I.

Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: ZDROC DIONIS Vîrsta: 63 ani Sex: m. Naţionalitatea: moldovean Locul de trai: RAIONUL DONDUŞENI Starea socială: Căsătorit Profesia: tractorist

Diagnoza:
De îndreptare: Ateroscleroza obliterantă a membrului inferior. La internare: Ateroscleroza obliterantă. Stenoza a.carotide gr.II, stenoza a.femurale gr.III. Hipertensiune arterială gr.III.

II. Date subiective
Acuze:
Bolnavul, la data internarii (1 noiembrie) acuză la dureri in membrul inferior, ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi mersului la aproximativ 20 m pe loc drept.Cefalee,vertij, acufene.

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Pacientul se consideră bolnav din anului 2000 cînd au apărut primele acuze la parestezii, senzaţie de răceală în membrul inferior şi schimbarea culorii tegementelor.S-a adresat la neurologul din policlinică şi a primit tratament dar fără efect pozitiv.Ulterior au apărut durerile în membru în timpul mersului, el era nevoit după fiecare 200 m să se oprească pe cîteva secunde şi apoi să prelungească mersul.Pacientul acuza cefalee, mărirea tensiunii arteriale pînă la 150/110 mm Hg.Apoi durerile în membru au început să se intensifice Şi bolnavul era nevoit să se oprească la fiecare 40-30 m. El s-a adresat la spitalul din raion şi a fost trimis la SCR pentru investigaţii şi tratament.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
Bolnavul s-a născut în oraşul Donduşeni , este primul copil într-o familie cu doi copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani, are studii medii. A fost căsătorit, are doi copii. A lucrat mult timp în cooperativa agricolăr. Suferă de tabagism cu o vechime de nu mai puţin de 35 ani.I s-a efectuat tonsilectomia, în legătură cu tonsilită cronică. Bolnavului nu i s-au efectuat niciodată hemotransfuzii. Alergie la vaccinuri, medicamente, alimente, alţi alergeni - neagă. Contact cu bolnavi cu tuberculoză, boli venerice în anamneză - neagă.

Oasele: Palpator . cervicali. frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 20/min. Articulaţiile: In toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor. limba fără depuneri albicioase. Muşchii: Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător. clară. unghiile tara luciu. fragil. Sistemul respirator: Inspecţia: Forma cutiei toracice este conică. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină. puţin îngreunată.suferindă. fără dureri sau deformaţii. fără fistule externe. Conştiinţa este păstrată. . supra. Sistemul limfatic: Palpator ganglionii submandibulari. Gîtul: Este simetric.5 cm. Fosele supra. fără puncte dureroase la percuţie.. tonusul şi forţa musculară sînt în normă. fragile. Date generale: Starea generală a bolnavului este relativ satisfăcătoare.mucoasele roz-pale. Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui. Părul este fără luciu. Tipul constituţional este normostenică ( unghiul epigastral este de 90° ). palpator crepitaţii nu se determină. axilari nu se determină.şi infraclaviculare sînt păstrate. expresia feţei . Respiraţia este ritmică. la palpaţie indoloră.deformaţie posttraumatică a claviculei stîngi. Examenul obiectiv ( status praesens): A. Ochii cu luciul păstrat. Edeme nu se determină. Poziţia bolnavului este pasivă . turgorul păstrat. Cavitatea bucală . Puncte dureroase palpator nu se determină.şi subclaviculari.III. Examinarea pe sisteme de organe: Pielea şi mucoasele vizibile: Pielea e pală şi elastică. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de titirez ( semn de hiperfuncţie ) nu se determină. uniforme de ambale părţi. B. ambii hemitorace participă în actul de respiraţie. fără pulsaţie. Ţesutul adipos subcutanat: Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător. ganglionii limfatici cervicali palpator nu se determină. Deformări globale sau locale . grosimea plicii în regiunea Traube este de 1. „scapulae alatae" nu se determină. bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină. restul oaselor vizual şi palpator fără deformaţii.

scurtarea sunetului pulmonar pînă la matitate. . Limitele pulmonare apexiene a) anterioare b) posterioare 2. puterea. corelaţia inspir : expir este aproximativ 3 : 1 . pulsaţie epigastrală nu este prezentă.Percuţia comparativă: Deasupra plămînului stîng sunet clar pulmonar. Percuţia topografică: 1. amplituda. plin tensiunea şi amplituda pulsului pe artera radială sînt micşorate.5 cm2.poplitei.. deasupra plămînului drept. Inspecţia regiunii precordiale: Vizual şocul apexian nu se determină. Pe a. Sistemul cardiovascular: Pulsul: Pulsul este de 90/min. rezistenţa şocului apexian sînt în normă.2. Şoc cardiac. Aria cîmpului Kronig Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm AuscuItaţîa:Frecvenţa respiraţiei este 20/min. cu 2. sau diastolic nu se determină. ritmic. Pulsul se determină bine pe arterele femurale. gheb cardiac. suprafaţa aproximatim 2 . tibialis posterior şi dorsalis pedis-absent. freamăt catar sistolic.5 cm lateralal de linia medioclaviculară . Raluri nu se auscultă. Palpaţia regiunii precordiale: Şocul apexian este situat în spaţiul intercostal 5 din stînga. Frotaţie pleurală nu se determină. la percuţia regiunii inferioare .. Respiraţie aspră.

