P. 1
Ateroscleroza Obliteranta,HTA,STENOZA CAROTIDEI

Ateroscleroza Obliteranta,HTA,STENOZA CAROTIDEI

|Views: 424|Likes:
Published by Johnny

More info:

Published by: Johnny on Nov 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

I.

Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: ZDROC DIONIS Vîrsta: 63 ani Sex: m. Naţionalitatea: moldovean Locul de trai: RAIONUL DONDUŞENI Starea socială: Căsătorit Profesia: tractorist

Diagnoza:
De îndreptare: Ateroscleroza obliterantă a membrului inferior. La internare: Ateroscleroza obliterantă. Stenoza a.carotide gr.II, stenoza a.femurale gr.III. Hipertensiune arterială gr.III.

II. Date subiective
Acuze:
Bolnavul, la data internarii (1 noiembrie) acuză la dureri in membrul inferior, ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi mersului la aproximativ 20 m pe loc drept.Cefalee,vertij, acufene.

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Pacientul se consideră bolnav din anului 2000 cînd au apărut primele acuze la parestezii, senzaţie de răceală în membrul inferior şi schimbarea culorii tegementelor.S-a adresat la neurologul din policlinică şi a primit tratament dar fără efect pozitiv.Ulterior au apărut durerile în membru în timpul mersului, el era nevoit după fiecare 200 m să se oprească pe cîteva secunde şi apoi să prelungească mersul.Pacientul acuza cefalee, mărirea tensiunii arteriale pînă la 150/110 mm Hg.Apoi durerile în membru au început să se intensifice Şi bolnavul era nevoit să se oprească la fiecare 40-30 m. El s-a adresat la spitalul din raion şi a fost trimis la SCR pentru investigaţii şi tratament.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
Bolnavul s-a născut în oraşul Donduşeni , este primul copil într-o familie cu doi copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani, are studii medii. A fost căsătorit, are doi copii. A lucrat mult timp în cooperativa agricolăr. Suferă de tabagism cu o vechime de nu mai puţin de 35 ani.I s-a efectuat tonsilectomia, în legătură cu tonsilită cronică. Bolnavului nu i s-au efectuat niciodată hemotransfuzii. Alergie la vaccinuri, medicamente, alimente, alţi alergeni - neagă. Contact cu bolnavi cu tuberculoză, boli venerice în anamneză - neagă.

Puncte dureroase palpator nu se determină. palpator crepitaţii nu se determină. Deformări globale sau locale . ganglionii limfatici cervicali palpator nu se determină. „scapulae alatae" nu se determină. Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată. expresia feţei .5 cm. unghiile tara luciu.suferindă. fără pulsaţie. Muşchii: Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător.mucoasele roz-pale. Ochii cu luciul păstrat. fragil. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui. clară. limba fără depuneri albicioase. Conştiinţa este păstrată. . fără fistule externe.deformaţie posttraumatică a claviculei stîngi. Cavitatea bucală . Respiraţia este ritmică. Edeme nu se determină. Poziţia bolnavului este pasivă . fără dureri sau deformaţii. puţin îngreunată. fragile. Sistemul limfatic: Palpator ganglionii submandibulari. supra. frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 20/min.. Ţesutul adipos subcutanat: Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător.III. Articulaţiile: In toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor. Fosele supra. Tipul constituţional este normostenică ( unghiul epigastral este de 90° ). Examinarea pe sisteme de organe: Pielea şi mucoasele vizibile: Pielea e pală şi elastică. restul oaselor vizual şi palpator fără deformaţii. Oasele: Palpator .şi subclaviculari. axilari nu se determină. bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină. la palpaţie indoloră. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de titirez ( semn de hiperfuncţie ) nu se determină. Examenul obiectiv ( status praesens): A. Sistemul respirator: Inspecţia: Forma cutiei toracice este conică. tonusul şi forţa musculară sînt în normă.şi infraclaviculare sînt păstrate. Gîtul: Este simetric. grosimea plicii în regiunea Traube este de 1. B. Părul este fără luciu. cervicali. turgorul păstrat. fără puncte dureroase la percuţie. uniforme de ambale părţi. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină. ambii hemitorace participă în actul de respiraţie. Date generale: Starea generală a bolnavului este relativ satisfăcătoare.

