Ganglionii cotului.

Sunt situati superficial si profund in canalul dintre tendoanele m. biceps

Se palpeaza cu pernutele falangelor, articulatia cotului fiind flectata.In norma nu se
palpeaza.

Ganglionii poplitei
Sunt situati in fosa poplitee.
Pt a putea efectua palparea muschii trebuie sa fie in stare relaxata( se flecteaza art
genunchiului sic ea coxofemurala si se pune pe un scaun). In norma nu se palpeaza.

Ganglionii Inghinali.
Sunt situati pe traiectul ligamentului poupart.
Pacientul se palpeaza in pozitie ortostatica sau culcat , cu pernutele degetelor , superficial. In
norma se palpeaza mai multi ganglion dar de o marime foarte mica.
Ganglionii viscerali.
Ganglionii limfatici interni se apreciaza prin anumite metode percutorii
Gangfionii mezenteriali se determina palpator

Simptom Corani

Se face prin percutia pe traiectul apofizelor spinoase avertebrelor toracale 7-8 ( de jos
in sus). In norma ( la copii pina la 3 ani ) sunetul devine mat la nivelul T2, la prescolari
si sclorali la nivelul T3-4. Simptomul se considera pozitiv, cind amtitatea apare la un
nivel mai jos decit norma. Ceea ce ar insemna afectarea ganglionilor bifurcationali si
paratraheali.

Simptomul Arkavin

Se percuteaza pe liniile axilare de jos in sus cu directia spre fosa axilara.

Se considera pozitiv cind sunetul devine mat , ceea ce indica marirea ganglionilor
bronhopulmonari.

Simptomul ( )
Se percuteaza in spatiul intercostals doi , din dreapta spre stinga si invers.In norma matitatea
apare la nivelul sternului. Daca apare inainte de stern se considera pozitiv ( afectarea
ganglionilor mediastinali anteriori)
Ganglionii mezenteriali.
(sunt situati la insertia omentului mare si intestinului subtire)
Palparea se face in zona SHternberg: cadranul sting superior sic el drept inferior al
abdomenului .
Degetele minei drepte treptat se aprofunda pe marginea muschiului drept abdominal in
cadranele sus mentionate spre coloana vertebrala. In norma nu se palpeaza.

Palparea splinei

Pacientul culcat in decubet dorsal cu piciorul sting flexat in

articulaxia coxofemurala si a geanunchiului.
Palparea se face cu mina dreapta prin miscari de alunecare
( cu degetele) sub rebordul costal sting . Se incepe cu 3 cm
mai jos de rebord si urcind in sus . In acelasi timp cu mina stinga sustinem spre posterior
coastele 8-10.

Palparea splinei
2.Muschii sunt maxim relaxati cind pozitionam copilul in decubit laperal pe dreapta cu piciorul
drept intins si cel sting flexat spre abdomen. In asa pozitie splina se deplaseaza anterior si
este posibil palparea ei in dimensiuni putin marite.Pozitia minelor corespunde ca in primul
caz.
In mod normal spila nu se palpeaza.din cauza ca margina inferioara a splinei se afla cu 3-4cm
mai sus de rebordul costal.
La copii astenici poate fi palpate.
In norma spila este :
-polul inferior este rotungit
-de consistent elastic
-suprafata neteda, indolor
Percutia splinei
Pe linia axilara mediana se determina limita longitudioanala a splinei . se incepe de sus in jos
pe traiectul coastei a 5-a pina la schimbarea sunetului din clar pulmonar pina la
matitate( limita se pune deasupra degetului cu care percutam )-in norma marginea superioara
se afla la nivelul coastei a 9-a
DUpa care de la nivelul cristei iliace, percutor de jos in sus trecem de la sunet timpanic pina la
matitate( limita se pune sub degetul percutor)- in norma la nivelul coastei a 11-a.
Distanta dintre aceste doua puncte corespunde cu lungimea splinei -3-4cm)

Limita lateral stinga se determina pe traiectul coastei a 10-a ( In directia perpendicular

coastei de la margina inferioara a scapulei pina se schimba sunetul ).
Limita mediala se percuteaza dinspre margina muschiului drept abdominal spre marginea
lateral.
Norma 5-6cm
Percutia timusului:
Percutia se efectuiaza pe traiectul spatiului intercostals doi.( din dreapta in stinga si din
stinga a dreapta)

Sistemul CVS (palpare, percutie, auscultatie)

Obiectivele:
Examenul general al copilului
Inspectia regiunii cordului si vaselor periferice
Palparea regiunii cordului si socului apexian
Percutia Matitatii relative si absolute , determinarea diametrului transferval a cordului
Auscultatia cordului
Pulsul

Inspectia :
Examenul general starea generala, pozitia, dezvoltarea fizica, starea tegumentelor si a
mucoaselor, prezenta edemelor
Local aprecierea vizuala a socul apexian, vizualizarea carotidei

Palparea regiunii cordului:

Se face cu palma minii drepte pe stern .

Palparea socului apexian se face cu toata palma in spatial (4-5) intercostals. La determinarea
lui fixa se utilizeaza degetului 2-4 .
Caracteristicele lui: localizarea, suprafata, intesitatea si forta pulsativa.
Localizarea socului apexian:
1. Pe linia orizontala - pina la 1.5 ani in al 4-lea spatiu intercostal, dupa in spatial 5
2. Pe Verticala pina la 2 ani cu 1-2 cm posterior de linia medioclaviculara stinga
- De la 2-7 ani - la 1 cmposterior de linia medioclaviculara stinga
- 7-12 pe linia medioclaviculara
- Mai mult de 12 ani cu 0.5 cm anterior de linia medioclaviculara stinga

Suprafata in norma 1*1 cm , la copii mai mare este 2*2

Forta de forta medie
Intensitate intensitate medie

Aprecierea pulsului la copii

Se apreciaza prin palparea vaselor magistrale

Temporale, Carotida, femurale,
Caracteristicele sale sincronic, ritmic, frecventa ,forta pulsatila
Se incepe cu determinarea sincrona a pulsului pe doua vene paralele in acelasi timp
Ritmicitatea se determina prin nr de batai intr-un interval de timp
Frecventa sedetermina in 1 minuta
 Forta pulsatila se determina puterea cu care e nevoie de a apasa pe artera pt a se opri
pulsatia.
Umplerea arterei cu singe