Simptoamele Courvoisier .hernii inghinale sau femurale. Frotaţie peritoneală nu se determină.dilatarea reţelei venoase superficiale la deschiderea anastomozelor porto-cavale în hipertensiune portală. Configuraţia cordului este mitrală. simetric. Simptomul Korte (rezistenţa dureroasă a peretelui abdominal în regiunea epigastrală. Dimensiunea transversală a cordului este de 14 cm. Sistemul uro . Auscultaţia: Auscultativ . regulate.Terrier şi Sclearov nu sunt prezente.genital: Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări . tumefiere sau retracţii în regiunea lombelor. Auscultaţia arterelor:Se determină suflu sistolic la a. Percutor limitele ficatului şi splinei sunt în normă. Contracţiile sînt ritmice. participă în actul respirator. Pe addomen nu se determină „capul meduzei" .carotidă şi a. lateralal de linia medioclaviculară stîngă. Inspecţia venelor: Venele jugulare .percutor lipsa lichidului în cavitatea peritoneală. Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92/min.5 cm. Palpaţia superficială: La palpaţia superficială abdomenul indolor. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză. Hg.Percuţia: La percuţia abdomenului nu se determină fluctuaţia lichidului.hiperemie. .Percuţia cordului: Percutor limita dreaptă a matităţii relative corduli se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta. Pe membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite în volum.femurală. fără hernii ale liniei albe . Simptomul Wahl (proeminarea ansei intestinale superior de locul oclutiei pe peretele abdominal) este negativ.Blumberg (intensificarea durerilor la decompresia digitală bruscă a abdomenului) este negativ. Inspecţia abdomenului: Abdomenul nu este mult mărit în dimensiuni. Deasupra ficatului şi splinei frotaţie nu se auscultă. Sistemul digestiv: Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-palidă. cu 2. cu 1 cm. în locul proiecţiei pancreasului) este negativ. Regiunea anorectală: La inspecţie pielea fără fisuri sau fistule. fără noduli hemoroidali vizibili. limba este curată. Tensiunea arterială: TA este 160/110 mm.nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă. limita superioară . Simptomul Şciotkin . lateral de marginea sternului. limita stingă a matităţii relative .în spaţiul intercostal stîng 5.Strajesco: Simptomul Mayo Robson ( durere la palpare în regiunea unghiului costovertebral stîng ) este negativ. Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov . Accentuarea zgomotului II la aortă. pe linia parasternală stîngă. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm.la nivelul coastei 3.

bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse. hemoleucograma Hb . Locus morbi: Plaga postoperatorie situtată în regiunea laterală a triunghiului femural este curată. Angiografia arterelor membrului inferior.1 3 9 Eritrocite 4.II Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale: 1. Scanarea duplexă a porţiunii extracerebrale a arterelor brahiocefalice.Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani ( dureri la efectuarea unor lovituri scurte. 2. Sistemul nervos: Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală. ECG. Stenoza a. 5.9 Nesegmentate . stenoza a. analiza biochimică a sîngelui. Rezultatele analizelor: 1. 7. 8. IV.57 Eozinofile. 4. Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu ( care vorbeşte despre îngustarea arterelor renale) nu se auscultă .2 Limfocite -32 . Zone de hipo-.9 Leucocite . de intensitate mică pe regiunea lombară ) este negativ. patologia principală -Ateroscleroza obliterantă. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior. radiografia cutiei toracice. analiza generală a sîngelui.Se aplică pansament aseptic.femurale. Diagnoza prezumtivă: Pe baza datelor subiective şi obiective căpătate în rezultatul examinării bolnavului se poate presupune următorul diagnostic: 1. B.carotide . Dureri pe parcursul nervilor periferici nu se determină. concomitente: Hipertensiune arterială gr.Ţesutul de granulaţie este prezent. analiza generală a urinei. 6. 2. tară eliminări patologice.5 IC . coordonată. an. 3.2 Segmentate .0.şi hiperstezii cutanate nu se determină.Vorbirea clară.4.