gheb cardiac. Percuţia topografică: 1. Aria cîmpului Kronig Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm AuscuItaţîa:Frecvenţa respiraţiei este 20/min.2. Frotaţie pleurală nu se determină. sau diastolic nu se determină.. Limitele pulmonare apexiene a) anterioare b) posterioare 2. puterea. . ritmic. freamăt catar sistolic.scurtarea sunetului pulmonar pînă la matitate.5 cm2. Palpaţia regiunii precordiale: Şocul apexian este situat în spaţiul intercostal 5 din stînga. cu 2. corelaţia inspir : expir este aproximativ 3 : 1 . Pulsul se determină bine pe arterele femurale. Respiraţie aspră. Raluri nu se auscultă. deasupra plămînului drept. amplituda. pulsaţie epigastrală nu este prezentă.poplitei.. plin tensiunea şi amplituda pulsului pe artera radială sînt micşorate. rezistenţa şocului apexian sînt în normă.Percuţia comparativă: Deasupra plămînului stîng sunet clar pulmonar. Inspecţia regiunii precordiale: Vizual şocul apexian nu se determină. Sistemul cardiovascular: Pulsul: Pulsul este de 90/min. la percuţia regiunii inferioare . Şoc cardiac. suprafaţa aproximatim 2 .5 cm lateralal de linia medioclaviculară . Pe a. tibialis posterior şi dorsalis pedis-absent.

Percuţia: La percuţia abdomenului nu se determină fluctuaţia lichidului. Percutor limitele ficatului şi splinei sunt în normă. Contracţiile sînt ritmice.carotidă şi a. Palpaţia superficială: La palpaţia superficială abdomenul indolor. Simptoamele Courvoisier .femurală. Auscultaţia arterelor:Se determină suflu sistolic la a. Auscultaţia: Auscultativ . Inspecţia venelor: Venele jugulare .percutor lipsa lichidului în cavitatea peritoneală.la nivelul coastei 3. Sistemul digestiv: Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-palidă. cu 2. Regiunea anorectală: La inspecţie pielea fără fisuri sau fistule. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză.Percuţia cordului: Percutor limita dreaptă a matităţii relative corduli se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta. lateral de marginea sternului. Simptomul Wahl (proeminarea ansei intestinale superior de locul oclutiei pe peretele abdominal) este negativ. pe linia parasternală stîngă.Terrier şi Sclearov nu sunt prezente.hernii inghinale sau femurale. regulate. cu 1 cm. limba este curată. Deasupra ficatului şi splinei frotaţie nu se auscultă.5 cm. limita stingă a matităţii relative .nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă.Strajesco: Simptomul Mayo Robson ( durere la palpare în regiunea unghiului costovertebral stîng ) este negativ. Simptomul Korte (rezistenţa dureroasă a peretelui abdominal în regiunea epigastrală. lateralal de linia medioclaviculară stîngă. fără noduli hemoroidali vizibili.genital: Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări . fără hernii ale liniei albe . Tensiunea arterială: TA este 160/110 mm.în spaţiul intercostal stîng 5. participă în actul respirator. în locul proiecţiei pancreasului) este negativ. simetric. limita superioară . Frotaţie peritoneală nu se determină. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm.Blumberg (intensificarea durerilor la decompresia digitală bruscă a abdomenului) este negativ. Accentuarea zgomotului II la aortă. Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov . Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92/min. Pe membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite în volum. Dimensiunea transversală a cordului este de 14 cm. Simptomul Şciotkin . Configuraţia cordului este mitrală. Hg. Sistemul uro . Pe addomen nu se determină „capul meduzei" .dilatarea reţelei venoase superficiale la deschiderea anastomozelor porto-cavale în hipertensiune portală. Inspecţia abdomenului: Abdomenul nu este mult mărit în dimensiuni. tumefiere sau retracţii în regiunea lombelor. .hiperemie.

IV. Rezultatele analizelor: 1.9 Leucocite . Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior.5 IC . 3. stenoza a. coordonată. 7. patologia principală -Ateroscleroza obliterantă. 2.2 Limfocite -32 . an. analiza generală a sîngelui. tară eliminări patologice.Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani ( dureri la efectuarea unor lovituri scurte. analiza biochimică a sîngelui.0.1 3 9 Eritrocite 4.57 Eozinofile. hemoleucograma Hb . Scanarea duplexă a porţiunii extracerebrale a arterelor brahiocefalice. 8. 2. concomitente: Hipertensiune arterială gr. Diagnoza prezumtivă: Pe baza datelor subiective şi obiective căpătate în rezultatul examinării bolnavului se poate presupune următorul diagnostic: 1.şi hiperstezii cutanate nu se determină. B.femurale.9 Nesegmentate .4. bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse. 4. Angiografia arterelor membrului inferior.2 Segmentate .Ţesutul de granulaţie este prezent. de intensitate mică pe regiunea lombară ) este negativ. ECG.Se aplică pansament aseptic. 5. Dureri pe parcursul nervilor periferici nu se determină. radiografia cutiei toracice.carotide . Stenoza a.Vorbirea clară. analiza generală a urinei. Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu ( care vorbeşte despre îngustarea arterelor renale) nu se auscultă . 6. Zone de hipo-. Sistemul nervos: Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală.II Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale: 1. Locus morbi: Plaga postoperatorie situtată în regiunea laterală a triunghiului femural este curată.

