1.

Determinarea frecventei respiratiei la sugari

Scopul este evaluarea functiei respiratorii sau de a obtine infoirmatie utila despre sitemul respirator

Indicatii maladii ale sistmului respirator cardiovascular

Materiale necesare

 Cronometru
 Foaie de temperatura
 Stetofonendoscop

Etapele Motivatia actiunii

Se dezveleste pacientul Se asigura acces la cutia toracica
Se creeaza comod in DD sau sezind mama tine A/m alege un punct de pieptul copilului porneste
copilul in brate cu fata spre lucratorul medical cronometrul
ridicind haina copilului
Se urmaresc miscarile cutiei toracice sise numara
timp de un minut
Se observa respiratia nazala si bucala Se determina frecventa
Se stabileste tipul respiratiei
Se urmareste profunzimea miscarilor cutiei toracice
Se determina absenta sau prezenta tirajului
intercostal sau subclavicular
Se noteaza FR in foaia d etemperatura Este notarea cifrica
Se noteaza in dosarul de ingrijire frecventa tipul si
pronfunzimea respiratiei
Se inveleste pacientul Pentru a evita supraracirea

2.Determinarea pulsului la copii mici

Scopul:DE A OBTINE informatii despre starea functionala a inimii si vaselor sangvine.

Indicatii in necesitate

Materiale necesare

 Ceas cu secundar
 Foaie de temperatura
 Dosarul de ingrijire

Etapele Motivatia actiunii

Mama se informeaza despre necitatea acesetei
examinari
La copilul sugar se recomnda supraveghierea
batailor inimii si interpretarea lor
Copilul este dezbracat la cutia toracica partea
anterioara
Asistenta urmareste cu ochii pentru a fixa socul
cardiac sau socul apexian
Daca este necesar asistenta medicala va palpa
regiunea cordului cu degetul aratator
Se fixeaza timpul si se numara bataile cardiace
timp de 1 min
La sugarul mai mare este posibila palpatia pulsului
Ca se inteleaga si sa coopereze
Permite o determinare mai precisa a functiei
cardiace
Pentru acces mai comod la inima
La copii se observa bataile inimii vizibile
Se cere ca aistenta m,edicala sa palpeze avind mina
curata calda si unghiile scurt taiate.
De asemenea la copilul mai mare de 1 an.
la artera radiala cu un deget
Cifrele activtatii cardiace timp de 1 min se noteaza
in dosarul de ingrijire foaia de temperatura fisa de
observatie
Dupa examinarea copilului este imbracat si se
instaleaza comod in patuc

3.Determinarea stridorului tirajului cutiei toracice respiratie astmatiforme.

Materiale necesare

 Cronometru
 Foaie de temperatura
 Stetofonendoscop

Etapele Motivatia tehnicii

Copilul trebuie sa fie linistit in repaus fizic si psihic Pentru a determina dereglarile in timpul respiratiei
Toate observatiile le facem la distanta Pentru a stresa copilul
Vizual observam daca e vadit tirajul cutiei toracice
Observam daca la inspiratie are loc retractia sub
rebordul costal drept sau sting
Ascultam atent zogomotele produse la expiratie Respiratia ingreunata si aspira
pentru depistarea respiratiei astmatiforme
Determinarea frecventei respiratiei se face timp de Se aude sueratura la expiratie
1min
A/m urmareste miscarile cutiei toracice si numara
inspiratiile
La sugari si tine fonendoscopul linga nasucul Dupa miscarile de ridicare a peretelui toracic
copilului in timpul somnului
Datele obtinute se inregistreaza in foaia de
temperatura

4.Determinarea tensiunii arteriale

Definitie T/a este presiunea exercitata de singele circulant asupra peretilor arteriali

Obiectivul supravegierea functiei inimii si a vaselor sanguine cu depistarea modificarilor patologice ale
tensiunii arteriale

Materiale necesare

 Tensometru
 Fonendoscop
 Tampoane de vata
 Alcool etilic 70 grade
 Foaie d etemperatura
 Pix

Cerinte fata de tehnica:

Aparatele vor fi verificate anual de specialist

Etapele Mativatia actiunii

Pregatirea pacientul psihologica si fizica repaus 10- Emotiile influenteaza valorile TA
15 min
Asistenta medicala isi spala miinile cu apa Prevenirea infectiilor nosocomiale
curgatoare si sapun
Miina semiindoita in cot la nivelul inimii fixata pe
suport muschii relaxati palma in sus
Aplicarea mansetei pe bratul copilului are loc cu 3- Evitarea comprimarii in excesive a aretrei humerale
5 cm mai sus de fosa cubitala sub manseta sa
incapa liber cu un deget
Palpeaza artera humerala si aplica membrana Determinarea locului optim pentru aplicarea
fonendoscopului pe ea fonendoscopului
Deschide ventilul pomei de aer Decomprimarea aerului prin manseta.

Fixeaza pe manometru momentul aparitiei primului Inregistrarea TA maxima

zgomot la artera
Continua decomprimarea fixind disparitia undei Inregistrarea Ta MINIMA
pulsatile
Se evacueazaa tot aerul si se mai repeta o data Obtinerea valorilor cit mai reale
masurarea TA cu interval de 2-5 min
Se noteaza in foaia de observatie clinica Pastrarea informatiei espre valorile TA
Se aseaza la loc materialele si se dezinfecteaza Respectarea normelor sanitaro-igienice

5.Determinarea semnelorde deshidratrare la copii cu diaree

Scopul.de a ingriji corect copilul cu deshidratare si de a restabili echilibrul hidroelectrolitic

Indicatii prezenta semnelor deshidratarii si la indicatia medicului

Materiale necesare.

 Solutie rehdron ceai

 Biberon
 Lungurita
 Sortulet
 Sisteme de perfuzii i/v
 Necesarul pentru punctia venoasa
 Solutii sterile pentru perfuzii

Etapele Motivatia actiunii

Se va preciza cauza deshidratarii Pentru a inlatura sau a o reduce
a/m precizeaza manifestarile semnele deshidratarii Umiditatea limbii buzelor pielii DT ,P,TA bilantul
hidric masa corporala
a/m selecteaza prescriptiile medicului Pentru a preciza volumul hidratarii necesar si calea
de hidratare
Se pregateste tot necesarul pentru hidratarea Perorala sau parenterala
indirecta
a/m trebuie sa aiba mainile curate Combaterea infectiei
Hidratarea orala se efectueaza cu solutie Rehidron Valabila 24 ore
pregatita proaspat
Se efectuaeaza hidratarrea cu beberonul sau In dependenta de visrta sugarului
lingurita
Se hidrateaza conform cerintelor respectind La indicatia medicului
urmatoarele:

Planul A se administreaza Rehidron cite 50-100 ml

dupa fiecare scaun lichid/Cite o lingurita fiecare 2-
3 min
Planul B se calculeaza bilanul hidric Este calculat de medic
Se calculeaza volumul de lichid pentru hidratarea 75ml*masa in kg
in timo de 4 6 ore In dependenta de pierderi
Se hidrateaza cu biberonul sau lingurita fiecare 2 -3 Doza unica
min in cantitate 5-10 ml pe parcusurul a 4 -6 ore.
Se va urmari efectul hidratarii prin reducerea
semnelor de deshidratare
Se va cintari copilul pina la inceperea hidratarii si Daca MCR masa corporala reala nu scade e efectul
peste 4-6 ore de hidratare poxitiv al hidratarii
In starile grave hidratarea se efectueaza parenteral La indicatia medicului
prinperuzii i/v.
Concomitent se va continua hidratarea perorala
planul A
Daca deshidratrea este cauzata de voma se
efectueaza si ingrijirile respective
Daca deshidratarea este cauzata de diaree se fac
ingrijirele respective

Determinarea semnelor de deshidratre la copii cu diaree

Semne digestive Deshidratare negativa Deshidratare moderata Deshidratre severa

Starea generala Satisfacatoare Irascibil iritant Letagic
Cum bea Obisnuit Bea lacom Nu poate bea
Ochii Normali Putin infundati Foarte infundati
Plica cutanata Revine repede Revine incet pina la 2 s Revine foarte incet

6.Colectarea materiilor fecale la ouale de helmenti

Definitie este o metoda de depistare a helmintiazei la copii

Obiectivul cu scop de identifcare a oualelor de helmenti

Indicatii suspectie la helmentiaze

Cerinte fata de dexteritate

In timpul colectarii se respecta regulile deigiena

Analiza serecolteaza in institutiile medicale

Recoltarea e acceptata inaintea toaletei intime a copilului

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea asistentului medical : a/m se spala pe Asigurarea conditiilor igienice
maini si imbraca manusile
Pregatirea materialelor
Recipient de plastic cu lingurita
Ser fiziologic
Manusi sterile
Solutii dezinfectate
Perie
Pregatirea pacientului Asigura dreptul parintilor la informare
Psihologica informeaza mama despre necesitatea Calmeaza copilu
sitehnica recoltarii Faciliteaza recoltarea
Asistenta medicala se spala pe maini imbraca Asigurarea conditiilor igienice
manusile
Dupa defecatie asistenta medicala recolteaza cuo
linguria de plastic materialul din 2-3 locuri din
fecalele de pe scutec sau din olita
Se recolteaza in jur de 15-20gr din produsele
eliminate
Se fixeaza dopul
La recipient se anexeaza o etichita unde se indica Respectarea cerintelor fata de recoltare
numele copilului sectia scopul data si ora
recoltarii.Materialul insotit de documentatia
medicala este expediat la laborator
Dupa finisarea recoltarii copilul este transportant in
salon

7.Tehnica imunizarii cu vaccinul HVB.

Definitie-HVB este provocata de un virus care afecteaza ficatul.Virusul se transmite pe cale

sangvina.

Materiale necesare:

 Fiola cu vaccinul HVB

 Seringi sterile cu destinație speciala pentru imunizare
 Alcool etilic de 70 grade
 Tampoane sterile
 Manuri sterile
 Solutii dezinfectate

Nr Etapele Motivatia acțiunii

1 Asistenta medicala isi spala Prevenirea infectiilor
mainile cu sapun sub apa nosocomiale
curgatoare se dezinfecteaza
maiinile imbraca manusi sterile
2 Va sterge flaconul si capacul cu Evitarea aparitie complicatiei
alcool etilic.Introduce seringa
in flacon si aspira din ei 0,5ml
de vaccin
3 Va dezinfecta locul ales pentru Pentru a evita infectarea
imunizare cu tampoane
imbibate in alcool de 70 grade
4 Printr-o miscare energica
asistentul va introduce
intramuscular acul si va injecta
vaccinul
5 Dupa scoaterea acului va Respectarea dozarii
tampona locul cu vata imbibata
cu alcool etilic de 70 grade
6 Amenajarea locului de lcuru Prevenirea infectiei
 utilajului folosit va dezinfecta
conform ordinilor in
vigoare.Vaccinul ramas in fiola
deschisa este valabil 24 ore.

8.Colectarea materiilor fecale la examenul Bacteriologic

Definitie este o metoda de depistare a bacteriilor

Obiectivul cu scop de identifcare a bacteriilor

Indicatii

Suspectie a unor patologii microbiene

Cerinte fata de dexteritate

 Prevenirea lezarii mucoasei rectale

 In timpul colectarii se respecta regulile de igiena
 Analiza se recolteaza in insitutiile medicale

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea asistentul medical asistenta medicala se Asigurarea conditiilor igienice
spala pe miini de doua ori cu sapun le
dezinfecteaza si imbraca manusile
Pregatirea locului prelucreaza suprafata nachetei Asigurarea conditii igienice
Pregatirea materialelor Faciliteaza recoltarea
Eprubete sterile cu anse metalice prevazute cu dop
Lichid conservant glicerina cu alcool ser fiziologic
cu glicerina
Documentatia medicala
Solutii dezinfectate
Manusi
Pregatirea parintilor si a copilului Asigura dreptul parintilor la informare
Psihologica informeaza parintii despre necesitatea Calemaza copilul
investigatiei copilul se linistete Faciliteaza recoltarea
Fizica
Pozitionarea copilului in decuibt lateral sau pe
spate(sugarii)
Asitenta medicala se spala pemiini imbraca Asigurarea conditiilor igienice
manusile
Cu o mina indeparteaza fesele iar cu cealalta Asigura eficaitatea recoltarii
introduce ansa in rect la o distanta de 3-6 cm si prin
citeva miscari de rotatie va recolta materialul de pe
mucoasa rectala.
Dupa recoltarea se face din plosca aceasta trebuie
sa fie uscata si sterila.Materialul va fi colectat din 3
parti ale scaunului din partile cu continut mucos si
cu puroi.
Materialul recoltat seplaseaza in eprubeta fara a
atinge peretii acesteia
Se complementeaza documentatia de insotire si Respectarea cerintelor fata de recoltare
materialul recoltat se expediaza la laboratorul
bacteriologic nu mai tarziu de 3ore in conditii
urbane si 6 ore in conditii rurale.
Peste citeva minute se verifica starea generala a
copilului
Dupa finisarea colectarii obiectele folosite plosca
bagheta sunt supuse dezifectarii

9.Colectarea frotiului din nas si faringe

Secretia faringiana

Indicatii

Pentru diagnosticul faringelor si anginelor streptococice pentru confirmarea diagnostoicului de difetrie

pentru diagnosticul bateriologic al altor angine bacterien,fungige virale pentru depistarea starii de
puratator de streptococus pyogenes si de corynebacterium diphteriae.

Materialele necesare

 Tampoane de uz general
 Apasator de limba
 Sursa delumina
 Masca pentru protectia celui ce recolteaza.

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea pacientului se anunta si se explica Asigurarea dreptului pacinetului la informatii
tehinca si necesitatea procedurii ulterioare
importnata efectuarii sale
Recoltarea se face dimineata fiind interzise Efectiarea corecta a probei
garagrismele cu antiseptice spalarea dintilor
Se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre lumina Asigurarea confortului si facilitatile executarii
gitul in usoara exyensie si ceafa sprijinita pe
perete
In conditii de iluminare adecvata dupa Efectuarea tehnicii
deschidearea larga a gurii se deprima baza
limbii cu apasatorul steril si in timp ce pacientul
pronunta litera A se sterg cu tamponul ferm dar
nu brutal amigdalitele si peretle posterior al
faringelui vizind in special orice zona inflamata
ulcerata cu depozite purulente sau cu false
membrane.Cind exsta false membrane acestea
se detaseaza de la periferie iar mucoasa
subjacenta trebuie tamponata
Atit la indroducere cit sila scoaterea tamponului
din faringe nu trebuie sa se atinga baza limbii
sau palatul moale.
Dupa recoltarea tamponul se reindroce in tubul
protector etichitat cu numele si prenumele
pacientului denumirea produsului recoltat sectia
de unde provine data si ora recoltarii

Secretia nazala

Indicatii
Se recomnda pentru diagnosticul uneor viroze respiratorii sau pentru depistarea starii de purtator de
Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes.

Materaile necesare

 Sursa de lumina tamponul nazal

 Masca pentru protectia celui ce recolteaza

Tehnica executarii

Pregtirea pacientului se anunta si se explica Asigurarea dreptului pacientului la informatii

tehnica si necesitatea procedurii ulterioare
imposrtanta efectuarii sale
Se ia copilul in barte se fixeaza membrele si se Pentru a puteaefectua recoltarea fara complicati
intoarce spre lumina
Se sterge pe rind vestibulul foselor nazale cu Efectuarea recoltarii probei
tamponul de uz general umctat cu solutie salina
izotona
Se amenajeaza locul de lucru Mentonerea regimului sanitaro-igienic.

10.Aplicarea termoforului la copii.

Definitie termoforul de cauciuc este un rezervor cu capacitatea d 1,2 sau 3 litri de forma dreptunghiulara
cu dop care se insurubeaza.

Obiectivul ca remediu terapeutic cu efect antiinflamator analgezic si vasodilatator.

Cerinte fata de tehnica.

Termoforul de cauciuc e necesar de prelucrat.

Materiale necesare

 Termofor
 Prosop sau scutec
 Apa fierbinte cu T =60-80 grade celsius.
 Termometru de apa.

Etapele Motivatia actiunii

Se anuntamama si se xplica necesitatea tehnicii Asigurarea dreptului pacientului la informatii
a/m cu mina stinga tine termoforul vertical iar
cu mina dreapta toarna apa
Se toarna ½ sau 2/3 din volumul termoforului
Aerul din termoforul se scoate comprimind
aparatul cu miina pe o suprafata neteda si tare
pina ce apare apa in gitul lui apoi se
insurubeaza
Se verifica etansietatea tinindu-l rasturnat Pentru a evita complicatiile
citeva minute
Se inveleste in prosop ori scutec
Reorganizarea locului de lucru dupa utilizare
termoforul se goleste si se suspenda cu gura in
jos pentru a se scurge toata apa din el inainte de
a-l inchide se introduce putin aer pentru a
preveni lipirea peretilor
Termoforul de cauciuc se de dezinfecteaza Prevenirea raspindirii infectiei

11.Aplicarea pungii cu gheata la copii.

Scopul:Terapeutic,hemostatic,hipotermic anestiziant.

Indicații:in hemoragii hipertermii contuzii luxatii entorse dureri perioada postoperatorie.

Materiale necesare

 Punga cu gheata
 Scutec sau prosop
 Apa cere sau ghiata
 Congelator
 Suport pentru suspendarea pungii cu gheata
 Solutie dezinfectata

Nr Etapele Motivatia actiunii

1 Se precizeaza indicatiile si locul Locul depinde de indicatia
aplicarii medicului
2 Se dezinfecteaza suprafata Combaterea infcetiei
pungii cu gheata
3 Se umple lumenul cu bacatele Bucatele se farima mici
de gheata din congelator ca sa
fie pe jumatate sau 2/3 din ea
4 Se fixeaza bine dopul Sa nu curga apa la topirea
ghetii
5 Se asteapta citeva minute pina Prin topirea marginile
a incepe sa se topeasca gheata bucatilor de gheata se rotujesc
se evita traumarea pungii si a
bolnavului
6 Daca nu este gheata se toarna
apa rece in punga de gheata 2/3
din ea
7 Se va evacua aerul din punga Prin comprimarea peretilor
8 Se fixeaza bine dopul cind apa Sa nu curga apa
ajunge la orificiul pungii
9 Se inveleste punga intr-un Se evita supraracirea pielii
prosop sau scutec
10 Se aplica punga cu gheata pe
regiunea indicata
11 Se lasa 15-20 min apoi se scoate Pentru a evita degeraturile
pe 10-15 min
12 Se fixeaza punga pe locul Se asigura comoditatea
necesar sau se suspenda pe un
suport deasupra capului
pacientului la 3-5 cm
13 Se schimba continutul pungii Daca este necesar continuarea
din 3 in 3 ore aplicarii pungii
14 Se verifica periodic locul unde Dupa aspectul pielii se evita
e aplicata punga degeratura
15 La sfirsit se vareorganiza locul Combaterea infectiei
de lucru.
12..Aplicarea tubului de evacuare a gazelor

Definitie esteoprocedura de eliberare a gazelor din intestin

Obiectivul evacuarea gazelor din intestin

Pregatirea materialelor necesare

 Tub elastic sterul cu 2-3 orificii la un capat

 Cuva renala
 Manusi sterile
 Tamspone de vata
 Ulei vegetal steril pentru lubrifiere
 Recipeint pentru resturi
 Musama
 Scutec

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea asistentului medical se spala pe maini si Se asigura cinditiiigienice
imbraca manusile
Informarea parintilor despre necesitatea procedurii Asigura dreptul parintilor la informatie
Copilul este dezbracat si culcat pe masuta de Pentrua preveni traumatizarea mucoasei intestinale
infasat in decubit dorsal
Sub fesele copilului se asterne o musama si de Protejeaza lengeria copilului
asupra un scutec
Asistenta medicala se spala pe maini
Tubul se tine cu o pensa sterila si se lubrifiaza cu
uleiul vegetal capatul rotungit pe lungimea de 5-15
cm

Cu mina stinga se desfac fesele iar cu cea dreapta

se introduce capatul rotunjit al tubului
Tubul se introduce cu miscari de rotatie si inaintare Profilaxia traumatizarii mucoasei intestinale
la distanta de 5-15cm sugari 7-8 cm 1-3 ani 8-10
cm mai mari de 3 ani 10-15cm
Capatul extern al tubului se vaplasa intr-un scutec Asigura conditiile igienice
impaturit
a/m va facemasaj usor al abdomenului
Tubul se va mentine in lumenul intestinal timp de Stimularea eliminarii gazelor
30 min 1 ora
Peste 30 min 1 ora tubul se extrageatent din intestin Pinala atingerea rezultatului
a/m spala regiunea anala a copilului si o usuca cu Profilaxia traumatizarii mucoasei intestinale
un servetel de tifon
Supraveghierea pacientului documentarea si Evidenta efectuarii procedurii si monitorizarea
reorganizarea locului demunca starii copilului

13.Ingrijire copiilor in varsaturi

Definitie voma- eliminare brusca acontinutului stomacului prin gura.Ea poate fiperiferica si
centrala.Voma periferica are loc in afectarea sistemului digestiv.Voma centrala in afectarea sistemului
nervos.

Scopul
  Ajutarea bolnavului
 De a preveni patrunderea meselor vomitive in caile respiratorii
 De a preveni cantitatea si culoarea meselorvomitivee
 De a proteja lengeria
 De a preveni deshidratarea

Materiale necesare

 Scutec
 Prosop
 Tavita renala
 Apa fiarta
 Lingurita
 Musama
 Para de cauciuc
 Aspirator electric
 Manusi de cauciuc

Tehinca executarii

Etapele Motivatia actiunii

La aparitia vomei trebuie calmat copilul si mama Prin comunicare explicatie incurajare pentru a
reduce frica
Asistenta medicala imbraca manusile de cauciuc Pentru protectie
Se pregatesc materialele necesare Seasigura acces comod
Se serveste tavita renala la gurita copilului Pentru masele vomitive
Pozitia copilului in decibit lateral sau pozitie Pentru a evita aspirarea si asfixia
sezinda
Sub barbie se fixeaza sort de musama un scutec Pentru a proteja lengeria
In timpul vomei se sprijina capusorul la frunte Pentru a preveni caderea copilului
Dupa voma asistenta medicala aspira resturile Pentru a evita patrunderea secretiilor in caile
secretiile din cavitatea bucala si nazala cu para de respiratorii
cauciuc sau aspiratorul electric
Se sterge gurita cu un prosop individual Igiena cavitatii bucale
Se clateste gurita in portii micic
La copii pinala 6 luni nu se clateste gurita dar se Pentru a preveni repetarea vomei
inlatura resturile din cavitatatea bucala si se
umezeste cavitatea bucala si limba
Asistenta medicala supraveghiaza culoarea Pentru a evita complicatiile cea mai frecventa
cantitatea meselor vomitive si frecventa vomelor complicaie este deshidratarea
In vome repetate se va stabili gradul de Se masoara lichidul pierdut cu voma
deshidratare
Copilul se va hidratat si alimenta la indicatia Se hidrataeza cu rehidron cu lingurita sau
medicului biberonul

14.Tehnica imunizarii cu vaccinul BCG.

Vaccinul BCG este un remediu pentru profilaxia tuberculozei care este compus din bacterii vii
attenuate de tuberculoza.

Materiale necesare
  Seringi getabile cu destinatie speciala pentru vaccinarea BCG-0,1ml
 Seringi getabile cu volumul volumul de 2 ml
 Flaconul cu vaccine
 Solutie izotonica sterile NaCl
 Tampoane sterile
 Alcool etilic 70 grade
 Manusi sterile
 Solutii dezinfectate

Nr Etapele Motivatia actiunii

1 Pregatirea psihologica a mamei Asigurarea dreptului pacientului
explicarea necesitatii efectuarii la informative
tehnicii
2 Pregatirea pozitiei copilului Pozitia corecta a pacientului in
timpul efcetuarii procedurii
influenteaza calitatea procedurii
3 Asistenta medicala isi spala Prevenirea infectiilor
miinile cu sapun sub apa nosocomiale
curgatoare se dezinfceteaza
miinile imbraca manusi sterile
4 Va aspira in seringa 2 ml de
solutie izotonica de NaCl pe care
o va transfera in flaconul cu
vaccine uscat.Continutul
flaconului il va agita pina la o
suspensie omogena
5 Cu seringa cudestinatie speciala Evitarea aparitie complicatiilor
va aspira pentru imunizare BCG
0,1ml de vaccine diluat
6 Va evacua aerul si o parte din Evitarea aparitie complicatiei
vaccine pentr a lasa strict
0,05ml de solutie la n.n
7 Vat rata de doua ori pilea cu Pentru a Evita infectarea
tampoane diferite imbibate cu
alcool etilic de 70 grade
8 Strict intradermal la limita Asigurarea dozarii corecte
treimii superioare si medii a/m
va injecta vaccinul.respectind
corect tehnica de administrare
local se va forma un infilatrat de
4-5 mm care se va reabsorbi
peste 20 min.
9 Dupa administrarea vaccinului Respectarea dozarii
asistentul nu va sterge locul
injectat
10 Amenajarea locului de lucru Prevenirea infectiei
utilajului olosit se dezinfecteaza

15.Colectarea materialului din faringe pe placa Petri in pertussis.

Indicatii:efectuarea exsudatului faringian se recomanda pentru diagnosticul tusei convulsive.

Materiale necesare:tampoane de uz general sursa de lumina masca (pentru protectia celui ce
recolteaza,)cutia petri apasator de limba.

TEHNICA EFECTUARII

 Pregatirea pacientului se anunta si se explica tehnica si necesitatea procedurii

ulterioare,importanta efectuariii sale.
 Recoltarea se face de dimineata fiin interzise gargarismele cu antiseptic spalarea dintilor.
 Materialul este colectat in timpul accesului pe cutia petri,tinuta in fata bolnavului la distanta de 5-
8 cm timp de 10-30 sec.
 Apoi se trimitela laboratorpentru aflarea diagnosticului

16.tehnica probei mantoux cu 2 UT.

Obiectivul:de apreveni complicatiile

Cerinte fata de tehnica:

 Sa se respecte regimul de igiena

 Se utilizeaza seringi sterile si de unica folosinta

Materiale necesare

 Seringi tuberculinice cu volum de 1ml

 Ace cu lungimea de 1cm
 Tuberculina
 Tampoane de vata
 Alcool etilic 70 grade
 Manusi sterile
 Solutii dezinfectate

Nr Etapele Motivatia actiunii

1 Asistentul medical se spala pe Asigurarea conditiilor igienice
miini
2 Isi imbraca manusile sterile si Asigurarea conditiilor igienice
pregateste necesarul
3 Se verifica data si luna expirarii Asigurarea condtiilor igienice
preparatului
4 Se aspira in seringa 0,2 ml de
solutie tuberculinica dupa
evacuarea aerului sa ramina
strcit 0,1 ml
5 Proba este efectuata in treimea
a antebratului
6 Pielea antbratului o Efectuarea probei matoux
dezinfectam cu alcool etilic apoi
o uscam cu un tampon steril
 dupa care strict intradermal se
introduce Solutia tuberculinica
7 Local se va forma in norma un
infiltrate cu diametrul 3-4 mm
care se reabsorbe peste 20 min
8 Citirea rezultatului –peste 72
ore
9 Prezenta acopuncturii hiperimie Negative
de orice dimensiuni si papula cu
diametrul de 1-9mm
10 Papula cu diametrul 10-16 mm Pozitiv
11 Papula cu diametrul 17 mm cu Hiperlaergic
dimensiuni diferite insotite de
necroza
12 Amenajarea locului de lucru Utilajul folosit este dzinfectat

17.Instilarea picaturilor in nas ochi urechi??????????????

18Administrarea diazepamului intrarectal in convulsii conform CIMC

Definitie.administrarea rectala este o metoda de administrare amedicamentelor la copii cel mai des fiind
administrat Diazepamul in caz de convulsii febrile

Indicatii

 Convulsii epileptice
 Premedicatie in chirugie sau inaintea procedurilor diagnostice si camedicatie postoperatorie.
 Hipertonie musculara
 Convulsii febrile

Cerinte fata de tehnica

 In timpul administrarii medicamentelor se respecta regulilor de igiena

 Procedura poate fi efectuata atit in instituita medicala cit si la domiciliu de catre ingrijitor

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea asistentului medical a/m se spala pe Asigurarea conditiilor igienice
miini imbraca manusile
Pregatirea locului eliberrarea si prelucrarea Asiguarea conditiilor igienie
suprafetei mesei
Pregatirea materialelor
Manusi sterile
Fiola cu dizepam
Seringa tuberculinica
Pregatirea parintilor si a copilului Pregatirea psihica asigura dreptul pacientului la
Se informeaza parintii despr enecesitatea acestei informatie.
proceduri pozitionam copilul in decubit lateral cu Faciliteaza administrarea medicamentului
picioarele putin flectate
Se asipra din fiola intro seringa tuberculinica o
doza de diazepam apoi se inlatura acul
Seintroduce seringa rectal la adincimea de 4-5 cm Administrarea medicamentului
si se injectaeza solutia de diazepam
Mentinem fesele timp de citeva minute lipite etans Pentru mentinerea si absorbtia eficace a
una de alta medicamentului

Virsta si greutatea Diazepam rectal

solutie 10 mg/2ml
doza 0,5 mg/kg
1-4 luni (3-6 kg 0,5 ml
4-12luni (6-10 kg 1,0ml
12luni-3 ani (10-14kg) 1,25ml
3-5 ani(14-19kg 1,5ml

Administrarea medicamentelor se inregistreaza in Monitorizarea tratemntului

fisa de observatie
In decurs de 30 min copilul se supraveghiaza Monitorizarea starii generale
Reorganizarea locului de lucru.utilajul folosit se Asigurarea conditiilor igienice
spala si se dezinfecteaza iar cele de unicafolosinta
se arunca

19.Administrarea medicamentelor la copii pe cale orala (cimc)

Definitie este o metoda de administrare a medicamentelor la copii

Oviectivul cu scop de tratament

Indicatii defierite stari patologice

Cerinte fata de tehnica

 In timpul administrarii medicamentelor se respecta regulile de igiena

 Procedura poate fi efectuata atit in institutia medicala cit si la domiciliu de catre ingrijitori
 Pina a parasi instituita medicala ingrijitorul este instruit sa administrze medicamentele pe cale
orala

MATEriale necesare

 Pastile
 Pahar
 Apa potabila
 Doua linguri

Etapele Motivatia actiuni

Pregatirea parintilor si a copilului se informeaza Asigiuram dreptul la informatie

despre necesitatea acestei proceduri
Pina a parasi institutia medicala ingrijitorul este
instruit sa administreze medicamente corect
a/m se spala pe maini imbraca manusile Asigurarea conditiilor igienice
Alege preparatul medicamnentos indicat si
verifica termneul de valabiliate
Determina doza medicamentului in coformitate Asigura dozarea corecta a medicamentului
cu prescriptia medicului.Daca este necesar
pastila se imparte in jumatate
Pastila se pune intrun pahar sau o lingura se Asigura inmuierea pastilei
adauga putina apa si se asteapta aproximativ un
minut
Pastila inmuiata se striveste cu alta lingura
Medicamentul pragtit se administreaza copilului
In caz de voma la copil si vizualizarea pastilei in Obtinerea rezultatului curativ
masele vomitive seva repeta administrarea
medicamentelor pe cale orala
Pastila poate fi administrata cu pireu de fructe Neutralizeaza gustul amar al medicamentului si
faciliteaza adminisrraea
Administrraea medicamentelui se inregistreaza Monitorizarea tratamentului
in fisa de observatie
In decurs de 30 min copilul se supraveghiaza
Reorganizarea locului de lucru

20.Tehnica imunizarii cu vaccinul HVB DTP ROR SI POLIOMELITIC.

Definitie-HVB este provocata de un virus care afecteaza ficatul.Virusul se transmite pe cale

sangvina.

Materiale necesare:

 Fiola cu vaccinul HVB

 Seringi sterile cu destinație speciala pentru imunizare
 Alcool etilic de 70 grade
 Tampoane sterile
 Manuri sterile
 Solutii dezinfectate

Nr Etapele Motivatia acțiunii

1 Asistenta medicala isi spala Prevenirea infectiilor
mainile cu sapun sub apa nosocomiale
curgatoare se dezinfecteaza
maiinile imbraca manusi sterile
2 Va sterge flaconul si capacul cu Evitarea aparitie complicatiei
alcool etilic.Introduce seringa
in flacon si aspira din ei 0,5ml
de vaccin
3 Va dezinfecta locul ales pentru Pentru a evita infectarea
imunizare cu tampoane
imbibate in alcool de 70 grade
4 Printr-o miscare energica
asistentul va introduce
intramuscular acul si va injecta
vaccinul
5 Dupa scoaterea acului va Respectarea dozarii
tampona locul cu vata imbibata
cu alcool etilic de 70 grade
6 Amenajarea locului de lcuru Prevenirea infectiei
utilajului folosit va dezinfecta
conform ordinilor in
vigoare.Vaccinul ramas in fiola
deschisa este valabil 24 ore.

Tehnica imunizarii cu vaccinul DTP.

Definite- vaccinul diftero-tetano pertussis este compus din anatoxina difterica tetanica si vaccinul contra
tusei convulsive este sub forma de solutie.