ALAT-0. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior. 6. 3.6. circulaţia se reface la nivelul a.16. circulaţia se reface la nivelul treimei distale.poplitee. Concluzii: .Din dreapta se determină ocluzia a. proteine general . Angiografia arterelor membrului inferior: Injectarea substanţei de contrast evidenţiază stenoza a. .femurale profunde cu 70%. Aorta este densificată calcifîcate inelare la nivelul arcului aortei.11.Pereţii aortei abdominale sunt îngroşaţi. Viteza circulaţiei sangvine aste de 85m/s.78 g/l.Axa electrică a cordului intermediară. directă. Proteina-absentă. Radiografia cutiei toracice.Viteza fluxului sangvin-280 m/s.8mmol\l 4.8.4 mmoi.femurale. .femurale.Din stînga se detrmină ocluzia a. ASAT . Densitatea-1025. 7. Analiza urinei: Cantitatea-100.0. Bilirubina generală .7 VSH. . indirectă .Hipertrofia ventricolului stîng.Stenoza a.poplitee cu 25%.10 2.Bilateral se determină semne de pneumoscleroză.4mmol.Stenoza a.Dischinezia traheii.femurale. Calcifierea părţilor cartilaginoase ale coastelor L-VII bilateral.Diametrul ei în segmentul suprarenal este de l.femurale profunde drepte. Reacţia acidă.1.8cm iar în infrarenal 1. 8. Frecvenţa-82. E CG: Ritm sinusal.Diametrul transversal al cordului este deplasat spre stingă.28 mmol.4. bilateral a a.poplitee cu 25%.0.transparentă. Culoarea-galbenă. Glicemia-3.analiza biochimică a sîngelui: ureea .Stenoza a.0.3cm. 5.Monocite .

Datelor obiective: Suflu sistolic pe a. din stînga cu 30%. Tratament: Se recomandă efectuarea următorului tratament: . cînd au apărut primele acuze la parestezii şi senzaţii de răceală în membrul inferior. Anestezie epidurală L I-II. Scanarea duplexă a arterelor brahiocefalice.l.scanarea duplexă a arterelor membrului inferior şi a arterelor brahiocefalice) poate fi montat diagnosticul clinic : Arteriopatie aterosclerotică periferică tip magistral.carotide externe din dreapta este stenozat cu 15%. în 4 .II.carotidă şi a. VII. Complexul intimă-media a a. HTA gr.biologic echilibrată.9.5 prize pe zi.Viteza fluxului sangvin aste de 130 m/s.femurală.Cefalee.subclaviei drepte este stenozat cu o placă aterosclerotică cu 35%.La nivelul bifurcaţiei se determină plăci aterosclerotice.Accentuarea zgll pe aortă şi deplasarea limitei matităţii relative a cordului spre stînga.Orificiul a.Regim la pat. Apariţia claudicaţiilor intermitente la mersul distanţei de 20-30m .vîrtij. a.Istoricul vieţii: Suferă de tabagism cu o vechime de 35 ani. . VI. .tibialis posterior şi dorsalis pedis.Orificiul a.carotide externe din stînga este stenozat cu 10%. . . afectarea segmentului iliofemural cu stenoză.Stadiu III.Şuntarea ilio-femurală profundă pe dreapta. Denumirea operaţiei. iar celei interne cu 60% . Tratament chirurgical. Datelor paraclinice(angiografia.Istoricul actualei boli: Se consideră bolnav din anul 2000. restricţii în privinţa alimentelor bogate în grăsimi de origine animală.poplitee.Lipsa pulsului pe a.Ulterior a apărut durerea în timpul mersul (la început la distanţei de 200m iar apoi la distanţa de 50m).Suspendarea fumatului.3mm.carotide comune este îngroşat.orificiul este stenozat din dreapta cu 45%. Simpatectomie.prezenţa durerii în repaos reprezintă o indicaţie absolută către tratamentul chirurgical.Acuze: Dureri în membrul inferior ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi la mersul distanţei de 20-30m. .acufene. .Alimentaţie . In baza datelor clinice: .orificiul a.iar celei interne cu 30%. Diagnoza clinică: Diagnosticul pozitiv.TA 180/110 mmHg.

Se efectuează şuntarea cu autovenă.Se găseşte a. .In porţiunea proximală se aplică anastomoză termino-laterală cu a.Se suturează .iliacă externă.Se incizează fascia profundă.ln capătul distal se aplică o anastomoză termino-laterală cu a.Anestezie epidurală L I-IL Incizia verticală laterlă în triungiul lateral.femurală profundă. evitarea supraefortului fizic şi psihoemotional.femurală superficială iar mai profund şi mai lateral de ea se află a.rect al femurului se deplasează lateral.sartorius şi m.femurală profundă mai jos de locul ocluziei.respectării regimului alimentar.Marginea medială a m. Prognostic Prognosticul pentru viaţă este relativ favorabil în caz de suspendare a fumatului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful