesterol

   
Sexul masculin

83. Sunt consecințe ale stenozei mitrale: [1092]

   

Creșterea presiunii din venele pulmonare

   

Hipertrofia ventriculului stâng

   

Vasoconstricție arteriolară pulmonară

   

Fibrilația atrială

   

Creșterea presiunii din arterele pulmonare

84. Următoarele enunțuri referitoare la uruitura diastolică sunt adevărate: [1092]

   

Este urmată de clacmentul de deschidere a mitralei

   

Se ascultă cel mai bine parasternal stâng

   

Se ascultă cel mai bine la nivelul apexului

   

Se ascultă cel mai bine în expir, cu pacientul în decubit dorsal

   

Se ascultă cel mai bine în inspir, cu pacientul în decubit lateral stâng

 Test: 1.30.8. Bolile pericardului

1. Investigațiile pentru revărsatul pericardic includ, cu excepția: [1127]

   

radiografia toracică ce evidenţiază un cord micșorat, globulos sau în formă de măr cu margini prost conturate

   

ecografia ce pune în evidență deplasarea septului interventricular înspre ventriculul stâng în inspir

   

ECG-u ce pune în evidenţă complexe QRS hipervoltate ( >0,5 mV în derivaţiile membrelor)

   

ecografia ce pune în evidență inversarea fluxului diastolic în venele hepatice în expir şi dilatarea venei cave inferioare c

   

ecografia ce pune în evidență colabare în protodiastolă a atriului drept, colabare în telediastolă a ventriculului drept

 RAPORTEAZĂ

2. Printre anomaliile ECG din pericardita acută nu se numără: [1125]

   

prelungirea de segment QT

   

supradenivelarea extinsă de segment ST concavă în sus (în formă de şa)

   

subdenivelarea segmentului PR
   

supradenivelarea segmentului PR

   

subdenivelarea ST reciprocă în derivaţiile aVR şi V1

3. Semnul Ewart reprezintă: [1127]

   

o arie de matitate la percuție sub unghiul scapulei drepte

   

o arie de sonoritate la percuție sub unghiul scapulei stângi

   

o arie de matitate la percuție sub unghiul scapulei stângi

   

o zonă dură la palpare sub unghiul scapulei stângi

   

o zonă dură la palpare sub unghiul scapulei drepte

4. În tratamentul pericarditei acute regăsim mențiuni: [1125]

   

ibuprofen 600-800 mg de 3 ori pe zi timp de 1-2 săptămâni

   

colchicină 0.5 mg de 2 ori pe zi, timp de 3 luni

   

aspirină 750-1.000 mg de 3 ori pe zi timp de 1-2 săptămâni

   

acenocumarol 4 mg / zi timp de 1-2 săptămâni

   

paracetamol 500 mg de 3 ori pe zi timp de 1-2 săptămâni

5. Despre pericard sunt într-adevăr adevărate: [1125]

   

cantitatea normală de lichid pericardic este de 20-49 ml

   

printre bolile pericardului se numără: pericardită acută, incesantă și cronică

   

este format dintr-un sac pericardic fibros intern și dintr-un pericard seros extern

   

printre bolile pericardului se numără: revărsat pericardic și tamponează cardiacă

   

funcționează ca un înveliș protector al inimii

6. Tabloul clinic al tamponadei cardiace include, cu excepția: [1126]

   

zgomotele cardiace sunt diminuate și îndepărtate

   

șocul apexian este în general mascat

   

șocul apexian este în general augmentat

   

frecătura pericardică poate fi prezentă în stadiile inițiale

   
frecătura pericardică devine mai puțin audibilă pe măsură ce lichidul se acumulează și îndepărtează
foițele pericardice

7. Printre investigații utile în pericardita constrictivă nu intră: [1127]

   

biopsia endomiocardică

   

ecocardiografia

   

cateterismul cardiac

   

angiografia

   

angio-CT de vase supra-aortice

8. Cele mai frecvente patru caracteristici clinice ale pericarditei acute includ:
[1125]
   

durerea toracică

   

revărsatul pericardic

   

anomaliile ECG

   

hemoptizia

   
frecătura pericardică

9. În etiologiile pericarditelor intră pe lângă, cu excepția: [1125]

   

chilopericardul

   

pericardită virală dată de Haemophilus influenzae

   

pericardita uremică

   

sindrom Dressler

   

pericardita post-infarct miocardic

10. Despre tratamentul revărsatului pericardic este adevărat: [1127]

   

pericardiocenteza este indicată când se suspectează un revărsat de etiologie tuberculoasa, malignă sau
purulentă pentru a reduce presiunea

   

fenestrarea pericardică este creată unei ferestre în pericard care să permită eliminarea lentă a lichidului în
țesuturile înconjurătoare

   

nu se poate utiliza un dren ce poate fi lăsat temporar

   

cele mai multe revărsate pericardice se remit spontan

   

cea mai frecventă cauză de refacere a revărsatului este tuberculoza asociată

11. Semnele și simptomele pericarditei constrictive se produc ca urmare a: [1127]
   

reducerea debitului cardiac

   

reducerea umplerii ventriculare

   

umplerea ventriculară rapidă

   

congestiei venoase locală

   

congestiei arterelor pulmonare

12. Despre revărsatul pericardic și tamponat cardiacă sunt adevărate: [1126]

   

este o colecție lichidiană acumulată în spațiul virtual al sacului pericardic seros

   

este o colecție lichidiană acumulată în spațiul virtual al sacului pericardic fibros

   

însoțește frecvent un episod de pericardită acută

   

tamponada cardiacă reprezintă compromiterea umplerii atriale din pericardită

   

când se acumulează un volum important de lichid în acest spațiu, umplerea ventriculară este compromisă

13. Despre pericardita tuberculoasă este adevărat: [1126]

   
puncția pericardică este adesea necesară pentru diagnostic

   

tratamentul este identic cu cel al tuberculozei pulmonare plus prednisolon 60 mg zilnic, timp de 2-6
săptămâni

   

se manifestă de obicei cu febră cronică discretă, care apare mai ales seara, asociată cu caracteristici ale
pericarditei acute, dispnee, slăbiciune, transpirații nocturne și scădere în greutate

   

tuberculoza poate fi cauza etiologică la peste 90% din cazuri la pacienții cu HIV

   

se manifestă de obicei cu febră severă, trenantă, rezistentă la tratament, asociată cu caracteristici ale
pericarditei acute, dispnee, slăbiciune, transpirații nocturne și scădere în greutate

14. Pentru tratamentul pericarditei persistente sau cronice vei putea utiliza utilizate, cu excepți
   

în cazurile rezistente corticoterapia orală poate fi eficientă

   

tratamentul de primă linie poate fi reprezentat de asocierea AINS sau aspirină cu colchicină, timp de până la 6 luni.

   

pericardectomia este inutilă indiferent de statutul pacientului

   

tomografia computerizată sau IRM cardiac pot fi utile în demonstrarea îngroșării (> 4 mm) sau inflamației pericardului.

   

tratamentul trebuie menținut pe o perioadă <3 luni

 RAPORTEAZĂ
 15

15. Cele mai frecvente cauze de pericardită malignă sunt, cu excepția: [1126]
   

carcinomul mamar

   

carcinomul bronsic

   

carcinomul hepatic

   

limfomul non-Hodgkin

   

limfomul Hodgkin

16. Următoarele enunțuri referitoare la pericardita acută sunt false, cu excepția:

[1125]
   

Este mai frecventă la sexul feminin

   

Este mai frecventă la tineri

   

În majoritatea cazurilor, pericardita este idiopatică

   

Se poate datora infecției meningococice

   
Etiologia infecțioasă este cea mai frecventă

17. Următoarele afirmații despre pericardă malignă sunt adevărate, cu excepția:

[1126]
   

Revărsatul pericardic este în cantitate mică

   

Se datorează obstrucției drenajului limfatic cardiac

   

Includeți sindromul Dressler

   

Revărsatul este frecvent hemoragic

   

Se poate datora melanomului malign

18. Sunt afirmații adevărate despre tratamentul pericarditei constrictive, cu

excepția: [1127]
   

În etiologia tuberculoasă și în prezența calcificărilor, se practică sau cură de tratament anti-tuberculoși

   

Pericardectomia completă este o procedură riscantă

   

În cazurile non-tuberculoase, se practică pericardectomie precoce

   

În etiologia tuberculoasă și în absența calcificărilor, se practică sau cură de tratament antituberculos

   
Prognosticul este similar cu cel din cardiomiopatia restrictivă

19. Următoarele enunțuri referitoare la pericardita constictivă sunt adevărate:

[1127]
   

Asociază mereu calcificări pericardice

   

Diagnosticul diferențial se face cu cardiomiopatia restrictivă

   

Asociază semnul Kussmaul

   

Asociază semnul Freidrich

   

Radiografia toracică evidentiază un cord mărit

20. Sunt caracteristici ale pericarditei acute, cu excepția: [1125]

   

Durerea toracică este pleuritică, exacerbată de mișcare

   

Anomaliile ECG include subdenivelarea segmentului PR

   

Probele inflamatorii sanguine pot fi folosite pentru monitorizarea vindecării

   

Prezința calcificărilor pericardice

   

Evoluția este cel mai frecvent autolimitată

21. Sunt afirmații adevărate referitoare la tamponada cardiacă, cu excepția: [1127]
   

ECG poate pune în evidență alternativă electrică

   

Venele pulmonare sunt dilatate

   

Vena cavă este dilatată, cu colaps <20% în timpul inspirației

   

Apare colabarea în protodiastolă a atriului drept

   

Apare colabarea în telediastolă a atriului drept

22. Sunt semne ale tamponadei cardiace: [1127]

   

Creșterea preziunii venoase jugulare

   

Semnul lui Kussmaul

   

Scăderea preziunii sistolice> 10mmHg în expir

   

Scăderea debitului cardiac

   

Exagerarea variației fiziologice a presiunii pulsului în expir

23. Sunt enunțuri adevărate referitoare la tratametul pericarditei acute: [1125]

   
Corticosteroizii trebuie rezervați pacienții cu etiologie imună

   

Tratamentul constă în administrarea de AINS 1-2 săptămâni, asociat sau lună cu colchicină

   

Coricosteroizii se asociază cu risc de recurență a pericarditei

   

Se recomandă limitarea activității fizice

   

Pacienții cu febră, debut subacut și revarsat pericardic în cantitate mare trebuie internaționale pentru
tratament

24. Pot determina fibroză pericardică, cu excepția: [1127]

   

Tuberculoza

   

Hemopericardul

   

Utilizarea de antagoniști dopaminergici

   

Infecții bacteriene

   

Boala cardiacă reumatică

Test: 2.01. Evaluarea și managementul perioperator al pacientului chirurgical

1. Următoarele afirmații despre evaluarea cardiacă nu sunt adevărate:[2]

   
supresia sistemului fibrinolitic nu este o modificare ce predispune pacientul la tromboză

   

ischemia miocardică poate duce la scăderea perfuziei în toate segmentele miocardice

   

necesitatea intervenţiei chirurgicale în regim de urgenţă nu poate modifica raportul risc/beneficiu

   

necesarul de oxigen la nivelul miocardic poate crește ca răspuns la stresul chirurgical

   

pacienţii cu risc înalt şi capacitate funcţională diminuată ar putea, de asemenea, să nu necesite o evaluare
amănunţită cardiacă

2. Despre doza de glucocorticoizi pentru substituţie în caz de stres chirurgical se poate afirma
   

se administrează doza matinală de steroid și 25 mg hidrocortizon IV înainte de intervenţie, ulterior, se revine la doza uzu

   

se administrează doza matinală de steroid și 50 mg hidrocortizon IV înainte de intervenţie şi 25 mg de hidrocortizon la f

chirurgical moderat

   

se administrează doza matinală de steroid şi nu este necesară suplimentarea în caz de proceduri minore sau chirurgie sub

   

se administrează doza matinală de steroid și 50 mg hidrocortizon IV înainte de inducţia anesteziei şi 25 mg la fiecare 8 o

   

se administrează doza matinală de steroid și 100 mg hidrocortizon IV înainte de inducţia anesteziei şi 50 mg la fiecare 8
chirurgical major

 RAPORTEAZĂ
 3

3. Măsurile preoperatorii care reduc riscul de complicaţii pulmonare postoperatorii

sunt: [2]
   

antrenarea musculaturii expiratorii

   

terapia bronhospastică

   

încetarea fumatului cu minim 6 săptămâni înaintea intervenţiei chirurgicale

   

antibioterapia pentru infecţiile preexistente

   

administrarea de corticosteroizi la pacienţii astmatici

4. Următoarele afirmații despre testele de screening și consultări de specialitate

preoperatorii la pacienții asimptomatici sunt corecte: [1]
   

aduc un beneficiu privind siguranța pacientului

   

aduc un beneficiu privind evoluția postoperatorie prin identificarea unor stări patologice nesuspectate

   

obţinerea de date pentru definirea „stării bazale" nu este recomandată pentru pacienţii asimptomatici

   
este necesară repetarea analizelor de laborator cu rezultate normale obţinute în decursul a 4 săptămâni
preoperator

   

testele de screening preoperatorii nu pot subtitui anamneza şi examenul clinic

5. În ceea ce privește situaţiile legate de managementul îngrijirilor, decesul

pacientului sau dizabilitatea pot fi asociate cu: [11]
   

arsuri suferite din orice sursă pe parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară

   

travaliul sau naşterea la o sarcină cu risc scăzut pe parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară

   

o reație hemolitică pe fondul administrării de sânge sau produse de sânge incompatibile AB0

   

hipoglicemie debutată pe parcursul îngrijirii pacientului într-o unitate sanitară

   

folosirea mijloacelor de contenţie sau a balustradelor de pat pe parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară

6. Următorii indici aparțin clasei A din clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]

   

albumină < 3,0

   

bilirubină < 2,0

   

ascită și encefalopatie absente

   
mortalitate mare

   

status nutrițional bun

7. Controlul glicemie este menţinut prin echilibrul dintre insulin și: [4]
   

cortizol

   

serotonină

   

glucagon

   

hormonul de creştere

   

adrenalină

8. Cei trei factori de risc din triada lui Virchow pentru tromboza venoasă sunt: [9]
   

malignitatea

   

staza

   

hipercoagulabilitate

   

durerea accentuată

   
injurie endotelială

   

factorii potențiali de risc pentru complicațiile pulmonare postoperatorii nu pot fi atribuiți intervenției
chirurgicale

   

vârsta este un factor de risc alături de dependență de tutun

   

boala pulmonară cronică este un factor de risc alături de insuficiență cardiacă congestivă

   

dependență funcțională nu reprezintă un factor de risc

   

incidența raportată a factorilor potențiali de risc pentru complicații pulmonare preoperatorii este de 2-9%

10. Următoarele afirmații despre injurie renală acută (IRA) la un pacient

chirurgical sunt adevărate: [2]
   

IRA nu cuprinde modificări minore ale creatininei serice

   

IRA cuprinde pierderea completă a funcției renale și necesare dializei

   

Riscul de IRA la pacienții chirurgicali este de aproximativ 15%

   

IRA poate fi clasificat în funcții de cauză în 3 categorii: prerenală, renală și postrenală

   

Perioperator, cea mai frecventă cauză de lRA este necesară tubulară acută (NTA)
11. Afirmații false despre pacient cu disfuncție hepatică sunt următoarele: [3]
   

disfuncția hepatică este întâlnită la pacienții cu hepatită virală cronică

   

evaluarea imagistică prin ultrasonografie abdominală este standard de aur pentru diagnostic și stadializare
bolii hepatice

   

rezonanță magnetică nucleară sau computer tomografia nu sunt adecvate pentru diagnostic

   

se efectuează de rutină teste biochimice și serologice pentru hepatita virală, hepatita autoimună și boli
metabolice la pacienții asimptomatici

   

biopsia hepatică se folosește pentru diagnosticul și stadializarea bolilor hepatice

12. Următoarele nu sunt contraindicații pentru chirurgia electivă a pacienților cu

afecțiuni hepatice: [3]
   

pacienții cirotici Child A

   

Coagulopatia severă

   

pacienții cirotici Child B

   

Hepatita alcoolică

   

Insuficiența hepatică acută

 13. Despre clasificarea American Society of Anesthesiologists (ASA) se poate spune că: [2]
   

grupează pacienții în 5 categorii în funcție de starea de sănătate

   

clasa ASA I: pentru pacienții normali sănătoși

   

clasa ASA VI: pentru pacienții muribunzi

   

clasa ASA V: pentru pacienții muribunzi

   

clasa ASA V: pentru donatorii de organe

 RAPORTEAZĂ

14

14. Despre tromboza venoase profundă la pacientul chirurgical putem spune că: [9]
   

riscul tromboembolismului venos (TEV) postoperator a fost redus la 25% dintre pacienți în prezența
profilaxiei

   

pacienții cu fracturi de oase scurte au cel mai mare risc

   

staza arată un factor de risc pentru tromboza venoasă

   
pacienții care suferă operații pelvine au un risc crescut

   

ghiduri de profilaxie optimă a trombozei iau în considerare doar factorii de risc pentru TEV, permițând
elaborarea unui plan individualizat de îngrijire

15. Despre clasificarea American Society of Anesthesiologists (ASA) este falsă

următoarea afirmație: [2]
   

clasificarea ASA nu a fost elaborat pentru prezicerea riscului operator

   

rata complicațiilor pulmonare postoperatorii crește în paralel cu clasa ASA

   

în clasa ASA VI se încorporează donatorii de organe

   

clasificarea ASA grupează pacienții în 6 categorii în funcție de complicații pulmonare postoperatorii

   

ASA este considerat factori de risc ce ține de pacient

16. Despre management perioperator al pacientului geriatric putem spune că: [6]
   

pacienții sunt de acord cu un plan chirurgical agresiv, chiar dacă există există șase rezonabile de
supraviețuire

   

îngrijirile medicale se centrează pe prelungirea supraviețuirii

   

este extrem de important ca medicul și pacientul să discute deschis despre amploarea managementului
chirurgical

   
stabilirea indicației unei intervenții agresive este una din deciziile dificile cu privire la pacientul vârstnic
chirurgical

   

vârstnicii au o rezervă funcțională mai mică decât tinerii

17. Despre sondele de tract urinar putem afirma că: [9]

   

sunt folosite pentru drenajul vezicii urinare

   

tuburile de nefrostomie sunt plasate în pelvisul renal

   

pot drena urina din amontele unei zone de obstrucție

   

nu pot drena urina în cazul unor anastomoze ureterale delicate

   

sunt numite catetere Penrose

18. În ceea ce privește evaluarea preoperatorie a pacientului chirurgical, sunt

afirmații sunt adevărate: [1]
   

intervențiile chirurgicale alterează profund echilibrul metabolic al organismului

   

eșecul evaluării cu acuratețe a riscului perioperator nu prezintă un factor ce duce la complicații

perioperatorii

   

testările specializate substituie efectuarea anamnezei și a examenului fizic al pacientului

   
scopul evaluării preoperatorii este estimat abilitățile pacientului de a răspunde la acești factori de stres în
perioada postoperatorie

   

nu se folosesc explorări paraclinice pentru confirmarea suspiciunii clinice

19. Despre evaluarea pulmonară a pacientului chirurgical se poate spune că: [2]
   

se efectuează de rutină radiografia toracică

   

se efectuează de rutină testele funcționale pulmonare

   

se efectuează de rutină testele specializate

   

identifică doar factorii care duc la creșterea riscului

   

identifică acei factori modificabili care pot scădea riscul complicațiilor pulmonare

20. Următoarele afirmații despre evaluarea pulmonară sunt adevărate: [2]

   

incidența raportată a complicațiilor pulmonare intraoperatorii este de 2-9%

   

Incidența raportată a complicațiilor pulmonare are un impact negativ asupra morbidității, mortalității și a
duratei de spitalizare

   

evaluarea pulmonară preoperatorie are scopul de a identifica pacienții la risc pentru dizabilitate pe termen
scurt

   
incidența raportată a complicațiilor pulmonare preoperatorii este comparabilă cu cea a complicațiilor
cardiace postoperatorii

   

evaluarea pulmonară preoperatorie are scopul de a identifica pacienții la risc pentru complicații
perioperatorii

21. Despre efectuarea ionogramei și a creatininei serice sunt adevărate după

afirmații: [1]
   

dozarea ionogramei nu este recomandat la pacienții vârstnici datorită riscului substanțial pentru
dezhidratarea cronică

