I.

Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: ZDROC DIONIS Vîrsta: 63 ani Sex: m. Naţionalitatea: moldovean Locul de trai: RAIONUL DONDUŞENI Starea socială: Căsătorit Profesia: tractorist

Diagnoza:
De îndreptare: Ateroscleroza obliterantă a membrului inferior. La internare: Ateroscleroza obliterantă. Stenoza a.carotide gr.II, stenoza a.femurale gr.III. Hipertensiune arterială gr.III.

II. Date subiective
Acuze:
Bolnavul, la data internarii (1 noiembrie) acuză la dureri in membrul inferior, ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi mersului la aproximativ 20 m pe loc drept.Cefalee,vertij, acufene.

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Pacientul se consideră bolnav din anului 2000 cînd au apărut primele acuze la parestezii, senzaţie de răceală în membrul inferior şi schimbarea culorii tegementelor.S-a adresat la neurologul din policlinică şi a primit tratament dar fără efect pozitiv.Ulterior au apărut durerile în membru în timpul mersului, el era nevoit după fiecare 200 m să se oprească pe cîteva secunde şi apoi să prelungească mersul.Pacientul acuza cefalee, mărirea tensiunii arteriale pînă la 150/110 mm Hg.Apoi durerile în membru au început să se intensifice Şi bolnavul era nevoit să se oprească la fiecare 40-30 m. El s-a adresat la spitalul din raion şi a fost trimis la SCR pentru investigaţii şi tratament.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
Bolnavul s-a născut în oraşul Donduşeni , este primul copil într-o familie cu doi copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani, are studii medii. A fost căsătorit, are doi copii. A lucrat mult timp în cooperativa agricolăr. Suferă de tabagism cu o vechime de nu mai puţin de 35 ani.I s-a efectuat tonsilectomia, în legătură cu tonsilită cronică. Bolnavului nu i s-au efectuat niciodată hemotransfuzii. Alergie la vaccinuri, medicamente, alimente, alţi alergeni - neagă. Contact cu bolnavi cu tuberculoză, boli venerice în anamneză - neagă.

fără fistule externe.şi subclaviculari. Date generale: Starea generală a bolnavului este relativ satisfăcătoare.deformaţie posttraumatică a claviculei stîngi.. turgorul păstrat. Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată. Edeme nu se determină. fără dureri sau deformaţii. Examinarea pe sisteme de organe: Pielea şi mucoasele vizibile: Pielea e pală şi elastică.mucoasele roz-pale. Sistemul respirator: Inspecţia: Forma cutiei toracice este conică. puţin îngreunată. fragile. Conştiinţa este păstrată. Articulaţiile: In toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor. fără pulsaţie. clară. palpator crepitaţii nu se determină. Oasele: Palpator .III. expresia feţei . supra. „scapulae alatae" nu se determină. grosimea plicii în regiunea Traube este de 1. cervicali. fragil. Muşchii: Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător. limba fără depuneri albicioase. Ochii cu luciul păstrat. Respiraţia este ritmică. Părul este fără luciu. tonusul şi forţa musculară sînt în normă. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină. ambii hemitorace participă în actul de respiraţie. uniforme de ambale părţi. ganglionii limfatici cervicali palpator nu se determină. Examenul obiectiv ( status praesens): A. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de titirez ( semn de hiperfuncţie ) nu se determină. la palpaţie indoloră. Sistemul limfatic: Palpator ganglionii submandibulari. B.5 cm. restul oaselor vizual şi palpator fără deformaţii. frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 20/min. . Cavitatea bucală . Tipul constituţional este normostenică ( unghiul epigastral este de 90° ). Deformări globale sau locale . Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui. Gîtul: Este simetric. Ţesutul adipos subcutanat: Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător. unghiile tara luciu.şi infraclaviculare sînt păstrate. Poziţia bolnavului este pasivă . bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină. axilari nu se determină. Puncte dureroase palpator nu se determină.suferindă. Fosele supra. fără puncte dureroase la percuţie.

corelaţia inspir : expir este aproximativ 3 : 1 . Palpaţia regiunii precordiale: Şocul apexian este situat în spaţiul intercostal 5 din stînga. pulsaţie epigastrală nu este prezentă. Inspecţia regiunii precordiale: Vizual şocul apexian nu se determină. suprafaţa aproximatim 2 . ritmic. Frotaţie pleurală nu se determină.5 cm lateralal de linia medioclaviculară . tibialis posterior şi dorsalis pedis-absent. la percuţia regiunii inferioare . puterea.. sau diastolic nu se determină.2. Percuţia topografică: 1. . amplituda. Pulsul se determină bine pe arterele femurale. Respiraţie aspră. cu 2. freamăt catar sistolic. Raluri nu se auscultă. Pe a. Limitele pulmonare apexiene a) anterioare b) posterioare 2.Percuţia comparativă: Deasupra plămînului stîng sunet clar pulmonar. rezistenţa şocului apexian sînt în normă.5 cm2. Sistemul cardiovascular: Pulsul: Pulsul este de 90/min. gheb cardiac..poplitei. plin tensiunea şi amplituda pulsului pe artera radială sînt micşorate. Şoc cardiac. Aria cîmpului Kronig Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm AuscuItaţîa:Frecvenţa respiraţiei este 20/min. deasupra plămînului drept.scurtarea sunetului pulmonar pînă la matitate.

Inspecţia venelor: Venele jugulare .percutor lipsa lichidului în cavitatea peritoneală. limita superioară . Inspecţia abdomenului: Abdomenul nu este mult mărit în dimensiuni. cu 2. Sistemul digestiv: Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-palidă.Percuţia cordului: Percutor limita dreaptă a matităţii relative corduli se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta.nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă. Accentuarea zgomotului II la aortă. Pe addomen nu se determină „capul meduzei" . Auscultaţia: Auscultativ . Simptoamele Courvoisier . fără hernii ale liniei albe . regulate.Terrier şi Sclearov nu sunt prezente. .dilatarea reţelei venoase superficiale la deschiderea anastomozelor porto-cavale în hipertensiune portală. Palpaţia superficială: La palpaţia superficială abdomenul indolor.5 cm. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm.la nivelul coastei 3. Frotaţie peritoneală nu se determină. Sistemul uro . Pe membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite în volum.carotidă şi a. pe linia parasternală stîngă.Percuţia: La percuţia abdomenului nu se determină fluctuaţia lichidului. lateralal de linia medioclaviculară stîngă. Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov .Blumberg (intensificarea durerilor la decompresia digitală bruscă a abdomenului) este negativ. cu 1 cm. Simptomul Korte (rezistenţa dureroasă a peretelui abdominal în regiunea epigastrală. Percutor limitele ficatului şi splinei sunt în normă. Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92/min. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză. Configuraţia cordului este mitrală.Strajesco: Simptomul Mayo Robson ( durere la palpare în regiunea unghiului costovertebral stîng ) este negativ. în locul proiecţiei pancreasului) este negativ. Regiunea anorectală: La inspecţie pielea fără fisuri sau fistule. Simptomul Şciotkin . lateral de marginea sternului. Contracţiile sînt ritmice. Auscultaţia arterelor:Se determină suflu sistolic la a. limba este curată. Tensiunea arterială: TA este 160/110 mm.femurală.hernii inghinale sau femurale. tumefiere sau retracţii în regiunea lombelor. participă în actul respirator.genital: Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări . Hg. fără noduli hemoroidali vizibili. Simptomul Wahl (proeminarea ansei intestinale superior de locul oclutiei pe peretele abdominal) este negativ.hiperemie.în spaţiul intercostal stîng 5. limita stingă a matităţii relative . Deasupra ficatului şi splinei frotaţie nu se auscultă. Dimensiunea transversală a cordului este de 14 cm. simetric.

II Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale: 1. 3. coordonată.Vorbirea clară. Zone de hipo-.2 Segmentate . Angiografia arterelor membrului inferior. de intensitate mică pe regiunea lombară ) este negativ.şi hiperstezii cutanate nu se determină. analiza generală a urinei. 6. analiza biochimică a sîngelui.Ţesutul de granulaţie este prezent. hemoleucograma Hb . bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse. Sistemul nervos: Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală. 8. Stenoza a. tară eliminări patologice. Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu ( care vorbeşte despre îngustarea arterelor renale) nu se auscultă .carotide . 4.Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani ( dureri la efectuarea unor lovituri scurte.9 Nesegmentate .femurale. 7.0. Diagnoza prezumtivă: Pe baza datelor subiective şi obiective căpătate în rezultatul examinării bolnavului se poate presupune următorul diagnostic: 1.5 IC . Locus morbi: Plaga postoperatorie situtată în regiunea laterală a triunghiului femural este curată. Dureri pe parcursul nervilor periferici nu se determină. Rezultatele analizelor: 1.4. patologia principală -Ateroscleroza obliterantă. 2. concomitente: Hipertensiune arterială gr. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior.Se aplică pansament aseptic. B. stenoza a.1 3 9 Eritrocite 4.57 Eozinofile. IV.9 Leucocite . ECG. an. 2. radiografia cutiei toracice. 5. Scanarea duplexă a porţiunii extracerebrale a arterelor brahiocefalice.2 Limfocite -32 . analiza generală a sîngelui.

femurale profunde cu 70%. proteine general .0.Diametrul transversal al cordului este deplasat spre stingă.Stenoza a.analiza biochimică a sîngelui: ureea .6.78 g/l.8mmol\l 4. Proteina-absentă. Viteza circulaţiei sangvine aste de 85m/s. Frecvenţa-82. directă. Culoarea-galbenă. Aorta este densificată calcifîcate inelare la nivelul arcului aortei. 8. Reacţia acidă.Dischinezia traheii. Analiza urinei: Cantitatea-100. bilateral a a. Bilirubina generală . Densitatea-1025.Hipertrofia ventricolului stîng.7 VSH.8cm iar în infrarenal 1.Bilateral se determină semne de pneumoscleroză. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior.Din stînga se detrmină ocluzia a. Radiografia cutiei toracice. indirectă .poplitee cu 25%.Pereţii aortei abdominale sunt îngroşaţi.Axa electrică a cordului intermediară.8.10 2.16.11.femurale.4mmol. Calcifierea părţilor cartilaginoase ale coastelor L-VII bilateral.Viteza fluxului sangvin-280 m/s.Stenoza a. E CG: Ritm sinusal.0. circulaţia se reface la nivelul treimei distale.poplitee. ASAT . ALAT-0.femurale.3cm. Concluzii: .transparentă.Monocite . 3. . . 7.4. Angiografia arterelor membrului inferior: Injectarea substanţei de contrast evidenţiază stenoza a.femurale profunde drepte.Diametrul ei în segmentul suprarenal este de l. .4 mmoi. 5.femurale.1. circulaţia se reface la nivelul a.Stenoza a.28 mmol.Din dreapta se determină ocluzia a. 6.0. Glicemia-3.poplitee cu 25%.

TA 180/110 mmHg.La nivelul bifurcaţiei se determină plăci aterosclerotice. HTA gr.poplitee. VII.orificiul este stenozat din dreapta cu 45%. Anestezie epidurală L I-II.iar celei interne cu 30%.Viteza fluxului sangvin aste de 130 m/s.prezenţa durerii în repaos reprezintă o indicaţie absolută către tratamentul chirurgical.Regim la pat.Ulterior a apărut durerea în timpul mersul (la început la distanţei de 200m iar apoi la distanţa de 50m).tibialis posterior şi dorsalis pedis.Suspendarea fumatului.Lipsa pulsului pe a. Denumirea operaţiei. Scanarea duplexă a arterelor brahiocefalice. .Stadiu III. din stînga cu 30%.Datelor obiective: Suflu sistolic pe a.acufene.carotidă şi a.5 prize pe zi. Simpatectomie. iar celei interne cu 60% .carotide externe din stînga este stenozat cu 10%.carotide comune este îngroşat.scanarea duplexă a arterelor membrului inferior şi a arterelor brahiocefalice) poate fi montat diagnosticul clinic : Arteriopatie aterosclerotică periferică tip magistral.vîrtij. Complexul intimă-media a a.orificiul a. In baza datelor clinice: .biologic echilibrată.Istoricul vieţii: Suferă de tabagism cu o vechime de 35 ani. . Diagnoza clinică: Diagnosticul pozitiv. restricţii în privinţa alimentelor bogate în grăsimi de origine animală.Accentuarea zgll pe aortă şi deplasarea limitei matităţii relative a cordului spre stînga.Şuntarea ilio-femurală profundă pe dreapta.3mm. .Orificiul a. . .II.l.9.subclaviei drepte este stenozat cu o placă aterosclerotică cu 35%. Tratament chirurgical.Orificiul a. Apariţia claudicaţiilor intermitente la mersul distanţei de 20-30m . cînd au apărut primele acuze la parestezii şi senzaţii de răceală în membrul inferior.Cefalee.femurală.Acuze: Dureri în membrul inferior ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi la mersul distanţei de 20-30m. Tratament: Se recomandă efectuarea următorului tratament: . Datelor paraclinice(angiografia.Alimentaţie . . a. afectarea segmentului iliofemural cu stenoză.Istoricul actualei boli: Se consideră bolnav din anul 2000. VI.carotide externe din dreapta este stenozat cu 15%. în 4 .

respectării regimului alimentar.femurală profundă mai jos de locul ocluziei.Anestezie epidurală L I-IL Incizia verticală laterlă în triungiul lateral.rect al femurului se deplasează lateral.Se găseşte a.In porţiunea proximală se aplică anastomoză termino-laterală cu a.sartorius şi m. .ln capătul distal se aplică o anastomoză termino-laterală cu a.Se efectuează şuntarea cu autovenă.femurală superficială iar mai profund şi mai lateral de ea se află a.Se incizează fascia profundă. Prognostic Prognosticul pentru viaţă este relativ favorabil în caz de suspendare a fumatului.Marginea medială a m.femurală profundă.iliacă externă. evitarea supraefortului fizic şi psihoemotional.Se suturează .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful