Sunteți pe pagina 1din 11

Biletul nr.

10
1. Palparea cutiei toracice. Raportarea rezultatelor obținute. Numiți mecanismul și
cauzele scăderii unilaterale a elasticității cutiei toracice.

-Palparea cutiei toracice permite caracterizarea mai precisa a unor modificari observate la
inspectie, ca si identificarea unor semne specifice.
-Din punct de vedere tehnic, palparea trebuie efectuata cu blandete, mainile incalzite in
prealabil, aplicate cu toata suprafata pe peretele toracic. Palparea se va face intotdeuna
simetric, comparand zonele echivalente ale celor 2 hemitorace.
-Prin palpare se pot realiza urmatoarele:
1. Identificare unor zone sau puncte dureroase- Se vor palpa cu atenție zonele in care
anamnestic este descrisa durere, aceasta permite diferentierea durerii intercostale (care se
accentueaza la palparea punctelor Valleix) de durerea din traumatisme costale (palparea
arata durere in locul fracturii si prezenta cracmentelor osoase la mobiliozarea capetelor
oaselor). Durerea plurala sau pericardica poate fi accentuata la palpare. Durerile cu
origine in organele intratoracice nu sunt influientate de palpare.
2. Caracterizarea unor formațiuni observate la inspectie privind consistenta, mobilitatea,
dimensiunile, sensibilitatea
3.Aprecierea dimensiunilor si simetriei toracelui-Examinatorul asezat in spatele
bolnavului, cu degetele II-V in fosele supraclaviculare poate aprecia relativ exactdaca
exista o retractie sau bombare asimetrica a unei fose-Lipsa de expansiune a unui vârf,
este usor vizibila si se intalneste in neoplazii sau sechelele tbc.
4. Aprecierea amplitudinii mișcarilor respiratorii si amplianței-
Amplianța vârfurilor se cerceteaza din pozitia descrisa la palparea varfurilor (in spatele
bolnavului, cu mâinile pe umerii acestuia si degetele in fosele supraclaviculare) Aceasta
trebuie sa fie simetrica. Asimetria-limitarea motilitatii-prin obstructie bronsica, fibroza
pulmonara/pleurala
Amplianta bazelor-se cerceteaza stand in spatele bolnavului si asezand mainile pe partea
posterioara a bazelor toracelui, cu degetele II-V perpendiculare pe directia coastelor. Se
fixeaza podul palmei pe torace si cu varfurile degetor indoite, se ,,agață,, un spatiu
intercostal. In inspir profund se simte rulând o coasta sub degete. Se urmareste in inspir
departarea policelui de linia mediana cu diminuarea pliului cutanat. (expansiunea
limitata a unui segment toracic-cauze: defect de ventilatie-obstructie bronsica cu
atelectazie, sdr de condensare; defect de expansiune pulmonara-fibroza, pahipleurita;
prezenta de lichid sau aer in cav. Pleurala-hidrotorax, pneumotorax)
5. palparea vibratiilor vocale sau a freamatului pectoral- (Vibratiile vocale/freamatul
vocal-reprezinta transmiterea pana la peertele toracic a vibratiilor laringiene care iau
nastere in timpul fonatiei) Pacientul trebuie sa repete in glas cuvinte ce contin litera ,,R,,-
tractor/treizeci si trei. În timp ce bolnavul repeta aceleasi cuvinte, examinatorul palpeaza
simetric diferite zone toracice (aceeasi tehnica de amplasare a degetelor)---Inteepretarea
rezultatelor:
Diminuarea/abolirea pe toata suprafata toracelui- pacienti musculosi, obezi, emfizem
Diminuare/abolirea localizata-obstructie a bronhiei ce ventileaza teritoriul pulmonar
subiacent , prezenta aerului/lichidului in cavitatea pleurala
Accentuarea globala a vibratiilor-indivizi cu peretele toracic subtire
Accentuarea locala-sdr. De condensare –in care aerul dintr-un plaman este inlociut de
un exudat alveolar cu bronhie permeabila-de ex. Pneumonie
Micşorarea elasticităţii (rigiditatea) – se intalneste la vârstnici, în emfizemul pulmonar.
Mecanismul??? Eu cred ca apare in caz de distrugere a fibrelor elastice. La varstnici este
fiziologic prin atrofie generala, iar in emfizem prin procesul de distrugere a
parenchimului si a fibrelor elastic.

2. Percuția matității relative a cordului. Raportarea rezultatelor obținute. Numiți


mecanismul și cauzele deplasării matității relative a cordului spre stânga

-Tehnic, percutia cordului se face cu bolnavul in decubit dorsal.


-Determinarea limitei drepte se face in 2 etape: initial determinam limita inferioara a
plamanului pe linie medioclaviculara, ajungand in spatial intercostals cand sunetul clar
pulmonary este inlocuit de sunetul mat. Ne ridicam cu un spatiu intercostal mai sus (de
obicei sp IV) si percutam spre stern, pana la instaurarea sunetului mat. Rezultat- sp.
Intercostals IV, cu 1-1,5 cm lateral de linia parasternala
-Determinarea limitei stangi-mai intâi determinam socul apexian, apoi in spatiul
intercostal respective plasma degetul pleximetru mai lateral de socul apexian si percutam
spre stern, pana la aparitia sunetului mat . Rezultate- sp. Intercostals V, cu 1-1,5 cm
medial de linia medioclaviculara
-Determinarea marginii superioare-degetul pleximetru este plasat langa marginea stanga
a sternului, parallel cu coastele, deplasand-ul in jos pana la aparitia sunetului mat.
Rezultate- linia parasternala stanga-nivelul coastei III.

*Extinderea matitatii cardiace spre stanga depasind linia medioclaviculara se intalneste in


dilatarile si hipertrofiile ventricolului stang (HTA, stenoza aortica, insuficienta aortica)

3. Palparea ficatului. Raportarea rezultatelor obținute. Numiți mecanismul și cauzele


marginii rotunjite/ascuțite la palpare.

-Din punct de vedere ethnic, palparea se face bimanual, cu mainile aplicate pe abdomen,
iar degetele privind in sus spre rebordul costal. Pentru o palpare mai sigura se recomanda
de a incepe manevra de mai jos, sub rebordul costal, examinatorul deplasandu-se
progresiv spre acesta. In asa fel nu se va putea gresi atunci cand se palpeaza un ficat mai
mare sau mai jos situate.
! La bolnavii obezi se recomanda palparea cu bolnavul in decubit lateral stang, ceea ce
elibereaza hipocondrul drept de masa viscerala.
-La palparea ficatului se vor descrie: dimensiunile (numai care depasesc rebordul
costal), caracterul marginii antero-inferioare, consistent, caracteruyl suprafetei
hepatice, sensibilitatea la palpare.
*Pentru aprecierea dimensiunilor ficatului se delimiteaza percutoriu marginea superioara
a matitatii hepatice si se determina diametrul prehepatic-respectiv, distant intre marginea
superioara a matitatii si marginea inferioara a ficatului pe linie medioclaviculara si
diametrul cardiohepatic-distanta de la unghiul cardiohepatic pana la cel mai apropiat
punct al marginii anterioare. In mod normal-diametrul hepatic=7-12 cm, diametrul
cardiohepatic=6-8 cm
*Marginea anterioara a ficatului este rotunjita, palparea atenta a marginii inferioare
permite identificarea unei adâncituri rotunjite, aproximativ in dreptul liniei
medioclaviculare, reprezentand patul colecistic si a unei incizuri paramedian drept,
corespunzând santului interlobar hepatic.
*Consistenta organului este moale
*Suprafata ficatului normal este neteda

**Marginea hepatica rotunjita-hepatita acutta, cronica, hepatomegalie de staza in


insuficienta cardiac, steatoza hepatica.
**Margine hepatica ascutita-ciroza hepatica
Biletul nr. 11
1. Percutia comparativa a plamânilor. Raportarea rezultatelor obtinute. Numiți
cauzele si mecanismele sunetului percutor mat.

-Percuţia Comparativă - are ca scop determinarea tipului sunetului percutor de asupra


plămînilor, fiind comparate regiuni simetrice ale cutiei toracice
-Degetul mijlociu de la maina dreapta se plaseaza in spatial intercostals iar cu indicele de
la cealalta mână se loveste pe articulatia interfalangiana sau pe falanga distala a
degetelui plasat pe torace. Degetele sunt plasate in pozitie orizontala. Mâna percutata
trebuie sa fie in intregime aplicata pe corpul bolnavului.
-Percutia incepe pe fata anterioara a cutiei toracice, in spatiul supraclavicular, apoi pe
clavicula, apoi in spatial infraclavicular si continuand in fiecare spatiu intercostals pana la
sp IV pe stanga, iar pe hemitoracele drept poate continua pana la ultimul spatiu
intercostal (in unele sursele scrie ca in sp intercostals 6 deja apare matitatea ficatului, si
nu mai este posibila percutia mai jos de nivelul dat) . Percutia se efectueaza pe linie
medioclaviculara
-Pe fata laterala a cutiei toracice, percutia se efectueaza pe linie axilara medie, după
aceeasi tehnica si pana la ultimul spatiu intercostal.
-Pentru percutia fetei posterioare a cutiei toracice rugam bolnavul sa incruciseze mainile
plasandu-le pe umeri. Percutam initial zona suprascapulara, plasand degetele in pozitie
orizontala in spatiile intervertebrale, apoi zona interscapulara, cu degetele plasate
vertical, apoi pana la ultimul spatiu intercostals percutam zone infrascapulara cu degetele
plasate orizontal.
-Fiecare spatiu se percuteaza simetric pe partea dreapta si stanga, apoi coboram in
urmatorul spatiu intercostals.
*Sunetul normal auzit la percutie este-clar pulmonar
-Matitatea sau submatitatea inlocuiesc sonoritatea daca aerul a disparul dintr-o zona
pulmonara: procese inflamatorii –pneumonie, sau daca exista mai multe focare
inflamatorii-bronhopneumonie; infarcte pulmonare mari; atelectazii intinse ; in staza
pulmonara secundara insuficientei cordului stang se intalneste submatitate bazal bilateral
sau numai la baza dreapta

2. Auscultatia cordului. Raportarea rezultatelor obținute. Numiți mecanismul si


cauzele accentuarii zgomotului I in regiunea de auscultatie a valvelor mitrala si
tricuspidida.

Auscultatia codului presupune respectarea unor reguli generale si a unor tehnici speciale:
-auscultatia trebuie practicata intr-o incapere linistita
-se ausculta toata aria precordiala, insistand in cele 4 focare de proiectie a orificiilor
valvelor cardiac
-auscultatia se practica cu pacientul in decubit dorsal/lateral stang, pe șezute, aplecat in
fat sau dupa un effort usor, in timpul respiratiei normale si in apnee postinspiratorie
(pentru fenomenele auscultatorii ale inimii drepre) sau postexpiratie pentru suflul de
insuficienta aortic
-auscultatia incepe prin identificarea zgomotelor cardiac normale si se trece apoi la
auscultarea separate a fiecarui zgomot, a sistolei si diastolei
-se recomanda sa se inceapa auscultatia de la baza cordului, unde complexitatea
fenomenelor fonice este mai mica, si apoi dupa identificarea zgomotelor normale si a
unor eventuale fenomele patologice la acest nivel, sa se deplaseze stetoscopul progresic
catre varf, acoperind intreaga arie precardiaca

Focarele de auscultatie:
-F. mitral-la vârful cordului, unde se palpeaza socul apexian (sp intercostals V pe stanga,
1-1,5 cm medial de linia medioclaviculara stanga)
-F. tricuspidian-parasternal drept inferior sau in treimea inferioara a sternului, in dreptul
spatiilor intercostale IV-V
-F. aortic-sp. II intercostal drept, parasternal
-F. pulmonar- sp. II intercostal stang, parasternal
-F Botkin-Erb-situat endoapexian, in spatiul IV intercostal stang, parasternal, utilizat in
auscultatia insuficientei aortice

La auscultatia cordului normal, se percep de regula 2, uneori 3 zgomote. Cele 2 zgomote


principale delimiteaza sitola, ca o pauza scurta, si diastola, ca o pauza lunga care le
separa
*Zg 1-marcheaza inceputul sistolei ventriculare si corespunde inchiderii valvelor
atrioventriculare. Auscultator are o tonalitate joasa, ,,înfundata,, si are intensitate maxima
in focarul mitral si cel tricuspidian.
*Zg 2-marcheaza sfarsitul sistolei si corespunde inchiderii valvelor sigmoide. Auscultator
are tonalitate inalta, pocnita, cu intensitate maxima la baza cordului (focar mitral)
*Între zgomotul 1 si 2 este o pauza scurta ce corespunde sistolei, iar intre zg 2 si 1- o
pauza lunga ce corespunde diastolei.
*Uneori, in mod fiziologic, se poate ausculta si zgomotul 3- la persoanele cu peretele
toracic subtire
*Zg 4 care se ausculta, este mereu patologic

**Accentuarea zg 1 in focarul mitral- Stenoza mitrala-in aceasta situatie valva si


cordajele sunt remaniate, ingrosate, dar valva este mobila si inchiderea ei se face la o
presiune mai mare, data de existenta obstacolului diastolic al stenozei cu cresterea
presiunii intraatriale
**Accentuarea zg 1 in focarul tricuspidian-Stenoza tricuspidiana-(mecanism asemator cu
stenoza mitrala)

3. Palparea superficial a abdomenului. Raportarea rezultatelor obtinute. Numiti


mecanismul si cauzele palparii unor formatiuni de volum.

-In cadrul palparii pacientul trebuie sa aiba musculature abdominal cat mai relaxata sis a
permita astfel o apreciere a structurilor mai profunde. Manevra trebuie sa fie blanda si cat
mai putin dureroasa.
-In caz ca bolnavul relateaza in anameza existenta unei dureri abdominal, se va incepe
palpaea din zona opusa celei dureroase, apropiindu-ne progresiv de aceasta.
-Palparea trebuie sa cuprinda intreaga suprafata abdominal si se reconada sa se
urmareasca sensul circuitului intestinal.
-Palparea se poate face unimanual sau bimanual
-Indiferent de metoda, mâna se aplica in intregime pe suprafata abdominal si apoi, cu
degetele facand un corp comun cu pielea bolnavului, se executa miscari de rotatie usoara,
progresiv cautand sa se identifice formatiuni ce se simt in abdomen, apoi mana se
deplaseaza usor si se reia manevra . Aceste actiuni sunt coordinate cu miscarile
respiratorii ale pacientului.

Prin palpare se apreciaza: starea peretelui abdominal (tonusul si diferite formatiuni


parietale), starea organelor parenchimatoase intraabdominale sau retroperitoneale
(dimensiuni, consistent, contur), prezenta unor formatiuni patologice si
caracterizarea lor.
-Tonusul peretelui abdominal :
*hipotonie-varstnici, femei imediat dupa nastere, personae cu ascita
*rezistenta la palpare: cand in zona palpate se afla un organ plin, parenchimatos (splina,
ficat), formatiune ferma; Cand tonusul parietal este crescut datorita iritabilitatii
peritoneale (+simpromul Blumberg); in ascita voluminoasa
*contractura musculara-peritonita (forma extrema-,,abdomen de lemn,,)
*Impastare (peretele ce contine un material păstos-seamana cu plastilina, aluatul)-in
edemul peretelui cauzat de inflamatii parietale.
*palparea ombilicului-evidentierea unor mici hernia ombilicale, nodule tumorali (nodule
Sister Mary Joseph)
*Palparea punctelor herniale-evidentiaza hernia inghinale, hernie femurala

-Evidentierea unor puncte dureroase-au fost evidentiate mai multe puncte dureroase
abdominal caracteristice unor localizari lezionale sau afectiuni:
*punctual xifoidian-imediat sub apendicele xifoid-in afectarea cardiei
*punctual epigastric-la unirea treimii superioare cu cea medie a liniei xifoombilicale-
ulcer gastroduodenal
*punctual solar-unirea treimii medii cu cea caudal a aceleiasi linii-ulcer, apendicita, ptoza
visceral, leziuni pancreatice
*punctual cystic-la intretaierea liniei ce uneste pliul axial anterior cu ombilicul si cu
rebordul costal-afectiunile colecistice
*punctual MacBurney-la unirea treimii inferioare cu cele 2/3 superioare a liniei ce uneste
spina iliaca anterosuperioara cu ombilicul-apendicita

-Palparea tumorilor abdominal si dscrierea: localizarii, formei, dimensiunilor, delimitarii,


mobilitatii in timpul respiratiei si la palpare, consistente, sensibilitatii.
-localizarea tumorii in unul din cele 9 cadrane
-Forma-de preferinta se raporteaza la o figura geometrica
-dimensiunile-in cm, precizand diametrul maxim si minim
-delimitarea-poate fi clara, pormatiunile bine delimitate, usor de circumscris sau pot
imprecise delimitate
-mobilitatea-pot fi mobile in timpul respiratiei fie craniocaudal, fie fie anteroposterior,
sau pot fi imobile
-consistenta-poate fi dura, ferma, moale, flatulenta

! În principiu, in hipocondrul si flancul drept se pot palpa ficatul megalic, ptozat,


form,atiuni tumorale dependente de unghiul hepatic al colonului si colonul ascendent,
rinichiului drept si tumori retroperitoneale
In epigastru se pot palpa form tumoraledin colonel transvers sau stomac, foarte rar din
pancreas
In hipocondrul si flancul stang se palpeaza tumori ale colonului descendet, rinichiului
stand, tumori retroperitoneale
In fosele iliace si hipogastru-tumori de origine genitala la femei, cele din colonel
sigmoid-in fosa iliaca stange, iar din apendice- in cea dreapta
In regiunea ombilicala-tumori din intestinal subtire, epiploon, mezenter.

Tumorile maligne sunt in general dure, prost delimitate, mai putin mobile.
Tumorile inflamatorii sunt moi, uneori fluctuente, putin mobile, dureroase.
Tumorile chistice-bine delimitate, rotunjite, uneori fluctuente.
Tumorile benigne pline sunt bine delimitate, nedureroase, ferme, neaderente.
Biletul nr. 12
1. Palparea ganglionilor limfatici. Raportarea rezultatelor obtinute. Numiti
mecanismul si cauzele palparii unor ganglion limfatici adurerosi.

-Sunt accesibile examenului clinic grupele de ganglion superficiali:


*Occipitali-pe linia de insertie occipital a muschilor paravertebrali
*retroauriculari-la baza apofizei mastoidiene
*parotidieni-intre lobii glandei parotide
*gangl. Lanturilor jugulare-posterior de m. sternocleidomastoidian
*submandibulari-anterior, sub ramul orizontal al madibulei
*supraclaviculari-fosa supraclaviculara
*axilari-in fosa axilara-repartizati in 5 grupe-apicali, centrali, pectoral, toracali, dorsali
*inghinali-in triunghiul Scarpa

Teniha palparii consta in rularea celor 4 degete (cu exceptia policelui) pe planurile
profunde , cu presiune minima. Se urmaresc dimensiunile (in cm), forma, consistenta,
forma, mobilitatea fata de planurile superficial si profunde, doloritatea.

Ganglionii normali sunt palpabili la persoanele slabe. Au forma ovalara, aplatisata, cu


dimensiuni pana la 1 cm, consistent elastic, mobile pe planurile superficial si profunde,
nedurerosi, neaderenti.

**Ganglionii limfatici nedurerosi se pot palpa la persoanele sanatoase, slabe, si ar trebui


sa aiba dimensiuni mai mici de 1 cm, neaderenti, elastici, ovali
**La fel se pot in adenopatii metastatice- sunt nedurerosi, de dimensiuni variabile, dure,
lemnoase, initial neaderente, dar pot devein aderente cand procesul tumoral depaseste
capsula ganglionara si invadeaza tesuturile din jur.

2. Auscultatia cordului. Raportarea rezultatelor obtinute. Numiti mecanismele si


cauzele aparitiei dedublarii zgomotelor cardiace.

Auscultatia codului presupune respectarea unor reguli generale si a unor tehnici speciale:
-auscultatia trebuie practicata intr-o incapere linistita
-se ausculta toata aria precordiala, insistand in cele 4 focare de proiectie a orificiilor
valvelor cardiac
-auscultatia se practica cu pacientul in decubit dorsal/lateral stang, pe șezute, aplecat in
fat sau dupa un effort usor, in timpul respiratiei normale si in apnee postinspiratorie
(pentru fenomenele auscultatorii ale inimii drepre) sau postexpiratie pentru suflul de
insuficienta aortic
-auscultatia incepe prin identificarea zgomotelor cardiac normale si se trece apoi la
auscultarea separate a fiecarui zgomot, a sistolei si diastolei
-se recomanda sa se inceapa auscultatia de la baza cordului, unde complexitatea
fenomenelor fonice este mai mica, si apoi dupa identificarea zgomotelor normale si a
unor eventuale fenomele patologice la acest nivel, sa se deplaseze stetoscopul progresic
catre varf, acoperind intreaga arie precardiaca

Focarele de auscultatie:
-F. mitral-la vârful cordului, unde se palpeaza socul apexian (sp intercostals V pe stanga,
1-1,5 cm medial de linia medioclaviculara stanga)
-F. tricuspidian-parasternal drept inferior sau in treimea inferioara a sternului, in dreptul
spatiilor intercostale IV-V
-F. aortic-sp. II intercostal drept, parasternal
-F. pulmonar- sp. II intercostal stang, parasternal
-F Botkin-Erb-situat endoapexian, in spatiul IV intercostal stang, parasternal, utilizat in
auscultatia insuficientei aortice

La auscultatia cordului normal, se percep de regula 2, uneori 3 zgomote. Cele 2 zgomote


principale delimiteaza sitola, ca o pauza scurta, si diastola, ca o pauza lunga care le
separa
*Zg 1-marcheaza inceputul sistolei ventriculare si corespunde inchiderii valvelor
atrioventriculare. Auscultator are o tonalitate joasa, ,,înfundata,, si are intensitate maxima
in focarul mitral si cel tricuspidian.
*Zg 2-marcheaza sfarsitul sistolei si corespunde inchiderii valvelor sigmoide. Auscultator
are tonalitate inalta, pocnita, cu intensitate maxima la baza cordului (focar mitral)
*Între zgomotul 1 si 2 este o pauza scurta ce corespunde sistolei, iar intre zg 2 si 1- o
pauza lunga ce corespunde diastolei.
*Uneori, in mod fiziologic, se poate ausculta si zgomotul 3- la persoanele cu peretele
toracic subtire
*Zg 4 care se ausculta, este mereu patologic

**Dedublarea zg 1 poate fi normala (se percepe doar in focarul parasternal stang


inferior) sau poate fi data de un asisncronism de contractie intre cele 2 ventricole in in
bloc de ramura dreapta, extrasistole ventriculare stangi, embolia pulmonara masiva. În
aceste situatii crestearea presiunii in ventricolul drept, si inchiderea valvei tricuspidiene
sunt putin decalate fata de cordul stang

**Dedublarea zg 2:
-Fiziologica-in inspir are loc o crestere a intoarcerii venoase spre ventricolul drept-
sistola lui va fi prelungita, componenta P2-intarziata. In acelasi timp, sangele este retinut
in circuitul mic, ventricolul stang primeste o cantitate mai mica de sange si sistola lui se
scurteaza-componenta A2 este mai precoce. Dedublarea se face in ordine fiziologica (a2-
p2)
Expirul are efecte inverse, ceea ce explica disparitia dedublarii Zg 2 in expir.
-patologica-se produce in: Tulburari de conducere a stimulului care intarzie activitatea
unui ventricol; Prin prelungirea sistolei unui ventriol in raport cu altul

Dedublarea cu secventa A2-P2—in bloc major de ramura dreapta, in care VS este activat
primul, iar mai apoiu VD; Obstacol in calea de ejectie-stenoza pulmonara;
Dedublarea cu secventa P2-A2---Bloc major de ramura stanga; Alungirea sistolei
ventricolului stang duca la dedublarea paradoxalaprin intarzierea componentei A2. Apare
in: Existentra unui obstacol in calea ded ejectie-stenopza aortica; Rezistenta crescuta la
ejectie-HTA; Cresterea volumușui de sange ejectat-prezenta canalului arteriar;
Insuficienta aortica

3. Palparea superficiala a abdomenului. Raportarea rezultatelor obtinute. Numiti


mecanismul si cauzele palpării unor zone dureroase.

-In cadrul palparii pacientul trebuie sa aiba musculature abdominal cat mai relaxata sis a
permita astfel o apreciere a structurilor mai profunde. Manevra trebuie sa fie blanda si cat
mai putin dureroasa.
-In caz ca bolnavul relateaza in anameza existenta unei dureri abdominal, se va incepe
palpaea din zona opusa celei dureroase, apropiindu-ne progresiv de aceasta.
-Palparea trebuie sa cuprinda intreaga suprafata abdominal si se reconada sa se
urmareasca sensul circuitului intestinal.
-Palparea se poate face unimanual sau bimanual
-Indiferent de metoda, mâna se aplica in intregime pe suprafata abdominal si apoi, cu
degetele facand un corp comun cu pielea bolnavului, se executa miscari de rotatie usoara,
progresiv cautand sa se identifice formatiuni ce se simt in abdomen, apoi mana se
deplaseaza usor si se reia manevra . Aceste actiuni sunt coordinate cu miscarile
respiratorii ale pacientului.

Prin palpare se apreciaza: starea peretelui abdominal (tonusul si diferite formatiuni


parietale), starea organelor parenchimatoase intraabdominale sau retroperitoneale
(dimensiuni, consistent, contur), prezenta unor formatiuni patologice si
caracterizarea lor.
-Tonusul peretelui abdominal :
*hipotonie-varstnici, femei imediat dupa nastere, personae cu ascita
*rezistenta la palpare: cand in zona palpate se afla un organ plin, parenchimatos (splina,
ficat), formatiune ferma; Cand tonusul parietal este crescut datorita iritabilitatii
peritoneale (+simpromul Blumberg); in ascita voluminoasa
*contractura musculara-peritonita (forma extrema-,,abdomen de lemn,,)
*Impastare (peretele ce contine un material păstos-seamana cu plastilina, aluatul)-in
edemul peretelui cauzat de inflamatii parietale.
*palparea ombilicului-evidentierea unor mici hernia ombilicale, nodule tumorali (nodule
Sister Mary Joseph)
*Palparea punctelor herniale-evidentiaza hernia inghinale, hernie femurala

-Evidentierea unor puncte dureroase-au fost evidentiate mai multe puncte dureroase
abdominal caracteristice unor localizari lezionale sau afectiuni:
*punctual xifoidian-imediat sub apendicele xifoid-in afectarea cardiei
*punctual epigastric-la unirea treimii superioare cu cea medie a liniei xifoombilicale-
ulcer gastroduodenal
*punctual solar-unirea treimii medii cu cea caudal a aceleiasi linii-ulcer, apendicita, ptoza
visceral, leziuni pancreatice
*punctual cystic-la intretaierea liniei ce uneste pliul axial anterior cu ombilicul si cu
rebordul costal-afectiunile colecistice
*punctual MacBurney-la unirea treimii inferioare cu cele 2/3 superioare a liniei ce uneste
spina iliaca anterosuperioara cu ombilicul-apendicita

-Palparea tumorilor abdominal si dscrierea: localizarii, formei, dimensiunilor, delimitarii,


mobilitatii in timpul respiratiei si la palpare, consistente, sensibilitatii.
-localizarea tumorii in unul din cele 9 cadrane
-Forma-de preferinta se raporteaza la o figura geometrica
-dimensiunile-in cm, precizand diametrul maxim si minim
-delimitarea-poate fi clara, pormatiunile bine delimitate, usor de circumscris sau pot
imprecise delimitate
-mobilitatea-pot fi mobile in timpul respiratiei fie craniocaudal, fie fie anteroposterior,
sau pot fi imobile
-consistenta-poate fi dura, ferma, moale, flatulenta

S-ar putea să vă placă și