   

nivelele serice ale electroliților nu se efectuează de rutină la indivizi care ar putea sugera o patologie
cronică

   

sunt adecvate la indivizii al căror istoric medical sugerează diabet zaharat și hipertensiune arterială

   

sunt adecvate la indivizi a căror examinare clinică sugerează o boală cardiovasculară, renală, hepatică

   

la cei care primesc terapii diuretice de scurtă durată se determină nivelele serice ale electroliților

22. Următoarele afirmații despre boala renală cronică (BRC) la un pacient

chirurgical sunt adevărate: [2,3]
   

anemia normocromă, microcitară cronică este frecvent observată la pacienții cu BCR

   

efectuarea unei intervenții chirurgicale prezintă un risc semnificativ la pacienții cu BCR

   
un număr mare dintre pacienții cu BCR sunt purtători de patogeni cu transmitere urinară

   

o doză de DDAVP poate fi folosit preoperator în gestionarea trombocitopatiei din cadrul BCR

   

chirurgia electivă se poate realiza în siguranță la pacienții cu BCR

23. În ceea ce privește evaluarea preoperatorie a pacientului chirurgical, următoarele afirmații

   

starea de sănătate a pacientului trebuie minimizată și evaluată cu acuratețe de risc perioperator

   

intervențiile chirurgicale alterează profund echilibrul fiziologic al organismului

   

anestezia alterează profund echilibrul metabolic al organismului

   

complicații perioperatorii sunt rezultatul eșecului din perioada postoperatorie

   

examinările de laborator nu pot substitui efectuarea corectă a anamnezei

 RAPORTEAZĂ

24

24. În chirurgia ortopedică, pacienții cu scorul MELD cuprins între 8-11 au o rată
de mortalitate de: [3]
   

0%
   

5%

   

8%

   

10%

   

25%

25. Electrocardiograma este indicat la pacienții selectați cu comorbidități

semnificative, precum: [2]
   

boli stucturale cardiace

   

diabetul zaharat

   

boală arterială coronariană

   

dependența de tutun

   

anemie normocromă, normocitară cronică

26. Următoarea afirmație despre metoda ideală de administrare a insulinei în

perioada perioperatorie este falsă: [5]
   

menține un control glicemic adecvat

   

previne hiperglicemia sau hipoglicemia

   

previne tulburările metabolice

   

este ușor de înțeles și de administrat

   

se administrează o doză unică de glucoză 5% pentru un aport de 10g glucoză / oră

27. Preoperator, nivelele serice ale electroliților trebuie efectuate la: [1]
   

Pacienții cu risc de a pierde lichide

   

Pacienții cu risc de a pierde electroliți

   

Pacienții care primesc terapii diuretice de lungă durată

   

Pacienții cu vărsături persistente

   

Pacienții al căror istoric medical sugerează o patologie acută

28. Despre screeningul de rutină la concentrația de hemoglobină se poate afirma

că: [1]
   

se realizează pacienții supuși oricărei procedure chirurgicale

   
se realizează pacienții cu anemie de cauză necunoscută

   

trebuie să investigați pacienții cu risc de a pierde lichide sau electroliți

   

trebuie investigat nivelul de bază al hemoglobinei pacienților cu istoric de anemie, neoplazie, insuficiență
renală, cardiopatie, diabet zaharat sau sarcină

   

se realizează pacienții supuși proceduri asociate cu pierderi sanguine mari (în mod tipic> 500 mL)

29. Semnele de infecție a plăgi chirurgicale sunt semnele inflamației, adică: [10]
   

eritem

   

edem

   

tahicardie

   

durere accentuată la locul inciziei

   

febra

30. Afirmații adevărate despre consultul de specialitate preoperator sunt menționate: [1,2]
   

se realizează în situația apariției unor complicații neașteptate

   
 se realizează în cazul în care pacientul nu răspunde la măsurile inițiale generale de gestionare a unei probleme specifice

   

consultul nefrologic este necesar pentru un pacient care se menține oliguric, în ciuda repleției volemice adecvate și mai

   

un medic poate să solicite un consult cardiologic pentru un pacient ce a prezentat un infarct miocardic în perioada posto
benignitate la infarctului

   

stabilește gradul de risc preoperator în vederea recomandării de a aborda chirurgicală patologie pacientului

 RAPORTEAZĂ

31

31. Despre sondele de tract gastro-intestinal putem spune că: [7]

   

sunt numite și catetere „Foley"

   

sondele de gastrostomă pot fi plasate chirurgical

   

instilarea de alimente, medicament sau substanțe radiologice de contrast într-o sondă plasată în stomac
poate avea consecințe letale

   

sondele nazo-gastrice sunt destinate alimentației

   

sonde de gastrostomie endoscopică percutanată (PEG) pot fi folosite pentru drenaj sau alimentație
32. Despre management perioperator al pacientei însărcinate putem spune că: [6]
   

Dezlipirea prematură de placentă este întotdeauna acompaniată de sângerare vaginală

   

Declansarea travaliului și decesul fetal la cea mai mare șansă să fie determinată de anestezie

   

Laparoscopia poate fi realizată în condiții de siguranță în primul trimestru de sarcină

   

Semnele vitale normale materne pot induce în eroare clinicianul și pot masca suferință fetală

   

Testul de sarcină nu se efectuează la orice femeie de vârstă fertilă cu trauma

Test: 2.26.2. Bolile venelor

1. Ligaturarea venei safene în tratamentul varicelor primare: [540]

   

ligaturarea venei safene la rasul venei femurale în fosa ovală poate elimina refluxul la acest nivel

   

incidența recidivă este mai mică decât prin tehnica strippingului

   

această tehnică este folosită mai puțin frecvent pentru că este asociată cu o recuperare ușor mai lungă la
pacient

   

ligaturarea este în special indicat pacienții cu vene safene proximale de foarte mari dimensiuni (> 1,5 cm)

   
această tehnică elimină refluxul venos

2. Prezentarea clinică clasică a emboliei pulomanare cuprinde, cu excepția:

[538,539]
   

tahicardie

   

raluri

   

fărăție de greutate și oboseală

   

insuficiență cardiac dreaptă

   

tromboflebită superficială

3. Despre anatomia venelor putem spune că: [539,540]

   

câmp venos superficial, perforant și profund nu sunt interconectate

   

sângele circulă dinspre fundul profund către cel superficial

   

valvele împiedică refluxul dinspre distal către proximal

   

valvele împiedică refluxul dinspre sistemul superficial până la cel profund

   

sistemele venoase superficial și profund sunt paralele, conectate prin multiple vene perforante
4. Măsurile profilactice folosite în reducerea trombozei venoase profunde (TVP)
sunt: [538]
   

terapia mecanică (dispozitive de compresie segmentară continue)

   

terapia mecanică (dispozitive de compresie segmentară intermitentă)

   

mobilizarea precoce

   

strippingul / îndepărtarea sau închiderea venelor superficiale

   

terapia farmacologică (cu heparină subcutanat sau warfarină)

5. Investigația ce poate evalua refluxul în sistemul superficial și cel profund, da

care joacă un rol mic în evaluarea varicelor primare este: [539]
   

scintigrafie

   

angiografia

   

pletismografia

   

venografia

   

ultrasonografia Doppler
6. Dispozitivele de trombectomie mecanică: [538]
   

sunt din ce în ce mai rar folosesc

   

permit concentrarea agentului trombolitic în vena care este ocluzată

   

limitează diseminarea agentului trombolitic în circulația sistemică

   

cresc complicațiile provocate de tromboliză

   

cresc timpul necesar pentru recanalizarea venelor profunde ocluzate

7. Diagnosticul de tromboză venoasă profundă (TVP) se poate confirma prin:

[537]
   

tomografie computerizată a abdomenului și pelvisului, cu substanță de contrast IV, în caz de trombozei

pelvine și venei cave

   

venografia este rareori efectuată pentru un diagnostic de TVP, dar este frecvent utilizat înainte de
tromboliza

   

dozarea D-dimerilor sunt un test de screening sensibil și specific pentru TVP

   

tomografia pulmonară toracică evidențiază cel mai frecvent atât de trombul în artera pulmonară, cât și
parenchimul pulmonar infarctat

   
pletismografia evaluează refluxul în domeniul superficial și cel profund însă joacă un rol mic în evaluarea
TVP

8. Despre boala venoasă putem afirma că: [534]

   

adulții au o probabilitate de 40% de la dezvolta un ulcer venos în timpul vieților

   

Incidența bolilor venoase scade odată cu vârsta

   

aproximativ 70% dintre adulți vor face o formă de boală venoasă

   

este una dintre cele mai frecvente afectiuni medicale ale populatiei adulte

   

includ varice, sindrom post-trombotic, ulcere venoase și telangiectazii

9. Prezentarea clinică clasică a emboliei pulomanare cuprinde: [538]

   

tuse și hemoptizie

   

dureri locale

   

durere toracică cu caracter pleuritic

   

edem

   

dispnee și tahipnee
10. Pacienții cu stări de hipercoagulabilitate sunt predispuse la: [538]
   

tromboză venoasă profundă

   

insuficiență venoasă cronică

   

embolie pulmonară

   

varice primare

   

tromboză venoasă superficială

11. Tomografia pulmonară toracică în diagnosticul emboliei pulmonare: [539]

   

evidențiază cel mai frecvent trombul în artera pulmonară

   

evidențiază cel mai frecvent parenchimul pulmonar infarctat

   

are o specificitate și sensibilitate de> 98%

   

este rareori diagnostică în evidențierea embolului pulmonar

   

este cea mai utilă în excluderea altei patologii pulmonare

12. Diagnosticul definitiv al emboliei pulmonare este dat de: [539]

    

venografia

   

tomografia computerizată toracică

   

scintigrafia de ventilație-perfuzie

   

angiografia pulmonară

   

pletismografia

 RAPORTEAZĂ

13

13. Ablație cu radiofrecvență (ARF) în tratamentul varicelor primare: [540]

   

se plasează o teacă prin care se trece cateterul de radiofrecvență

   

cateterul se plasează până la nivelul joncțiunilor safenofemurale

   

se efectuează prin abordare venei safene prin punctie ecoghidată sub nivel gleznei

   
se începe prin plasarea unui ghid metalic la nivelul venei

   

cateterul este folosit pentru a încălzi vena

14. Afirmația falsă despre ultrasonografia Doppler în diagnosticul trombozei

venoase profunde (TVP) este: [537,539]
   

sunt o sensibilitate> 95%

   

în mod normal, fluxul venos al membrelor inferioare scade cu inspirația ca urmare a creșterilor presiunii
intraabdominale

   

acuratețea ei este redusă la nivelul venelor tibiale din cauza dificultății de vizualizare a acestor vene mici
în compartimentele musculare

   

poate documenta pierderea creșterii normale a fluxului venos prin compresie distală și variația fluxului
venos cu respirația

   

poate caracteriza fluxul sanguin venos însă nu poate vizualiza trombul venos

15. Sistemul venos superficial al membrelor inferioare este alcătuit din: [534]
   

Vena safenă mare

   

Vena femurală superficială

   

Vena femurală profundă

   
Vena safenă mică

   

Afluenți ai venelor superficiale

15. Sistemul venos superficial al membrelor inferioare este alcătuit din: [534]
   

Vena safenă mare

   

Vena femurală superficială

   

Vena femurală profundă

   

Vena safenă mică

   

Afluenți ai venelor superficiale

17. Afirmații false despre Insuficiența venoasă cronică sunt menționate, cu

excepția: [540]
   

este consecința directă a hipertensiunii venoase locale

   

hiperpigmentarea este rezultatul inflamației și hipertensiunii venoase cronice

   

edemul cronic al membrelor inferioare este accentuat de poziția ortostatică

   

piciorul este edemațiat și hiperpigmentat la nivel maleolar

   

ulcerațiile venoase sunt cauze ale hipertensiunii venoase

18. La pacienții cu tromboză venoasă profundă (TVP) spontană (idiopatică) se

evaluează stările de hipercoagulabilitate prin măsurarea: [537]
   

ultrasonografică Doppler

   

nivelurilor de proteină C și S

   

mutației genei protrombinei

   

factorul V Leiden

   

antitrombină III

19. Afirmații false despre ,, strippingul "venei safene sunt următoarele, cu excepția:
[540]
   

vena este expusă la fiecare din capete

   

vena este excizată prin trecerea unui cateter metalic prin lumenul venei de la nivelul gleznei

   

vena este excizată prin trecerea unui cateter de unică folosință folosind prin lumenul venei de la nivelul
genunchiului

   

vena este ligaturată la nivelul joncțiunilor safenofemurale

   

vena este îndepărtată prin contractarea colagenului

   

reducerea riscului de embolie pulmonară

   

dilatarea venoasă

   

reducerea afectării valvelor venoase superficiale

   

reducerea riscului de mobilizare precoce

   

prevenirea creșterii ulterioare a trombului venos

 RAPORTEAZĂ

21

21. Afirmația adevărată despre Sindromul May-Thurner este: [537]

   

tromboză venoasă profundă de sistem venos iliac drept este mai frecventă decât cea a sistemului venos
iliac stâng

   

tromboză venoasă profundă de sistem venos iliac stâng este mai frecventă decât cea a sistemului venos
iliac drept

   
există un potențial mai mare de compresiune a venei iliace drepte prin bifurcația aortică și încrucișarea cu
artera iliacă dreaptă

   

există un potențial mai mare de compresiune a venei iliace stângi prin bifurcația aortică și încrucișarea cu
artera iliacă dreaptă

   

acest sindrom apare când compresia este severă și se produce umflarea piciorului stâng în timpul
exercițiilor fizice asociată cu tromboza venoasă distală de locul compresiilor

22. Închiderea venei safene în tratamentul varicelor primare se poate realiza prin:
[540]
   

terapia laser endovenoasă

   

scleroterapia cu spumă ghidată ecografic

   

metoda mecano-chimică

   

ablație cu radiofrecvență (ARF)

   

cu ajutorul unor cârlige mici, a unor instrumente sau a clampelor

23. In ceea ce privește tratamentul trombozei venoase profunde (TVP), indicațiile clare pentru
   

tromboza venei renale

   
tromboza venei safene

   

tromboza venei subclavii

   

ocluzia acută a venei mezenterice superioare prin mecanism trombotic

   

ocluzia acută a venei mezenterice inferioare prin mecanism trombotic

 RAPORTEAZĂ

24

Test: 2.26.2. Bolile venelor

24. ,, Strippingul "venei safene în tratamentul varicelor primare: [540]

   

este cea mai frecvent folosită tehnică

   

este asociat cu cu recuperare ușor mai lungă la pacient

   

este o abordare minimă invazivă

   
 este asociat cu durere mai mare postoperatorie

   

vena este îndepărtată prin smulgere

 RAPORTEAZĂ

25

25. Sistemul venos central include următoarele informații, cu excepția: [534]

   

venele cave inferioară și superioară

   

venele iliace

   

venele safene mare, mică și afluenții acestora

   

venele femurale comună, superficială și profundă

   

venele subclaviculare

26. Contraindicațiile pentru terapia anticoagulantă în tratamentul trombozei venoase profunde

   

MAV cerebrală

   
 supresia medulară ca urmare a chimioterapiei

   

traume recente

   

tulburările hematologice

   

accidentul vascular cerebral recent

 RAPORTEAZĂ

27

27. Valvele venoase: [534]

   

previn refluxul sângelui înapoi în periferie în timpul ortostatismului

   

asigură fluxul bidirecțional ai sângelui spre inimă

   

incompetența valvelor venelor perforante permite curgerea nefiziologică a sângelui din sistemul
superficial în cel profund

   

un reflux nefiziologic al sângelui poate cauza insuficiență venoasă cronică

   

aceste valve venoase sunt bicuspide

28. Tratamentul trombozei venoase superficiale include următoarele, cu excepția:
[536]
   

antiinflamatoare nesteroidiene

   

excizia trombului (trombectomie)

   

heparinele cu greutate moleculară mică

   

aplicații de comprese calde

   

folosind ciorapilor de conținut elastică

29. Triada lui Virchow cu privire la factorii de risc pentru tromboflebita venoasă
profundă include: [535]
   

leziunile endoteliale venoase

   

staza

   

embolie pulmonară

   

stări de hipercoagulabilitate

   

edem perimaleolar
30. Despre embolia pulmonară se poate afirma că: [538]
   

apare din cauza migrării trombilor în venele pulmonare

   

trombii pot proveni din venele iliace

   

trombii pot proveni din venele femurale

   

trombii pot proveni din venele pelvine mari

   

cei mai predispuși pacienți sunt cei cu stări de hipercoagulabilitate

31. Excizia colateralelor venoase prin micro incizii în tratamentul varicelor

primare: [540]
   

tributarele safenei pot fi înlăturate prin incizii mici care permit vizualizarea lor

   

tributarele safenei sunt înlăturate cu ajutorul unor cărți mici, a unor instrumente sau a clampelor

   

cicatricile care apar sunt foarte mici, aproape invizibile

   

este în special indicat pacienții cu vene safene proximale de foarte mari dimensiuni

   

această tehnică este cea mai puțin invazivă

32. Ultrasonografia Doppler ca și explorare a insuficienței vasculare cronice
permite: [540]
   

vizualizarea fluxului venos

   

vizualizarea refluxului venos prin venele profunde și perforante cu valve incompetente

   

vizualiza direct o ocluzie cronică venoasă profundă

   

nu poate evidenția imposibilitatea de a cuprinde a venei secundare prezenței trombului

   

întotdeauna stabilește diagnosticul, deci IRM sau CT nu sunt necesare

33. Tromboza venoasă superficială (TVS) provoacă de-a lungul traiectului venos:
[535]
   

eritem

   

sângerare

   

edem

   

necroză

   

sensibilitate
34. Afirmația falsă despre utilizare de analize de sânge care măsoară degradarea
ieftină (D-dimeri) utilizată ca test de screening pentru tromboza venoasă profundă
(TVP): [537]
   

este un test de screening sensibil

   

este un test de screening nespecific

   

dacă este pozitiv, nu trebuie urmat de ecografie

   

se folosește în special în ambulatoriu și în unități de urgență

   

este un test de screening specific

35. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt reprezentate de:

[539]
   

fărăție de greutate

   

crampe diurne

   

edem perimaleolar

   

tahicardie

   

oboseală după ortostatism prelungit

36. Despre fiziologia sistemului venos, articolele afirmații sunt false: [534,535]
   

contracția musculară crește presiunea în interiorul compartimentelor inter-aponevrotice, pompând sângele

înapoi spre inimă

   

venele superficiale sunt înconjurate de compartimente musculare

   

spre deosebire de venele superficiale, venele profunde nu sunt înconjurate de compartimente musculare

   

compartimentele musculare ale gambei sunt foarte importante în funcționarea circulației venoase normale

   

presiuni venoase diferite în poziție de ortostatism și clinostatism reflectă rolul important al valvelor, al
contracției musculare și a poziției pacientului

37. Despre tratamentul varicelor primare nu putem afirma că: [540]

   

închiderea prin scleroterapie cu spumă ghidată ecografic este folosită mai puțin frecvent pentru că este
asociat cu cu recuperare ușor mai lung a pacientului și durere mai mare postoperatorie dacât prin abordare
minim invazivă

   

Ligaturarea este în special indicat pacienții cu vene safene proximale de mici dimensiuni (sub 1,5 cm)

   

exciziile colateralelor venoase prin micro incizii sunt mai puțin invazive și sunt efectuate prin abordare
venei safene prin punctie ecoghidată sub nivelul genunchiului

   

cicatricile care apar în urma flebectomiei sunt foarte mici, aproape invizibile

   
strippingul elimină refluxul venos însă incidența recidivă este mai mare decât prin ligatura safenei

38. Tehnicile de închidere a venei safene în tratamentul varicelor primare: [540]

   

sunt efectuate prin abordare venei safene prin punctie ecoghidată deasura nivelului genunchiului

   

sunt efectuate prin abordare venei safene prin punctie ecoghidată sub nivelul genunchiului

   

căldura degajată de cateterele folosite în această tehnică produce contractarea colagenului

   

această tehnică este folosită mai puțin frecvent pentru că este asociată cu o recuperare mai lungă

   

sunt cele mai puțin invazive

39. Investigația folosită în evaluarea varicelor primare ce poate duce la apariția

flebitei este: [539]
   

ultrasonografia Doppler

   

venografia

   

angiografia

   

pletismografia

   

scintigrafie
40. Cel mai bun test diagnostic pentru verificarea competenței valvei și care ar
trebui utilizate la toți pacienții simptomatici în caz de boală varicoasă, este: [539]
   

angiografia

   

ultrasonografia Doppler

   

venografia

   

scintigrafie

   

pletismografia

41. Cele mai frecvente cauze ale lezării endoteliale și a tromboflebitei venoase
profunde sunt: [535]
   

traumatismele osoase de la nivelul membrelor

   

proceduri chirurgicale

   

septicemie

   

obezitatea

   

traumatismele țesuturilor moi de la nivelul membrelor

42. Afirmații adevărat legat de tromboză venoasă superficială (TVS) sunt
următoarele: [535,536]
   

la un mic procent de pacienți, primul simptom al TVS este embolia pulmonară

   

este însoțită adesea de durere asociată cu edem și eritem pe traiectul venos

   

aproape 50% din episoadele de TVS dobândite în spital sunt asimptomatice

   

pacienții cu varice prezintă risc de tromboză mai mare a venelor superficiale

   

factorii de risc includ staza, leziunile endoteliale venoase și stările de hipercoagulabilitate

43. Afirmații adevărat legat de lipodermatoscleroză și procesul de formare la

acesteia sunt: [535]
   

spune fibroza țesutului subcutanat de la nivelul membrului afectat

   

distensia venoasă poate traumatiza endoteliul venos

   

proteinele exudează în țesutul subcutanat, provocând inflamație în interstițiu

   

apare la membrele superioare unde presiunea este cea mai ridicată în ortostatism

   

presiunea venoasă în ortostatism devine mult mai mare când valvele sunt deteriorate și duce la staza
44. Despre tromboză venoasă profundă (TVP) este adevărat că: [536,537]
   

dacă apare tromboembolismul pulmonar, rata mortalității în spital depășește 50%

   

Aproape 50% din episoadele de TVP dobândite în spital sunt asimptomatice

   

pacienții pot prezenta dureri locale, secundare inflamației și edemului

   

aproximativ 900.000 de pacienți pe un dezvoltat TVP

   

din păcate, un mic procent de pacienți, primul simptom al TVP este embolia pulmonară

45. Investigații pentru a confirma diagnosticul de tromboză venoasă profundă

(TVP) înainte de tratament sunt: [537]
   

ultrasonografie Doppler

   

pletismografie

   

tomografie computerizată cu substanță de contrast IV

   

venografie

   

arteriografie

46. Radiografia pulmonară în diagnosticul emboliei pulmonare: [539]

   

este rareori diagnostică în evidențierea embolului pulmonar

   

revărsatul pleural este prezent până la o treime din pacienții cu embolie pulmonară

   

imaginea clasică de „pană" a atelectaziei este deseori întâlniri

   

este cea mai utilă în excluderea altei patologii pulmonare

   

este una dintre investiții de diagnostic definitiv în embolia pulmonară

47. American College of Chest Physicians recomandă tromboliza pacienților cu:

[538]
   

tromboză venoasă profundă iliofemurală

   

simptome timp de> 14 zile

   

stare clinică alterată

   

speranță de viață <1 an

   

risc scăzut de sângerare

48. Angiografia pulmonară în diagnosticul emboliei pulmonare: [539]

   
evidențiază cel mai frecvent atât de trombul în artera pulmonară, cât și parenchimul pulmonar infarctat

   

are o specificitate și sensibilitate de> 98%

   

este o procedură neinvazivă

   

nu poate pune un diagnostic definitiv de embolie pulmonară

   

imaginea clasică de „pană" a atelectaziei este rareori întâlnită

49. Terapia primară clasică în tratamentul trombozei venoase profunde (TVP) include: [538]
   

filtru cav plasat în vena cavă inferioară

   

ligaturarea venei safene

   

administrarea unui agent trombolitic exogen cum ar fi tPA

   

anticoagulare cu heparină

   

folosind ciorapilor de conținut elastică

 RAPORTEAZĂ

50
 A

50. Cauzele hipertensiunii venoase sunt menționate, cu excepția: [540]

   

traumatismele osoase și ale țesuturilor moi

   

obstrucția venosă drept consecință a compresiunii intrinseci

   

obstrucția venosă drept consecință a compresiunii extrinseci

   

incompetența valvulară profundă

   

refluxul din venele perforante

51. Tratamentul varicelor primare poate fi reprezentat de mențiuni, cu excepția:

[540]
   

ligaturarea venei safene

   

închiderea venei safene

   

flebectomie

   

,, strippingul "venei safene

   
folosirea dispozitivelor mecanice

52. Manifestările clinice ale insuficienței venoase sunt: [540]

   

hiperpigmentarea

   

disfuncția ventriculară dreaptă

   

ulcerațiile venoase

   

edemul cronic al membrelor inferioare

   

durere toracică cu caracter pleuritic

53. Ulcerele venoase duc la: [534]

   

absenteism de la locul de muncă

   

defecte congenitale

   

dizabilități

   

modificări grave ale stilului de viață

   

decese așteptează pacienții spitalizați

54. Diagnosticul diferențial al edemului acut și al durerii de membru inferioare se
poate face între tromboză venoasă profundă (TVP) și: [537]
   

ruptura de tendon brahial

   

traumatisme și infecții

   

limfangita

   

hematom muscular

   

chistul Baker rupt

55. Contraindicațiile pentru terapia anticoagulantă în tratamentul trombozei

venoase profunde (TVP), includ: [537]
   

diatezele hemoragice

   

accidentul vascular cerebral vechi

   

hemofilia

   

ulcerere gastrointestinale

   

sângerare recentă
56. În tratamentul trombozei venoase profunde (TVP), terapia warfarinică este
monitorizată pentru a menține un INR între: [538]
   

0 și 2

   

1,5-3,5

   

2 și 3

   

3 și 4

   

2,5-5,5

57. Examenul clinic al unui pacient cu tromboză venoasă profundă (TVP) la

membrele inferioare: [537]
   

poate demonstra durere bilaterală

   

durerea în coapsă, precipitată de flexie dorsală a piciorului definește semnul lui Homan

   

acuratețea diagnosticului bazat doar pe examen clinic și fizic este de 90%

   

poate demonstra edem

   

semnul lui Homan este prezent în mai mult de 50% din cazuri
58. Despre sistemul venos putem afirma că: [534]
   

sistemul venos profund este alcătuit din vene mari care însoțesc traiectul arterelor majore ale membrelor

   

venele femurale comună, superficială și profundă cu un traseu paralel cu arterele cu aceleași nume

   

venele tibiale anterioare, tibiale posterioare și peroniere sunt aproape întotdeauna pereche

   

venele membrelor sunt clasificate în centrale și periferice

   

gamba are șase vene profunde principale, fată de trei artere principale

59. Examinarea clinic în Insuficiența venoasă cronică evidențiază: [540]

   

telangiectazii

   

un tegument cu depozite de hemosiderină

   

edem al membrului inferior

   

un tegument de culoare portocaliu-maroniu la nivelul genunchiului

   

ulcerații

60. Contraindicațiile trombolizei la pacienții cu tromboză venoasă profundă (TVP) includ: [53
    

chirurgie recentă

   

accident vascular cerebral recent

   

sângerare recentă

   

traume recente

   

ulcerere gastrointestinale recente

 RAPORTEAZĂ

61

61. Despre trombectomia pentru venele superficiale trombozate nu putem spune

că: [536]
   

spune cel mai bun tratament atunci când simptomatologia este importantă

   

după incizia venei, trombul poate fi extras, ceea ce duce la o ameliorare imediată a durerii

   

îmbunătățește aspectul cosmetic al pielii de sub venele flebitice

   
este una din metodele de tratament ale tromboflebitei

   

reduce pigmentarea cutanată

62. Varicele primare: [539]

   

cea mai frecventă cauză a varice lor primare este apariția incompetenței valvelor venoase la joncțiunea
dintre vena safenă și vena feminină în regiunea inghinală

   

insuficienta valvelor duce la dilatarea venelor distale si determina insuficienta venelor si valvelor la
nivelul proximal

   

porțiunea vizibilă a venelor insuficiente se află de obicei la nivelul gambei unde acestea sunt situate mai
superficial

   

afectarea venelor superficiale, în majoritatea cazurilor, nu se asociază cu alte leziuni la nivelul venelor
perforante sau profunde

   

dilatarea venoasă duce la in; uficiența întregului sistem safen, inclusiv a ramurilor tributare

63. Fiziopatologia bolii venoase este în general marcată de: [535]

   

presiuni venoase diferite în poziție de ortostatism și clinostatism

   

obstrucții ale sistemului venos

   

creșterea preziunii în interiorul compartimentelor inter-aponevrotice

   
insuficiența valvulară venoasă

   

compartimente musculare ce înconjoară venele profunde

64. Despre tratamentul insuficienței vasculare cronice nu putem afirma că: [540]
   

La pacienții cu ulcerații venoase, tratamentul local este necesar pentru a asigura vindecarea

   

Strippingul / îndepătiarea sau închiderea venelor superficiale care prezintă reflux, cu ajutorul ARF sau al
laserului, precum și întreruperea venelor perforante pot fi necesare pentru vindecarea ulcerelor varicoase

   

În cazul în care plaga se vindecă, dar refluxul și edemul nu sunt controlate, plastia cu piele liberă
despicată poate duce la vindecare

   

Tratamentul inițial al insuficienței venoase cronice cu lipodermatoscleroza membrului inferior este

folosind ciorapilor de conținut elastică

   

Tratamentul adecvat la plăgi precum și pansamentele formate din trei sau patru straturi trebuie folosite ca
element compresiv

65. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt reprezentate de, cu

excepția: [539]
   

sângerare de la nivelul venelor superficiale

   

tromboflebită superficială

   

crampe nocturne
   

dispnee, tahipnee

   

edem perimaleolar

66. Tromboflebita venoasă profundă (TVP): [534]

   

este o boală venoasă cronică

   

este responsabil pentru multe decese neașteptate la pacienții spitalizați

   

decesele prin TVP poți fi prevenite prin utilizarea unor măsuri mai agresive

   

la toti pacientii chirurgicali trebuie avută în vedere o anumită formă de profilaxie atunci când sunt supuse
unei proceduri care prezintă un risc semnificativ de TVP

   

70% dintre adulții cu vârsta peste 70 de ani dezvoltat TVP

67. Despre anatomia sistemului venos putem afirma că: [534]

   

fluxul unidirecțional al sângelui spre inimă este asigurat de o serie de valve venoase tricuspide

   

vene perforante dirijează sângele din fundul profund al fundului superficial

   

sistemul venos central include venele iliace

   
sistemele venoase superficiale și profunde sunt legate între ele prin vene perforante

   

sistemul venos periferic include întoarcerea venoasă a regiunii capului și gâtului

68. Despre diagnosticul varicelor primare este fals: [539]

   

venografia poate duce la apariția flebitei

   

elementul critic în stabilirea conduitei de tratament este competența valvei de la joncțiunea safeno-
femurală

   

pletismografia prezintă cel mai bun test diagnostic

   

examenul clinic ajutat în stabilirea prezenței bolii varicoase

   

pletismografia evaluează refluxul în câmpul superficial și cel profund

Test: 2.26.1. Boala arterială periferică

1. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor la managementul

chirurgical al BAP? [525]
   

toți pacienții cu boală aorto-iliacă sunt candidaţi pentru endarterectomie

   

mulţi chirurgi folosesc endarterectomia locală a arterelor femurale comune şi femurale profunde pentru a
îmbunătăţi fluxul unei proteze de bypass aortofemural sau în cazul unui bypass infrainghinal

   
endarterectomia de arteră femurală comună devine mai puțin invazivă atunci cand este asociată fie cu
stentarea iliacă, fie cu aterectomia sau stentarea AFP

   

ocluzia protezei unui bypass aorto-femural este de obicei cauzată de progresia bolii la nivelul vaselor
distale

   

bypassul pe artera poplitee deasupra genunchiului se realizează fie cu vena pacientului (autologă), fie cu
proteză sintetică

2. În ceea ce privește bypass-ul la pacienții cu boală ocluzivă infrainghinală, este fals: [526]
   

bypassurile cu proteze sintetice ale arterelor de sub genunchi funcţionează mai eficient

   

aceste proceduri de bypass distal se realizează cel mai bine cu un grefon venos autolog

   

vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele venei să fie în aceeaşi direcţie

   

vena safenă mare poate fi folosită pentru un bypass in situ, în care vena safenă este lăsată în poziţia normală anatomică,
valvulotom

   

bypass-ul cu vena safenă recoltată şi inversată este o tehnică permite o potrivire mai bună a dimensiunilor între arteră şi
minime

 RAPORTEAZĂ

3. Dezavantajele unui bypass în situ al venei safene mari includ: [526]

   

leziunea endotelială în timpul trecerii valvulotomului

   

posibilitatea păstrării unei cuspe a unei valve (valvă păstrată)

   

tromboza grefonului

   

formarea unui limfocel

   

sângerarea postoperatorie de la nivelul anastomozelor

4. Principala cauză a dezvoltării simptomelor din BAP este: [520]

   

creşterea unei plăci aterosclerotice

   

trombarterită obliterantă

   

sindromul de compresie a arterei poplitee

   

compresia arterelor prin benzi musculare fibroase

   

fibroza chistică

5. Localizarea cea mai frecventă a bolii ocuzive feumoro-popliteală este la nivelul:

[520]
   
arterei femurale superficiale

   

arterei femurale profunde

   

arterelor iliace

   

arterelor de sub trifurcaţia popliteală

   

arterei tibiale

6. În ceea ce privește tabloul clinic al bolii arteriale periferice, următoarele

afirmații sunt corecte: [521]
   

renunțatul la fumat şi iniţierea.unui program de exerciţii au făcut ca la 50% din pacienţii cu claudicaţie
simptomele să fie ameliorate sau chiar să dispară complet

   

cea mai frecventă cauză de deces la pacienţii cu claudicaţie este manifestarea aterosclerozei sistemice, cu
evenimente cardiace sau cerebrale

   

ulcerele cauzate de insuficienţa arterială sunt de obicei dureroase, cu excepţia pacienţilor cu diabet care au
adesea neuropatie periferică asociată

   

modificările date de diabet sunt agravate de procesul ocluziv arterial, care este asociat rar cu diabetul

   

crampele nocturne de la nivelul muşchilor gambieri pot fi diferenţiate de durerea ischemică de repaus prin
prezenţa modificărilor ischemice avansate la nivelul pielii

7. Despre boala ocluzivă femuro-popliteală, este adevărat: [520]

   

localizarea cea mai frecventă a bolii este în canalul adductorilor (Hunter)

   

poate fi asimptomatică cu excepţia perioadelor de efort fizic intens

   

afectează cel mai frecvent artera femurală profundă

   

este mai frecventă la adulţii între 45 şi 65 de ani

   

este localizată sub ligamentul inghinal

8. Referitor la tabloul clinic al bolii arteriale periferice, următoarele afirmații sunt

corecte: [521]
   

durerea de repaus cauzată de ischemie indică o BAP avansată

   

cel mai frecvent, pacienţii au dureri la nivelul degetelelor de la picioare şi epifizelor distale ale oaselor
metatarsiene, mai ales în timpul dimineţii

   

ulceraţia pielii degetelor de la picioare, călcâielor sau feţei dorsale a piciorului poate apărea ca urmare a
insuficienţei arteriale

   

crampele nocturne de la nivelul muşchilor gambieri sunt asociate cu afectarea fluxului sanguin

   

durerea de repaus este cauzată de ischemia ţesutului nervos, care este foarte sensibil la hipoxie
9. Dacă evaluarea clinică este derutantă în BAP, pacienţii trebuie observaţi în timp
ce merg pe o bandă de alergare, când obținem următoarele rezultate: [523]
   

IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele

   

pacienţii cu alte cauze ale durerii la membrele inferioare nu vor prezenta modificări ale măsurătorilor de
presiune

   

IGB va crește la pacienţii cu claudicaţie atunci când apar simptomele

   

pacienţii cu alte cauze ale durerii la membrele inferioare vor prezenta modificări minime ale
măsurătorilor de presiune

   

IGB este >0,9

10. Referitor la fiziologia bolii arteriale periferice, putem considera corecte

urmatoarele afirmatii, cu excepția: [520-521]
   

principalul mecanism este reprezentat de formarea unor plăci aterosclerotice mari ce ocupă lumenul
arterial

   

acumularea focală a plăcii de aterom are loc la locurile de turbulentă

   

când se formează placa, reducerea fluxului apare la scăderea diametrului arterial cu 60-70%

   

pe măsură ce creşte placa, iniţial vasul se adaptează şi îşi măreşte diametrul total

   
placa de aterom odată formată împiedică fluxul de sânge şi crește tensiunea arterială distal de nivelul
stenozei

11. Despre managementul chirurgical al BAP, este adevărat: [525]

   

procedurile de bypass sunt principalul tratament chirurgical pentru BAP

   

boala ocluzivă aortoiliacă poate fi tratată prin bypass aorto-bifemural

   

bypassurile extra-anatomice includ bypassurile axilo-femurale şi femuro-femurale

   

endarterectomia pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene are o utilitate mai limitată în tratamentul BAP
la membrele superioare deoarece leziunile sunt adesea extinse

   

bypassul aortofemural este o procedură durabilă, cu o rată de patenţă la 5 ani de peste 90%

12. În cadrul bypass-urile extra-anatomice utilizate în tratamentul chirurgical al

BAP, ocluziile se produc, de regulă, datorită: [525]
   

hiperplaziei neointimale din zonele de anastomoză, datorită progresiei bolii la nivel distal de anastomoză

   

grefonului care are lungime mare sau este comprimat sau angulat în tunelul subcutanat

   

posibilitatea păstrării unei cuspe a unei valve (valvă păstrată)

   

leziunea endotelială în timpul trecerii valvulotomului

   
leziunilor focalizate calcificate ce apar pe vas

13. Ultrasonografia Doppler: [523]

   

asigură vizualizarea bidimensională a fluxului de sânge în interiorul arterei

   

poate calcula viteza de curgere a sângelui

   

implică puncţia unei artere periferice, cu introducerea unui cateter intravascular penh·u injectarea
selectivă a arterelor

   

este utilizată atunci când se planifică atât diagnosticul cât şi procedura terapeutică

   

poate confirma prezenţa sau absenţa pulsului

14. Amputaţia de coapsă este indicată în următoarele situații, cu excepția: [527]

   

ischemia este profundă

   

gangrena se extinde până la nivelul genunchiului

   

la pacienţii care sunt imobilizaţi în pat

   

pacienţii prezintă un risc chirurgical ridicat din cauza altor afecţiuni medicale

   

la unii pacienţi cu durere de repaus

15. Comparativ cu Boala arterială periferică (BAP), ulcerele cauzate de
insuficienţa venoasă apar de obicei: [521]
   

imediat deasupra maleolelor

   

în treimea inferioară a gambei

   

pe feţele plantare ale piciorului

   

pe feţele laterale ale piciorului

   

în zonele de presiune

16. Sindromul Leriche se defineste prin: [521]

   

impotenţă

   

claudicaţia extremităților inferioare

   

atrofia muşchilor fesieri

   

atrofia muşchilor tibiali anteriori

   

ulceraţii ale pielii şi gangrenă

17. Referitor la tratamentul endovascular prin tehnica angioplastiei transluminale
percutanate, este corect: [523-524]
   

în cele mai simple cazuri, un cateter cu balon este introdus pe ghid şi umflat în regiunea stenozată,
dilatând astfel vasul şi restabilind diametrul său luminal

   

această manevră poate fi suficientă, cu condiţia să se creeze o disecţie semnificativă la nivelul unde se
efectuează

   

tehnică a fost extinsă și în abordarea stenozelor mai complexe, pe segmente lungi şi chiar în cazul
ocluziilor totale

   

trecerea ghidului între straturile peretelui vasului, numită „recanalizare subintimală", poate fi realizată
pentru crearea unui nou pasaj, fiind necesară și efectuarea unui bypass chirurgical

   

complicațiile PTA necesită, în general, stentare sau, mai rar, o intervenţie chirurgicală imediată

18. Sunt tehnici ce au scopul de a inhiba hiperplazia neointimală şi de a reduce

incidenţa restenozei, cu excepția: [525]
   

terapii antiinflamatorii sistemice

   

stenturi bioabsorbabile

   

fototerapie

   

brahiterapie
   

radioterapie

19. În evaluarea bolii arteriale periferice, inspecţia picioarelor poate arăta: [522]
   

pierderea pilozităţii la nivel distal

   

pierderea pilozităţii la nivel proximal

   

atrofie musculară

   

modificări de culoare

   

ulcere sau gangrenă

 RAPORTEAZĂ

20

20. Despre tehnica de efectuare a angiografiei, următoarele afirmații sunt

adevărate, mai puțin: [523]
   

se introduc percutan un ac şi apoi un ghid în artera femurală

   

ghidul este avansat până în aorta abdominală infrarenală sub ghidaj radiologic

   
pe ghid se introduce apoi un cateter în aortă

   

după îndepărtarea ghidului, se injectează substanţa de contrast prin cateter, care este radiotransparentă

   

contrastul se amestecă cu sângele şi îi urmează fluxul, astfel încât se pot vizualiza zone dilatate
(anevrisme) sau îngustate (stenoze)

21. Aterectomia: [524]

   

utilizează lame rotative sau orbitale

   

este atrăgătoare din cauza potenţialului său de a restabili zona intraluminală maximă şi de a limita inserția unui corp stră

   

poate utiliza energie laser

   

presupune comprimarea plăcii de aterom pe peretele arterial

   

creează suprafețe denudate în contact cu fluxul arterial şi are o incidenţă scăzută a restenozei

 RAPORTEAZĂ

22

22. Predilecţia către boala aorto-iliacă este favorizată de: [520]

   

fumat
   

hipertensiune arterială

   

dislipidemie

   

consumul de droguri

   

istoric de TEP

23. În boala arterială periferică (BAP), ischemia de la nivelul extremităţilor

inferioare poate provoca progresiv: [521]
   

claudicaţie intermitentă

   

dureri de repaus de tip ischemic

   

ulceraţii ale pielii

   

gangrenă

   

dureri la efort intens

24. Stenturile auto-expandabile din nichel şi titan sunt destinate leziunilor arterelor
lungi sau sinuoase, precum: [524]
   

artera iliacă externă

   

artera femurală superficială

   

artera iliacă comună

   

artera renală

   

artera mezenterică superioară

25. Despre intervențiile infrainghinale în BAP, este adevărat: [525]

   

rămân în continuare o provocare terapeutică

   

tehnicile endovasculare pot fi aplicate pentru leziunile AFP la pacienţii cu claudicaţie severă

   

incidenţa restenozei şi a eşecului intervenţiei este cuprinsă între 50% şi 80% la I an

   

medicaţia antiplachetară este folosită de rutină după orice intervenţie endovasculară pentru a preveni
tromboza acută

   

chiar deasupra genunchiului apar flexie extremă, extensie şi torsiune, ceea ce poate duce la fractură de
stent

26. Principalele complicaţii ale angiografiei includ: [523]

   

sângerare sau tromboză la locul puncţiei

   
formarea unui pseudoanevrism la locul puncţiei

   

crearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase

   

reacţie de hipersensibilitate şi toxicitate renală la substanţa de contrast

   

fibroză subcutanată Ia pacienţii cu insuficienţă hepatică

27. Selectați afirmațiile corecte despre amputația ca opțiune terapeutică la pacienții

cu BAP: [527]
   

poate fi singura opţiune la unii pacienţi cu durere de repaus severă ,sau gangrenă, care nu sunt candidaţi
pentru revascularizare

   

cu cât amputaţia este mai proximală, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun

   

indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie este importantă pentru a asigura vindecarea plăgii

   

adesea, cel mai scăzut nivel care asigură vindecarea este cel al amputaţiei deasupra de genunchi

   

amputaţia de coapsă este indicată atunci când ischemia este profundă şi gangrena se extinde până la
nivelul genunchiului

28. Stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon sunt indicate pentru
leziunile focalizate calcificate, care apar cel mai frecvent: [524]
   

la originea vaselor majore

   

la nivelul arterei iliace comună

   

la nivelul arterei renale

   

la nivelul arterei iliace externă

   

pe artera femurală superficială

29. În cazurile de gangrenă a degetelor sau la nivelul piciorului şi fără grefon venos
autolog disponibil, se folosește ca grefon alternativ: [526]
   

,,criovena" (alogrefe vasculare umane crioprezervate sau venă de la cadavru)

   

vena ombilicală

   

vena safenă contralaterală

   

venele extremitatilor superioare

   

venele cefalice

30. Cauza principală a decesului pentru pacienţii cu BAP este: [523]

   

infarctul miocardic (IM)

    

accidentul vascular cerebral

   

tromboza venoasă profundă

   

embolia pulmonară

   

necroza și gangrena piciorului

 RAPORTEAZĂ

31

31. Ocluzia aorto-iliacă determină: [521]

   

sindromul Leriche

   

semnul Buerger

   

compresia arterelor prin benzi musculare fibroase

   

boala Buerger

   

sindromul Wallenberg
 32. PTA poate fi complicată prin ocluzia acută a vaselor, de obicei rezultată prin: [524]
   

rupturii plăcii sau prin disecţie intimală

   

prin restenoză cauzată de reculul elastic al vasului

   

pierderea continuităţii vasului abordat

   

leziunile focalizate calcificate ce apar pe vas

   

hiperplazia neointimală

 RAPORTEAZĂ

33

33. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor claudicația din cadrul
bolii arteriale periferice? [521]
   

claudicaţia este caracterizată de durere la nivelul unui grup muscular important, precipitată de exerciţiu
fizic şi ameliorată de repaus

   

articulaţiile si piciorul sunt scutite de claudicaţie

   

grupele musculare afectate de claudicaţie se află întotdeauna la un nivel proximal de obstrucţia arterială
   

ocluzia AFS provoacă claudicaţia la nivelul coapsei şi nu la nivelul gambei

   

evoluţia naturală a claudicaţiei netratate este în general benignă

34. Despre restenoză, complicația cel mai des întâlnită a tratamentului

endovascular, este adevărat: [525]
   

apare la un interval cuprins între 6 luni şi 1 an postprocedură

   

este explicată cel mai bine ca o remodelare a arterei ca reacţie la trauma intervenţiei iniţiale şi în urma
dezvoltării hiperplaziei neointimale

   

presupune un mecanism inflamator complex care implică proliferarea celulară și invazie limfocitară

   

hiperplazia neointimală limitează eficacitatea pe termen scurt a intervenţiilor minim invazive

   

apare la un interval cuprins între 2 și 5 luni postprocedură

35. Conform legii lui Poiseuille, este adevărat: [520]

   

pierderea presiunii este direct proporțională cu volumul fluxului de sânge şi lungimea arterială

   

pierderea presiunii este invers proportională cu pătratul razei

   

reducerea razei are cel mai mare efect asupra variației presiunii

   
în general, variaţia presiunii este mai mare până la îngustarea diametrului (numită „stenoză") cu 50% sau
a ariei vasului cu 75%

   

pierderea presiunii este direct proporțională cu pătratul razei

36. În cadrul bolii arteriale periferice, claudicatia se caracterizează prin: [521]

   

apare durere la nivelul unui grup muscular important

   

este precipitată de exerciţiu fizic şi ameliorată de repaus

   

articulațiile și piciorul sunt cel mai des afectate de claudicaţie

   

grupele musculare afectate de claudicaţie se află întotdeauna la un nivel proximal de obstrucţia arterială

   

este precipitată de repaus şi ameliorată de exerciţiu fizic

37. Ulcerele ischemice prezintă următoarele caracteristici: [521]

   

au aspect circumscris

   

au o bază palidă sau necrotică

   

apar de obicei imediat deasupra maleolelor

   

apar cel mai frecvent în treimea inferioară a gambei

   

sunt localizate pe feţele plantară sau laterală ale picioruÎui, în zonele de presiune

38. Referitor la prognosticul bolii arteriale periferice, este adevărat: [521-522]

   

prognosticul pacienţilor cu durere de repaus sau ulceraţii este mult mai rezervat decât pentru pacienţii cu claudicaţie

   

un pacient cu diabet şi un membru amputat are o rată de supravieţuire la 2 ani de 50%

   

dacă sunt netrataţi, aproape 10% dintre pacienţii cu durere de repaus, vor fi amputaţi după o scurtă perioadă de timp

   

prognosticul pacienţilor cu claudicaţie este mult mai rezervat decât pentru pacienţii cu durere de repaus sau ulceraţii

   

la pacienţii cu gangrena, prognosticul este nefavorabil cu sepsis şi pierderea imediată a membrului

 RAPORTEAZĂ

39

39. Evaluarea de rutină a pacienţilor cu BAP include: [522]

   

o examinare fizică minuţioasă

   
 teste vasculare neinvazive

   

teste vasculare invazive

   

angioplastiei transluminale percutanate

   

hemolucogramă

 RAPORTEAZĂ

40

40. Pacienţii cu BAP care ar trebui să fie supuşi diagnosticului angio-RM sau
angio-CT trebuie să prezinte: [523]
   

claudicaţie severă care le afectează calitatea vieţii

   

durere de repaus

   

gangrenă

   

pierderea pilozităţii la nivel distal

   

ulcerații la nivelul picioarelor

41. Bypass-ul reprezintă cea mai bună opţiune pentru stadiile de boală care pun în
pericol membrele, cum ar fi: [527]
   

durerea de repaus

   

pierderea de ţesuturi

   

gangrena

   

claudicația intermitentă

   

eritroza declivă

42. Cea mai frecventă cauză de amputaţie a membrelor este: [522]

   

diabetul

   

tromboflebita acută

   

tromboza venoasă profundă

   

boala arterială periferică

   

sindromul de compresie a arterei poplitee

43. Semnul Buerger la pacienții cu BAP severă poate fi explicat astfel: [522]
   

eritroza apare atunci când piciorul este în poziţie declivă

   

sângele oxigenat se acumulează în patul arteriolar dilatat la maxim, distal de ocluzia arterială, colorând
piciorul în roşu aprins

   

când piciorul este ridicat, presiunea hidrostatică scade, sângele acumulat se scurge, iar acesta devine alb,
palid

   

eritroza apare atunci când piciorul este în poziţie ridicată

   

sangele neoxigenat se acumulează si conferă piciorului o culoare violacee

44. Un indice gleznă-braţ (IGB) normal va avea următoarea valoare: [522]

   

>0.9

   

<0.8

   

<0.4

   

>0.5

   

<0.7

45. Alte cauze mai puţin frecvente ale BAP sunt: [520]
   
boala Buerger

   

fibroza chistică

   

endofibroza iliacă

   

sindromul coastei cervicale

   

sindromul de compresie a arterei femurale

46. Tehnicile endovasculare utilizate în intervenţiile infrainghinale includ, mai

puțin: [525]
   

PTA/stentare

   

angioplastie subintimală

   

aterectomie

   

baloane şi stenturi farmacologic active

   

bypass aortobifemural

47. Boala ocluzivă tibială este tipică la pacienţii cu: [520]

   
diabet

   

insuficienţă renală în stadiu final

   

vârstă înaintată

   

HTA stadiul 3

   

insuficientă hepatică

 RAPORTEAZĂ

48

48. Tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene este: [525]
   

endarterectomia

   

bypass-ul extra-anatomic

   

angioplastia transluminală percutanată

   
 angioplastia Seldinger

   

bypass cu proteze sintetice

 RAPORTEAZĂ

49

49. Selectați afirmațiile corecte referitoare la Boala arterială periferică (BAP):

[520]
   

este caracterizată de ocluzii sau stenoze (ocluzii complete) ale arterelor de la nivelul extremităţilor
inferioare

   

stenoza sau ocluzia aortei şi a arterelor iliace (boala ocluzivă aorto-iliacă) este mai frecventă la adulţii
între 45 şi 65 de ani

   

boala localizată sub ligamentul inghinal este cunoscută sub numele de boală ocluzivă femuro-popliteală

   

implicarea arterelor de sub trifurcaţia popliteală este numită „boală ocluzivă tibială"

   

este caracterizată de ocluzii sau stenoze (ocluzii parțiale) ale arterelor de la nivelul extremităţilor
superioare

50. În evaluarea bolii arteriale periferice, examinarea fizică trebuie să includă palparea prezenţ
[522]
   

inghinal (artera femurală)

   

în fosa poplitee (artera poplitee)

   

la nivelul feţei dorsale a piciorului (artera pedioasă)

   

la nivelul maleolei mediale (arterei tibială anterioară)

   

la nivelul maleolei distale (arterei tibială posterioară)

 RAPORTEAZĂ

51

51. În cadrul bolii arteriale periferice, mecanismul claudicației poate fi explicat astfel: [521]
   

pacienţii menţin perfuzia arterială adecvată în repaus

   

ocluziile arteriale împiedică creşterea fluxului de sânge necesar cerinţelor metabolice ale activităţii muşchilor din timpu

   

apare conversia la metabolismul anaerob şi apariţia acidozei metabolice, cu durere locală

    

pacienţii nu menţin perfuzia arterială adecvată în repaus și apare durerea locală

   

apare conversia la metabolismul aerob şi apariţia alcalozei metabolice

 RAPORTEAZĂ

52

52. Pentru a îmbunătăți succesul general al angioplastiei, se folosesc mai multe

tehnici adjuvante precum: [524]
   

stenturi din oţel inoxidabil expandabile pe balon

   

stenturile auto-expandabile din nichel şi titan

   

baloanele şi stenturile farmacologic active, acoperite cu substanţe antineoplazice sau imunosupresoare

   

arterectomia

   

stenturile metalice neacoperite

53. Despre complicațiile angiografiei, este adevărat: [523]

   
în cazul sângerărilor locale pot apărea adesea parestezii Ia nivelul membrului afectat din cauza compresiei nervilor adia

   

tromboza apare de obicei în primele 3 ore de la puncţia arterială

   

pseudoanevrismele secundare inserţiei cateterului pot fi închise prin compresie sub ghidaj ecografic, în special la pacien

   

la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la substanţa de contrast se pot administra steroizi şi antihistaminice înainte de

   

hidratarea înainte şi după angiografie este importantă doar la pacienţii cu insuficienţă renală

 RAPORTEAZĂ

54

54. În Boala arterială periferică (BAP), gangrena uscată se caracterizează prin: [522]
   

mumificarea degetelor piciorului

   

asociere de celulită

   

este asociată cu infecţie activă

   
este de obicei urât mirositor

   

scurgeri purulente abundente

 RAPORTEAZĂ

55

55. Este complicația angiografiei cel mai frecvent întâlnită la pacienții cu diabet: [523]
   

sângerare sau tromboză la locul puncţiei

   

formarea unui pseudoanevrism la locul puncţiei

   

crearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase

   

toxicitate renală la substanţa de contrast

   

fibroză subcutanată Ia pacienţii cu insuficienţă renală

 RAPORTEAZĂ

56

A
56. Referitor la angio-RM, angio-CT și la tehnica de efectuare a acestora în BAP,
este corect: [523]
   

necesită puncţie la nivelul arterei femurale

   

nu apar complicaţii la locul puncţiei

   

substanţa de contrast este injectată într-o venă centrală şi, pentru a obţine imagini de calitate, este
esenţială sincronizarea imaginilor

   

există un risc mare de complicaţii la substanța de contrast

   

gadolinium (agent de contrast RM) poate rareori provoca fibroză subcutanată Ia pacienţii cu insuficienţă
renală

57. Amputaţiile distale includ: [527]

   

amputaţiile de degete

   

amputaţiile de transmetatarsiene

   

amputaţiile Syme (gleznă)

   

amputaţie sub nivelul genunchiului (gambă sau transtibială)

   

amputaţiile de oase tarsiene

58. Despre examinarea Doppler în BAP, este fals: [522]
   

pe măsura progresiei ocluziei, unda fluxului de sânge trece de la aspect trifazic, la bifazic, respectiv
monofazic

   

pe măsura progresiei ocluziei, unda fluxului de sânge trece de la aspect monofazic, la bifazic, respectiv
trifazic

   

emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz

   

oferă o evaluare cantitativă a gradului de stenoză

   

este un instrument ieftin care poate fi utilizat pentru a evalua calitatea semnalelor arteriale şi pentru a
măsura presiunile arteriale ale gleznei sau ale braţului

59. Angioplastia vaselor infrapopliteale şi tibiale este rezervată în general

pacienţilor: [525]
   

care prezintă riscuri chirurgicale

   

care prezintă o soluţie de revascularizare prin bypass limitată

   

în scopul vindecării unui ulcer limitat la nivelul piciorului

   

cu claudicaţie severă, unde un bypass chirurgical nu este dorit din cauza altor factori de risc

   
la pacienţii cu ischemie critică a membrelor inferioare şi diferite comorbidităţi asociate

60. Referitor la managementul chirurgical al BAP, recanalizarea prin profundoplastie în comb

poate creşte perfuzia membrelor inferioare la pacienții cu: [525]
   

durere ischemică de repaus

   

ocluzia AFS

   

stenoza proximală a AFP

   

claudicaţia intermitentă

   

gangrenă

 RAPORTEAZĂ

61

61. În fiziologia bolii arteriale periferice, plăcile aterosclerotice mari determină

următoarele modificări: [520]
   

ocupă lumenul arterial

   

împiedică fluxul de sânge

   
diminuează tensiunea arterială distal de nivelul stenozei

   

diminuează tensiunea arterială proximal de nivelul stenozei

   

activează cascada complementului

62. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor la diagnosticul imagistic
în bolile vasculare?[523]
   

pacienţii cu claudicaţie severă ar trebui să fie supuşi diagnosticului angio-RM sau angio-CT

   

angio-RM-ul şi angio-CT-ul nu necesită puncţie la nivelul arterei femurale

   

arteriografia cu contrast este efectuată printr-o puncţie percutană a arterei iliace şi este utilizată atunci
când se planifică atât diagnosticul cât şi procedura terapeutică

   

angiografia implică puncţia unei artere periferice, cu introducerea unui cateter intravascular pentru
injectarea selectivă a arterelor

   

tehnica Seldinger este efectuată printr-o puncţie percutană a arterei femurale

63. În perioada postoperatorie a bypass-ului pot apare şi complicaţii

cardiopulmonare grave, deoarece mulţi pacienţi cu BAP au asociate:[526]
   

boală coronariană

   

insuficienţă renală
   

boală obstructivă pulmonară

   

diabet

   

insuficienţă hepatică

64. În ceea ce privește tratamentul bolii arteriale periferice, terapia medicală

include, cu excepția: [523]
   

modificarea dietei

   

renunţarea la fumat

   

terapie antiplachetară

   

controlul frecvenţei cardiace şi a contractilităţii miocardice prin administrarea de IECA

   

tratamentul hipertensiunii arteriale

65. Referitor la tratamentul endovascular al bolii arteriale periferice, este corect:

[524]
   

PTA presupune trecerea unui fir ghid de calibru mic prin regiunea stenozei sau ocluziei dintr-un loc de
puncţie percutanată la distanţă

   
stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon sunt indicate pentru leziunile arterelor lungi sau
sinuoase

   

stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) sunt destinate leziunilor focalizate calcificate

   

toate stenturile sunt expuse riscului de fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea acestora în zone cu
extensie amplă

   

aterectomia sau îndepărtarea plăcii este o alternativă la angioplastie

66. Despre măsurarea indicelui gleznă-braţ (IGB) în cadrul bolii arteriale

periferice, este adevărat: [522]
   

se calculează prin împărțirea presiunii de la nivelul gleznei cu presiunea arterială sistolică de la nivelul
arterei brahiale

   

în general, un IGB >0.9 este normal

   

un IGB <0.8 este în concordanţă cu stadiul de claudicaţie

   

un IGB <0.4 este de obicei asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare

   

se calculează prin împărțirea presiunii de la nivelul arterei brahiale cu presiunea arterială sistolică de la
nivelul gleznei

67. În Boala arterială periferică (BAP), ulcerele diabetice prezintă următoarele

caracteristici: [521]
   
sunt nedureroase

   

sunt localizate pe feţele plantară sau laterală ale piciorului

   

sunt localizate imediat deasupra maleolelor

   

sunt localizate în zonele de presiune

   

sunt un rezultat direct al neuropatiei diabetice

68. Despre examinarea Doppler cu undă continuă, este adevărat: [522]

   

sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt reflectate de globulele roşii d
receptor

   

în mod normal, se observă un aspect de undă bifazică, reprezentând fluxul sistolic

   

variaţia dintre frecvenţa undei transmise şi cea a undei receptate este proporțională cu viteza particulelor în mişcare

   

în prezenţa unei stenoze proximale, volumul bătaie din contracţia cardiacă pierde energia cinetică în urma traversării zo

   

pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda se lărgeşte şi devine trifazică

 RAPORTEAZĂ

69
 A

69. În ceea ce privește bypass-urile extra-anatomice utilizate în tratamentul

chirurgical al BAP, este corect: [525]
   

se utilizează dacă pacientul prezintă ocluzia aortei şi are un risc ridicat pentru o intervenţie abdominală

   

se ia în considerare dacă pacientul are în istoric multiple operaţii pe abdomen sau infecţii (aşa-numitul
„abdomen ostil")

   

includ bypassurile axilo-femurale şi femuro-femurale

   

se realizează utilizând proteze sintetice tunelizate de la o arteră la cealaltă prin ţesutul celular subcutanat

   

la pacienţii critici, această procedură se poate realiza chiar în anestezie locală, combinată cu sedare
intramusculară (IM)

70. Tehnicile endovasculare pot fi aplicate pentru leziunile AFS la pacienţii: [525]
   

cu claudicaţie severă, unde un bypass chirurgical nu este dorit din cauza altor factori de risc

   

la pacienţii cu ischemie critică a membrelor inferioare şi diferite comorbidităţi asociate

   

care prezintă o soluţie de revascularizare prin bypass limitată sau în scopul vindecării unui ulcer limitat la
nivelul piciorului

   
cu un risc ridicat pentru o intervenţie abdominală sau care au în istoric multiple operaţii pe abdomen sau
infecţii

   

cu boală ocluzivă infrainghinală severă

71. Cel mai scăzut nivel care asigură vindecarea este cel al amputaţiei localizate: [527]
   

sub genunchi

   

deasupra genunchiului

   

la nivelul degetelor

   

la nivelul transmetatarsienelor

   

la nivelul gleznei

 RAPORTEAZĂ

72

72. Complicaţiile imediate ale interventiei de bypass arterial includ: [526]

   

infecţia plăgilor şi limforagia

   

posibilitatea păstrării unei cuspe a unei valve (valvă păstrată)

   

tromboza grefonului

   

formarea unui limfocel

   

sângerarea postoperatorie de la nivelul anastomozelor

73. În ceea ce privește evaluarea bolii arteriale periferice, următoarele afirmații

sunt false: [522]
   

pacienţii cu BAP severă au adesea semnul Buerger

   

pacienţii cu ischemie de membru trebuie examinaţi cu aparat Doppler cu undă continuă

   

durerea neurogenă de membru inferior este de obicei localizată la nivelul grupelor musculare majore

   

durerea secundară stenozei de canal medular este ameliorată prin aplecarea înainte în timpul mersului

   

durerea neurogenă de membru inferior este cel mai frecvent declanşată prin exerciţii fizice

74. Scăderea presiunii cauzată de reducerea diametrului unui vas este descrisă de
legea Poiseuille: ΔP = 8QLη/π r4, unde: [520]
   

ΔP reprezintă variaţia presiunii

   

Q este volumul fluxului de sânge

   

L este lungimea arterei

   

η este raza arterei

   

Q este densitatea

75. Oricare ar fi terapia adoptată în BAP, cele mai bune rezultate pe termen lung
necesită: [527]
   

administrarea adecvată a tratamentului antiplachetar sau anticoagulant

   

managementul medical optim al factorilor de risc

   

urmărirea vigilentă cu reintervenţie, dacă este necesar

   

angio-RM-ul şi angio-CT-ul de rutină

   

un program regulat de îngrijire a piciorului (tăierea unghiilor, încălţăminte ortopedică şi îndepărtara

calusurilor)

76. În ceea ce privește bypass-ul la pacienții cu boală ocluzivă infrainghinală, în

situaţia în care vena safenă ipsilaterală nu este disponibilă, trebuie luate în
considerare mai multe alternative: [526]
   

vena safenă contralaterală

   
venele extremitatilor superioare

   

venele cefalice

   

venele bazilice

   

vena femurala superficiala

77. Semnul Buerger se definește ca fiind: [522]

   

eritroză de declivitate

   

claudicaţia intermitentă

   

durere la nivelul unui grup muscular important, precipitată de exerciţiu fizic

   

dureri la nivelul degetelelor de la picioare şi epifizelor distale ale oaselor metatarsiene, mai ales în timpul nopţii

   

edem de declivitate

 RAPORTEAZĂ

78

78. Endarterectomia presupune excizia: [525]

   

peretelui arterial bolnav

   

endoteliul

   

plăcii stenozante

   

unei porţiuni a mediei

   

unei porţiuni a adventicei

Test: 2.04. Sângerările chirurgicale

1. Reacții transfuzionale majore sunt: [45]

   

hipotensiune

   

hemoglobinurie

   

scăderea diurezei

   

febră și frison

   

urticarie

 RAPORTEAZĂ
 2

2. Semnele reacţiei hemolitice acute sunt următoarele: [45]

   

febră

   

hematurie

   

hemoglobinurie

   

dureri lombare

   

bradicardie

3. Simptomele reacţiei hemolitice acute sunt următoarele: [45]

   

senzatia de cald sau rece

   

eritem facial

   

tahicardie

   

hipotensiune

   
dureri precordiale și lombare

4. Eritrocitele nu sunt disponibile pentrn transfuzie sub formă de: [43]

   

masă eritrocitară

   

masă eritrocitară deleucocitată

   

eritrocite plasmatizate

   

eritrocite divizate

   

eritrocite de uz pediatric

 RAPORTEAZĂ

5. Următoarele probe de laborator pot fi utile în diagnosticarea coagulării

intravasculare diseminate (CID): [41]
   

timpul de tromboplastină parțială activată (aPTT) prelungit

   

timpul de protrombină (PT) prelungit

   

hiperfibrinogenemie
   

trombocitopenie

   

prezenţa produşilor de degradare a fibrinei şi a fibrinogenului şi D-dimeri negativi

6. Gestionarea stărilor de hipercoagulabilitate în perioada perioperatorie: [42]

   

tratamentul în stările de hipercoagulabilitate este îndreptat spre activitatea cascadei coagulării

   

tratamentul în stările de hipercoagulabilitate este îndreptat spre funcţia plachetară (prin aspirină)

   

la pacienţii cu deficit de proteină C, warfarina trebuie utilizată cu multă prudenţă

   

pacienţii cu deficit de proteină C pot dezvolta ,,necroză cutanată indusă de Coumadin"

   

Heparina în doze mici nu asigură o protecţie adecvată împotriva trombembolismului pentru perioade scurte

 RAPORTEAZĂ

7. Despre tulburări preexistente ale hemostazei se poate afirma că: [39,40]

   

pot fi congenitale sau dobândite

   
bolile hepatice avansate sunt tulburări congenitale

   

boala von Willebrand este o tulburare dobândită

   

medicaţie inhibitoare plachetară este o cauză a tulburărilor dobândite ale hemostazei

   

hemophilia A este o tulburare congenitală

8. Următoarele sunt tulburări congenitale ale hemostazei: [39,40]

   

fibrinoliza primară/secundară

   

boala von Willebrand

   

uremie

   

hemofilia A

   

medicaţie inhibitoare plachetară

 RAPORTEAZĂ

9. Despre leziunile pulmonare acute în contextul transfuziei (LPAT) putem afirma

că: [45]
   

în general debutul edemului pulmonar şi al insuficienţirespiratorii esteîn primele 12 ore de la iniţierea

transfuziei

   

recent, a fost identicat un sindrom LPAT întârziat ce poate apărea până la 72 de ore după transfuzie

   

pot apărea la transfuzia oricărui produs sanguin, dar sunt cel mai frecvent întâlnite în transfuzii ce conţin
ser

   

LPAT sunt caracterizate de edemul pulmonar cardiogen ce apare după transfuzie

   

evenimentul declanşator în LPAT este necunoscut

10. Următoarele anticoagulante au ca și mecanism de acțiune inhibarea trombinei: [40]

   

Bivalirudină

   

Heparina nefracționată

   

Dabigatran

   

Argatroban

   

Fondaparină

 RAPORTEAZĂ
 11

11. Singurul anticoagulant care are ca și mecanism de acțiune atât inhibarea

factorului Xa şi cât și inhibarea trombinei este: [40]
   

Aspirina

   

Heparina cu greutate moleculară mică

   

Warfarina

   

Heparina nefracționată

   

Apixabanul

12. Agenţii hemostatici locali utilizați în sângerarea intraoperatorie din punctele de

sutură sunt: [40]
   

aprotinin topic

   

buretele de colagen (Surgicel)

   

celuloză oxidată (Helistat)

   

acid e-aminocaproic topic (EACA)

   

trombina topică fără crioprecipitat topic

13. În perioada postoperatorie, tromboza venoasă este frecvent asociată cu: [42]
   

deficit de proteină S

   

deficit de proteină C

   

deficit de antitrombină

   

deficit de factor XII

   

deficit de tPA

14. Cele mai utilizate anticoagulante folosite la pacienții cu tulburări ale

hemostazei sunt: [40]
   

warfarina

   

argatrobanul

   

bivalirudina

   

heparinele nefracţionate

   
antagonistă a vitaminei K

15. Despre reacţiile imunologice de transfuzie se poate afirma că: [44]

   

testarea compatibilităţii ABO şi Rh şi determinarea grupelor sanguine pot elimina unele dintre cele mai grave reacţii tra

   

antigenii şi anticorpii minori netestaţi şi neidentificaţi nu pot să precipite reacţii imunologice

   

reacţiile febrile sunt cele mai frecvente reacţii imunologice de transfuzie

   

instabilitatea hemodinamică poate apărea în cazuri severe

   

reacţiile febrile apar ca urmare a anticorpilor antileucocitari

 RAPORTEAZĂ

16

16. Despre hemofilia A putem afirma că: [39]

   

activitatea factorului VIII este redusă și activitatea factorului Willebrant este redusă

   

transmiterea este autosomal dominantă

   

localizarea sângerării este muco-cutanată

   
afectează doar pacienții de sex feminin

   

functia trombocitară este normală

17. Despre pungile de masă eritrocitară (MER) putem afirma că: [43]
   

sunt tipic conservate la 1-6°C

   

eritrocitele au o durată de viaţă de aproximativ 24 de zile

   

hematocritul unei unităţi tipice de MER este de aproximativ 36%

   

o unitate de MER conţine aproximativ 200 mL de eritrocite şi 30 mL de plasmă într-un volum total de
310 mL

   

transfuzia unei unităţi de MER la un pacient cu o greutate medie de 70 kg nu influențează hematocritul

sau concentrația de hemoglobină

18. Afirmațiile false despre anticoagulantele folosite la pacienții cu tulburări ale hemostazei su
   

bivalirudina provoacă inhibarea ireversibilă a funcţiei plachetare

   

warfarina este utilizată în special pentru tratarea pacienţilor cu trombocitopenie indusă de heparină

   

argatrobanul este unul dintre cele mai utilizate anticoagulante

   
 fondaparina este folosită în condiţii speciale

   

clopidogrelul are indicaţii limitate

 RAPORTEAZĂ

19

19. Următoarele anticoagulante au ca și mecanism de acțiune inhibarea factorului

Xa: [40]
   

edoxabanul

   

bivalirudină

   

dabigatran

   

heparina nefracționată

   

fondaparina

20. Despre transmiterea agenţilor infecţioşi ca și complicație a transfuziei se poate

afirma că: [45]
   

transmiterea agenţilor infecţioşi prin transfuzie nu este posibilă

   
transmiterea agenţilor infecţioşi prin transfuzie este frecventă

   

sângele poate transmite infecţii bacteriene

   

sângele poate transmite infecţii virale

   

sângele nu poate transmite infecţii parazitare

21. Managementul reacţiilor transfuzionale majore este: [45]

   

repleţie volemică

   

monitorizare

   

vasodilatatoare

   

administrare de antihistaminice

   

oprirea imediată a transfuziei

22. Următorii sunt factori pe baza cărora se individualizează decizia efectuării

transfuziei şi a cantităţii de sânge transfuzat, cu excepția: [43]
   

gradul şi caracterul acut/cronic ale anemiei

   

afecţiuni medicale existente, în particular boli cardiace, pulmonare şi renale

   

cauza anemiei

   

stabilitatea hemodinamică

   

anticiparea necesarului de transfuzii viitoare

23. Complicaţiile transfuziei cu componente sanguine pot fi impărțite în: [44]

   

tulburări metabolice

   

reacţii imunologice

   

complicaţii infecţioase

   

supraîncărcare volemică

   

leziuni pulmonare cronice

24. Managementul reacţiilor transfuzionale minore este: [45]

   

oprirea imediată a transfuziei

   

repleţie volemică

   

antihistaminice
   

vasopresoare (manitol, Lasix)

   

unitatea de sânge este retrimisă la centrul de transfuzii pentru repetarea compatibilității

25. Triada letală: [44]

   

este considerată ca fiind o cauză semnificativă de deces pentru pacienţii cu traumatisme

   

începe şi se termină cu sângerare

   

acidoza, pH<7,35, are ca rezultat o perfuzie tisulară slabă din cauza creșterii debitului cardiac

   

hipotermia, definită ca temperatura central <35°C nu poate fi prezentă la un pacient cu semne vitale
normale

   

Coagularea este peturbată de consumul de cofactor

26. Cazuri particulare de hipercoagulabilitate la pacientul chirurgical pot fi: [43]

   

îmbătrânirea nu aduce modificări majore proceselor de hemostaz

   

tromboza şi embolia pulmonară sunt principalele cauze de deces la femeile însărcinate

   

pacientul cu ciroză prezintă o coagulopatie metabolică ca urmare a creșterii producţiei de proteine

   
pacienţii cu insuficienţă renală sunt mai predispuşi la apariţia sângerărilor, din cauza disfuncţiei
trombocitare, secundară uremiei

   

dializa poate elimina problemele cauzate de acumularea substanţelor medicamentoase din cauza scăderii
eliminării acestora pa pacienții cu insuficienţă renală

27. Triada letală constă în: [44]

   

acidoză

   

alcaloză

   

hipertermie

   

hipotermie

   

coagulopatie

28. Reacții transfuzionale minore sunt: [45]

   

febra

   

sângerare în zone anterior uscate

   

tahicardie

   
eritem

   

urticarie

 RAPORTEAZĂ

29

29. Despre boala von Willebrand nu putem spune că: [39]

   

timpul praţial de tromboplastină activată este prelungit

   

transmiterea este X-linkată

   

activitatea factorului VIII este absent

   

functia trombocitară este normală

   

afectează doar pacienții de sex masculin

 RAPORTEAZĂ

30

A
30. Cauze ale tulburărilor dobândite ale hemostazei sunt: [39,40]
   

coagularea intravasculară diseminată

   

administrarea de suplimente din plante fără prescripţie

   

hemofilia A

   

boala von Willebrand

   

terapia cu anticoagulante

31. Despre reacția hemolitică acută putem spune că: [45]

   

se manifestă tardiv, dar catastrofal

   

transfuzia trebuie oprită imediat

   

instabilitatea hemodinamică este tratată cu ajutorul vasopresoarelor

   

se fac culturi în vederea diagnosticului diferenţial de contaminare

   

o probă din sângele pacientului este trimisă la laborator pentru depistarea grupului ABO/Rh şi testarea
compatibilităţii

32. Hemoragia postoperatorie: [41]

   

heparina reziduală după o intervenţie chirurgicală poate cauza hemoragii cu debit scăzut

   

deficitul de factor Xlll este o afecţiune des întâlnită fiind o cauză a sângerării postoperatorii întârziate

   

șocul de orice cauză care produce coagulopatie de consum poate duce la hemoragii postoperatorii
importante

   

dacă o mare parte a ficatului este îndepărtată, ţesutul hepatic restant poate avea nevoie de 3-5 luni pentru a
creşte producţia de factori de coagulare

   

alterarea functiei hepatice în urma hepatectomiei parțiale este adesea asociată cu sângerări

33. Despre terapia cu elemente sanguine putem afirma că: [43,44,45]

   

anemia izolată nu este o indicaţie a transfuziei în majoritatea populaţiei

   

transfuzia de trombocite este indicată pacienţilor care prezintă sângerări manifeste clinic în asociere cu o
trombocitopenie absolută sau relativă

   

administrarea de manitol şi/sau diuretice de ansă, precum furosemid, sunt contraindicate pentru a menţine
diureza

   

transfuzia de sânge şi componente sanguine este sigură şi eficientă, lipsită de riscuri atunci când este
utilizată pentru indicaţia corectă

   

tratamentele administrate înaintea transfuziei ce includ aspirină, antipiretice şi antihistaminice pot preveni
complicaţiile ulterioare
34. În perioada postoperatorie, tromboza arterial este frecventă asociată cu: [42]
   

hiperhomocisteinemie

   

sindromul antifosfolipidic

   

factorul V Leiden

   

malformaţii ale arterelor coronare

   

mutaţia 20210 a protrombinei

35. Selectați afirmațiile comune hemofiliei A și bolii von Willebrand: [39]

   

ambele sunt tulburări dobândite ale hemostazei

   

timpul de protrombină este normal

   

timpul praţial de tromboplastină activată este prelungit

   

afectează doar persoanele de sex masculin

   

activitatea factorului VIII este redusă

36. Creșterea riscului hemoragic la pacienții cu insuficiență renală se datorează:

[43]
   

anemiei prin hemoconcentrație

   

acumulării substanțelor medicamentoase

   

anticoagulantelor utilizate în timpul procesului de dializă

   

disfuncției trombocitare

   

filtrării în exces a substanțelor medicamentoase

37. Leziunile pulmonare apar cel mai frecvent în următoarele cazuri: [45]
   

transfuzii PPC

   

transfuzii ce conțin plasmă

   

transfuzii de masă trombocitară

   

transfuzii ce conțin ser

   

transfuzii MER

38. Când este de aşteptat o creştere a trombocitelor cu aproximativ 50.000-100.000 trombocite

   
la o transfuzie obişnuita de 2 unităţi de masă trombocitară

   

la o transfuzie obişnuita de 8 unităţi de masă trombocitară

   

la o transfuzie obişnuita de 4 unităţi de masă trombocitară

   

la o transfuzie obişnuita de 6 unităţi de masă trombocitară

   

la o transfuzie obişnuita de 10 unităţi de masă trombocitară

 RAPORTEAZĂ

39

39. Cele mai frecvente complicații metabolice ale terapiei transfuzionale sunt: [44]
   

hipercalcemia

   

hipocalcemia

   

hipertermia

   
hiperkaliemia

   

hipokaliemia

 RAPORTEAZĂ

40

40. În contextul transfuziei, debutul edemului pulmonar și al insuficienței respiratorii poate ap

   

6 zile

   

12 zile

   

12 ore

   

6 ore

   

4 ore

 RAPORTEAZĂ

41

A
 41. Resuscitarea de control lezional este standardul actual de îngrijire pentru pacienţii cu leziu
   

cefalice

   

abdominale

   

ale extremităților

   

cervicale

   

toracice

 RAPORTEAZĂ

42

42. Tulburări congenitale ale hemostazei sunt următoarele: [39]

   

Boala von Willebrand

   

Uremia

   

Hemofilia A
   

CID

   

Fibrinoliza primară

43. Cauze ale tulburărilor dobândite ale hemostazei sunt: [40]

   

terapia cu procoagulante

   

boli hepatice incipiente

   

fibrinoliza secundară

   

trombocitopenia congenitală

   

medicație inhibitoare plachetară

44. Scăderea debitului cardiac duce la: [44]

   

creșterea pH-ului

   

hipoperfuzie tisulară generalizată

   

producție crescută de acid lactic

   

metabolism aerob
   

producție crescută de acid piruvic

45. Cu privire la fibrinoliza primară, sunt adevărate următoarele: [41]

   

este întâlnită în contextul procedurilor chirurgicale asupra prostatei, care este un organ sărac în urokinază

   

apare şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă

   

în mod obișnuit apare în urma terapiei fibrinolitice cu medicamente precum activatorul tisular al
plasminogenului

   

fibrinoliza primară este o tulburare care constă în activarea cascadei fibrinolizei, cu producerea de
plasmină și activarea în prealabil a cascadei coagulării

   

terapia fibrinolitică cu medicamente precum activatorul tisular al plasminogenului este utlizată pentru a
liza trombii din arterele coronare sau din arterele periferice

46. Pacienții cu CID prezintă: [40]

   

mioglobinurie

   

dureri de spate

   

dureri pelvine

   
 agitație

   

oligurie

 RAPORTEAZĂ

47

47. Despre soluțiile cristaloide putem afirma următoarele: [44]

   

au un pH înalt

   

sunt frecvent administrate la temperatură scăzută

   

pentru serul fiziologic, pH-ul este de 5,5

   

ameliorează coagulopatia de diluție

   

folosirea lor trebuie redusă la minim în prezența triadei letale

48. Disfuncția trombocitară apare ca urmare a: [44]

   

unor medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene

   
 insuficienței renale

   

unor medicamente precum Clopidogrelul

   

unor medicamente precum antiinflamatoarele steroidiene

   

unor medicamente precum Plavix

 RAPORTEAZĂ

49

49. Hemoragia masivă ca urmare a plăgilor reprezintă sângerarea ce necesită: [40]

   

transfuzie de cel puţin 10 unităţi de MER în 24 ore

   

înlocuire a întregului volum circulator al pacientului în 12 ore

   

înlocuire a >50% din volumul circulator al pacientului în 4 ore

   

transfuzie de cel puţin 6 unităţi pe oră

   

înlocuire a >50% din volumul circulator al pacientului în 24 de ore

50. Hipotermia este definită ca fiind: [44]

   

temperatura periferică <36°C

   

temperatura centrală <35°C

   

temperatura centrală <36°C

   

temperatura centrală <34°C

   

temperatura centrală <37°C

51. Evaluarea preoperatorie pentru tulburările hemoragice şi de coagulare include, în cazul pac
este anticipată prin natura intervenţiei chirurgicale: [39]
   

timpul de trombină

   

funcție plachetară parțială

   

timp de sângerare frecvent utilizat

   

aPTT

   

timpul de protrombină

 RAPORTEAZĂ
 52

52. Despre acidul tranexamic putem afirma următoarele: [41]

   

este recomandat conditionat pentru pacienţii cu traume severe

   

are acțiune fibrinolitică

   

este recomandat conditionat pentru pacienţii cu hemoragii ușoare și moderate

   

este indicat ca tratament sau profilaxie a sângerărilor abundente în extracţii dentare la cei cu hemofilie

   

determină inhibarea competitivă a activării plasminogenului la plasmină

53. Probele de laborator în activarea cascadei fibrinolizei includ: [42]

   

D-dimeri pozitivi

   

hiperfibrogenemie

   

absența produşilor de degradare a fibrinei

   

prezenţa produşilor de degradare a fibrinei

   
hipofibrinogenemie

54. Următoarele reprezintă caracteristici ale hemofiliei A: [39]

   

sângerarea se localizează muco-cutanat

   

PT anormal

   

transmiterea este autosomal-dominantă

   

moleculele de factor VIII sunt prezente

   

afectează ambele sexe

55. Tratamentul din stările de hipercoagulabilitate îndreptat spre funcția plachetară

includ: [42]
   

heparina

   

clopidogrel

   

warfarina

   

aspirină

   

medicamente inhibitoare ale trombocitelor

56. Următoarele reprezintă caracteristici ale bolii von Willebrand: [39]
   

funcție trombocitară anormală

   

aPTT scurtat

   

transmitere X-linkată

   

transmitere Y-linkată

   

PT anormal

57. Pacienții cu deficit de proteină C pot dezvolta ,,necroză cutanată indusă de

Coumadin" dacă nu se administrează o perioadă lungă: [42]
   

warfarină în suprapunere cu clopidogrel

   

heparină în suprapunere cu aspirină

   

warfarină în suprapunere cu aspirină

   

heparină în suprapunere cu clopidogrel

   

warfarină în suprapunere cu heparină

 58. Complicaţiile specifice sarcinii care trebuie urmărite în anamneză includ: [42]
   

preeclampsie

   

accelerarea dezvoltării fetale

   

întârzierea dezvoltării fetale

   

avort spontan sporadic

   

eclampsie

 RAPORTEAZĂ

59

59. Strategia terapeutică în prezența triadei letale cuprinde: [44]

   

abordarea simultană a tuturor celor 3 factori

   

menţinerea eutermiei

   

aplicarea de presiunie la locul sângerării

   
resuscitarea volemică a pacientului cu hemoragie care se face standard cu componente sanguine

   

soluțiile coloide sunt administrate frecvent la temperatură scăzută

60. Despre complicațiile intraoperatorii putem afirma că: [40]

   

transfuzia masivă de sânge integral poate predispune la sângerare

   

reacţiile hemolitice acute la transfuzia de sânge pot produce coagulare intravasculară diseminată (CID)

   

șocul poate agrava coagulopatia de consum

   

standardul de îngrijire a devenit administrarea unei transfuzii echilibrate, 1:1:1 de MER, trombocite şi
plasmă, împreună cu crioprecipitat şi calciu, pentru pacienţii care primesc transfuzie masivă de concentrat
eritrocitar

   

atunci când un pacient este sub anestezie generală, administrarea de sânge incompatibil poate să nu
producă alte manifestări până la apariţia sângerărilor generalizate ca urmare a CID

61. În etiologia CID poate fi incriminată oricare dintre umătoarele: [41]

   

distrucţia endotelială extinsă, care denudează peretele vascular şi stimulează coagularea şi aderarea
trombocitară

   

determinarea unei dispersări trombocitare intravasculare ca rezultat al activării de către diverse substante
inclusiv ADP şi trombină

   

traume cerebrale sau operaţii pe creier, deoarece creierul este bogat în fibrinogen care, dacă este eliberat
în circulaţie, activează coagularea
   

blocarea sistemului reticuloendotelial

   

hipertensiunea arterială ce produce stază şi împiedică inhibitorii coagulării prezenti în mod normal în
circulaţie să ajungă la nivelul microtrombilor

62. Selectați afirmațiile adevărate: [39]

   

chirurgii trebuie să aibă cunoştinţe despre cauzele stărilor de hipocoagulabilitate

   

chirurgii trebuie să aibă cunoştinţe despre administrarea de produse sanguine

   

chirurgii trebuie să fie pregătiţi pentru pierderi semnificative de sânge

   

evaluarea atentă a riscului de sângerare poate depista tulburări ale hemostazei în timpul intervenţiei şi
permite corectarea acestora pentru a evita complicaţiile hemoragice majore

   

chirurgii trebuie să fie capabili să gestioneze hemoragiile

63. Riscul de apariție a trombozei și emboliei pulmonare la femeile însărcinate este

maxim: [43]
   

după concepție

   

în timpul primului trimestru

   

în timpul celui de-al doilea trimestru

   

în timpul celui de-al treilea trimestru

   

după naștere

64. Următoarele populații sunt mai susceptibile la hipotermie: [44]

   

pacienții pediatrici

   

pacienții tarați

   

pacienții cu disfuncție parotidiană

   

pacienții vârstnici

   

diabeticii

65. Cele mai frecvente reacții imunologice transfuzionale sunt: [44]

   

reacțiile febrile

   

reacțiile hemolitice întârziate

   

reacțiile hemolitice acute

   

trombocitozele
   

supresiile imune

66. Evaluarea preoperatorie pentru tulburările hemoragice şi de coagulare include

următoarele aspecte: [39]
   

timpul de trombină se efectuează la toţi pacienţii, ca parte a evaluării preoperatorii de rutină

   

istoricul se realizează la toţi pacienţii, ca parte a evaluării preoperatorii de rutină

   

aPTT se dozează la toţi pacienţii, ca parte a evaluării preoperatorii de rutină

   

PT se efectuează la pacienţii cu tulburări de sângerare evidente

   

examenul fizic se realizează la toţi pacienţii, ca parte a evaluării preoperatorii de rutină

67. În reacția hemolitică acută, pentru a menține diureza, unii clinicieni recomandă
administrarea de: [45]
   

diuretice tiazidice

   

manitol

   

indapamidă

   

furosemid
   

acetazolamidă

68. Despre reacția hemolitică acută putem afirma următoarele: [45]

   

dă numai forme catastrofale, din punctul de vedere al severității

   

majoritatea reacţiilor hemolitice apar ca urmare a transfuziei de produse incompatibile ABO

   

poate debuta după administrarea a numai 25 mL de sânge de la donator

   

majoritatea reacţiilor hemolitice apar ca urmare a unei erori medicale de scriere a tipului de grup sanguin

   

semnele pot include insuficiență renală cronică

69. Tulburările preexistente ale hemostazei trebuie suspectate atunci când: [39]
   

hemoragia anormală se instalează în primele 60 de minute ale intervenţiei chirurgicale

   

în antecedente există episoade de sângerare

   

hemoragia anormală se instalează în primele 30 de minute ale intervenţiei chirurgicale

   

există în familie cazuri de tulburări ale hemostazei

   

hemoragia anormală se instalează în primele 40 de minute ale intervenţiei chirurgicale

70. Alternativ, în reacțiile febrile ca reacții imunologice posttransfuzionale poate fi eficientă: [
   

transfuzia de sânge integral

   

transfuzia de masă eritrocitară

   

transfuzia de masă eritrocitară deleucocitată

   

administrarea de antihistaminice posttransfuzie

   

transfuzia de eritrocite deplasmatizate

 RAPORTEAZĂ

71

71. Printre inhibitorii direcți ai factorului Xa regăsim: [40]

   

warfarina

   

fondaparina

   
clopidogrelul

   

bivalirudina

   

aspirina

 RAPORTEAZĂ

72

72. Despre fibrinoliza secundară putem afirma că: [42]

   

activarea cascadei coagulării este urmată de cea a cascadei fibrinolizei

   

constă în activarea cascadei fibrinolizei, cu producerea de plasmină, fără activarea în prealabil a cascadei coagulării

   

apare şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă

   

rareori este întâlnită ca răspuns la CID

   

pe măsură ce CID este corectată, fibrinoliza secundară se remite

 RAPORTEAZĂ
 73

73. Despre coagulopatiile traumatice acute putem afirma următoarele: [40]

   

se corelează cu severitatea leziunilor

   

rezultă din perfuzia tisulară inadecvată

   

rezultă din consumul exagerat de factori de coagulare circulanţi

   

mai sunt cunoscute și sub numele de coagulopatii induse de traumă

   

este asociată cu o mortalitate de 4 ori mai mare

74. Următoarele afirmații despre coagularea intravasculară difuză sunt adevărate, cu excepția:
   

prezența produşilor de degradare a fibrinei şi a fibrinogenului este cauzată de activarea căii fibrinolizei ca răspuns la inh

   

transfuzia de masă trombocitară este cea mai bună metodă de compensare a unui deficit important de fibrinogen

   

D-dimerul este produsul de degradare a fibrinei în urma procesului fibrinolitic

   

cel mai important aspect al tratamentului CID este eliminarea factorilor etiologici (ex. tratarea septicemiei)
    

CID poate fi acută sau clinic simptomatică şi cronică

 RAPORTEAZĂ

75

75. Femeile însărcinate prezintă: [43]

   

o creștere a volumului circulant

   

nivele crescute de factor VIII

   

nivele scăzute de fibrinogen

   

nivele crescute de factor VII

   

o trombocitopenie relativă

76. Pentru a asigura o protecţie adecvată împotriva trombembolismului pentru

perioade scurte, fără a compromite hemostaza chirurgicală, alternativ pentru
heparină în doze mici administrată subcutanat, se poate utiliza: [42]
   

aspirină

   

heparină cu greutate moleculară mică

   

clopidogrel

   

warfarină

   

aspirină+clopidogrel

77. Administrarea de masa eritrocitară deleucocitată are următoarele indicații: [43]

   

pacienți transplantați

   

pacienți care au avut reacţii febrile nonhemolitice la transfuzia de MER

   

de primă intenție când masa eritrocitară este redusă cu compromiterea consecutivă a livrării oxigenului la
ţesuturi şi organe

   

necesitatea unui volum transfuzional important

   

pacienți care au avut reacții de hipersensibilitate la transfuzia de MER

78. Adjuvanți ai PTM includ: [41]

   

rVIIa

   

rVIIIa

   
TXA

   

evaluarea proceselor coagulării prin teste de laborator, precum trombelastografia

   

factor Xa

79. Următoarele afirmații despre coagularea intravasculară diseminată sunt corecte:

[41]
   

se caracterizează prin coagulare intravasculară şi fibrinoliză

   

afectările sunt localizate la nivelul leziunii

   

anumiți factori de coagulare se pot consuma într-o cantitate suficientă astfel încât, în final, pot apărea
hemoragii difuze

   

la orice pacient cu hemoragie postoperatorie, CID trebuie considerată ca fiind o posibilă cauză, mai ales
dacă există o infecţie severă sau şoc

   

acest proces are ca rezultat depunerea sistemică a microtrombilor fibrino-trombocitari ce produc leziuni
tisulare difuze

80. Despre resuscitarea de control lezional putem spune că: [40, 41]
   

principiile esentiale ale RCL includ controlarea precoce a hemoragiei în timpul transportului şi evitarea
întârzierilor în hemostaza chirurgicală sau angiografică

   

după resuscitarea şi stabilizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă este urmată de o serie de
proceduri definitive
   

este o strategie comprehensivă care ghidează îngrijirea pacienţilor cu leziuni traumatice hemoragice
severe

   

obiectivul său principal este de a reduce la minimum pierderile de sânge până la obţinerea hemostazei
provizorii

   

implică o intervenţie iniţială abreviată care are scopul de a opri sângerarea şi contaminarea bacteriană în
desfăşurare

81. Următoarele operații sunt frecvent asociate cu pierderi mari de sânge: [39]
   

chirurgia aortică

   

by-pass-ul cardiopulmonar

   

chirurgia prostatei

   

traumatismele

   

chirurgia uterină

82. Chirurgii trebuie să aibă cunoștințe despre: [39]

   

administrarea de produse hemostatice

   
 complicaţiile asociate transfuziei de produse sanguine

   

cauzele stărilor de hipercoagulabilitate

   

administrarea de produse sanguine

   

tulburările rare ale hemostazei

 RAPORTEAZĂ

83

83. Factorul II de coagulare este: [41]

   

dependent de vitamina C

   

dependent de vitamina D

   

dependent de vitamina E

   

dependent de vitamina K

   

dependent de vitamina B
84. Factorii care prezic în camera de gardă necesitatea unei transfuzii masive
includ: [40]
   

frecvenţa cardiacă ≥120 bătăi/minut

   

ecografia FAST pozitivă

   

presiunea sistolică ≤90 mmHg

   

prezenţa unei plăgi perforante

   

frecvenţa cardiacă ≥150 bătăi/minut

85. Efectul terapeutic al transfuziei de masă trombocitară depinde de: [44]

   

numărul de trombocite existent

   

greutatea pacientului

   

numărul de concentrate trombocitare transfuzate

   

statusul patologic al pacientului

   

vârsta pacientului
 86. Sunt măsurători utile în cazurile de coagulopatie la pacienții cu afecțiuni hepatice: [43]
   

bilirubina

   

amoniemia

   

transaminazele

   

INR

   

gammaglutamiltranspeptidaza

 RAPORTEAZĂ

87

87. Despre boala grefă contra gazdă putem afirma următoarele: [45]
   

debutul simptomelor este frecvent rapid

   

apare atunci când donatorul este imunosupresat

   

leucocitele sunt recunoscute ca fiind non-self de către primitor şi iniţiază un răspuns imun împotriva
ţesuturilor gazdei

   
apare la primirea de leucocite ale donatorului în terapia cu derivate de sânge

   

simptomele pot debuta la câteva săptămâni post procedural

88. Următorul nu este un factor de coagulare dependent de vitamina K: [41]

   

II

   

VII

   

IV

   

IX

   

89. Alegeți afirmațiile corecte: [39]

   

printre pacienţii care necesită intervenţii chirurgicale elective sau de urgență, se numără şi cei cu tulburări dobândite ale

   

de obicei, prin volumul de sânge pierdut, sângerarea reprezintă o problemă majoră în timpul procedurilor chirurgicale

   

printre pacienţii care necesită intervenţii chirurgicale elective sau de urgenţă, se numără şi cei cu tulburăti congenitale al

   
 sângerarea poate apărea în timpul procedurilor chirurgicale

   

anumite operaţii sunt de multe ori asociate cu pierderi sanguine importante care pot afecta procesul de hemostază

 RAPORTEAZĂ

90

90. Simptomele bolii grefă contra gazdă pot fi prevenite prin administrarea de: [45]
   

eritrocite iradiate

   

concentrat eritrocitar deleucocitat

   

aspirină

   

antihistaminice

   

antipiretice

91. Despre gestionarea reacțiilor hemolitice acute posttransfuzionale putem afirma următoarel
   

transfuzia trebuie oprită după 10 minute

   
 tratamentul este, în principal, suportiv

   

depinde de diagnosticul precoce

   

restul sângelui de transfuzat şi o probă din sângele pacientului sunt trimise la laborator pentru depistarea grupului ABO/

   

instabilitatea hemodinamică este tratată prin repleție volemică

 RAPORTEAZĂ

92

92. Alegeți afirmațiile reale despre tromboembolismul venos (TEV): [42]

   

cel mai important prim pas în evaluarea riscului de TEV este istoricul medical al pacientului

   

complicațiile specifice sarcinii care trebuie urmărite în anamneză includ avorturile spontane sporadice

   

complicațiile specifice sarcinii care trebuie urmărite în anamneză includ grăbirea dezvoltării fetale

   

evaluarea pacientului în vederea intervenţiei chirurgicale trebuie să includă o analiză a gradului de risc
pentru TEV

   

complicațiile specifice sarcinii care trebuie urmărite în anamneză includ recurenţa preeclampsie sau
eclampsie
93. De obicei, pacienții cu funcție trombocitară normală nu prezintă hemoragii
manifeste clinic până la scăderea numărului de trombocite la: [44]
   

10.000-20.000 trombocite/µL

   

60.000-80.000 trombocite/µL

   

30.000-50.000 trombocite/µL

   

50.000-70.000 trombocite/µL

   

100.000-110.000 trombocite/µL

94. Când se practică transfuzia de sânge integral? [43]

   

de primă intenție când masa eritrocitară este redusă cu compromiterea consecutivă a livrării oxigenului la
ţesuturi şi organe

   

în cazul pacienţilor care au avut reacţii febrile nonhemolitice la transfuzia de MER

   

pentru pacienţii transplantaţi

   

în cazul pacienţilor care au avut hipersensibilitate la transfuzia de MER

   

în cazul necesităţii unei transfuzii salvatoare de viaţă când produsele sanguine nu sunt disponibile
95. Warfarina are următorul mecanism de acțiune: [40]
   

inhibitor direct al factorului Xa

   

inhibitor direct al trombinei

   

inhibitor indirect al factorului Xa

   

antagonistă a vitaminei K

   

inhibitor indirect al trombinei

96. Au indicații limtate în tratamentul tulburărilor preexistente ale hemostazei: [40]

   

bivalirudina

   

warfarina

   

heparinele cu greutate moleculară mică

   

heparinele nefracționate

   

argatrobanul

 RAPORTEAZĂ
 97

97. Reacțiile imunologice transfuzionale sunt: [44]

   

boală gazdă contra grefă

   

reacții hemolitice acute și cronice

   

reacții febrile

   

trombocitopenie

   

supresie imună

98. Semnele și simptomele reacțiilor febrile includ: [44]

   

bradicardie

   

tahicardie

   

febră

   

frisoane

   
dispnee

99. Despre boala grefă contra gazdă putem afirma următoarele: [45]
   

debutul simptomelor este frecvent insidios

   

poate include hipotermie

   

include disfuncție hepatică

   

include edem

   

include diaree

100. Coagularea este perturbată de următorii factori: [44]

   

înlocuirea inadecvată a factorilor de coagulare

   

consumul de cofactori

   

coagulopatia de diluaţie provocată de ingestia de fluide

   

sângerarea activă

   

numărul redus de trombocite

101. Deficitele factorilor de coagulare pot apărea ca rezultat al: [43]
   

coagulopatiei de diluţie consecutive resuscitării

   

afecțiunilor cardiace

   

defectelor congenitale de sinteză

   

administrării de heparină

   

malnutriției

102. Despre protocoalele de transfuzie masivă (PTM) se poate susține că: [41]
   

raportul optim dintre plasmă, trombocite şi MER necesar obţinerii hemostazei şi prevenirii decesului prin exsanguinare

   

implementarea PTM îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a pacientului

   

implementarea PTM poate genera creșterea costurilor tratamentului

   

calciu suplimentar trebuie administrat la fiecare 4 unităţi de MER

   

implementarea reduce consumul de produse sanguine

 RAPORTEAZĂ
 103

103. Informaţiile necesar a fi obţinute pentru indicarea unei stări de

hipercoagulabilitate ar trebui să cuprindă următoarele aspecte: [42]
   

un episod de TEV neprovocat la orice vârstă

   

tromboza cu localizare neobişnuită

   

un episod de TEV recurent la orice vârstă

   

un episod de TEV provocat înainte de vârsta de 60 de ani

   

tromboza venelor mezenterice

 RAPORTEAZĂ

Test: 2.01. Evaluarea și managementul perioperator al pacientului chirurgical

1. Următoarele afirmații despre evaluarea cardiacă nu sunt adevărate:[2]

   

supresia sistemului fibrinolitic nu este o modificare ce predispune pacientul la tromboză

   

ischemia miocardică poate duce la scăderea perfuziei în toate segmentele miocardice

   

necesitatea intervenţiei chirurgicale în regim de urgenţă nu poate modifica raportul risc/beneficiu

   

necesarul de oxigen la nivelul miocardic poate crește ca răspuns la stresul chirurgical

   

pacienţii cu risc înalt şi capacitate funcţională diminuată ar putea, de asemenea, să nu necesite o evaluare
amănunţită cardiacă

Test: 1.30.4. Boala coronariană - Angina. Sindroamele coronariene acute

1. Următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu boala coronariană: [1080]

   

Tromboza plăcilor aterosclerotice se poate produce prin eroziunea superficială a stratului intimal ce acoperă placa

   

Reducerea sub 70% a diametrului luminal nu determină o stenoză coronariană semnificativă hemodinamic

   

Include angina stabilă

   

Include angina instabilă

   

Include infarctul miocardic acut

 RAPORTEAZĂ

A
2. ÎN STEMI, asocieri tipice între supradenivelarea ST și localizarea infarctului
sunt: [1089]
   

Anterior întins: V2-V5

   

Posterior: V1, V2

   

Lateral: DI, aVL, V4-V6

   

Inferior: DII, DIII, aVF

   

VD: V4R

3. Tabloul clinic în SCA: [1085]

   

Durere toracică cu debut acut, în repaus

   

Agravarea anginei pectorale pre-existente

   

Simptome atipice precum durerea pleuritică sau dispneea

   

Diagnosticul diferențial se realizează cu disecția de aortă sau embolie pulmonară

   

Elemente de prognostic negativ sunt edemele periferice sau hipertensiunea arterială

4. Scorul de risc TIMI în STEMI oferă 2 puncte următoare: [1088]

   

Vârsta> 75 ani

   

TA sistolică <100mmHg

   

Frecvența cardiacă <100 bpm

   

Clasele Kilip II-IV

   

Antecedentele de angină

5. PCI: [1082]
   

Este o procedură intervențională utilizată pentru dilatarea unei stenoze coronariene

   

Se poate realiza prin abord radial sau femural

   

Se poate realiza prin abordare venos

   

Măsurarea rezervați fracționat de flux poate fi folosit pentru evaluarea severității funcționale a unei
stenoze înainte de a efectua PCI

   

Complicații include hematoamele, disecții arteriale și formarea de pseudo-anevrism la locul puncți

6. Troponinele cardiace: [1085]

   
Troponina T atașează complexul troponinelor la tropomiozină

   

Troponina I fixează calciul în timpul procesului de cuplare excitație-contracție

   

Troponina C inhibă situsul de fixare a miozinei pe actină

   

Un test negativ la un pacient cu suspiciune de SCA trebuie repetat la 3 ore

   

Nu pot fi depistate nivele de troponină serică la persoanele sănătoase

7. Tratamentul medicamentos post-SCA include: [1091]

   

Aspirină 75 mg zilnic

   

Betablocante oral cu frecvența cardiacă țintă <60bpm

   

IECA sau sartani în special la cei cu FEVS <40%

   

Un antagonist de aldosteron dacă există semne de insuficiență cardiacă și FEVS <40%, în absența
contraindicaților

   

Statine, pentru menținerea nivelului LDL <2,5mmol / L

8. Modificări stilului de viață după SCA: [1091]

   

Include recomandări dietetice

   

Fumatul trebuie să fie complet

   

Activitatea fizică anaerobică de intensitate moderată este recomandată

   

TAS trebuie redusă sunt 140mmHg

   

HbA1c țintă la pacienții diabetici este de sub 7%

9. Reperfuzia în STEMI: [1089]

   

Terapia anti-agreganta preferată în PCI este cea duală, cu asocierea dintre aspirație și clopidogrel

   

Tratamentul anticoagulant intraprocedural în PCI include HNF, enoxaparina sau bivalirudina

   

Tromboliza sistemică este indicată dacă PCI primară nu poate fi efectuată în primele 120 de minute de
diagnosticul de STEMI

   

Beneficiile trombolizei sunt limitate după 12 ore de la debut STEMI

   

La pacienții trombolizați aspirina, prasugrelul și ticagrelorul sunt antiagregantele preferate

10. Următoarele afirmații sunt adevărate despre tipurile de stenturi folosite pentru
stenozele coronariene: [1082-1083]
   

Stenturile metalice simple determină risc de restenoză

   
Stenturile farmacologice active cu sirolimus și paclitaxel determină tromboză tardivă de stent

   

Stenturile farmacologice active de a două generații sunt recomandate actual la majoritatea pacienților

   

Stenturile farmacologice active de a doua generație pot fi prefera pacienții care necesită anticoagulare
prelungită

   

Tratamentul antiplachetar dual trebuie administrat pentru 6-12 luni după stentare

11. Sindroamele coronariene acute includ: [1084]

   

Angina stabilă

   

Angina instabilă

   

Angina vasospastică

   

Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

   

Infarctul miocardic acut fără supradenivelare de segment ST

12. Tratamentul aritmiilor ventriculare (FV și TV) în STEMI: [1091]

   

Pacienții în stop cardiorespirator necesită defibrilare electrică de urgență

   

Tahicardia ventriculară se poate trata cu metoprolol, esmolol sau amiodaronă iv

   

Tahicardia ventriculară se poate trata cu xilină sc

   

Tahicardia ventriculară se poate trata cu digoxin

   

Tahicardia și fibrilația ventriculară recurentă pot răspunde la administrarea de magneziu iv

13. Următoarele afirmații sunt false despre ECG în STEMI: [1088]

   

Supradenivelarea nouă apărută de segment ST≥0,2 mV la punctul J în V1-V3 și ≥0,1 mV în alte derivații sugerează IM

   

IM inferior este diagnosticat prin supradenivelarea de segment ST în derivațiile DII, DIII și aVF

   

IM lateral produce modificări în derivațiile DI, aVL și V5 / V6

   

În IM posterior apar supradenivelare de segment ST în oglindă în V1-V3 cu undă R amplă și subdenivelare ST în V5 / V

   

În IM antero-lateral apare supradenivelare ST în V4-V6, DI și aVL

 RAPORTEAZĂ

14

14. Coronarografia și PCI la pacienții cu SCA: [1087]

   
Se efectuează de urgență la pacienții cu angină persistentă sau recurentă care nu răspunde la tratament
medicamente

   

Se efectuează în primele 24 de ore la pacienții cu modificări în dinamică a segmentului ST sau a undelor

T

   

Se efectuează în primele 72 de ore la pacienții cu creștere progresivă a troponinei

   

Se efectuează în primele 72 de ore la pacienții cu angină precoce post-infarct

   

Nu este obligatoriu pacienții cu risc redus, aceștia putând fi tratat inițial cu terapii medicamentoase

15. Factorii de risc potențial modificabili pentru boala coronariană sunt: [1081]
   

Creșterea proteinei C reactivă

   

Hiperhomocisteinemie

   

Guta

   

Alcoolismul cronic

   

Sexul masculin

16. Revascularizarea miocardică a pacienților cu angină pectorală: [1082]

   

Este indicat pacienții cu angină pectorală necontrolată în ciuda tratamentului medicamente corect
   

PCI - la pacienții cu boală univasculară

   

PCI - la pacienții cu anatomie favorabilă

   

CABG - la pacienții cu boală multivasculară <65 ani

   

CABG - la pacienții cu anatomie nefavorabilă

17. Macroscopic, leziunile aterosclerotice pot fi: [1079]

   

Strii lipidice, pete sau leziuni lineare pe endoteliul arterial

   

Plăci fibroase avansate, prin acoperirea lipidelor extracelulare cu celule musculare netede și producție de
colagen

   

Plăci de tranziție, prin apariția lipidelor sub-endotelial

   

Plăci complicate, prin ulcerare, tromboză, conducând ocluzia acută a vasului

   

Plăci de tip streaks, ce pot crește progresiv până la obstrucția lumenului vascular

18. Tipuri de infarct miocardic sunt menționate, cu excepția: [1084]

   

Tipul 1 - prin eroziunea, fisura sau disecția plăcii de aterom

   
Tipul 2 - prin spasm coronarian, embolie coronară, anemie severă

   

Tipul 2 - prin aritmii, hipertensiune sau hipotensiune

   

Tipul 3 - determinat de PCI

   

Tipul 4b - asociat trombozei de stent

19. Tratamentul anginei stabile include: [1082]

   

Modificarea stilului de viață

   

Nitrați cu acțiune de durată scurtă

   

Betablocante sau blocante de canale de calciu

   

Nitrați cu acțiune prelungită

   

Revascularizare prin PCI pacienții cu anatomie nefavorabilă

20. Ecocardiografia în angina pectorală stabilă: [1082]

   

Apreciază tulburările de cinetică segmentară

   

Evaluează stenozele coronariene

   
Evaluează funcția sistolică VS

   

Apreciază funcții diastolică

   

Ajută în diagnosticul diferențial al altor cauze de durere toracică anterioară

21. Necesită coronarografie de urgență, sub 2h, următorii pacienți: [1087]

   

Cu insuficiență cardiacă

   

Cu antecedente de PCI sau CABG

   

Cu instabilitate hemodinamică sau șoc cardiogen

   

Cu aritmii ventriculare maligne

   

Cu scor Grace crescut> 140

 RAPORTEAZĂ

22

22. Scăderea fluxului coronarian de sânge oxigenat poate fi cauzat de: [1079]
   

Anemie
   

Carboxihemoglobinemie

   

Methemoglobinemie

   

Hipotensiune arterială

   

Hipertensiune arterială

23. Scorul de risc TIMI în NSTEMI include: [1085]

   

Vârsta> 65 ani

   

Boală coronariană cunoscută

   

Angina severă

   

Scăderea enzimelor de necroză miocardică

   

Subdenivelare ST ascendentă sau supradenivelare pasageră> 1 mm

 RAPORTEAZĂ

24

A
24. Restricția fluxului sanguin coronarian prin obstrucție mecanică a unui vas
poate fi determinat de: [1079]
   

Boală aterosclerotică

   

Tromboză

   

Embolie coronariană

   

Vasculite coronare

   

Anemie

25. Complicații mecanice în STEMI sunt: [1089-1090]

   

Ruptura miocardică, o complicație precoce

   

Anevrismul ventricular, o complicație tardivă

   

Insuficiența cardică, ce necesită tratament medicamente și invaziv agresiv

   

Defectul de sept ventricular

   

Insuficiența mitrală acută prin ruptură de mușchi papilar

  RAPORTEAZĂ

26

26. Clasificarea funcțională a anginei pectorale include: [1081]

   

Clasa I - angină la efort intens

   

Clasa II - angină la eforturi mai mari decât obișnuite

   

Clasa II - angină la eforturi obișnuite

   

Clasa III - angină la eforturi reduse

   

Clasa IV - angină în repaus

27. Următoarele afirmații sunt adevărate despre ateroscleroza coronarină: [1079]

   

Este cea mai frecventă cauză a bolilor coronariene

   

Este o boală inflamatorie

   

Este caracterizată de apariția acumulării de lipide la nivel subintimal

   
Este consecința disfuncției endoteliale

   

Apar celule spumoase încărcate în citoplasmă cu HDL

28. Angina clasică: [1081]

   

Este caracterizat prin durere toracică retrosternală cu caracter de apăsare

   

Apare la efort fizic

   

Apare la stres emoțional

   

Este caracterizat prin durere toracică retrosternală cu caracter de înțepătură

   

Durerea se remite rapid în repaus sau după nitroglicerină sublingual

29. Insuficiența mitrală severă post-STEMI: [1091]

   

Pentru diagnostic poate fi nevoie de ecografie transesofagiană

   

Poate fi cauzată de dilatarea inelului valvular mitral datorită disfuncției severe și dilatării VS

   

Poate fi cauzată de disfuncția unui mușchi papilar în cazul unui IMA inferior

   

Poate fi cauzată de ruptura unui mușchi papilar, necesar corecție chirurgicală

   
Poate fi cauzată de disfuncție și dilatare severă de VD

30. ECG în SCA: [1085]

   

ECG poate fi normal

   

Aspectul poate fi similar în angina vasospastică

   

În STEMI este prezentă supradenivelarea pasager a segmentului ST sau aspect de bloc major de ramur
stângă

   

Subdenivelarea de segment ST și undele T negative sunt înalte sugestive

   

Apariția blocului de ramură dreaptă este des întâlnită

31. Prevenția bolilor cardiovasculare include: [1080-1081]

   

Prevenția primară - împiedicarea dezvoltării procesului aterosclerotic

   

Prevenția secundară - tratamentul bolii aterosclerotice și a complicațiilor sale

   

Reducerea cantității de grăsimi nesaturate din dietă

   

Tratamentul cu atorvastatină pentru pacienții cu risc de boală cardiovasculară

   

Tratamentul cu statine la pacienții cu boală cardiovasculară confirmată

32. Aritmiile cardiace apărute post-STEMI: [1091]
   

Tahicardia și fibrilația ventriculară sunt frecvent întâlnite ca fenomen de reperfuzie

   

Fibrilația atrială este frecventă, necesar tratamentul frecvenței cardiace cu betablocante sau sulfat de
magneziu

   

Bradiaritmiile pot fi tratate inițial cu atropină

   

Cardiostimularea temporară poate fi necesară la pacienții cu BAV simptomatice

   

În cazul aritmiilor ce determină instabilitatea hemodinamică, șocul electric extern este necesar pentru
cardioversie

33. Afirmații adevărate despre angină sunt: [1081]

   

Angina atipică prezintă 2 din cele 3 caracteristici ale anginei clasice

   

Durerea toracică non-anginoasă prezintă 1 din cele 3 caracteristici ale anginei clasice

   

Angina instabilă se definește prin debut recent, sub 48 h, sau agravarea anginei stabile

   

Angina vasospastică apare de obicei la efort, mai frecvent la femei

   

Angina microvasculară apare în lipsa stenozelor coronariene semnificative

34. Medicamentele anti-ischemice în SCA: [1086-1087]
   

Beta-blocantele se administrează oral sau iv la pacienții fără contraindicații

   

La pacienții cu angină continuă se administrează nitrați sublingual sau intravenos

   

Dozele de beta-blocant se pot titra pentru a avea o frecvență cardiacă de repaus de 50-60 bpm

   

Nitrații reduc eficient presarcina și determină vasodilatație coronarină, tratamentul intravenos continuu
fiind continuat și după remisiunea simptomelor anginoase

   

Beta-blocantele determină scăderea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, cu creșterea consecutivă a

consumului miocardic de oxigen

35. Contraindicațiile absolute ale trombolizei sistemice sunt: [1090]

   

AVC hemoragic în antecedente

   

Boli ale SNC / neoplaizi / malformații vasculare

   

Puncții vasculare necompresibile

   

Hipertensiunea refractacă (TAS> 180mmHg)

   

Traumă majoră recentă / chirurgie mare / traumă craniană (în ultimele trei săptămâni)
 36. Factorii de risc nemodificabili pentru boala coronariană sunt: [1081]
   

Vârsta

   

Sexul feminin

   

Factorii coagulării

   

Antecedentele heredo-colaterale

   

Deleția polimorfismului genic al genei DD a enzimei de conversie a angiotensinei

 RAPORTEAZĂ

37

37. Următoarele afirmații sunt adevărate despre medicația anti-trombinică în SCA:

[1086]
   

HNF necesită monitorizarea prin INR

   

Enoxaparina este superioară HNF și se poate administra subcutanat de două ori pe zi

   

Bivalirudina este un inhibitor direct al trombinei care se leaga ireversibil de aceasta

   
Fondaparinux inactivează direct trombina și are și efect anti-plachetare

   

Inhibitorii Gp IIb / IIIa se utilizează în cazul complicațiilor PCI

38. Scorul Grace include: [1086]

   

Vârsta

   

Frecvența cardiacă de repaus

   

Creatinina serică inițială

   

TA diastolică

   

Enzime cardiace crescute

39. Creșterea necesarului de oxigen miocardic poate apărea în: [1079]

   

Tireotoxicoză

   

Stenoză mitrală

   

Hipotensiune arterială

   
Spasm coronarian

   

Hipertrofie miocardică

 RAPORTEAZĂ

40

40. Insuficiența cardiacă post-STEMI: [1090]

   

Se asociază cu prognostic negativ

   

În formele ușoare poate răspunde la administrarea de furosemid și nitroglicerină iv

   

În forma severă poate fi necesară determinarea presiunii capilare pulmonare blocate prin intermediul unui cateter Swan-

   

Medicamentele inotrop pozitive sunt folosite în insuficiență cardiacă acută severă

   

Revasculariză urgentă este necesară pacienților în soc cardiogen

 RAPORTEAZĂ

41

A
41. Medicația antiplachetară în SCA: [1086]
   

Este necesar tratament antiplachetar dublu

   

Aspirina se administrează în doză de încărcare de 100mg, apoi 75-100 mg pe zi

   

Include un inhibitor de receptori de ADP

   

Clopidogrelul se administrează în doză de încărcare 300-600 mg apoi 75 mg pe zi

   

Prasugrelul și ticagrelorul se administrează în doză de încărcare 60 mg apoi 10 mg pe zi

42. Tratamentul farmacologic al anginei stabile include: [1083]

   

Nitroglicerina pentru profilaxia și tratamentul crizei anginoase

   

Isosorbid mononitrat pentru profilaxia și tratamentul crizei anginoase

   

Betablocante, pentru reducerea frecvenței cardiace și a consumului miocardic de oxigen

   

Blocante de canale de calciu nondihidropiridinice, contraindicate în bradicardie severă sau bloc AV de

gradul II sau III

   

Ivabradina, putând fi folosit și la pacienții în fibrilație atrială

43. Investigațiile inițiale în angina pectorală stabilă includ: [1082]

   

Hormonii tiroidieni

   

Glicemia bazală și HbA1c

   

Profilul lipidic

   

Sumarul de urină

   

Ecocardiografia

44. Factorii de risc potențial modificabili pentru boala coronariană sunt: [1081]
   

Fumatul

   

Hipertensiunea

   

Diabetul zaharat

   

Obezitatea

   

Antecedentele heredo-colaterale

 RAPORTEAZĂ

45
 A

45. Tratamentul în STEMI: [1088-1089]

   

Pacientul trebuie îndrumat rapid către terapii de reperfuzie

   

Tratamentul inițial include oxigenoterapie, antialgice și aspirină

   

PCI este metoda de reperfuzie preferată

   

Medicamentele trombolitice sunt indicate dacă PCI primară nu poate fi efectuată în primele 12 ore de la
diagnostic

   

By-pass-ul aorto-coronarian este indicat în cazul complicațiilor mecanice ale IMA ce necesită intervenție
chirurgicală

46. Evoluția ECG a STEMI: [1090]

   

Undele T devin ample, ascuțite și simetrice după câteva minute de la ocluzia coronară

   

După câteva ore undele T se negativează

   

După negativarea undelor T, voltajul undelor R se reduce și apar undele Q

   

Ultimele modificări sunt supradenivelarea segmentului ST și negativarea undelor P

   

După normalizarea segmentului ST și a undei T, undele Q rămân evidente

47. Tulburările de conducere post IMA: [1091]

   

Apar frecvent

   

BAV apar în mod special în cazul IMA inferior

   

BAV apar în mod special în cazul IMA anterior

   

Dacă determină tulburări hemodinamice pot nevoie de administrare de atropină sau cardiostimulare
temporară

   

Cardiostimularea permanentă poate fi necesară dacă BAV persistă peste o lună post-IMA

48. Contraindicațiile relative ale trombolizei sistemice sunt: [1090]

   

Disecția de aortă

   

Tratamentul anticoagulant oral

   

Hemoragia internă: boală ulceroasă activă

   

Prima săptămână post-partum

   
Discrazie sanguină hemoragică cunoscută

49. Clasa Killip cuprinde: [1090]

   

Killip I - fără semne de insuficiență cardiacă

   

Killip II - raluri de stă pe mai mult de 50% din câmpurile pulmonare sau zgomot de galop

   

Killip III - raluri de stă pe mai puțin de 50% din câmpurile pulmonare sau zgomot de galop

   

Killip IV - edem pulmonar acut cardiogen

   

Killip IV - șoc cardiogen

50. Tipuri de infarct miocardic sunt: [1084]

   

Tipul 1 - IM spontan cu ischemie miocardică, determinat de un eveniment coronarian primar

   

Tipul 2 - IM secundar ischemiei miocardice prin creșterea necesarului sau scăderea aportului miocardic
de oxigen

   

Tipul 3 - IM cu moarte cardiacă subită

   

Tipul 4 - determinat de CABG

   

Tipul 5 - asociat trombozei de stent

51. Sunt afirmații false cu privire la troponinele cardiace: [1085]
   

Dacă rezultatul primului test de troponină este negativ, acesta trebuie repetat după 2 ore

   

Testul de troponina are valoare prognostică

   

Nivelul troponinei stabilește pacienții care pot beneficia de revascularizare coronariană precoce

   

Nivelul crescut la troponinei se asociază cu creșterea mortalității

   

Troponina T inhibă situsul de fixare la miozinei pe actină

52. Sunt afirmații adevărate despre angina pectorală, cu excepția: [1081]

   

Angina atipică poate prezenta numai una din cele trei caracteristici ale anginei clasice

   

Adenozina induce apariția durerii prin stimularea terminațiilor nervoase libere miocardice

   

Angina instabilă este caracterizată de apariția durerii în repaus

   

Angina Prinzmetal apare de obicei în repaus

   

Angina microvasculară apare de obicei în repaus

53. Sunt factori de risc pentru boala coronariană: [1081]

    

Creșterea fibrinogenului

   

Sexul feminin

   

Analogii de nucleozidă

   

Inhibitorii de ciclooxigenază 2

   

Guta

 RAPORTEAZĂ

54

54. Este afirmație falsă despre tabloul clinic în STEMI, cu excepția: [1088]
   

Durerea nu cedează de obicei la nitroglicerină

   

Durerea poate iradia în mandibulă

   

Pulsul poate fi filiform în condiții de tahicardie

   
Simptomele atipice sunt mai frecvente la pacienții tineri și la diabetici

   

Pulsul poate fi filiform în condiții de bradicardie

55. Sunt medicamente care reduc mortalitatea post-sindrom coronarian acut: [1091]
   

Blocant al receptorilor ADP

   

Inhibitori de pompă de protoni la pacienții sub dublă antiagregare, cu risc înalt de hemoragie digestivă superioară

   

Antiaritmice din clasa IA

   

Aspirina

   

Statina cu potențial înalt

 RAPORTEAZĂ

56

56. Următoarele enunțuri despre cascada trombozei în sindroamele coronariene

acute sunt adevărate: [1086]
   

Trombina este un stimulator puternic al agregării plachetare

   

Activarea plachetară determină expresia de receptori glicoproteici IIb / IIIa pe membrana plachetară
   

Receptorii glicoproteici IIb / IIIa sunt receptori pentru trombină

   

Prin degranularea plachetară se eliberează adenozin-trifosfat, tromboxan A2 și adrenalină

   

Receptorii glicoproteici Iib / IIIa sunt receptori pentru fibrinogen

57. Sunt indicații de efectuare a coronarografiei în primele 72 de ore, cu excepția:

[1087]
   

Disfuncția renală (rată estimată a filtrării glomerulare <60 mL / min)

   

Instabilitatea hemodinamică

   

Angina precoce post-infarct

   

Fracția de ejecție a ventriculului stâng sub 40%

   

Fibrilația ventriculară

58. Sunt enunțuri false despre efectele adverse ale blocantelor de canal de calciu,
cu excepția: [1083]
   

Verapamilul induce constipație

   

Diltiazemul induce edeme retromaleolare

   

Diltiazemul induce vasoconstricție periferică

   

Amlodipina determină tahicardie reflexă

   

Verapamilul induce edeme retromaleolare

59. Sunt enunțuri adevărate referitoare la infarctul miocardic cu supradenivelare de

segment ST (STEMI), cu excepția: [1088]
   

miocardul subepicardic este primul afectat de ischemie

   

miocardul subendocardic este primul afectat de ischemie

   

unda Q este expresia infarctului transmural

   

unda Q este expresia infarctului subendocardic

   

reperfuzia precoce poate salva o parte a miocardului

60. Este preferată angioplastia percutană în următoarele situații, cu excepția:

[1083]
   

Boala uni- sau bi-vasculara care nu interesează artera interventriculară anterioară

   

Boala trivasculară în prezența diabetului zaharat și scor SYNTAX scăzut

   

Boala uni- sau bi- vasculară care interesează trunchiul comun al arterei coronare stângi, în prezența
diabetului zaharat

   

Scor SINTAXA 24

   

Boala trivasculară și scor SYNTAX crescut, în absența diabetului zaharat

61. Au potențial trombogenic major la nivelul plăcii aterosclerotice: [1080]

   

Factorul tisular produs de macrofage

   

Colagenul plăcii de aterom

   

Factorul de creștere eliberat din plachete

   

Factorul de creștere și transformare beta

   

Miezul lipidic

62. Sunt afirmații adevărate despre tromboliza în STEMI, cu excepția: [1089]

   

Tromboliticele transformă plasmina în plasminogen

   

Reperfuzia prin tromboliză sistemică se apreciază prin scaderea supradenivelării ST cu> 25% după 60-90
de minute

   
Beneficiile trombolizei sunt mai reduse la vârstnici

   

Aspirina și ticagrelor sunt antiagregantele indicate la pacienții trombolizați

   

Beneficiile trombolizei sunt limitate după 6 ore

63. Următoarele enunțuri despre sindroamele coronariene acute sunt adevărate, cu

excepția: [1084, 1085]
   

În NSTEMI, spre deosebire de angina instabilă, apare necroză miocardică

   

În NSTEMI, spre deosebire de angina instabilă, se produce ruptură sau eroziunea capișonului fibros la
plăcii de aterom

   

În NSTEMI, spre deosebire de angina instabilă, apare creșterea troponinelor cardiace și a CK-MB

   

Tipul 3 de infarct miocardic este asociat cu tromboza de stent

   

Tipul 5 de infarct miocardic este determinat de angioplastie percutană

64. Sunt parametri urmăriți în scorul de risc TIMI din STEMI [1088]
   

Greutatea> 60 kg

   

Clasa Killip II-IV

   
Întârzierea tratamentului> 4 ore

   

Tensiunea arterială diastolică

   

Antecedentele de diabet

65. Următoarele enunțuri referitoare la fiziopatologia aterosclerozei sunt false:

[1079]
   

Eliberarea locală de citokine are rol în migrarea și proliferarea celulelor musculare netede din medie

   

Celulele musculare netede produc colagen

   

Placa fibroasă avansată produce obstrucția acută a vasului

   

Placa de tranziție poate progresa către stria lipidică

   

Factorul de creștere derivat din plachete (PDGF) stimulează acumularea de macrofage

66. Referitor la investigații inițiale din angina pectorală stabilă, articolele sunt
adevărate, cu excepția: [1082]
   

Troponina serică se măsoară în caz de angină frecventă

   

În angina vasospastică poate fi necesară monitorizarea ambulatoriei ECG

   
În angina atipică este indicată efetuarea unei radiografii toracice

   

Ecocardiografia exclude tahiaritmiile paroxistice

   

Troponina serică se masoară în caz de boli pulmonare asociate

67. Următoarele enunțuri despre terapie farmacologică în angina stabilă sunt false:
[1083]
   

Nitroglicerina induce cefalee și înroșirea feței

   

Isorbid mononitrat se poate asocia cu inhibitori de fosfodiesterază 5

   

Bisoprololul se folosește cu precauție în BPOC

   

Verapamilul poate induce edeme retromaleolare

   

Bisoprololul poate induce răcirea extremităților și disfuncție sexuală

68. Următoarele enunțuri sunt adevărate, cu excepția: [1087]

   

Inhibitorii de HMG-CoA reductază se administrează de rutină pacienții cu sindrom coronarian acut

   

Statinele stabilizează placa de aterom

   

Doza de atorvastatină folosită în sindroamele coronariene acute este de 20 mg

   

Tratamentul cu IECA se temporizează pacienții cu sindrom coronarian acut și risc redus

   

IECA ameliorează remodelarea vasculară și miocardică

69. Sunt indicații de efectuare a coronarografiei în primele 24 de ore: [1087]

   

Scor GRACE peste 140

   

Scor GRACE între 109 și 140

   

Creșterea progresivă a troponinelor

   

Diabetul zaharat

   

Angina persistentă care nu raspunde la tratamentul medicamente

70. La examenul clinic, pacienții cu angină pectorală pot prezenta: [1082]

   

Gerontoxon, în cazul hiperuricemiei

   

Suflu diastolic cu iradiere în axilă, în cazul stenozei aortice

   

Pulsus tardus și parvus în cazul stenozei mitrale

   

Xantoame tendinoase, în cazul hiperlipemiei

   

Suflu sistolic cu iradiere pe carotide, în cazul stenozei aortice

71. Sunt afirmații adevărate referitoare la stenoza coronariană semnificativă

hemodinamic: [1080]
   

Arterele distale sunt contractate de către metaboliți ischemici miocardici

   

Rezerva coronariană de flux este zero

   

Corespunde reducerii cu 70% a diametrului luminal

   

Corespunde reducerii cu 50% a suprafeței vasului

   

Creșterea necesară miocardic de oxigen induce ischemie clinic semnificativă

72. Următoarele enunțuri referitoare la ECG în STEMI sunt false, cu excepția:

[1088]
   

ECG trebuie efectuat în primele 20 de minute de la primul contact medical

   

Este necesar monitorizarea permanentă a ritmului cardiac

   

Blocul major de ramură stângă nou instalat nevoie de tratament urgent de reperfuzie

   

Diagnosticul de STEMI pe ECG nu și posibilitatea pacienților cardiostimulați

   

Diagnosticul de STEMI pe ECG nu și posibilă pacienții cu bloc major de ramură dreaptă

73. Următoarele enunțuri referitoare la complicațiile infarctului miocardic sunt

adevărate, cu excepția: [1090, 1091]
   

Anevrismul ventricular este o complicație precoce

   

În ruptură peretelui liber ventricular, se instalează stop cardiac prin disociație electromecanică

   

Defectul septal ventricular poate fi asociat cu fibrinoliza tardivă sau ineficace

   

Insuficiența mitrală severă apare în contextul infarctului miocardic anterior

   

Infarctul miocardic cu ruptură de mușchi papilar determină instalarea bruscă a edemului pulmonar acut
sever și a șocului cardiogen

74. Ateroscleroza este caracterizată de, cu excepția: [1079]

   

Afectează arterele coronare epicardice medii

   

Afectează arterele coronare epicardice mici

   

Plăcile subintimale conțin macrofage

   

Plăcile subintimale conțin histiocite

   
Plăcile aterosclerotice conțin celule musculare netede

75. Sunt criterii luate în calcul în scorul de risc TIMI din STEMI: [1088]
   

Vârsta> 65 de ani

   

Vârsta> 75 de ani

   

Antecedentele de hipertensiune

   

Infarct miocardic anterior

   

Tensiunea arterială sistolică <90mmHg

76. Sunt modificări ale stilului de viață care trebuie luate în considerare de pacienți
cu boală coronariană: [1081]
   

Aportul de fructoză trebuie limitat

   

Grăsimile poli-nesaturate trebuie înlocuite cu grăsimi mono-nesaturate

   

Se recomandă 75 de minute pe săptămână de activitate aerobică de intensitate crescută

   

Aportul de colesterol sub 300 mg / zi

   

Aportul de grăsimi saturate sub 30% din totalul caloriilor

77. Sunt afirmații adevărate despre intervenția coronariană percutană, cu excepția:
[1082]
   

Se preferă abordarea nivelului arterei radiale

   

Leziunile care demonstrează o rezervă fracționată de flux mai mică de 0,8 pot fi tratate fără implantare de
stent

   

Abordul femural scade riscul de pseudo-anevrism

   

Stenturile farmacologice active (DES) au redus rata de restenoză

   

A doua generație de DES conține o rețea metalică mai subțire și polimeri biodegradabili sau
biocompatibili

78. Sunt enunțuri false referitoare la angina microvasculară, cu excepția: [1081,

1082]
   

Angiografia coronariană evidențiază stenoze semnificative

   

Acetilcolina administrată intracoronarian poate determina spasm coronarian

   

Prognosticul este favorabil

   

Pacienții sunt frecvent simptomatici și raspund incomplet la tratament

   
Bărbații dezvoltate un raspuns metabolic anormal în condiții de stres

79. Următoarele enunțuri referitoare la tromboza plăcii aterosclerotice sunt

adevărate, cu excepția: [1080]
   

Trombul poate fi aderent la suprafața plăcii

   

Trombul se formează în spațiul subintimal al plăcii, apoi tromboza se extinde iî lumenul vascular

   

Ulcerarea plăcii avansate, cu miez lipidic, determină formarea trombusului aderent la suprafața plăcii

   

Adeziunea plachetelor este inițiată de contact sângelui cu matricea de țesut conjunctiv subendotel

   

Formarea trombusului în spațiul subintimal mărește volumul plăcii de aterom

80. Sunt afirmații false referitoare la medicația anti-trombotică: [1086]

   

Heparina cu greutate moleculară mică presupune verificare aPTT la 6 ore

   

Bivalirudina inhibă fixarea trombinei de cheag

   

Enoxaparina este superioară heparinei nefracționate

   

Fondaparinux inhibă puternic generarea trombinei

   
 Bivalirudina se leagă selectiv de antitrombină, pe care o activează

 RAPORTEAZĂ

81

81. Sunt enunțuri adevărate despre tratamentul în STEMI: [1089]

   

Este recomandat efectuarea revascularizării în timpul spitalizării inițiale

   

Tromboaspirația nu este recomandată de rutină

   

Terapia antiagregantă preferată este prasugrel

   

Terapia antiagregantă preferată este combinația de aspirină cu clopidogrel

   

Este recomandat folosind de rutină a inhibitorilor IIb / IIIa

82. Sunt contraindicații relative ale trombolizei în STEMI: [1090]

   

Prima lună post-partum

   

Boala hepatică avansată

   
 AVC de cauză neclară în antecedente

   

Neoplazii

   

Resuscitare traumatică

 RAPORTEAZĂ

83

83. Sunt afirmații adevărate referitoare la medicația anti-trombotică, cu excepția:

[1086]
   

Inhibitorii IIb / IIIa se pot folosi în cazul complicațiilor angioplastiei percutane (ex: embolizare distală)

   

Fondaparinux este un pentazaharid sintetic care inactivează factorul Xa

   

Abciximab este un inhibitor al receptorului IIb / IIIa

   

Eptifibadid este un pentazaharid sintetic care inactivează factorul Xa

   

Heparina cu greutate moleculara mică se poate administra subcutanat, de două ori pe zi

84. Următoarele enunțuri referitoare la tratamentul pacienților cu fibrilație atrială

post-stentare sunt adevărate, cu excepția: [1091]
   
Dacă scorul HAS-BLED este 0-2, pacienții pot primi tripla terapie pentru 6 luni, apoi terapie dublă
(aspirină și clopidogrel)

   

Dacă scorul HAS-BLED este 0-2, pacienții pot primi tripla terapie pentru 6 luni, apoi terapie dublă
(aspirină și anticoagulant oral)

   

Dacă scorul HAS-BLED este mai mare de 2, pacienții pot primi tripla terapie pentru 8 săptămâni, apoi
terapie dublă (aspirină și anticoagulant oral) pentru încă 11 luni

   

Dacă scorul HAS-BLED este mai mare de 2, pacienții pot primi tripla terapie pentru 4 săptămâni, apoi
terapie dublă (aspirină și anticoagulant oral) pentru încă 11 luni

   

Dacă scorul HAS-BLED este mai mare de 2, pacienții pot primi tripla terapie pentru 6 săptămâni, apoi
terapie dublă (aspiră și clopidogrel) pentru încă 11 luni

85. Sunt afirmații adevărate despre medicamente anti-angionase: [1083]

   

Ivabradina este contraindicată și boală de nod sinusal și în blocuri AV

   

Nicorandilul poate induce ulcerații orale și fosfene

   

Ranolazina inhibă canalele de sodiu

   

Nicorandilul inhibă canalele de potasiu sensibil la ATP

   

Ranolazina poate alungi intervalul QT

86. Sunt afirmații adevărate despre explorări paraclinice în STEMI, cu excepția:

[1088]
   

Tratamentul se instituie după determinarea valorilor troponinelor T și I

   

Ecografia transtoraciă orientează diagnosticul, dar nu îl poate confirma

   

Tulburările de cinetică segmentară apar tardiv în evoluția STEMI

   

Ecografia transtoracică permite diagnosticul diferențial cu disecția acută de aortă

   

Diagnosticul diferențial în STEMI se poate face cu pericardă acută sau cu embolia pulmonară

87. Sunt afirmații false despre by-pass-ul aorto-coronarian: [1083]

   

Se realizează prin anastomoza între artera coronară afectată, proximal leziunii stenotice, și aorta
ascendentă

   

Utilizarea arterelor mamare interne in situ asigură o durată mai lungă de funcționare

   

Utilizarea grafturilor venoase asigură o durată mai mare de funcționare

   

Utilizarea arterelor gastro-epiploice asigură o durată mai mare de funcționare

   

Mortalitatea este crescută, indiferent de funcții sistolică a ventriculului stâng

88. Următoarele enunțuri referitoare la boala coronariană sunt false, cu excepția:

[1080]
   
Boala coronariană poate fi asimptomatică și în formele severe

   

Pacienții cu claudicăție intermitentă la risc de 2-4 ori mai mare de a dezvolta boală coronariană

   

În angina pectorală stabilă, trombul luminal este incomplet ocluziv

   

În angina pectorală instabilă, trombul luminal este incomplet ocluziv

   

Angina pectorală instabilă este un sindrom coronarian cronic

89. Următoarele enunțuri despre boala coronariană sunt adevărate, cu excepția:

[1079]
   

Creșterea necesarului de oxigen poate să apară datorită creșterii debitului cardiac

   

Creșterea necesarului de oxigen poate să apară prin hipertrofia miocardică

   

Variațiile tonusului musculaturii netede din intima arterelor coronariene poate realiza obstrucție
coronariană dinamică

   

În lupusul eritematos sistemic, poate să apară obstrucția mecanică a arterelor coronare

   

Hipotensiunea arterială nu influențează prezența de perfuzie coronariană

90. Sunt contraindicații absolute ale trombolizei în STEMI: [1090]

   
AVC hemoragic în antecedente

   

Demența

   

Tratamentul anticoagulant oral

   

Sarcina în evoluție

   

Sângerare gastrointestinală în luna precedentă

91. Sunt afirmații adevărate referitoare la tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă: [1
   

În caz de intoleranță la betablocant și blocant de canal de calciu, o opțiune terapeutică este nicorandil

   

Betablocantul se poate asocia cu blocant la canalele de calciu

   

Se ia în considerare by-pass-ul aorto-coronarian la pacienții cu boală multivasculară și vârsta sub 65 de ani

   

În caz de contraindicație la betablocant și blocant de canal de calciu, o opțiune terapeutică sunt nitrații cu acțiune prelun

   

Se ia în considerare revascularizarea pacienților care rămân simptomatici sub trei antianginoase

 RAPORTEAZĂ

92

A
92. Despre medicația folosită în tratamentul anginei stabile se poate afirma, cu
excepția: [1083]
   

Ranolazina se folosește ca tratament adjuvant

   

Aspirina determină inhibiția ireversibilă a ciclo-oxigenazei 1 plachetare

   

Bisoprololul poate induce bronhospasm

   

Ivabradina poate induce cefalee și înroșirea feței

   

Nitroglicerina administrată sublingual se poate repeta la 5 minute