I.

Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: ZDROC DIONIS Vîrsta: 63 ani Sex: m. Naţionalitatea: moldovean Locul de trai: RAIONUL DONDUŞENI Starea socială: Căsătorit Profesia: tractorist

Diagnoza:
De îndreptare: Ateroscleroza obliterantă a membrului inferior. La internare: Ateroscleroza obliterantă. Stenoza a.carotide gr.II, stenoza a.femurale gr.III. Hipertensiune arterială gr.III.

II. Date subiective
Acuze:
Bolnavul, la data internarii (1 noiembrie) acuză la dureri in membrul inferior, ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi mersului la aproximativ 20 m pe loc drept.Cefalee,vertij, acufene.

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Pacientul se consideră bolnav din anului 2000 cînd au apărut primele acuze la parestezii, senzaţie de răceală în membrul inferior şi schimbarea culorii tegementelor.S-a adresat la neurologul din policlinică şi a primit tratament dar fără efect pozitiv.Ulterior au apărut durerile în membru în timpul mersului, el era nevoit după fiecare 200 m să se oprească pe cîteva secunde şi apoi să prelungească mersul.Pacientul acuza cefalee, mărirea tensiunii arteriale pînă la 150/110 mm Hg.Apoi durerile în membru au început să se intensifice Şi bolnavul era nevoit să se oprească la fiecare 40-30 m. El s-a adresat la spitalul din raion şi a fost trimis la SCR pentru investigaţii şi tratament.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
Bolnavul s-a născut în oraşul Donduşeni , este primul copil într-o familie cu doi copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani, are studii medii. A fost căsătorit, are doi copii. A lucrat mult timp în cooperativa agricolăr. Suferă de tabagism cu o vechime de nu mai puţin de 35 ani.I s-a efectuat tonsilectomia, în legătură cu tonsilită cronică. Bolnavului nu i s-au efectuat niciodată hemotransfuzii. Alergie la vaccinuri, medicamente, alimente, alţi alergeni - neagă. Contact cu bolnavi cu tuberculoză, boli venerice în anamneză - neagă.

. . Muşchii: Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător. fără pulsaţie. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de titirez ( semn de hiperfuncţie ) nu se determină. puţin îngreunată. Respiraţia este ritmică. Deformări globale sau locale . la palpaţie indoloră. Conştiinţa este păstrată. clară.5 cm. ganglionii limfatici cervicali palpator nu se determină. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui. Edeme nu se determină. fără fistule externe. Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată. Oasele: Palpator .şi subclaviculari.suferindă. turgorul păstrat. Sistemul limfatic: Palpator ganglionii submandibulari. palpator crepitaţii nu se determină. Examenul obiectiv ( status praesens): A. fragil. limba fără depuneri albicioase. unghiile tara luciu.deformaţie posttraumatică a claviculei stîngi.mucoasele roz-pale. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină. grosimea plicii în regiunea Traube este de 1. ambii hemitorace participă în actul de respiraţie. Tipul constituţional este normostenică ( unghiul epigastral este de 90° ). Cavitatea bucală . Sistemul respirator: Inspecţia: Forma cutiei toracice este conică. supra. Fosele supra. bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină. Puncte dureroase palpator nu se determină.şi infraclaviculare sînt păstrate. tonusul şi forţa musculară sînt în normă. Poziţia bolnavului este pasivă . restul oaselor vizual şi palpator fără deformaţii. Ţesutul adipos subcutanat: Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător. Examinarea pe sisteme de organe: Pielea şi mucoasele vizibile: Pielea e pală şi elastică. fără puncte dureroase la percuţie. uniforme de ambale părţi. Gîtul: Este simetric. frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 20/min. expresia feţei . „scapulae alatae" nu se determină. fără dureri sau deformaţii. Ochii cu luciul păstrat.III. Date generale: Starea generală a bolnavului este relativ satisfăcătoare. Părul este fără luciu. B. fragile. cervicali. axilari nu se determină. Articulaţiile: In toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor.

Sistemul cardiovascular: Pulsul: Pulsul este de 90/min. Inspecţia regiunii precordiale: Vizual şocul apexian nu se determină. Aria cîmpului Kronig Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm AuscuItaţîa:Frecvenţa respiraţiei este 20/min. sau diastolic nu se determină. pulsaţie epigastrală nu este prezentă. Limitele pulmonare apexiene a) anterioare b) posterioare 2. puterea. .Percuţia comparativă: Deasupra plămînului stîng sunet clar pulmonar. Pe a. suprafaţa aproximatim 2 . Frotaţie pleurală nu se determină.poplitei. ritmic. la percuţia regiunii inferioare .2. gheb cardiac. cu 2. Raluri nu se auscultă. amplituda... Şoc cardiac. freamăt catar sistolic. corelaţia inspir : expir este aproximativ 3 : 1 . tibialis posterior şi dorsalis pedis-absent. Palpaţia regiunii precordiale: Şocul apexian este situat în spaţiul intercostal 5 din stînga. deasupra plămînului drept.5 cm lateralal de linia medioclaviculară . Pulsul se determină bine pe arterele femurale.5 cm2. Percuţia topografică: 1. plin tensiunea şi amplituda pulsului pe artera radială sînt micşorate. rezistenţa şocului apexian sînt în normă.scurtarea sunetului pulmonar pînă la matitate. Respiraţie aspră.

genital: Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări . Tensiunea arterială: TA este 160/110 mm.Terrier şi Sclearov nu sunt prezente.la nivelul coastei 3. Inspecţia abdomenului: Abdomenul nu este mult mărit în dimensiuni.femurală. Regiunea anorectală: La inspecţie pielea fără fisuri sau fistule.hernii inghinale sau femurale. limita stingă a matităţii relative . Contracţiile sînt ritmice. Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92/min. fără noduli hemoroidali vizibili. Frotaţie peritoneală nu se determină. Simptomul Korte (rezistenţa dureroasă a peretelui abdominal în regiunea epigastrală. Simptomul Şciotkin . regulate. Configuraţia cordului este mitrală.Percuţia cordului: Percutor limita dreaptă a matităţii relative corduli se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta. Dimensiunea transversală a cordului este de 14 cm. simetric.Strajesco: Simptomul Mayo Robson ( durere la palpare în regiunea unghiului costovertebral stîng ) este negativ. . Percutor limitele ficatului şi splinei sunt în normă. fără hernii ale liniei albe . Hg. participă în actul respirator. Pe addomen nu se determină „capul meduzei" .dilatarea reţelei venoase superficiale la deschiderea anastomozelor porto-cavale în hipertensiune portală. Palpaţia superficială: La palpaţia superficială abdomenul indolor. Inspecţia venelor: Venele jugulare .carotidă şi a. tumefiere sau retracţii în regiunea lombelor.în spaţiul intercostal stîng 5. Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov . Sistemul uro . Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. în locul proiecţiei pancreasului) este negativ. Accentuarea zgomotului II la aortă.hiperemie.Blumberg (intensificarea durerilor la decompresia digitală bruscă a abdomenului) este negativ. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză. Pe membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite în volum. Auscultaţia arterelor:Se determină suflu sistolic la a. limita superioară . cu 2.percutor lipsa lichidului în cavitatea peritoneală. lateral de marginea sternului. Auscultaţia: Auscultativ . lateralal de linia medioclaviculară stîngă. Sistemul digestiv: Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-palidă. limba este curată. Simptomul Wahl (proeminarea ansei intestinale superior de locul oclutiei pe peretele abdominal) este negativ. Deasupra ficatului şi splinei frotaţie nu se auscultă. Simptoamele Courvoisier . pe linia parasternală stîngă. cu 1 cm.5 cm.nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă.Percuţia: La percuţia abdomenului nu se determină fluctuaţia lichidului.

9 Leucocite . Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior.4.1 3 9 Eritrocite 4. an.Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani ( dureri la efectuarea unor lovituri scurte. 7. Rezultatele analizelor: 1. analiza biochimică a sîngelui. patologia principală -Ateroscleroza obliterantă. analiza generală a urinei. Stenoza a.5 IC .Vorbirea clară. Scanarea duplexă a porţiunii extracerebrale a arterelor brahiocefalice.57 Eozinofile. Zone de hipo-.Se aplică pansament aseptic. 2.femurale. bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse. IV. coordonată. 5. stenoza a. 2. ECG. radiografia cutiei toracice. Dureri pe parcursul nervilor periferici nu se determină.II Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale: 1.9 Nesegmentate . 4. Locus morbi: Plaga postoperatorie situtată în regiunea laterală a triunghiului femural este curată.şi hiperstezii cutanate nu se determină.Ţesutul de granulaţie este prezent. 6. B. 8. Angiografia arterelor membrului inferior.2 Segmentate . hemoleucograma Hb . tară eliminări patologice. 3. Diagnoza prezumtivă: Pe baza datelor subiective şi obiective căpătate în rezultatul examinării bolnavului se poate presupune următorul diagnostic: 1. de intensitate mică pe regiunea lombară ) este negativ. Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu ( care vorbeşte despre îngustarea arterelor renale) nu se auscultă . Sistemul nervos: Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală.2 Limfocite -32 . concomitente: Hipertensiune arterială gr. analiza generală a sîngelui.carotide .0.

transparentă.Stenoza a. 3.Monocite . bilateral a a.poplitee. circulaţia se reface la nivelul a. Calcifierea părţilor cartilaginoase ale coastelor L-VII bilateral.8mmol\l 4. 6.4mmol.0.16.femurale profunde cu 70%. . . Aorta este densificată calcifîcate inelare la nivelul arcului aortei. Densitatea-1025. Glicemia-3.7 VSH. E CG: Ritm sinusal.3cm.8cm iar în infrarenal 1.8. indirectă . 7.femurale. 5. Viteza circulaţiei sangvine aste de 85m/s.poplitee cu 25%. Proteina-absentă. .Diametrul transversal al cordului este deplasat spre stingă.0.analiza biochimică a sîngelui: ureea .4.10 2.78 g/l. Frecvenţa-82.Axa electrică a cordului intermediară.Hipertrofia ventricolului stîng.Din dreapta se determină ocluzia a.femurale. Reacţia acidă.femurale profunde drepte.0. Concluzii: . circulaţia se reface la nivelul treimei distale. ASAT .6.1. Angiografia arterelor membrului inferior: Injectarea substanţei de contrast evidenţiază stenoza a.femurale.Din stînga se detrmină ocluzia a.Stenoza a.Stenoza a.4 mmoi. 8.poplitee cu 25%. directă. Radiografia cutiei toracice. ALAT-0.Pereţii aortei abdominale sunt îngroşaţi.Viteza fluxului sangvin-280 m/s.Dischinezia traheii.Bilateral se determină semne de pneumoscleroză.Diametrul ei în segmentul suprarenal este de l.11. proteine general .28 mmol. Analiza urinei: Cantitatea-100. Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior. Bilirubina generală . Culoarea-galbenă.

TA 180/110 mmHg. a.9.scanarea duplexă a arterelor membrului inferior şi a arterelor brahiocefalice) poate fi montat diagnosticul clinic : Arteriopatie aterosclerotică periferică tip magistral. din stînga cu 30%.Regim la pat. VI. iar celei interne cu 60% .vîrtij. Denumirea operaţiei.Stadiu III. cînd au apărut primele acuze la parestezii şi senzaţii de răceală în membrul inferior. VII.Orificiul a.iar celei interne cu 30%. Tratament chirurgical.femurală.Istoricul actualei boli: Se consideră bolnav din anul 2000. în 4 .l. Scanarea duplexă a arterelor brahiocefalice.Cefalee.Alimentaţie .biologic echilibrată.Acuze: Dureri în membrul inferior ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi la mersul distanţei de 20-30m.orificiul este stenozat din dreapta cu 45%. .Accentuarea zgll pe aortă şi deplasarea limitei matităţii relative a cordului spre stînga.Datelor obiective: Suflu sistolic pe a.prezenţa durerii în repaos reprezintă o indicaţie absolută către tratamentul chirurgical. Complexul intimă-media a a. . afectarea segmentului iliofemural cu stenoză.II.tibialis posterior şi dorsalis pedis.subclaviei drepte este stenozat cu o placă aterosclerotică cu 35%.carotidă şi a. Apariţia claudicaţiilor intermitente la mersul distanţei de 20-30m .Orificiul a.3mm.carotide externe din stînga este stenozat cu 10%. . Anestezie epidurală L I-II. Datelor paraclinice(angiografia. Tratament: Se recomandă efectuarea următorului tratament: .La nivelul bifurcaţiei se determină plăci aterosclerotice. Simpatectomie.carotide externe din dreapta este stenozat cu 15%.Istoricul vieţii: Suferă de tabagism cu o vechime de 35 ani. In baza datelor clinice: .carotide comune este îngroşat. .Viteza fluxului sangvin aste de 130 m/s. Diagnoza clinică: Diagnosticul pozitiv.orificiul a.Suspendarea fumatului.5 prize pe zi.Lipsa pulsului pe a. restricţii în privinţa alimentelor bogate în grăsimi de origine animală.Şuntarea ilio-femurală profundă pe dreapta.acufene.Ulterior a apărut durerea în timpul mersul (la început la distanţei de 200m iar apoi la distanţa de 50m). . .poplitee. HTA gr.

respectării regimului alimentar.Marginea medială a m.iliacă externă.Se efectuează şuntarea cu autovenă.sartorius şi m.ln capătul distal se aplică o anastomoză termino-laterală cu a.Anestezie epidurală L I-IL Incizia verticală laterlă în triungiul lateral.Se găseşte a. evitarea supraefortului fizic şi psihoemotional.rect al femurului se deplasează lateral.femurală profundă mai jos de locul ocluziei.Se suturează .femurală profundă.Se incizează fascia profundă.femurală superficială iar mai profund şi mai lateral de ea se află a. . Prognostic Prognosticul pentru viaţă este relativ favorabil în caz de suspendare a fumatului.In porţiunea proximală se aplică anastomoză termino-laterală cu a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful