I.

Date generale
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: ZDROC DIONIS Vîrsta: 63 ani Sex: m. Naţionalitatea: moldovean Locul de trai: RAIONUL DONDUŞENI Starea socială: Căsătorit Profesia: tractorist

Diagnoza:
De îndreptare: Ateroscleroza obliterantă a membrului inferior. La internare: Ateroscleroza obliterantă. Stenoza a.carotide gr.II, stenoza a.femurale gr.III. Hipertensiune arterială gr.III.

II. Date subiective
Acuze:
Bolnavul, la data internarii (1 noiembrie) acuză la dureri in membrul inferior, ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi mersului la aproximativ 20 m pe loc drept.Cefalee,vertij, acufene.

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Pacientul se consideră bolnav din anului 2000 cînd au apărut primele acuze la parestezii, senzaţie de răceală în membrul inferior şi schimbarea culorii tegementelor.S-a adresat la neurologul din policlinică şi a primit tratament dar fără efect pozitiv.Ulterior au apărut durerile în membru în timpul mersului, el era nevoit după fiecare 200 m să se oprească pe cîteva secunde şi apoi să prelungească mersul.Pacientul acuza cefalee, mărirea tensiunii arteriale pînă la 150/110 mm Hg.Apoi durerile în membru au început să se intensifice Şi bolnavul era nevoit să se oprească la fiecare 40-30 m. El s-a adresat la spitalul din raion şi a fost trimis la SCR pentru investigaţii şi tratament.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):
Bolnavul s-a născut în oraşul Donduşeni , este primul copil într-o familie cu doi copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani, are studii medii. A fost căsătorit, are doi copii. A lucrat mult timp în cooperativa agricolăr. Suferă de tabagism cu o vechime de nu mai puţin de 35 ani.I s-a efectuat tonsilectomia, în legătură cu tonsilită cronică. Bolnavului nu i s-au efectuat niciodată hemotransfuzii. Alergie la vaccinuri, medicamente, alimente, alţi alergeni - neagă. Contact cu bolnavi cu tuberculoză, boli venerice în anamneză - neagă.

deformaţie posttraumatică a claviculei stîngi. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de titirez ( semn de hiperfuncţie ) nu se determină. Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină. Tipul constituţional este normostenică ( unghiul epigastral este de 90° ).şi infraclaviculare sînt păstrate. Examenul obiectiv ( status praesens): A. Puncte dureroase palpator nu se determină. puţin îngreunată. uniforme de ambale părţi. supra. Cavitatea bucală .5 cm.suferindă. Ochii cu luciul păstrat. Examinarea pe sisteme de organe: Pielea şi mucoasele vizibile: Pielea e pală şi elastică. fără fistule externe. „scapulae alatae" nu se determină. Oasele: Palpator . la palpaţie indoloră. Date generale: Starea generală a bolnavului este relativ satisfăcătoare. turgorul păstrat. restul oaselor vizual şi palpator fără deformaţii. Sistemul limfatic: Palpator ganglionii submandibulari. expresia feţei . Părul este fără luciu. Fosele supra. Deformări globale sau locale ..III. fragil. B. Sistemul respirator: Inspecţia: Forma cutiei toracice este conică. clară. Gîtul: Este simetric. Conştiinţa este păstrată. Respiraţia este ritmică. axilari nu se determină. Poziţia bolnavului este pasivă . frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 20/min. fără puncte dureroase la percuţie. fragile. . ambii hemitorace participă în actul de respiraţie.mucoasele roz-pale. Articulaţiile: In toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor. fără pulsaţie. ganglionii limfatici cervicali palpator nu se determină. cervicali. bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui. palpator crepitaţii nu se determină. fără dureri sau deformaţii.şi subclaviculari. grosimea plicii în regiunea Traube este de 1. Edeme nu se determină. Ţesutul adipos subcutanat: Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător. Muşchii: Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător. tonusul şi forţa musculară sînt în normă. limba fără depuneri albicioase. unghiile tara luciu.

Percuţia comparativă: Deasupra plămînului stîng sunet clar pulmonar. la percuţia regiunii inferioare . Limitele pulmonare apexiene a) anterioare b) posterioare 2. suprafaţa aproximatim 2 .5 cm2. freamăt catar sistolic. Pulsul se determină bine pe arterele femurale. deasupra plămînului drept. Percuţia topografică: 1.poplitei. Pe a. Inspecţia regiunii precordiale: Vizual şocul apexian nu se determină.. puterea. gheb cardiac. Raluri nu se auscultă. . pulsaţie epigastrală nu este prezentă. cu 2. sau diastolic nu se determină. rezistenţa şocului apexian sînt în normă. amplituda. Frotaţie pleurală nu se determină.scurtarea sunetului pulmonar pînă la matitate..5 cm lateralal de linia medioclaviculară . Aria cîmpului Kronig Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga 4 cm superior de claviculă Procesus spinosus C 7 5 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm AuscuItaţîa:Frecvenţa respiraţiei este 20/min. Respiraţie aspră. ritmic. tibialis posterior şi dorsalis pedis-absent. Şoc cardiac. corelaţia inspir : expir este aproximativ 3 : 1 .2. Sistemul cardiovascular: Pulsul: Pulsul este de 90/min. plin tensiunea şi amplituda pulsului pe artera radială sînt micşorate. Palpaţia regiunii precordiale: Şocul apexian este situat în spaţiul intercostal 5 din stînga.

Inspecţia abdomenului: Abdomenul nu este mult mărit în dimensiuni.femurală. Accentuarea zgomotului II la aortă. lateralal de linia medioclaviculară stîngă.Terrier şi Sclearov nu sunt prezente. Contracţiile sînt ritmice. Palpaţia superficială: La palpaţia superficială abdomenul indolor.carotidă şi a.Percuţia: La percuţia abdomenului nu se determină fluctuaţia lichidului.5 cm. Simptoamele Courvoisier . participă în actul respirator. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză. Pe membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite în volum. Sistemul uro . Auscultaţia: Auscultativ . Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversală a cordului este de 14 cm. Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92/min. pe linia parasternală stîngă. simetric.genital: Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări . regulate. Inspecţia venelor: Venele jugulare . tumefiere sau retracţii în regiunea lombelor. .dilatarea reţelei venoase superficiale la deschiderea anastomozelor porto-cavale în hipertensiune portală. Sistemul digestiv: Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-palidă. Auscultaţia arterelor:Se determină suflu sistolic la a. Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov . fără noduli hemoroidali vizibili. lateral de marginea sternului. Pe addomen nu se determină „capul meduzei" .Blumberg (intensificarea durerilor la decompresia digitală bruscă a abdomenului) este negativ.nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă. în locul proiecţiei pancreasului) este negativ.hernii inghinale sau femurale. Frotaţie peritoneală nu se determină. Deasupra ficatului şi splinei frotaţie nu se auscultă. Configuraţia cordului este mitrală. fără hernii ale liniei albe . cu 2.la nivelul coastei 3.hiperemie. limita superioară . limba este curată. limita stingă a matităţii relative . Simptomul Şciotkin .percutor lipsa lichidului în cavitatea peritoneală. Simptomul Wahl (proeminarea ansei intestinale superior de locul oclutiei pe peretele abdominal) este negativ. Percutor limitele ficatului şi splinei sunt în normă.Percuţia cordului: Percutor limita dreaptă a matităţii relative corduli se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta. cu 1 cm.Strajesco: Simptomul Mayo Robson ( durere la palpare în regiunea unghiului costovertebral stîng ) este negativ.în spaţiul intercostal stîng 5. Regiunea anorectală: La inspecţie pielea fără fisuri sau fistule. Hg. Tensiunea arterială: TA este 160/110 mm. Simptomul Korte (rezistenţa dureroasă a peretelui abdominal în regiunea epigastrală.

Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior. 8. 3. Locus morbi: Plaga postoperatorie situtată în regiunea laterală a triunghiului femural este curată. Stenoza a. ECG.0. 7. 6. an. patologia principală -Ateroscleroza obliterantă.carotide .5 IC . Scanarea duplexă a porţiunii extracerebrale a arterelor brahiocefalice. bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse.2 Limfocite -32 . IV. hemoleucograma Hb . Zone de hipo-. concomitente: Hipertensiune arterială gr. 4. de intensitate mică pe regiunea lombară ) este negativ. 5.Vorbirea clară.şi hiperstezii cutanate nu se determină. stenoza a.9 Leucocite .femurale. Rezultatele analizelor: 1.57 Eozinofile. Sistemul nervos: Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală.II Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale: 1. Dureri pe parcursul nervilor periferici nu se determină. tară eliminări patologice. analiza generală a sîngelui.9 Nesegmentate . coordonată. Diagnoza prezumtivă: Pe baza datelor subiective şi obiective căpătate în rezultatul examinării bolnavului se poate presupune următorul diagnostic: 1. 2.1 3 9 Eritrocite 4. analiza generală a urinei.4.Se aplică pansament aseptic.Ţesutul de granulaţie este prezent. 2.2 Segmentate . analiza biochimică a sîngelui. B.Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani ( dureri la efectuarea unor lovituri scurte. radiografia cutiei toracice. Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu ( care vorbeşte despre îngustarea arterelor renale) nu se auscultă . Angiografia arterelor membrului inferior.

Bilateral se determină semne de pneumoscleroză.Pereţii aortei abdominale sunt îngroşaţi. indirectă . Reacţia acidă.Hipertrofia ventricolului stîng.78 g/l.Diametrul ei în segmentul suprarenal este de l.Axa electrică a cordului intermediară. Concluzii: .6. directă.10 2.femurale.28 mmol.3cm.7 VSH. .1. proteine general . Scanarea duplexă a arterelor membrului inferior.Viteza fluxului sangvin-280 m/s. 3.Monocite . Frecvenţa-82. circulaţia se reface la nivelul treimei distale.Stenoza a.poplitee cu 25%.analiza biochimică a sîngelui: ureea .Stenoza a.femurale profunde cu 70%.4mmol.8cm iar în infrarenal 1. bilateral a a.femurale profunde drepte. .Din dreapta se determină ocluzia a. ASAT .0. Calcifierea părţilor cartilaginoase ale coastelor L-VII bilateral.0.Stenoza a.poplitee.Dischinezia traheii.8mmol\l 4.16. Angiografia arterelor membrului inferior: Injectarea substanţei de contrast evidenţiază stenoza a. ALAT-0.8.Diametrul transversal al cordului este deplasat spre stingă.femurale.Din stînga se detrmină ocluzia a. Viteza circulaţiei sangvine aste de 85m/s. Glicemia-3. . circulaţia se reface la nivelul a.11.transparentă.4. Aorta este densificată calcifîcate inelare la nivelul arcului aortei. Proteina-absentă. 6. Radiografia cutiei toracice.femurale. Analiza urinei: Cantitatea-100. Bilirubina generală . 5. 8.0. Densitatea-1025. Culoarea-galbenă. E CG: Ritm sinusal.4 mmoi. 7.poplitee cu 25%.

în 4 .Datelor obiective: Suflu sistolic pe a.9.Viteza fluxului sangvin aste de 130 m/s. cînd au apărut primele acuze la parestezii şi senzaţii de răceală în membrul inferior.TA 180/110 mmHg. din stînga cu 30%.Istoricul vieţii: Suferă de tabagism cu o vechime de 35 ani.Alimentaţie .Istoricul actualei boli: Se consideră bolnav din anul 2000.Accentuarea zgll pe aortă şi deplasarea limitei matităţii relative a cordului spre stînga.subclaviei drepte este stenozat cu o placă aterosclerotică cu 35%.Acuze: Dureri în membrul inferior ce apar în repaos şi se intensifică în timpul nopţii şi la mersul distanţei de 20-30m.Suspendarea fumatului.Şuntarea ilio-femurală profundă pe dreapta. Tratament chirurgical. Tratament: Se recomandă efectuarea următorului tratament: .vîrtij. .Orificiul a. In baza datelor clinice: .II.Stadiu III.Cefalee.acufene.carotide externe din stînga este stenozat cu 10%.poplitee. Complexul intimă-media a a. Denumirea operaţiei.femurală.3mm.Regim la pat.orificiul este stenozat din dreapta cu 45%. Scanarea duplexă a arterelor brahiocefalice.biologic echilibrată. iar celei interne cu 60% .carotide externe din dreapta este stenozat cu 15%.Lipsa pulsului pe a.scanarea duplexă a arterelor membrului inferior şi a arterelor brahiocefalice) poate fi montat diagnosticul clinic : Arteriopatie aterosclerotică periferică tip magistral. Anestezie epidurală L I-II.l.orificiul a. HTA gr.carotidă şi a. a.carotide comune este îngroşat. . Datelor paraclinice(angiografia.prezenţa durerii în repaos reprezintă o indicaţie absolută către tratamentul chirurgical. Simpatectomie. VI. .Orificiul a.iar celei interne cu 30%.5 prize pe zi. Apariţia claudicaţiilor intermitente la mersul distanţei de 20-30m . . . afectarea segmentului iliofemural cu stenoză.La nivelul bifurcaţiei se determină plăci aterosclerotice.Ulterior a apărut durerea în timpul mersul (la început la distanţei de 200m iar apoi la distanţa de 50m). VII. .tibialis posterior şi dorsalis pedis. restricţii în privinţa alimentelor bogate în grăsimi de origine animală. Diagnoza clinică: Diagnosticul pozitiv.

In porţiunea proximală se aplică anastomoză termino-laterală cu a.Se efectuează şuntarea cu autovenă.Marginea medială a m.femurală superficială iar mai profund şi mai lateral de ea se află a.Se găseşte a.femurală profundă mai jos de locul ocluziei.Se suturează .Anestezie epidurală L I-IL Incizia verticală laterlă în triungiul lateral.respectării regimului alimentar.Se incizează fascia profundă.sartorius şi m.rect al femurului se deplasează lateral.femurală profundă. .iliacă externă.ln capătul distal se aplică o anastomoză termino-laterală cu a. evitarea supraefortului fizic şi psihoemotional. Prognostic Prognosticul pentru viaţă este relativ favorabil în caz de suspendare a fumatului.