Densitatea-1025.1.Diametrul ei în segmentul suprarenal este de l.Stenoza a.Din stînga se detrmină ocluzia a.femurale. Concluzii: . proteine general . Proteina-absentă. Bilirubina generală . .Pereţii aortei abdominale sunt îngroşaţi. Angiografia arterelor membrului inferior: Injectarea substanţei de contrast evidenţiază stenoza a.femurale profunde cu 70%. Viteza circulaţiei sangvine aste de 85m/s.0. Culoarea-galbenă. ALAT-0. 7.0.16. 5. circulaţia se reface la nivelul a.Axa electrică a cordului intermediară.poplitee cu 25%.0.3cm.6. indirectă .femurale. Calcifierea părţilor cartilaginoase ale coastelor L-VII bilateral.4 mmoi. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior.78 g/l. Radiografia cutiei toracice. 8. ASAT . Reacţia acidă. circulaţia se reface la nivelul treimei distale.10 2.4.Diametrul transversal al cordului este deplasat spre stingă.Bilateral se determină semne de pneumoscleroză.11.femurale profunde drepte.Viteza fluxului sangvin-280 m/s.Stenoza a.8.8cm iar în infrarenal 1. 3.Monocite . 6. . E CG: Ritm sinusal.Dischinezia traheii.Stenoza a.femurale.analiza biochimică a sîngelui: ureea . Aorta este densificată calcifîcate inelare la nivelul arcului aortei.4mmol.28 mmol.8mmol\l 4. Analiza urinei: Cantitatea-100.Hipertrofia ventricolului stîng.7 VSH. . Frecvenţa-82.transparentă. bilateral a a.Din dreapta se determină ocluzia a. directă.poplitee. Glicemia-3.poplitee cu 25%.

Istoricul vieţii: Suferă de tabagism cu o vechime de 35 ani.carotide externe din stînga este stenozat cu 10%.biologic echilibrată.II.tibialis posterior şi dorsalis pedis.9.Istoricul actualei boli: Se consideră bolnav din anul 2000.carotide comune este îngroşat.prezenţa durerii în repaos reprezintă o indicaţie absolută către tratamentul chirurgical. iar celei interne cu 60% . afectarea segmentului iliofemural cu stenoză.La nivelul bifurcaţiei se determină plăci aterosclerotice.Şuntarea ilio-femurală profundă pe dreapta.Ulterior a apărut durerea în timpul mersul (la început la distanţei de 200m iar apoi la distanţa de 50m).TA 180/110 mmHg.vîrtij. din stînga cu 30%. Simpatectomie.acufene. Scanarea duplexă a arterelor brahiocefalice.Orificiul a. .Cefalee. în 4 .Alimentaţie .scanarea duplexă a arterelor membrului inferior şi a arterelor brahiocefalice) poate fi montat diagnosticul clinic : Arteriopatie aterosclerotică periferică tip magistral.iar celei interne cu 30%. .poplitee.l. . Tratament chirurgical.3mm.femurală.subclaviei drepte este stenozat cu o placă aterosclerotică cu 35%.carotidă şi a. Diagnoza clinică: Diagnosticul pozitiv. .orificiul a.Regim la pat.Acuze: Dureri în membrul inferior ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi la mersul distanţei de 20-30m.orificiul este stenozat din dreapta cu 45%. VII.Viteza fluxului sangvin aste de 130 m/s.Orificiul a. Complexul intimă-media a a.Stadiu III. Denumirea operaţiei.carotide externe din dreapta este stenozat cu 15%. . cînd au apărut primele acuze la parestezii şi senzaţii de răceală în membrul inferior.Accentuarea zgll pe aortă şi deplasarea limitei matităţii relative a cordului spre stînga. In baza datelor clinice: . HTA gr.Lipsa pulsului pe a.Suspendarea fumatului. Tratament: Se recomandă efectuarea următorului tratament: . a.Datelor obiective: Suflu sistolic pe a. Apariţia claudicaţiilor intermitente la mersul distanţei de 20-30m . . Datelor paraclinice(angiografia.5 prize pe zi. VI. Anestezie epidurală L I-II. restricţii în privinţa alimentelor bogate în grăsimi de origine animală.

ln capătul distal se aplică o anastomoză termino-laterală cu a.Se suturează .iliacă externă.Se găseşte a.Marginea medială a m.sartorius şi m.In porţiunea proximală se aplică anastomoză termino-laterală cu a. evitarea supraefortului fizic şi psihoemotional.femurală profundă mai jos de locul ocluziei.Anestezie epidurală L I-IL Incizia verticală laterlă în triungiul lateral. .femurală profundă.femurală superficială iar mai profund şi mai lateral de ea se află a.respectării regimului alimentar. Prognostic Prognosticul pentru viaţă este relativ favorabil în caz de suspendare a fumatului.Se incizează fascia profundă.rect al femurului se deplasează lateral.Se efectuează şuntarea cu autovenă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->