I.

Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: ZDROC DIONIS Vîrsta: 63 ani Sex: m. Naţionalitatea: moldovean Locul de trai: RAIONUL DONDUŞENI Starea socială: Căsătorit Profesia: tractorist

Diagnoza:
De îndreptare: Ateroscleroza obliterantă a membrului inferior. La internare: Ateroscleroza obliterantă. Stenoza a.carotide gr.II, stenoza a.femurale gr.III. Hipertensiune arterială gr.III.

II. Date subiective
Acuze:
Bolnavul, la data internarii (1 noiembrie) acuză la dureri in membrul inferior, ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi mersului la aproximativ 20 m pe loc drept.Cefalee,vertij, acufene.

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Pacientul se consideră bolnav din anului 2000 cînd au apărut primele acuze la parestezii, senzaţie de răceală în membrul inferior şi schimbarea culorii tegementelor.S-a adresat la neurologul din policlinică şi a primit tratament dar fără efect pozitiv.Ulterior au apărut durerile în membru în timpul mersului, el era nevoit după fiecare 200 m să se oprească pe cîteva secunde şi apoi să prelungească mersul.Pacientul acuza cefalee, mărirea tensiunii arteriale pînă la 150/110 mm Hg.Apoi durerile în membru au început să se intensifice Şi bolnavul era nevoit să se oprească la fiecare 40-30 m. El s-a adresat la spitalul din raion şi a fost trimis la SCR pentru investigaţii şi tratament.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
Bolnavul s-a născut în oraşul Donduşeni , este primul copil într-o familie cu doi copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani, are studii medii. A fost căsătorit, are doi copii. A lucrat mult timp în cooperativa agricolăr. Suferă de tabagism cu o vechime de nu mai puţin de 35 ani.I s-a efectuat tonsilectomia, în legătură cu tonsilită cronică. Bolnavului nu i s-au efectuat niciodată hemotransfuzii. Alergie la vaccinuri, medicamente, alimente, alţi alergeni - neagă. Contact cu bolnavi cu tuberculoză, boli venerice în anamneză - neagă.

bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină. Cavitatea bucală . Gîtul: Este simetric.suferindă. limba fără depuneri albicioase. B. Ţesutul adipos subcutanat: Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător.deformaţie posttraumatică a claviculei stîngi. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de titirez ( semn de hiperfuncţie ) nu se determină. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.mucoasele roz-pale. ganglionii limfatici cervicali palpator nu se determină.III. fragil. fără pulsaţie. unghiile tara luciu. Sistemul limfatic: Palpator ganglionii submandibulari. Examenul obiectiv ( status praesens): A. puţin îngreunată. axilari nu se determină. Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată.şi infraclaviculare sînt păstrate. supra. Examinarea pe sisteme de organe: Pielea şi mucoasele vizibile: Pielea e pală şi elastică. grosimea plicii în regiunea Traube este de 1. clară. fără fistule externe. Muşchii: Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător. tonusul şi forţa musculară sînt în normă. turgorul păstrat. „scapulae alatae" nu se determină. Puncte dureroase palpator nu se determină. Tipul constituţional este normostenică ( unghiul epigastral este de 90° ). Poziţia bolnavului este pasivă . frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 20/min. Ochii cu luciul păstrat. Părul este fără luciu. expresia feţei . fără puncte dureroase la percuţie. Date generale: Starea generală a bolnavului este relativ satisfăcătoare. fragile. Respiraţia este ritmică. Articulaţiile: In toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor. ambii hemitorace participă în actul de respiraţie. Conştiinţa este păstrată. Oasele: Palpator . Fosele supra. Edeme nu se determină. Sistemul respirator: Inspecţia: Forma cutiei toracice este conică. cervicali. Deformări globale sau locale . restul oaselor vizual şi palpator fără deformaţii. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină. la palpaţie indoloră. . fără dureri sau deformaţii. uniforme de ambale părţi. palpator crepitaţii nu se determină..5 cm.şi subclaviculari.

puterea. Şoc cardiac. Aria cîmpului Kronig Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm AuscuItaţîa:Frecvenţa respiraţiei este 20/min. rezistenţa şocului apexian sînt în normă. freamăt catar sistolic. corelaţia inspir : expir este aproximativ 3 : 1 . Percuţia topografică: 1. cu 2. sau diastolic nu se determină.poplitei. tibialis posterior şi dorsalis pedis-absent. Sistemul cardiovascular: Pulsul: Pulsul este de 90/min.. gheb cardiac. Raluri nu se auscultă. pulsaţie epigastrală nu este prezentă. Inspecţia regiunii precordiale: Vizual şocul apexian nu se determină. amplituda. Respiraţie aspră. suprafaţa aproximatim 2 .5 cm2.. Pulsul se determină bine pe arterele femurale.scurtarea sunetului pulmonar pînă la matitate. Palpaţia regiunii precordiale: Şocul apexian este situat în spaţiul intercostal 5 din stînga. . Pe a.5 cm lateralal de linia medioclaviculară .2. Frotaţie pleurală nu se determină. deasupra plămînului drept.Percuţia comparativă: Deasupra plămînului stîng sunet clar pulmonar. ritmic. la percuţia regiunii inferioare . Limitele pulmonare apexiene a) anterioare b) posterioare 2. plin tensiunea şi amplituda pulsului pe artera radială sînt micşorate.

participă în actul respirator. Sistemul digestiv: Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-palidă.Strajesco: Simptomul Mayo Robson ( durere la palpare în regiunea unghiului costovertebral stîng ) este negativ.dilatarea reţelei venoase superficiale la deschiderea anastomozelor porto-cavale în hipertensiune portală. Inspecţia abdomenului: Abdomenul nu este mult mărit în dimensiuni. Auscultaţia: Auscultativ . limita superioară . cu 2. în locul proiecţiei pancreasului) este negativ. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză.percutor lipsa lichidului în cavitatea peritoneală.genital: Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări .la nivelul coastei 3. regulate.nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă. limita stingă a matităţii relative . Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. fără noduli hemoroidali vizibili. lateralal de linia medioclaviculară stîngă.femurală. Tensiunea arterială: TA este 160/110 mm.Blumberg (intensificarea durerilor la decompresia digitală bruscă a abdomenului) este negativ. Deasupra ficatului şi splinei frotaţie nu se auscultă. Auscultaţia arterelor:Se determină suflu sistolic la a. Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92/min.în spaţiul intercostal stîng 5. Dimensiunea transversală a cordului este de 14 cm. Percutor limitele ficatului şi splinei sunt în normă. Pe membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite în volum.hernii inghinale sau femurale.hiperemie. Simptomul Korte (rezistenţa dureroasă a peretelui abdominal în regiunea epigastrală.Terrier şi Sclearov nu sunt prezente.Percuţia cordului: Percutor limita dreaptă a matităţii relative corduli se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta. Pe addomen nu se determină „capul meduzei" . tumefiere sau retracţii în regiunea lombelor. Hg. .Percuţia: La percuţia abdomenului nu se determină fluctuaţia lichidului. Simptomul Wahl (proeminarea ansei intestinale superior de locul oclutiei pe peretele abdominal) este negativ.5 cm. Inspecţia venelor: Venele jugulare . simetric. Simptoamele Courvoisier .carotidă şi a. Regiunea anorectală: La inspecţie pielea fără fisuri sau fistule. Contracţiile sînt ritmice. Sistemul uro . Palpaţia superficială: La palpaţia superficială abdomenul indolor. limba este curată. Frotaţie peritoneală nu se determină. lateral de marginea sternului. Configuraţia cordului este mitrală. cu 1 cm. Simptomul Şciotkin . fără hernii ale liniei albe . Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov . Accentuarea zgomotului II la aortă. pe linia parasternală stîngă.

Rezultatele analizelor: 1. ECG. IV.9 Nesegmentate . de intensitate mică pe regiunea lombară ) este negativ.1 3 9 Eritrocite 4. 6. coordonată.Ţesutul de granulaţie este prezent. stenoza a. an.2 Limfocite -32 . analiza generală a urinei. 2.4.II Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale: 1.2 Segmentate .9 Leucocite . Zone de hipo-. radiografia cutiei toracice.0. tară eliminări patologice. bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse.Se aplică pansament aseptic. analiza biochimică a sîngelui. Angiografia arterelor membrului inferior.femurale. Locus morbi: Plaga postoperatorie situtată în regiunea laterală a triunghiului femural este curată. Diagnoza prezumtivă: Pe baza datelor subiective şi obiective căpătate în rezultatul examinării bolnavului se poate presupune următorul diagnostic: 1. 7.5 IC .Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani ( dureri la efectuarea unor lovituri scurte. Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu ( care vorbeşte despre îngustarea arterelor renale) nu se auscultă . concomitente: Hipertensiune arterială gr. patologia principală -Ateroscleroza obliterantă. 2. 3.57 Eozinofile.şi hiperstezii cutanate nu se determină. 5. Scanarea duplexă a porţiunii extracerebrale a arterelor brahiocefalice. Dureri pe parcursul nervilor periferici nu se determină. Sistemul nervos: Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală. 8.carotide .Vorbirea clară. Stenoza a. analiza generală a sîngelui. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior. B. 4. hemoleucograma Hb .

8cm iar în infrarenal 1. Frecvenţa-82. Calcifierea părţilor cartilaginoase ale coastelor L-VII bilateral. Viteza circulaţiei sangvine aste de 85m/s. ASAT . 5.1. E CG: Ritm sinusal.Din dreapta se determină ocluzia a.femurale.Stenoza a. 6.16.Diametrul ei în segmentul suprarenal este de l. 3.Stenoza a.28 mmol.Stenoza a.4mmol. proteine general .4.10 2.Pereţii aortei abdominale sunt îngroşaţi. directă. Concluzii: . Aorta este densificată calcifîcate inelare la nivelul arcului aortei. Reacţia acidă.6. ALAT-0. 7.Monocite . circulaţia se reface la nivelul a.Din stînga se detrmină ocluzia a.78 g/l. circulaţia se reface la nivelul treimei distale.8.0. indirectă .11. .Bilateral se determină semne de pneumoscleroză.3cm. Glicemia-3.Hipertrofia ventricolului stîng.poplitee cu 25%.0. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior. 8. Angiografia arterelor membrului inferior: Injectarea substanţei de contrast evidenţiază stenoza a.Viteza fluxului sangvin-280 m/s.femurale profunde drepte. .analiza biochimică a sîngelui: ureea .4 mmoi.Dischinezia traheii. Analiza urinei: Cantitatea-100. Culoarea-galbenă. Proteina-absentă.Axa electrică a cordului intermediară. Bilirubina generală . Radiografia cutiei toracice.femurale profunde cu 70%.8mmol\l 4.0.7 VSH.femurale.femurale.poplitee.poplitee cu 25%. Densitatea-1025.Diametrul transversal al cordului este deplasat spre stingă. bilateral a a. .transparentă.

vîrtij.Suspendarea fumatului.5 prize pe zi. din stînga cu 30%. Diagnoza clinică: Diagnosticul pozitiv. iar celei interne cu 60% .scanarea duplexă a arterelor membrului inferior şi a arterelor brahiocefalice) poate fi montat diagnosticul clinic : Arteriopatie aterosclerotică periferică tip magistral.Stadiu III. Apariţia claudicaţiilor intermitente la mersul distanţei de 20-30m . în 4 . . a.prezenţa durerii în repaos reprezintă o indicaţie absolută către tratamentul chirurgical. VII. .Alimentaţie . Scanarea duplexă a arterelor brahiocefalice. .9.Orificiul a. restricţii în privinţa alimentelor bogate în grăsimi de origine animală.Ulterior a apărut durerea în timpul mersul (la început la distanţei de 200m iar apoi la distanţa de 50m).carotide comune este îngroşat.biologic echilibrată. HTA gr.tibialis posterior şi dorsalis pedis.orificiul este stenozat din dreapta cu 45%.carotide externe din dreapta este stenozat cu 15%. cînd au apărut primele acuze la parestezii şi senzaţii de răceală în membrul inferior.Orificiul a.poplitee. Denumirea operaţiei. Anestezie epidurală L I-II.carotide externe din stînga este stenozat cu 10%. .iar celei interne cu 30%. VI. Datelor paraclinice(angiografia. Tratament chirurgical.II.acufene.carotidă şi a.Lipsa pulsului pe a. .3mm. .Istoricul vieţii: Suferă de tabagism cu o vechime de 35 ani.Şuntarea ilio-femurală profundă pe dreapta.Cefalee.Istoricul actualei boli: Se consideră bolnav din anul 2000.Datelor obiective: Suflu sistolic pe a.orificiul a.La nivelul bifurcaţiei se determină plăci aterosclerotice. Complexul intimă-media a a.l. In baza datelor clinice: .Accentuarea zgll pe aortă şi deplasarea limitei matităţii relative a cordului spre stînga.Viteza fluxului sangvin aste de 130 m/s.Regim la pat.Acuze: Dureri în membrul inferior ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi la mersul distanţei de 20-30m.TA 180/110 mmHg. Tratament: Se recomandă efectuarea următorului tratament: .subclaviei drepte este stenozat cu o placă aterosclerotică cu 35%. afectarea segmentului iliofemural cu stenoză.femurală. Simpatectomie.

femurală profundă mai jos de locul ocluziei.femurală profundă.Se incizează fascia profundă. evitarea supraefortului fizic şi psihoemotional.Se efectuează şuntarea cu autovenă.Se găseşte a.Se suturează .In porţiunea proximală se aplică anastomoză termino-laterală cu a. Prognostic Prognosticul pentru viaţă este relativ favorabil în caz de suspendare a fumatului.iliacă externă.Marginea medială a m.Anestezie epidurală L I-IL Incizia verticală laterlă în triungiul lateral.respectării regimului alimentar.ln capătul distal se aplică o anastomoză termino-laterală cu a.rect al femurului se deplasează lateral.femurală superficială iar mai profund şi mai lateral de ea se află a. .sartorius şi m.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful