Tema:Particularități anatomo-fiziologice ale sistemului

cardiovascular și hematopoietic

Abilități:
1.Examinarea copiilor cu afecțiuni ale sistemului cardiovascular și hematopoietic(palparea

ganglionilor limfatici,ficatului,splinei).

2.Determinarea frecvenței Ps la copii de diferite vîrste.

3.Determinarea tensiunii arteriale.

4.Determinarea palorii palmelor conform OMS.

5.Colectarea sîngelui din venă pentru analiza biochimică.

6.Analiza hemogramelor la copii de diferite vîrste.

7.Îngrijirea copiilor bolnavi.

8.Elaborarea și antrenarea convorbirii ,,Profilaxia anemiilor la copii’’.

1.Examinarea copiilor cu afecțiuni ale sistemului cardiovascular și hematopoietic(palparea

ganglionilor limfatici,ficatului,splinei).
Schema examinării copilului:
La efectuarea anamnezei e necesar să se țină cont de:
-prezența bolilor de sînge în familie sau neam
-legătura bolii cu maladia infecțioasă precedentă,vaccinarea,traumă
-dereglările poftei de mîncare(scăzută,parorexic ș.a.)
-durata bolii,tratamentul precedent,nivelul de însănătoșire
-schimbarea culorii urinei
La examinarea copilului e necesar să se dea atenție:
-la prezența cunoștinței,poziția în pat,reacția la examinare
-dezvoltarea fizică și starea de nutriție
-culoarea pielii și a mucoaselor vizibile(paloare,icter ș.a.)
-starea cavității bucale
-prezența erupției hemoragice,caracterul și paticularitățile localizării
-mărirea ganglionii limfatici
-mărirea și asimetria abdomenului
-forma și amplitudinea mișcărilor în articulații.
La palpare trebuie să se țină cont de:
-dimensiunile,sensibilitatea la durere,consistența,mobilitatea,numărul ganglionilor limfatici
periferici
-sensibilitatea la durere a oaselor și defectele țesutului osos
-temperatura pielii,deasupra articulațiilor,simte sa nu durere,se aude crepitație în momentul
mișcărilor active și pasive?
-dimensiunile ficatului și ale splinei,consistența lor,sensibilitatea la durere ș.a.
La percuție de atras atenția la:

1
-sensibilitatea la durere a oaselor plate și tubulare
-dimensiunile splinei și ale ficatului(în caz dacă ele nu se palpează).
La cercetarea analizei sîngelui periferic:
-de apreciat indicii sîngelui roșu(nivelul Hb,numărul de eritrocite,indicele de culoare,cantitatea de
reticulocite,starea osmotică a eritrocitelor,prezența anizocitozei,sferocitozei,policromatofile ș.a.) și
de comparat cu normele de vîrstă
-de apreciat cantitatea generală a leucocitelor,conținutul absolut și relativ al fiecărui tip de celule
aparte și de comparat cu normele de vîrstă
-de apreciat numărul de trombocite în mărimi relative și absolute,timpul de coagulare și hemoragie
-de apreciat viteza de sedimentare a hematiilor(VSH)
-de făcut o concluzie generală,după analiza sîngelui

Examinarea ganglionilor limfatici periferici se face prin palparea lor cu degetele arătătoare și
mijlocii ale ambelor mîini în mod simetric.Se palpează următoarele grupe de ganglioni
limfatici:occipitali,cervicali,situați de-a lungul marginii anterioare și posterioare a mușchiului
sternomastoidian,submaxilari,submentali,supra- și subclaviculari,axilari,cubitali,inghinali.Pentru
caracterizarea ganglionilor limfatici trebuie determinat
numărul(mulți,solitari),dimensiunile,mobilitatea,duritatea,sensibilitatea,concrescența întrei sau cu
țesuturile adiacente.Se crede că la copilul sănătos se pot palpa ganglionii mărunți solitari
cervicali,submaxilari,axilari,inghinali.Ei sînt de obicei moi,mobili,nedureroși.În bolile
infecțioase,tuberculoză,leucemie ș,a. în ganglionii limfatici se observă schimbări.Din sistemul
limfatic mai face parte inelul limfatic faringian Waldeier-Pirogov,care include amigdalele
palatine,faringiene și linguală.
Examenul amigdalelor palatine se face cu ajutorul spatulei,cu care se apasă rădăcina limbii
impunînd astfel copilul să deschidă larg gura.Cu mîna stîngă se fixează capul copilului.Amigdalele
copiilor de vîrsta fragedă sînt de regulă mici,cu suprafața netedă,neaderate cu pavilioanele.La copii
de vîrstă preșcolară și școlară amigdalele pot avea dimensiuni mai mari.În inflamarea acută și
cronică amigdalele suferă schimbări importante.
Prin palparea profundă a abdomenului se determină dimensiunile și starea ficatului și splinei.
Palparea ficatului se face cu toată suprafața palmei drepte din partea inferioară a
abdomenului,ajungînd în timpul unei inspirații adînci la marginea inferioară a ficatului.Mîna stîngă
fixează în acest timp cutia toracică a copilului.La copiii de 2-3 ani ficatul iese de sub arcul costal cu
1,5-2cm,marginea lui e moale,nedureroasă.La copiii mai mari,ficatul,de regulă,nu iese de sub
coaste.
Palparea splinei se face prin același procedeu ca și a ficatului.Se apreciază
dimensiunile,mobilitatea,duritatea,sensibilitatea splinei.
2.Determinarea frecvenței Ps la copii de diferite vîrste.
Materiale necesare: Cronometru sau un ceasornic obisnuit prevazut cu secundar.
Tehnica efectuarii: Pulsul poatre fi determinat pe oricare artera accesibila, pedioasa etc.In
practica curenta pulsul se ia, de obicei, la nivelul arterei radiale.La sugari pulsul poate fi luat si alt
loc in regiunea fontanelei mari neinchise.
La luarea pulsului, copilul trebuie sa fie in repauz fizic si psihic cel putin 5-10 minute, deoarece un
efort sau o emotie oarecare ar putea modifica valorile reale.Bratul copilului trebuie sa fie sprijinit,
cu muschii antebratului relaxati.Se repera santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu virful degetelor aratator, mijlociu si inelar de la mina dreapta,
exercitind o usuara presiune asupra santului repetat. Lasam sa treaca citeva pulsatii, apoi, cu
ajutorul secundatorului, determinam frecventa pulsului in decurs de un minut.
Dupa o practica oarecare, timpul poate fi redus la ½ sau ¼ minut, inmultind rezultatul respectiv cu
2 sau 4.
La luarea pulsului se va tine seama de: frecventa, ritmicitate, volum si tensiune.

2
 Pulsul poate fi inregistrat si pe cale instrumentala cu aparate speciale, care, prin intermediul
electronicii, transmit frecventa pulsului pe cadrele seciale.
La bolnavii spitalizati pulsul e determinat de doua ori pe zi si este notat pe foaia de
temperatura.În conditii fiziologice, frecventa pulsului variaza dupa sex, vÎrsta, talie, efort, pozitia
corpului, stari fiziologice.

În funcţie de vîrstă frecvenţa pulsului variază în modul urmator:

Nou-născut – 140- 160 pulsatii/min
Sugari – 120- 125 pulsatii/min
1-2 ani – 110- 115 pulsatii/min
2-3 ani – 105- 110 pulsatii/min
4-7 ani – 110- 90 pulsatii/min
8-12 ani – 75- 70 pulsatii/min
3.Determinarea tensiunii arteriale.
Materialele necesare: Stetofonendoscop, tonometru cu manjeta îngustă pentru copii cu
dimensiunile: sugari – 3,5×7 cm; 1-2 ani – 4,5×9 cm;3-4 ani 5,5×11 cm;5-7 ani – 6,5×13 cm; 8-10 ani
8,5×15 cm; dupa 10 ani – ca la adulti; solutii dezinfectante; burete.
Tehnica măsurării: Copilul este asezat in pozitie culcat sau sezind pe un scaun, rezemindu-si
bratul pe o masa. Manseta o aplicam pe brat in asa fel, ca incheietura cotului sa ramina libera.Sub
marginea inferioara a mansetei,deasupra arterei humerale aplicam fonendoscopul.
Cu balonasul de cauciuc este pompat aer in lumenul mansetei pina la disparitia pulsului
radial.Apoi, cu ajutorul ventilului, decomprimam aerul din manseta. In momentul cind este
perceput primul ton arterial, presiunea aratata de manometru reprezinta valoarea tensiunii
maxime sau sistolice, succedind contractia ventriculelor. Continuind decomprimarea, tonurile
arteriale scad treptat pina dispar complet.Presiunea din manseta, inregistrata pe manometru in
momentul cind tonurile arteriale dispar, reprezinta valoarea tensiunii minime sau diastolice din
artera.
Tensiunea minima constituie ½ sau 2/3 din cea maxima.
Nivelul tensiunii arteriale variaza in functie de sex, virsta si de activitatea fiziologica.Valorile
tensiunii arteriale le vom inregistra in foaia de temperatura.
La copii de diferite virste tensiunea arteriala poate fi determinată cu aproximaţie după formula,
propusă de profesorul
Molcianov: TA pina la 1 an 70 + n (n - virsta copilului in luni);
TA dupa 1 an 80 + 2n (n – virsta copilului in ani).
Dupa determinarea TA obiectele folosite sunt dezinfectate cu ajutorul buretelui .

4.Determinarea palorii palmelor conform OMS.

Paloarea palmelor se determină la examenul obiectiv,este un semn de anemie.Se ține cont de
etnie și rasă.
5.Colectarea sîngelui din venă pentru analiza biochimică.
Materiale necesare: Recipiente de sticla sterile, ace, garou, alcool etilic de 70`, tampoane sterile,
musama, manusi sterile, pernuta de musama, solutii dezinfectante, burete.
Tehnica colectarii: Recoltarea se face dimineata, pe nemincate, din venele (v.) fosei cubitale, v.
dorsale ale miinii, piciorului, v. jugulare, v. temporale superficiale, la sugari inclusiv epicraniene.
Asistentul isi va spala, mai intii, miinile de doua ori cu sapun, le va dezinfecta c alcool etilic de
70`,apoi va imbraca manusile sterile.
Bolnavul este culcat pe spate in patul sau ori pe o masa de examinare.I se dezveleste bratul ales,
sub care se asterne o musama, apoi o pernuta speciala.Bratul este tinut in abductie si extensie
maxima.Cu 5 cm mai sus de plica cotului i se aplica garoul elastic in asa fel, ca sa se opreasca

3
 complet circulatia venoasa.Apoi i se cere bolnavului sa-si stringa bine pumnul, marind astfel
presiunea venoasa locala, venele se dilata, devin turgescente si bine evidentiate.
Fluxul de singe poate fi activat prin inchiderea si deschiderea pumnului.
Asistentul fixeaza vena cu o mina, cu cealalta dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si cu acul
strapunge vena.
Dupa aparitia singelui la extremitatea libera a acului, singele este lasat sa se prelinga pe peretele
eprubetei (5-10 ml).
Dupa terminarea emisiei de singe, pe vena punctionata vom aplica un tampon imbibat cu alcool,
apoi scoatem garoul. Flexăm antebrațul spre braț cu menținerea tamponului timp de 3-5
minute.Dupa îndepărtarea tamponului, dezinfectăm locul puncției cu tinctură de iod și, dacă plaga
este mare, o vom acoperi cu un pansament steril.
Obiectele folosite sînt supuse dezinfectării.
6.Analiza hemogramelor la copii de diferite vîrste.
Odata cu inaintarea in varsta se produc modificari si in sangele periferic.
Eritrocitele ajung la dimensiunile celor de la adult pana la varsta de 5 ani. Durata de viata a eritocitului
creste la 120 de zile, iar numarul lor scade la 5 000 000/mm3 la varsta de 14 ani la baieti si 4 500
000/mm3 la fete. Hematocritul corespunde oscilatiilor numarului de eritrocite ajungand la o proportie de
42-45% la pubertate.
Reticulocitele se reduc la 7,50/00 in primul an si raman la aceasta valoare in restul copilariei.
Hemoglobina diminua la 11 g% in primii 2 ani, pentru ca apoi sa creasca progresiv pana la varsta de 14 ani
cand are valoarea de 16 g% la baieti si 14 g% la fete.
Leucocitele prezinta o scadere lenta dupa prima saptamana de viata pana la varsta de 4 ani, cand ating
valorile de 7 000 – 8 000/mm3. Pana la aceeasi varsta apare o neutropenie (30%) si o limfocitoza (60%). În
prima luna monocitele cresc la 9%, iar euzinofilele (2%) si bazofilele (0,5%) raman constante in cursul
copilariei. Formula leucocitara a adultului este atinsa la varsta de 5-6 ani.
În cursul copilariei trombocitele in numar de 150 000 – 300 000/mm3 se matureaza cu varsta, iar
activitatea trombopoietinei atinge valorile adultului la varsta de 4 luni.
Factorii de coagulare, indeosebi cei vitamino-K dependenti se normalizeaza intr-un interval scurt dupa
nastere.
Indicii de vîrstă ai hemogramei:
Indici Nou- născut Sugar 1-6 ani 6-12 ani
Hemoglobina g/l 170-240 110-140 110-150 110-150
12
F.eritrocite ×10 /l 4,3-7,6 3,5-4,8 3,5-4,5 3,5-4,7
Reticulocite % 3-51 3-15 3-12 3-12
9
Leucocite ×10 /l 10-24,5 6,5-13,5 5,0-12,0 45-10,0
VSH mm/oră 2-4 4-8 4-10 4-12
Neutrofile% 60-70 15-40 60-70 60-70
Limfocite% 20-30 40-70 20-30 20-30
Eozinofile% 0,5-6 0,5-6 0,5-7 0,5-7

7.Îngrijirea copiilor bolnavi.

Îngrijirea copilului cu anemie feriprivă se face ținînd seama de gravitatea bolii și de vîrsta
copilului.Cu excepția formelor grave ale anemiei,copiii sînt tratați acasă,unde li se creează condiții
optime de viață,alimentație,regim.Plimbările zilnice la aer liber,exercițiile fizice moderate se
prezcriu tuturor bolnavilor cu anemie ușoară sau medie.
8.Elaborarea și antrenarea convorbirii ,,Profilaxia anemiilor la copii’’.

Caseta 5. Profilaxia primară nespecifică

Antenatală(gravide):

4
  Alimentaţie echilibrată (cantitativ si calitativ)
 Plimbări la aer liber
Postnatală:
 Alimentaţie naturală cu implementarea complementului, a produselor ce conţin Fe în
timp util (în deosebi copiilor din grupul de risc)
 Folosirea amestecurilor adaptate suplimentate cu Fe (la copii alimentaţi artificial)
 Respectarea regimului zilei, plimbări la aer liber
 Profilaxia şi tratamentul rahitismului, hipotrofiei şi altor patologii asociate la copii de
vârstă fragedă
 Efectuarea lunară a analizei generale a sîngelui
Caseta 6. Profilaxia primară specifică
Antenatală:
 Tratamentul AF la gravide
 Suplimentarea aportului de fier prin preparate medicamentoase prolongate sau combinate
(Fe+ polivitamine) gravidelor la prima sarcina începînd cu a II-a jumătate a sarcinii, gravidelor
cu sarcină multiplă şi celor la a doua sarcină (şi mai mult) pe parcursul trimestrului II şi III.
Postnatală:
 Copiilor prematuri în dependenţă de gradul prematurităţii se administrează preparate
perorale de fier (sulfat de fier) în doză 3-5 mg/kg corp de la a 4-a săptămână de viaţă.
 Copiilor alimentaţi artificial şi celor din grupul de risc se vor recomanda amestecuri
adaptate îmbogăţite cu fier începând cu vârsta de 3-5 luni de viaţă, iar pentru prematuri
începând de la 1,5-2 luni de viaţă. Conţinutul de fier în amestecuri va fi de 3-5-8 mg/l amestec
în I jumatate a primului an de viaţă şi de 10-14 mg/l amestec în a II jumătate a primului an de
viaţă.
 Copiilor din grupul de risc (prematuri alimentaţi natural sau care nu au primit amestecuri
adaptate îmbogăţite cu fier, copii din sarcina multiplă, cu masa corporală mare la naştere, cu
creştere accelerată) li se recomandă administrarea profilactică a preparatelor de fier. Doza
zilnică de fier activ va constitui 2-3 mg/kg corp cu o durată de 1 lună şi cu verificarea indicilor
saguini.
Nota: Profilaxia AF va fi efectuată cu preparate perorale care vor fi administrate zilnic.