Etapele

 Reactiile la vaccinul DTP sunt usoare insa rar intilnite

 Vaccinul DTP se patreaza l atemperatura de+2 +8 .
 Vacccinul dtp trebuie administrat la 2 4 6 luni si 22 luni.
 Doza de vacccin este de 0,5 ml iar in cursul deplin de imnizare este compus din trei doze care
sunt applicate cu interval de doua luni,intramuscular in coapsa.
 Inainte de imunizare se informeaza mama si se pregateste copilul
 Dupa imunizrae timo de 20-30 min se va supraveghia copilul.

Tehnica imunizarii ROR

Definitie vaccinurile monovalente sunt administrate impotriva ROR.

Etapele

 Sunt livrate in forma de pulbere sau pastila cu un solvent in flacon

 Este pastrata la teperatura+2+8 C
 Copii sunt vaccinati la 12 luni iar la revaccinarea se va efectua la 6-7 ani apoi la 15-16 ani.
 Doza necesara uni copil este de 0,5 ml
 Copilul este tinut in brate si se administreaza n stratul subcutanat a portiunii superioare a bratului.

Tehnica imunizarii contra poliomelitei

Definitie vaccinul contra poliomelitei protejeaza impotriva virsului care cauzeaza poliomelita.

Etapele

 Aces vaccine este sub forma de solutie livrat in flacoane de sticla sau tuburi mici din plastic
 Vaccinul se pastreaza la temp.+2+8 C
 VPO se picura pe limbacopilului cu ajutorul unei pipete care este livrataipeuna cu vaccinul
 Se recomanda cadupa vaccinare copilul sanu fie alimentat de 1-2 ore iar in cazul cind copilul
scuipa vaccinul administrat se recoamnda aplicarea unei doze repetate.
 Supraveghiereacopillui timp de citeva minute si inregistrarea in fisa de vaccinuri

21.Pregatirea solutie de SRO SI ADMINISTRAREA EI

Definitie: praparea solutiei pentru rehidratarea orala este o procedura medicala realizanta in scopul
obtinerii solutiei utlizante in tratamentul bolilor diereice.
Obiectiv cu scop de tratament

Indicatii

Bolile deareice

Materiale necesare

 Borcan de 1 l curat
 Pachet de rehidron
 Pachet de rehidron
 Lingurita curata
 Apa fiarta de temepratura camerei 1l
 Foarfece.

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea asistentei medicale conform standartului Respectarea norelor dupa standart
Instructeaza mama sa-si spele miinile
Se ea vasul cura si uscat Pentru a pregati solutia
Cu foarfece se taie pachetul SRO si se desarta Pentru a efectua corect tehnica de preparare si a
continutul pachetului in vas respecta normele
Se toarna in vas apa fiarta la temperatura camerei Pentru a dilua praful
sau apa plata volum de 1 litru
Cu o lingurita uscata se amesteca si se delueaza Respectarea normelor dupa standart
praful
Asistenta medicala etichiteaza vasul si scrie data
pragatirii si de expirare
Solutia pregatita este valabila timp de 24ore Cunoasterea valabilitatii
Administrarea solutiei depinde de visrta copilului si In dependenta de gradul de deshidratre si maladie
de gradul de deshidratre
Dupa preparaea solutie SRO se reorgnizeaza locul Respectarea regulilor la locul de munca
de lucru

22.Asistenta de urgenta in hipertermie.

Scopul de areduce temperatura corpului lanormal

Indicatii

Febra inalta

Manifestarile

In febra inalta (febra calda)

 Creste valoarea Temperatura coprului pina la38,5 grade celsius

 Pielea hiperemiata fierbinte umeda fara eruptii
 Copilulnelinitit capricios bea mult
 Tahipnee tahicardie
 Constinta pastrata

In febra rece (sau febra albastra)

  Valorile temperatura copului cresc mai mult de 38,5 grade celsius
 Pielea palida
 Cianoza guritei unghiilor
 Extrimitatile reci
 Lipsa efectului de la igrijire acordate in febra calda.

Etapele Motivatia actiuni

In febra calda
Regimul lapat repaos total
Copilul se dezeveleste se dezbraca
Se aplica compresa rece sau punga cu gheta la cap
Se mareste hidratarea sa consmue lichide cu
vitamine de temperatura camerei
Semonitoreaza temperatura fiacre 30 min
Se adminsitreaza medicamnete prescrise de medic
Efortul agraveaza functia cardio respiratorie
Se va reduce supraincalzirea
Favorizeaza pieriderile de caldura
La indicatiile medicului .Vezi standartului se
asigura efectul diretic si hipotermic
Pentru a asigura controlul temperatura si va urmari
efectul

23.Acordarea asistentei de rugente in sindromul obstructive IRVA

1. Salbutamol aerosol – 0,1 mg/o doză

2. Dexametazonă – 0,2-0,5 mg/kg i.v sau:

3. Prednisolon – 2-5 mg/kg i.v

4. Sol. Diazepam 0,5% – 0,3-0.5 mg/kg (în caz de convulsii)

5. Antibiotice (Benzilpenicilina sodică 100 mii U/kg).

6. Oxigen umezit

24.Acordarea asistentei de urgenta in intoxicatii ,otraviri.

Evacuarea continutului gastric

provocarea de varsaturi

- spalaturi gastrice

administrarea de purgative.

Spalarea tegumentelor

Administrarea de oxgen

Calmarea durerilor

Mentinerea functiilor vitale

Obtinerea accesului la o vena.

Administrarea antidotului.
1.Diabetul zaharat,factorii predispozanti,semnele clinice.

Diabetul zaharat este o maladie cronica endocrino-metabolica cu afectarea pancreasului cauzata de

insuficienta absoluta sau relativa a insulinei in singe cu producerea lezarii aparatului insular si
cumodificarea in continuare nu numai a metabolismului glucidic dar si a celui protidic lipidic si meneral.

Factorii predispozanti

 Etioloia autoimuna
 Factorul genetic
 Factorii de mediu:
 Diferiti agenti infectiosi:virusul Coxsackie B ,urlian,rubeolic gripal,citomegalovirus.
 Factrosul psihoemotioanal sterusurile sau alte traume psihice
 Supraalimentatia
 Traumele fixice ale pancreasului
 Pancreatitele acute
 Deregalri hormonale in diferiteperioade de virsta
 Colagenozele in cadrul carora se formeaza anticorpi aniinsulari

Semnele clinice:
Polidepsia deseori nocturna

Polifagia apetit exagerat

Poilurie/nicturie cantittaea de urina depaseste 3-5 l

Semne de deshidratre a organismului tegumnteuscate limbade culoare rosie aprinsa fisuri la buze
scadere ponderala in scurt timp pina la 5-10 kg

Maladii purulente din partea tegumnetelor simucoaselor stomatite paradontite piodermii prurit cutanat

Dereglari din partea snc cefalee astenie iritabilitate insomnie anxietate scaderea memoriei

Dereglari din partea snp crampe in membrele inferioare tremuraturi convulsii

Apare faciesul diabetic

Din cauza cetonemiei se deregleaza functia renala pot aparea procese distrofice in rinichi maniestaindu-
se clinic ca o pileonefrita sau glomerulonefrita

Din partea ochilor se deregleazamicrocirculatia sangvina din retina ochilor care conduce la micsorarea
vederii

Manifestari din partea sistemului cardiovascular miocardite endocardite

La n.n diabetici scutecele sunt permanent ude dupa ce se usuca ramin urme de zahar uscat.n.n nu
adaugain greutate sunt apatici tegumneteșe foarte uscateIn absenta terapiei specifice starea copiilor se
agraveaza faciesul devine palid incecrcanat apara greturi varsaturi dureri abdominale asemnea
abdomenului acut.Respiratia devine frecventa profunda cu halena acetonemica stare de letargie pina la
coma citoacidozica.

2.Particularitatile tratamnetului si ingrijiri copiilor bolnavi cu diabet zaharat.Dietoterapia.

Tratamentul asociaza urmatoarele alimente

 Insulinoterapie zilnica
 Regim ditetic
 Exercitii fizice
 Supraveghierea autocontrolul permanent.

Insulinoterapia vizeaza inlaturarea hiperglicemiei glucozuriei si atingerea nivelului hormonal fiziologic pe

parcusrul a 24 ore.necesarul de insulina este de 0,3-0,7 UI/kg/zi.

Administrarea insulinei se face sucutan cu seringi insulinice sau cu ajutorul unui pen stilou
injector.Locurile de administrare a insulinei s/c: in peretele abdomenului subscapular suprafata antero-
laterala a coapsei treimea superiora a bratelor fese.Locul injectarii se schimba permannet in scopul
profilaxiei lipodistrofiei.

Preparatele de insulina se impart in trei categorii rapide intermediare si lente.

Insulina rapida actrapid humulin R prezintasolutii limpezi care se administreaza I/V I/M S/C in cazul
administrarii subcutane actioneaza dupa 30 min durata de actiune 6-7 ore.
Insulina cu actiune intermediara- insulatard humulin n actioneaza peste 1,5 ore duratade actiune 18 ore

Insulina cu actiune lenta isi incepe actiunea la 2 -3 ore dupa injectare duratade actiune 24
ore.Tratamentul in diaetul zaharat include si fermentoterapia vitaminoterapia preparatele lipotrofice.

Fitoterapia infuzie din pastai cu fasole membrana de la nuci ovaz brusture frunze dedafin.

Alimentatia.Regimul alinetar va fi adaptat si individualizat pentru fiecarecopil in functie deapetit de

activitateafizica.Norma calorica zilnica poatefi calculata dupa formula Calorii/zi=1000+(100*virsat de
ani)

Se vor reduce glucidele cu absorbtie rapida ca zaharul bomboanele ciocolata gemul care vor fi
binevenite in cazul hipogliecemiei.Alemte cu continut glucidic mare interzise:zahar mierea stafide
curmale uscate prune uscate lapte condesat,alimnete cu continut glucidic mediu permise limitat
diabeticului piine alba piine graham cartofi orez paste fainoase alimente permise sunt morcovi telina
ceapa uscata legume verzi rosii salata vinete carne si peste.

Exercitiile fizice sunt necesare deoarece creste consumul de energie utila penstru scaderea in greutate la
copii supraponderali ameliorarea senzatiei de bine si cofort.

Autocontrolul ,controlul se face deparinti sai copii de 3 ori pe zi.

Supraveghierea medicala medicul va urmari greutatea talia semnele de apartiei a pubertatii va cauta
focare de infectie sau lipodistrofii in locurile injectarii insulinei.

3.Cauzele,manifestarile clinice in coma diabetica si hipoglicemica.

Coma hiperglicemica sau diabetica

Cauzele

 Stabilirea tardiva a diagnosticului de diabet zaharat

 Administrarea dozei insuficiente de insulina
 Intreruperea terapiei insulinice neglijarea dietei
 Stresul psihic
 Efort fizic exagerat

Manifestarile clinice debutul este lent timp de citeva zile cu slabiciune generala .bolnavul este linistit cu
somnolenta si astenie.Apar urinari frecvente si abundente inapetenta pierdere in greutate se intensifica
semnele de intxicatie greturi varsaturi pilea devine uscata si descuamata gura uscata miros acetonic
limba uscata rosie cu depozite fibrinoase pulsul tahicardic 140b/min hipotensiunea arteriala hipotermie
hiperglicemie si glucozurie.

A/u

 Pacientul tansportat de urgenta in institutia curativa

 Se efectueaza rapid examenul clinic colectarea singelui si a urinei pentru examenle biochimice
glicemia glucozuria cetonuria
 Abordul venos
 Se utilizeaza insulina rapid actrapid humulin R in doze individualizate start cu bolus de insulina
i/v -6-10 U(0,1U/kgc)
 Ulterior 6-10 U/ora intravenos in peruzie sau i/m
  Din ora inora se determina glicemia glucozuria cetonuria
 Combaterea acidozei sol Na hidrocarbonat
 In hipokalemie sol Kcl 4% 50 ml
 Cardiotonice mezaton cofein prednizolon

Coma hipoglicemica

Cauzele

 Supradozarea insulinei
 Modfiicarea faramacocineticii preparatelor de insulina
 Injectarea incorecta a insulinelor
 Dereglari in alimentatie
 Insuficienta evacuarii gastrice sinrom de malabsorbtie

Manifestarile clinice

Semne adrenergice :slabiciune generala nervozoitate iritabilitate senzatie de foame greturi vome
transpiratii reci tahicardie piele rece si umedă palpitatii tremor respiratie accelerata cresterea presiunii
arteriale neliniste midriaza paloarea tegumnetelor uneori greturi

Semne neuroglucopenice foame astenia senzatia de cap greu cefalee slabiciune musculara
comportament agresiv confuzie amorteli modificari devedere vedere dubla in ceata tulburari de
comportament convulsii deficite motorii coma.

A/u

 In starile de precoma cind pacientul este constient si capabil de a inghiti administrarea a 15-20 g
de glucide sub forma de sucuri sau baturi indulcite este tratamentul de electtie
 In situatii de coma cind pacientul este incostient si incapabil de a inghiti se evita calea orala de
adinistrare
 Se va administra sol.glucagon 1-2 mg i/m sau i/v sau 30-50 ml solutie de glucoza 40%

4.Notiune de imunitate.Porgramul NATIONAL DE IMUNIZARE IN RM.

Imunitate –rezistenta a organismului fata de actiunea agentilor patogeni sau a produselor toxici ai
acestora.
5.Difteria,etiologia,epidemiologia,clasificarea semnele clinice ale difteriei faringiene.

Difteria-este o boala infectioasa acuta si transmisibila care evolueaza cu procese inflamatorii locale si
fenomene toxice generale.

Etiologie este provocata de Corynebacterium diphtheriae.

Epidemiologie sursa de infcetie o prezinta bolnavii de difterie cu variate forme clinice si purtatorii de
bacili difterici toxigeni.

Transmiterea poate fi realizata:

 Pe cale aeriana ,secretii nazofaringiene in provesul vorbirii tusei stranutului

 Indirecta prin obiecte de uz contaminate cu secretiisau false membrane
 Pe cale alimentara (produse lactate)insa aceasta cale este exceptionala.

Receptivitatea este generala sunt afectati atit copii cit si adultii

Clasificarea formelor clinice

Conform localizarii morfologice in ordinea frecventei

 Difetria faringoamigdaliana
 Difteria laringiana primara secundara
 Difteria nazala
 Alte localizari

Difteria faringiana
  Localizata :eritematoasa insulara membranoasa
 Difuza extinsa
 Toxica :subtoxica gr.1 gr2 gr3
 Hipertoxica
 Hemoragica

Difteria faringiana asociata cu alte localizari:

 Dintre care cele mai frecvente sunt difteria faringoamigdaliana+laringiana sau nazala.

Semnele clinice ale difteriei faringiene

Perioada de incubatie dureaza 2-7 zile oneori 12 zile

Debutul bolii este lent cu febra care depaseste rareori 38 grade celsius astenie anorexie dureri la
deglutitie.In rpima zi a bolii obiectiv mucoasele faringo-amigdaliene sunt congestionate(forma
eritematoasa) in ziua a doua pe amigdale apar membrane false de culoare alba sidifie dine sub forma de
insulite usor detasabile(forma insulara).Aceste membrane albe-cenusii uneori galbui in continuare )in a
3-a a4-zi) se raspindesc pe toata suprafata amigdalelor dvin compacte dure greu detasabile (forma
membranoasa).La detasarea lor fartata mucoasa singereaza.Dupa 2-3 ore daca nu admiistrat serul
antidifteric membranele se refac rapid.

Formele atipice ale difteriei faringiene localizate au aspectul anginelor foliculara si eritematoasa insa
sunt posibile complicatii specifice ca si in difteria tipica.

6.Difteria ,semnele clinice ale difteriei larigiene (crupul difetric) etapele

Poate fi o manifestare izolata primara a difteriei sau apare secundar prin extinderea procesului din
faringe.

Crupul difteric mai poate fi loaclizat (in laringe) si difuz(in laringe trahee bronhii).In evolutia crupului
difteric se deosebeste trei faze:

Faza 1 disfonica dureaza 2-3 zile .Pentru debut sunt caracteristice:febra,raguseala tuse uscata si aspra
sposmodica.Vocea ragusita treptat se sterge pina la afonie care dureaza 2-3 zile.Laringoscopia indica
edem si congestie amucoasei.

Faza 2 dispneica dureaza 2-3 zile .Se caracterizeaza prin febra agitatie afonie tuse afonica respiratie
zgomotoasa suieratoare tirajul cutiei toracice.Laringoscopia indica edem congestie a mucoaselor glotei
epiglotei coardelor vocașe membrane false.

Faza a 3 a asfixica.Bolnavul este somnolent cu extrimitatile reci cianoza acrocianoza pulsul slab neregulat
dispnee tahipnee accese de sufocatie.

Usor poate surveni soma si decesul.

7.Diagnosticul de laborator al difteriei.Complicatiile difteriei.

 Complicatiile toxice sut frecvente in formele toxice ale difteriei si in caz de seroterapie tardiva.
  Miocardita toxica difterica este cea mai frecventa coplicatie a difteriei poate fi precoce si
tardiva.
 Paraliziile periferice ca complicatie toxice ale difteriei pot fi precoce si tardive.Paralizia
valuluipalatin este ceamai frecventa complicatiei nervoasa a difteriei se manifesta prin vorbire
nazonata regurgitarea lichidelor pe nas.
 Praliziile denervi oculomotori cu slabiea sau pierderea reflexelor de acomodare la distanta apar
intre a 4 si 5 saptamina a bolii.Concomitent apar paralizii de n.abducens strabism n.facialis.
 Potfi paralizii ale muschilor faringieni laringieni respiratorii.Nevritele periferice sunt de regula
cele mai tardive.
 Sunt paralizii flasce cu hipotonie musculara parestezii areflexie ataxie atrofie musculara
 Nefroza toxica (nefroza tabulara)apare inperioada de stare a difteriei toxice si este caracterizata
prin albuminurie masiva cilicndrurie leucociturie care dispar odata cu cedarea manifestarilor
toxice

Diagnosticul de laborator:

 Date clinice:prezenta mmebranelor false pe amigdalele tumefiate de culoare alba sidifie.

 Analiza bacteriologica deoarece orice angina cu depuneri pe amigdale necesita cercetarii
bacteriologice la difterie
 Examenele serologice la fel poate confirma diagnosticul de difterie deoarece evedentiaza
anatoxine specifice.

8.Tratamentul si ingrijirea bolnavilor cu difterie.

Se realizeaza numai inconditii de spitalizare obligatorie.Seroterapia se aplica precoce si in cantitati

suficiente.Serul antidifteric antitoxic neutralizeaza toxina circulanta dar nu si pe cea fixata de celule
sensibile.

In difteria toxica serul se adminisreaza la fiecare 12 ore in forma hipertoxica la fiecare 8 ore.Doza initiala
de ser e necesar sa constituie ½ din doza totala pentru o cura de terapie cu ser iarin primele 2zie sa fie
egala cu ¾ din doza totala.In formele grave de difetrie se introduce i/v ¼ sau 1/3 din doza totala de ser
antidifteric diluat 1:20 in solutie izotonica de natriu clorid iar restul dozei i/m.

Terapia cu antibiotice are ca scopt distrugerea bacilului difteric insa nu inlocuieste terapia specifica cu
ser.se preferea eritromicina,penicilina.

Alte medicatii includ corticosteroizi in cazul formelor toxice si hipertoxice perfuzii i/v cu scop de
dezintoxicare cardiace vitamine C in doze mari vitaminile B1 si B6 cu rol trofic nervos.In miocardita
tozica se indica repuas strict la pat alimenttaie individuala cardiotrofice corticosteroizi anticoagulante
glucozidele sunt contraindicate din cauza tulburarilor de conductibilitate.in crupul difeteric la
seroterapie se asociaza masuri deeliberare a cailor respiratorii bai calde inhalatii bauturi calde
bronholitice antihistaminice in caz de necesitate se recurge la traheostomie.

9.Masurile antiepidemice in focarul de difterie.Profilaxia

Masuri antiepidemice in focar:

 Depistarea precoce a bolnavilor cu difterie

 Examinarea la difterie a bolnavilor cu angina laringite laringotraheite si alteboli suspecte
 Examinarea la difterie a tuturor contactatilor din focare
  Spitalizarea provizorie a bolnavilor cu angine
 Instituirea carantinei in colectivitati de copii 7 zile.
 Examinarea clinica si bacteriologica a cantactatilor
 Depistarea printre ei a copiilor neimuni si imunizarea lor urgenta
 Depistarea in focare a purtatorilor de bacili difetrici si abolnavilor cu forme atipice si tratarea lor.

Profilaxia.

Chimioprofilaxia difteriei la contactatii apropiati se face cu penicilina retard(bicilina3 sau bicilina 5

600000 U copiilor pina la 6 ani si 1,2 mln U copiilor maimari de 6 ani si adultilor saucu eritromicina in
decurs de 7-10 zile.Este necesar de precizat starea imunitatii antidifetrice la contactati si la necesitate
de imunizat.Purtatorii de bacili difterici toxigeni vor fi izolati si tratati cu penicilina sau eritromicina.

Profilaxia specifica. Primovaccinarea cu trivaccinul DTP la visrta de 2 4 6 luni,revaccinarea cu DTP la 22-

24 luni celelalte revaccinari cu DT la 6-7 ani si la 15-16 ani si la adulti la 20-30-40-50-60ani.

10.Tuberculoza.Etiologie,epidemiologie,clasificarea.

Tuberculoza este o boala infectioasa provocate de complexul Mycobacterium tuberculosis transmis d

regula pe caleaeriana in cazuri extereme de rare congenital sau prinlaptele infectat cu M bovis.Sursa
principala de transmitere TB este pacientul cu TPC.

Etiologia: agentul patogen al tuberculzoei este mycobaterium tuberculozis genul Mycobaterium.

Epidemiologia.sursa de infectie o constituie oamenii si animalele bolnave de tuberculoza pesriodaa de

incubatie este de 2-8 saptamini.

Caile de transmitere

 Aeriana direct prin inhalarea aerosolilor contaminati sub forma nucleilor de picatura in cursul un
efort expirator tuse stranut vorbire.
 Digestiva importanta in trasmiterea tuberculozei pulmonare cu Mycobaterium bovis.
 Cutanata exceptionala prin contactul direct al materialului contaminat cu mucoasa sau
tegumentele excoriate.

Clasificarea

Tb pulmonara

 Complexul pulmonar
 Tb pulmonara diseminata (miliara)
 Tb pulmonara nordualara
 TB pulmonara infiltrativa
 Tb PULMONARA FIBRO-cavitara
 Tb traheobronsica

Tb extrapulmonara

 Pleurezia tubercoloasa (empiemul)

 Tb ganglionilor limfatici intratoracici
 Alte forme de tb a cailor respiratorii
Tuberculoza extraexpiratorie

 TB sistemului nervos
 TB generalizata poliserozita ,miliara cu localizari multiple
 TB oaselor si articulatiilor
 TB aparatului urogenital
 Adenopatia tuberculoasa periferica
 TB peritoneului intestinului ganglionilor limfatici mezenterici
 TB pielii si tesutului celular subcutanat
 Tb ochiului
 TB urechii
 TB suprarenalelor Tb altor organe precizate

11.Tuberculoza.Formeleclinice mai frecvent intilnite la copi(complexul tbc primar, tbc ganglionilor

limfatici intratoracici)semnele clinice.

Complexul TBC PRIMAR

POT FI PREZEnte simptome generale: astenie inapetenta febra scadere in greutatetranspiratii nocturne
copilul devine mai retras apatic din cauza ateniei refuza jocul si prefera sa se odihneasca.Aceste
simptome se instaleaza insidios persista se agraveaza progresiv si nu sunt infleuntate de
medicatiasimptomatica.

Semne simptome pulmonare tusea este simptomul este cel mai frecvent la bolnavul cu teberculoza
pulmonara. Initial seaca darpe parcurs poate deveni productiva.Hemoptizia este un semn mai rar la
copilul cu tuberculoza. Durerea de tip pleuritic,dispneea.

Semne cutanate si oculare.Manifestarile clinice sugestive sunt: eritemul nodos apare sub forma unor
noduli durerosi pe fata anterioara a gambelor si pe fata posteriora a bratelor la examenul oftalmologic
apar leziunie culoare gri sau galbena la nivelul jonctiunii dintre cornee si sclera.

Tbc ganglionilor limfatici intratoracici

Debutează cu o tumefiere nedureroasă a ganglionilor limfatici, cel mai frecvent în regiunea cervicală
(scrofuloza) şi supraclaviculară.

Ganglionii limfatici sunt discret măriţi la începutul bolii, dar se pot inflama şi pot prezenta un traiect
fistulos prin care se drenează cazeum.

Apariţia simptomelor sistemice este restrânsă, de obicei la pacienţii infectaţi cu HIV, boala pulmonară
concomitentă putând fi prezentă sau absentă.

12.metodele de diagnostic ale tuberculozei.

Examenul bacteriologic al sputei in tuberculoza investigatie standartul de aur care ne prezinta

diagnosticul de certitudine.examenul direct al frotiului pentru BAAR ,CULTIVAREA Mycobacterium
tuberculosis.

Hemograma :anemie hipocroma leucocitoza ,oderata cu o mica sporire a neutrofilelor nesegmentate

scaderea limfocitelor si a euzinofilelor crestere moderata a vsh
Analiza biochimica a singelui proteina C reactiva fibrinogenul seric majorat

Testul cutanata la tuberculina este utilizat ca etoda convetionala curenta pentru depsitarea infectiei cu
MBT

Efectuarea testului la tuberculina este obligatorie pentru:

Toti copii aflati in contact cu o persoana cu tb pulmonara activa in context familial sau colectiv toti copii
simptomatici suspecti de TB copii la intrarea in centre de plasament scoli de corectie sialteinstitutii cu
risc.

Examenul radiologic tomografia computerizata examene histologice-punctia ganglionilor limfatici

periferici punctia pleurei punctia pulmonara.

Alte investigatii intrumentale bronhoscopia brinhografia mediastinoscopia,explorarea functionala

spirografia

Testul la hiv

Analiga generala a urinei.

13.Particularitatile tratamentului si ingrijirii copiilor bolnavi cu tuberculoza

Principii tratamentului antiTB

 Terapia standardizata si etapizata:faza intensiva si faza de continuare

 Asociere a medicamentelor antituberculaose
 Regularitate si continuitate a administrarii asigurinduse cantitatea de medicamente necesara
pentru intreaga durata a tratamentului
 Individualizare a terapiei numai in rezistenta MBT reactii adverse majore maladii asociate si
interactiuni medicamentoase
 Gratuitate a mijloacelor terapeutice necesare
 Oferire a suprotului necesar in scopuș aderentei tratemntului
 Administrare a tratamentului sub directa observatie pe toata durata acestuia

Medicamentele anti TB esentiale

 Rifampicina 15 mg/kg/zi
 Izoniazida 10 mg/kg/zi
 Pirazinamida 25 mg/kg/zi
 Etambutol 15 mg /kg/zi
 Streptomicina 15mg/kg/zi

Medicamentele anti TB de rezerva de linia a doua

 Amikacina 15-22,5 mg/kg/zi capreomicina 15-30mg/kh/zi

 Cicloserina 15-20 mg/kg/zi
 Etionamid 10-20 mg /kg/zi
 PAS-150 mg/kg/zi
 Levofloxacina -10 mg/kz/zi/

Faza intesiva1,5-2 luni iar faza decontinuare 4-6-7 luni

Regimul dieteticaliemntatia are un rol important trebuie sa fie cit mi diversa suficient cantitatv
echilibrata aspect atragator repartizate in 3-4 prize pe zi includerea cruditatilor legume fructe surse
devitamine si saruri minerale redim dietetic nr.11

Tratament simptomatic si adjuvant combaterea febrei cu antiperetice paracetamol expectoratia va fi

usurata cu expectorante desensibilizante suprastin ,hepatoprotectoare silimarina carsil,vitamine B1 B6
b12 vit.C remedii imunomodulatoare tratemntul cu antiinflamatoare cu corticosteroizi in unele forme
mai grave dexametazon prednizolon.

Se recomanda deschiderea geamului aerisirea incaperii aerul curat la temperatura moderata stimuleaza
metabolismul apetitul usureaza ventilatia.

Igiena corporala trebuie asigurata in oriceconditii la nevoiebai partiale sau totale la pat.

14.Profialxia specifica si nespecifica a tuberculozei in RM

Profilaxia specifica este vaccinarea BCG

Vaccinul BCG reprezintao suspensie de micobacterii tip M bovis este adminsitrata prin injectare strict
intradermic aprox.5 cm inferior de umar el se administreazain primele 3-5 zile doza pentru vaccinare
este 0,05ml .Dac tehnica injecatrii a fost corecta se obtine o papula cu diametrul de 5-6 mm cu aspect de
coaja de portocalacare nu se tamponeaza.

Vaccinarea se face fara testare tuberculinica prealabila pina la visra de 2 luni in cazul anularii
contraindicatiei.Dupa implnirea virstei de 2 luni vaccinarea se face doar la copii cu proba tuberculinica
negativa.

Profilaxia nespecifica.educatia sanitara a bolnavului famuliei lui.Bolnavii trebuie sa fie initiati in reguli de
igiena personala sa foloseasca scuipatoare individuale sa aiba vesele separata pe care el o va spala si o
va pastra aparte de restul veselei.Bolnavul va folosi prosop indivdidual va pastra lengeria aparte si o
vapune la spalat dupa o dezinfectie preliminara a ei.In odaia bolnavului se fcaezilnic dezinfectie umeda.
Se recomanda zilnic de aerisit incapaerea mai ales pe timpul insorit.Daca bolnavul pleaca din locuinta
pentru tratament la sanatoriu precum si in caz de deces serviciul sanitaoepidmiologic face o dezinfectie
terminala.Dupa dezinfectie se recomanda o reparatie de vigoare a locuientei varuirea si vopsirea
ei.profilaxia sociala este indreptat spre ameliorraea conditiilor mediului extern majorarea bunastarii
materuale a populatiei crearealocurilor de munca promovarea modului sanataos de viata inclusiv prin
incurajarea practicarii exercitiilor fizice si sportului de catre populatie.

15.Infectia meningococica.Etiologia,epidemiologia,clasificarea.

Infectia meningococica-boala contagioasa umana produsa de meningooci si caracterizata clinic prin

meningita purulenta sau menigococemie printr-o evolutie de obicei grava sauchiar letala inabsenta
tratamentlui antimicrobian respectivsi cu risc desechele importante.

Etiologia agentul etiologic este meningococii(Neisseria meningitidis) diplococi gram negativi cu asezare
caracteristica in boabe de cafea cu localizare intracelulara si extracelulara.

Epidemiologia

Contactul cu bolnavul cu IM contact cu personasa purtatoare de meningococ situatie epidemica la IM in

zona geografica cazuri de IM in institutia scolara prescolara pacient din focar de IM.
Transmiterea se realizeaza pe urmatoarele cai:

 Aeriana prin picaturi

 Contact indirect cazuri exceptionale
 Transplacentar cazuri exceptionale

Receptivitatea la infectie este generala este maxima la copii si scade cu virsta.

Clasificarea

Localizatte purtator de meningococ,rinofaringita meningococica

Generalizate meningococemia:tipica fulminanta cronica ; meningita ,meningoencefalita,meningita si

meningococemia(forma asociata)

Forme rare

Endocardita meningococica

 Artrita meningococica
 Iridociclita meningococica
 Iridociclita meningocica
 Penumonia meningocica

Unoeri aceste forme clinice coexista la aceleasi bolnav sause succes rapid.

16.Meningita meningococica,semnele clinice,diagnosticul de labortor.

Debutul bolii este brusc cu frisoane febra 39-40 cefalee vome uneori convulsii hiperestezie cutanata
pronuntata fotofobie agitatie psihomotire somnolenta.

Apar semne mrningiene:redoare cefei semnul kerning semnul brudzinski superior si inferior care nu
sunt intotdeauna pronuntate in corespundere cu gravitatea bolii.redoacerea cefeii si contractura
generalizata realizeaza pozitia copilului in cocs de pusca care in prezent se sesizeaza mai rar bolnavii
fiins spitalizati si tratati comparativ precoce.faciesul e congestionat sclerele injectate tegumnetele
palide dermografismul rosu.frecvent apare herpesul labial nazal uneori extins,pupilele sunt dilatate
deseori se constata strabism si ptoza palpebrala.

Se instaleaza hipotensiune arteriala dispnee hepatomegalie constipatii sau diaree oligurie

albinumerie microhematurie cilindrurie.

La sugari meningita meningocica debuteaza uneori atipic cu refuzul sinului vome febra si diaree sau
fenomene respiratorii carenu evoca meningita si intorzie diagnosticul

Deseori debutul este brusc cu febra mare strigat plangator(tipat meningitic)excitatie insomnie
hiperestezie cutanata heperacuizie fotofobie.Frecvent sunt prezente redoarea cefei si semnul
Brudzinschi superior.se constata semnul lesage sugarul cu meningita ridicat si sustinut din axile tine
membrele inefrioare in flexie spre abdomen.La sugari frecvent apar convulsii tonico-clonice tulburari
de constiinta afectiuni le nervilor cranieni.

Diagnosticul de laborator:
Lichidul cefalorahidian este hipertensiv tulbure purulent continind zeci de mii de celule polinucleare
si mengococi pe 1mm3.albuminorahia este moderata iar glicorahia scazuta clorizii de asemenea se
reduc.AnALIZA SINGELUI indica leucocitoza neutrofile aneo zinofilie,VSH accelerat. cultura secretiilor
rinofaringiene la menigogoc pozitiv

17.Meningococemia,manifestarile clinice,diagnosticul de laborator.

Meningococemia areun debut brusc cu febra frisoane mialgii si artralgii.Bolnavul devine apatic sau
agitat.Febra apare intermitenta sau continua in 1-2 zi pe tegumente apare eruptie hemoragica de
diverse dimensiuni de la petesii la echimoze de culoare rosie inchisa cu margini neregulate(elemnte
stelate) consistente usor proeminente deseori cu necroze superficiale si profunde,in intervale de
eruptii pielea estepalida sau cianotica.Eruptia prefera membrele inferioare si fesele unde apare in
abundenta mar rar pe trunchi si membrele superioare –semn de prognostic nefavorabil,in
urmatoarele 1 -2 zile uneori apar elemnte noi. In cazuri severe se realizeaza aspectul de purpura
necrotica sau chiar gangrene ale tegumnetelor degetelor virfului nasului lobului auricular. Necrozele
si gangrenele apoi se detaseaza lasind defecte ,mari.Sint posibile epistaxisul vomele de tip zalt
decafe melena si micro-si macrohematuria.

Artralgiile si chiar artritele supurative meningococice sunt putin frecvente.Apara leziuni articulare in
articulatiile mici mai rar a genunchiului cotul,etc care dispar dupa 3-4 zile functioa lor restabilindu-se
complet.Unoeri se manifesta miocardita pericardita sau endo-pericardita uscata sisupurativa.Apar
hepatita si nefrita toxica splenomegalia incostanta.La sugari meningococcemia uneori are un debut
cu eruptii maculoase maculopapuloase lenticulare simulind rujeola scarlatia,eruptii alergice.

Diagnosticuld elaborator analiza generala a singelui –leucocitoza neutrofilie vsh

accelerat,trombocitele scazute ,analiza generala a urinei –leucociturie rareori albiminurie in formele
grave microhematurie ,cultura secretiilor rinofaringiene la menigogoc pozitiv ,examinarea lichidului
cefalorahidian.

18.Particularitatile tratamentului si ingrijirii copiilor bolnavi cu infectie meningococica conform

Protocolului clinic national.

Tratamentul infectiei meningogocice la etapa prespitaliceasca

 Antipiretice i/m sau i/v,(paracetamol)

 Diuretice furasemidum -1-2mg /kg/24 ore i/m
 Anticonvulsivante –sol diazepamum 0-,5% 0,1-0,2ml/an,diazepamum rectal 0,5 mg/kg de 2-
5 ani.
 Glucocorticoizi –prednisolonum 1-2mg/kg dexametazon 1mg/kg in caz de edem cerebral
 Oxigen

Tratamentul la etapa spitaliceasca

 Regimul zilei repaus la pat pe parcursulperioadei acute a bolii ,igiena cavitati bucale
(gargarisme cu natrii hydrocabonatis
 Dieta regim alimetar adaptat tolerantei.Alimentatia naturala la sin sugarilor.Aport de lichide
iaurt sucuri supe.aport de lichide (sucuri compot ceai)
 Trtamentul medicamnetos

 Antibioterapia antibiotice de electie chloramphenicolum hemisuccinat 80-100mg/kg/24 ore

i/v sau i/m la fiecare 6ore inprimele 1-2 zile apoi benzilpenicilinum 300-400 mii U /kg/24 ore
la fiecare 6 ore i/m sau i/v copiilor cu virsta pina la 3 luni -400-500mii U /kg/24 ore.
 Antibiotice de rezerva cefotaximum 150mg/kg /24 ore la fiecare 8ore i/v sau
i/m,cefriaxonum 150 mg /kg/24 ore la fiecare 12 ore i/v sau i/m
 Durata antibioterapiei 10-14 zile
 Terapia de detoxificare rehidratare perorala ceai sucuri,perfuzii intravenoase cu solutii
glucoza de 10 % ringer lactat si coloizi,raportului coloizi:cristaloizi-1:3 monitorizarea diurezei
orare.
 Terapia de deshidratare furasemidum 0,1-0,2ml/kg/24 ore 1-2 zile i/v
 Ameliorarea circulatiei sanguine cerebrale pentozifyllinum 5-10 mg/kg/zi i/v,cavinton -0,5-
1,0mg/kg/zi curs 3-4 saptamini
 Corticoterapia in prezenta edemului cerebral dexametazon ,prednisolon.
 Anticonvulsivante diazepam i/v 0,1-0,2 ml/an sau 0,3-0,5ml/an daca nu este acces vascular
se adinistreaza rectal.
 Oxigen prin cateter nazal sau masca sau respiratie asistata.
 In formele grave ale meningitei
 Antiproteolitice aprotininum 10.000-20.000AtrU 2 ori pe zi i/v in perfuzii.
 Antipiretice paracetamol -10 -15 mg/kg per os sau per rectum.

19.Masurile antiepidemice in focarul deinfectie meningococica.Profilaxia,chimioprofilaxia.

Profilaxia specifica nu se aplica in Republica Moldova

Masurile antiepidemice in focar

 Depistarea timpurie a bolnavului spitalizarea izolarea si tratamentul

 eAerisirea incaperii deriticarea umeda de 2-3 ori pezi
 Evidenta contactatilor
 Examneul clinic al contactatilor de catre medicul de familie

Exmenul bacteriologic ale secretiilor nazofaringiene la meningococ la contactatii din colectivitati -2 la

intervale de 3-7 zile la cei din focare familiale 1

Rezultatul pozitiv

 Purtator de menigococ,bolnav de rinofaringita menigogocica

 Tratament ampicilinum-50-100 mg /kg /24 ore-5 zile asanarea orofaringelui(gargarisme cu
antiseptice)
 Examen bacteriologic lameningococ al secretiilor rinofaringiene dupa 3 zile de la sistarea
antibioterapiei
 Negativ
 Pozitiv portajpersistent demingococi tratament cloramfenicol 50mg/kg/24 ore in 4

Rezultatul negativ

 Chimioprofilaxi (membrii familiei copii si personalulinstituiilor prescolare lucratorii medicali

care au acordat asistenta urgenta prespitaliceasza bolnavilor cu IM
  Ampicilinum-501-00 g/kg/24 ore
 Asanrea orofaringelui (gargarisme cu antiseptice

Supravegierea contactilor 10 zile de la izolarea ultimului bolnav

Permesiunea de a fecventa o colectivitate de copii se vaelibera dupa o analiza bacteriologica a

secretiilor rinofaringiene la meningococ negativa efectuatadupa 5 zile de la externarea pacientului
din stationar.

20.Infectiile respiratorii virale acute (IRVA) etiologia epidemiologia si clasificarea.

Infecţiile respiratorii virale acute (IRVA) sunt afecţiuni deosebit de răspîndite, prezente la persoanele
de toate vîrstele, cu manifestări clinice foarte variate ca formă şi gravitate în funcţie de gradul de
intoxicaţie şi nivelul arborelui respirator afectat.

· Adenovirusurile, Paramixovirusurile (V. paragripale şi V. respirator sinciţial) sunt virusuri cu

afinitate respiratorie primară şi majoră ce condiţionează pînă la 90% din IRVA la copii.

· Infecţia adenovirală (Adenoviroza) este determinată de adenovirusuri şi se manifestă prin febră,

intoxicaţie, semne clinice respiratorii şi extrarespiratorii variate (conjunctivită, adenopatie, diaree,
etc.).

· Infecţia paragripală (Paragripa) este o boală respiratorie acută, determinată de virusurile

paragripale, manifestată clinic prin febră şi intoxicaţie moderată, lezarea mucoasei nazale si a
laringelui, care, la copii mici, se manifestă predominant prin laringotraheită acută stenozantă (crup).

· Infecţia cu virusul respirator sinciţial este o maladie respiratorie acută manifestată clinic prin
bronşiolită cu sindrom bronhoobstructiv pronunţat, febră şi sindrom de intoxicaţie moderată, dar de
o severitate deosebită la nou-născuţi şi sugari

epidemiologie

Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii latente manifeste, sau inaparente şi persoanele
purtătoare de virusuri.

Perioada de contagiune în IAV durează 10 zile, în paragripă- 7-10 zile şi în IVRS- 10-14 zile.

Calea de transmitere este cea aeriană prin picături de secreţii nazofaringiene şi indirectă prin mîini
şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţiile infectate (veselă, batiste, apa din bazinele de înot). În
IAV transmiterea are loc şi pe cale fecal – orală.

Receptivitatea este generală şi variază în funcţie de vîrstă. Sunt mai receptivi copiii în vîrstă după 3
luni, adolescenţii, bolnavii cronici. Copiii în vîrstă pînă la 3 luni se îmbolnăvesc mai rar (excepţie –
IVRS).

Contagiozitatea în IVRS şi IAV este mare, în special în colectivităţi şi staţionare - viroza poate
cuprinde 90% din copiii mici, sugari.

Sezonalitate: sezon rece - toamnă, iarnă, primăvară. Vara pot fi cazuri sporadice.

Imunitatea postinfecţioasă obţinută este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau varianta
antigenică de virus.
Clasificarea IRVA in functie de etiologie

 Infcetie adenovirala
 Infectie paragripala
 Infectia cu virusul respirator sincitial
 Infectia rinovirala
 Infectia reovirala
 Infectia cu coronavirus

IRVA la copil frecvent evolueaza ca infectii mixte :

 Virus-virale
 Virus-micoplasmice
 Virus-bacteriene

Dupa tipul bolii

Formeclinice

 Tipica cu sindroame respirator si toxic manifeste

 Atipica frsuta ,subclinica (inaperenta)

In functie de severitatea bolii

Formele clinice

 Usoara
 Medie
 Severa

Criteriile de severitatea bolii

 Intensitatea sindromuluitoxic
 Gradul insuficientei respiratorii
 Intensitateamanifestarilor locale

In functie de duratade evolutie a boli

Formele clinice

 Acuta
 Trenanta
 Fulminanta(in infectia adenovirala)

Clasificarea in functie de caracterul evolutiei bolii

 Ciclica (comuna)
 Cu complicatii specifice(virus asociat)
 Cu complicatii nespecifice(bacteriene)
 Cu maladii intercurente
 Cu acutizarea maladiilor de fond
 Ondulanta cu recaderi.
21.Gripa.paragripa.Semnele clinice,complicatiile diagnosticul de laborator

Gripa este o infectie virala respiratorie acuta specific umana determinaa de virusuri gripale
carcaterizata epidemiologic prin contagiozitate inalta clinic prin evolutie autolimitata reactie febrila
de scurta durata manifestari toxice generale leziuni inflamatorii in caile respiratorii superioare cu
posibilitata unor complicatii sau forme clinice severe si imunitate specififca dupa boala

Semnele clinice

Perioada de incubatie variaza de la 12-36 ore pina la 3 zile.

Debutul este brusc brutal cu manifestari toxice generale sondrom toxic general frisoane febra 39-40
grade celsius cefalee fotofobie dureri decorbatura senzatie dezdrobire musculara se asociaza
manifestarile respiratorii sindromul catarl care inprimele ore de boala lipsesc apare respiratie
deficila pe nas senzatie de infundare a nasului senzatie de uscaciune in git in nas.

Periodade stare fata usor hiperemiata tumefiata conjuctivele si sclerele hiperemiate la copii apare
neurotoxicoza pronuntata teperatura normala sausubfebrila in primele zile paloare tegumentelor
crupul fals (pseudocrup) dureri in abdomen.

Perioada de convalescenta incepe o data cu scaderea temperaturii transpirati abundente si

disparitia semnelor din perioada de stare.

Complicatii:

 Complicatii virale respiratorii

 Laringita obstructiva
 Bronsita bronsiolita obstructiva
 Pneumonie gripala
 Pneumonie prin suprainfcetii bacteriene
 Complicatii cardiovasculare
 Miocardita acuta
 Insuficienta circulatorie
 Complicatii neurologice
 Encefalita
 Meningita
 Meningoencefalita
 Paralzii denervi craniei
 Nevrite periferice
 Nevralgii
 Sindromul reye
 Suprainfectii bacteriene otitasinuzita angina orhita parotidita

Paragripa este o boala infectioasa virala cuta cu mecanismul aerian de transmitere provocata de
virusurile paragripale caracterizata prin afectarea cailor respiratorii superioare in deosebi a laringelui
si manifestat clinic prin temne toxice generale si catarale moderate.

Semnele clinice

Perioada de incubatie dureaza de la 2 pina 7 zile.

Are debut acut sau lent.mai frecvent debuteaza acut cu semne catarele:respiratie dificila pe nas
eliminari nazale moderate cu caracter seros sau seropurulent senzatii de scaciune si arsura in git
dureri in git torace voce ragusita tuse. Tusea este latratoare si uscata ca din butoi.semnele toxice
sunt moderate frisoanele pot lipsi febra este moderata pina la 38 grade celsius sau mai frecvent
temperatura subfebrila cu o durata de 8-12 zile dureride corbatura moderate.

Complicatii pneumonia angina sinuzita otita pseudocrupul

Diagnosticul delaborator

 Datele clinice,date epidemiologice datele delaborator

 Metoda viroscopica
 Metoda de imunofluorescenta
 Metoda virosologica
 Metoda serologica
 Testul elisa
 Reactie depolimerizare in lant reprezinta o metoda sensibila de diagnostic pentru decelarea
rapida a ARN-ul viral.

22.Infectia adenovirala,semnele clinicecomplicatiile.

Infectia adenovirala sunt infectii respiratorii virale acute determinate de adenovirusuri care se
transmit preponderent pe cale aeriana se caracterizeaza prin afectarea tesutului limfoid si a
mucoaselor cailor respiratorii oculare instetinale cu manifestari clinice de toxicoza generala
moderata si variate semne clinice.

Semnele clinice

Perioada de incubatie este 1-14 zile

Debutul este acut cu febra de 38-39 c nas infundat tuse secretii nazale abundnete hipermia si
tumefierea mucoasei faringelui cu granulatie marirea ganglionilor limfatici cervicali si posteriori
gitului

Febra faringo-cojuctovala simptomele de faringita se asociaza cu cele de conjuctivita unilaterala mai

rar bilaterala ce apare peste 2 -3 zile de la debut.Conjuctivita se manifesta prin edem palpebral
edem si granulatie fina a conjuctivelor sclerele sunt injectate lacrimare.

Forma cherato-conjuctivala clinic se constata simptome de iritatie conjuctivala senzatie de nisip

inochi cu congestie puternica a sclerelor si conjuctivelor edemalmucoasei conjctivale palpebrale
fotofobie.

Pneumonia adenovirala debutul este acut cu febra 39 dispnee tuse uscata cianoza nazolabiala.

Boala febrila cu exantem se carcaterizeaza prin febra cefalee mialgii dureri oculare faringita eurptii
de tip rujeoliform sau rubeoliform pe piele care apare la 2- 3 zile de boala.

Complicatii

In adenoviroze comolicatiile sunt cauzate de asocierea microflorei bacteriene otita amigdalita

bronsite pneumonie acutizarea maladiiilor cronice.
23.Particularitatile tratamentului si ingrijiri copiilor bolnavi cu IRVA.

Tratamentul copiilor cu IRVA forma gravă la etapa prespitalicească

1. Antipiretic/analgetic: Paracetamolum 500mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os:

- 1-3 ani – 125 mg (¼ comprimat).

- 3-5 ani – 250 mg (1/2 comprimat).

- >5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.

sau Ibuprofenum 200 mg – cîte 5-10 mg/kg (doză unică), per os.

2. Anticonvulsivante (la necesitate) i.m. sau i.v.:

Sol. Diazepamum 0,5%/2 ml – copiilor în vîrstă (doza unică) pînă la 1 an – 0,3-0,5 ml, 1-7 ani – 0,5-1
ml, 8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml.

Diazepamum rectal 10mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg) copiilor în vîrstă: pînă la 4 luni – 0,5 ml, 4-12 luni
– 1 ml, 1 – 3 ani – 1,25 ml, 3-5 ani – 1,5 ml.

3. Diuretice: Sol. Furosemidum 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v.

4. Corticosteroizi Prednisolonum 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m. ü Dexamethasonum 4 mg/1 ml

– cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.v., sau i.m.

5. Oxigen prin cateter nazal sau mască

Tratament nemedicamentos:

Regimul zilei Repaos la pat 3-4 zile + 2 zile (după cedarea febrei). ü Igiena cavităţii bucale (clătituri
cu Sol. Bicarbonat de sodiu (Natrii hydrocarbonas) 2%). Igiena ochilor (folosind tampon curat şi apă).

Dieta Alimentaţia suficientă conform vîrstei. Sugarii vor fi aplicaţi mai frecvent la sîn. Lichide calde
de băut în corespundere cu vîrsta şi toleranţa pacientului (apă minerală plată, sucuri, compot, ceai,
lapte).

Tratament medicamentos Antipiretice/analgezice şi spalmolitice (la febra 38,50 -390C) ü

Paracetamolum 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os: - 1-3 ani – 125 mg (¼ comprimat).
- 3-5 ani – 250 mg (1/2 comprimat). - >5 ani – 500 mg (1 comprimat) la fiecare 6 ore. sau
Ibuprofenum 200 mg – 5-10 mg/kg (doza unică), per os.

Vitamine Acidum ascorbicum 50 mg – cîte 50-100 mg de 2-3 ori pe zi, 5-7 zile, per os
Vasoconstrictoare în picături nazale ü Sol. Naphazolinum 0,05% – cîte 1-2 pic. de 3ori, 3 zile,
intranazal

Mucolitice Mucaltin ( Althaea oficinalis L.) 0,05 de 3 ori/zi, per os

Ambroxolum 15 mg/5 ml copiilor în vîrstă: 1-2 ani - 2,5 ml; 2- 4 ani - 3,7 ml; 4-6 ani -5 ml; 6-12 ani -
7,5-10 ml de 2 ori/zi timp de 7 zile, per os.
 Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare) Bronholitin copiilor: 3-10 ani – 5 ml; după 10 ani – 10
ml de 3ori/zi timp de 5 zile

per os Antihistaminic (la necesitate) Chloropyraminum 25 mg – copiilor în vîrsta: 1-12 luni – ¼

comprimat; 1-6 ani -1/3 comprimat; >7 ani - 1/2 comprimat de 2-3 ori/zi timp de 5 zile, per os.

Supravegherea medicală va dura 5-7 zile de la debutul bolii

1. Măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi.

2. La apariţia semnelor generale de pericol (vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de

conştienţă – spitalizare urgentă.

3. La apariţia stărilor de urgenţă se va acorda asistenţa prespitalicească urgentă şi copiii se vor

spitaliza în secţia de terapie intensivă şi reanimare a spitalului de boli infecţioase sau somatice.

24.Masurile antiepidemice in focarul de IRVA.Profilaxia specifica si nespecifica

Profilaxia specifică nu se aplică în RM

Se utilizeaza doua tipuri de vaccinuriantigripale vii cu virusatenuat si omorit.seadministreaza i/m sau

s/c o singura data se indica in primul rind personaleor cu risc inalt de infcetare batrini bolnavi cronici
personal medical elevi student soldati se poate adiministra si gravidelor este contraindicate
pesoanelor cu alergie la ou tratamente cu citostatice grefe de organe.

Profilaxia nespecifică a IRVA masuri antiepidemice in focar

 Depistare precoce şi activă: epidemiologic şi clinic.

 Izolare: -7-10 zile
 formele uşoare şi medii - la domiciliu;
 formele grave şi şi cu complicaţii se spitalizează în secţiile de boli infecţioase ale
spitalelor raionale(municipale) în saloane boxate.
 Aerisirea încăperilor, curăţenia, folosirea lămpilor bactericide.
 Spălarea pe mîini cu apă şi săpun, igiena personală.
 Dezinfecţia veselei bolnavului, jucăriilor.
 Supravegherea persoanelor de contact – 7 zile.
 Eliminarea factorilor nocivi de mediu: fumatul de către părinţi, aglomeraţia, etc.
 Creşterea calităţii îngrijirii bolnavului.
 Măşti din tifon

Chimioprofilaxia cu amantadine si rimantadina in administrari orale zilnice in doze de 100-200 mg/zip e

toata durata de risc de infectie

Educatia sanitara a populatiei

Evitarea contactelor cu persoanele bolnave sau suspecte de infecti respiratorii virale acute.

25.Rujeola.etiologia,epidemiologia,perioadele bolii
Rujeola esteo boala infectioasa extrem de contagioasa cauzata de virusul rujeolic si caracterizata clinic
prin febra catar oculorespirator si digestive,enantem patognomonic,exantem maculopapulos generalizat
complicatii severe precoce sau tardive imunitate postinfectioasa durabila.

Etiologie

Virsul rujeolic contine ARN este din familia Paramyxoviridae genul Morbillivirus.

Epitemiologie

Sursa deinfectie o contituie omul bolnav de rujeola cu forma tipica sau atipica, nu au fost demonstrate
purttaori de virus rujeolic.Receptivitatea este genrala.sezonalitatea rujeolei este iarna si
primavera.Imunitatea postinfectioasa este durabila pe toata viata

Virusul rojeolic se transmite pec ale aeriana,boala se poate transmite sipe cale habituala prin secretii
nazofaringiene,este posibila transmiterea transplacentara.

Perioadele bolii

Perioada de incubatie dureaza intre 8 si 12 zile insa poate fi si 21-28 zile.

Perioada prodromala (preeruptiva) dureaza 3 -4zile debutul este acut febra creste pina la 38 -40 grade
Celsius catar oculorespirator(conjuctivita fotofobie lacrimare rinoree tuse uscata iritativa
latratoare(crup),mucuoasa bucala edemata si hiperemiata limba saburala gingivita eritematoasa cu
depuneri albicioase,semnul belsky-filatov-koplic (enantem patognomonic) apare la a 2 zi a bolii si
dispare dupa 24 ore de la aparitia exantemului ,catar digestive cu voma diaree dureri abdominale rareori
durata 3-4 zile.

Perioada de stare eruptive-starea generala nesatisfacatoare apare a doua unda febrile semne catarale in
progress exantemul apare timp de 3 zile consecutive in etape:in a 4 zi a bolii pe fata git retroauricular pe
toracele superior in a 5 zi pe trunchi in a 6 zi pe membre.caracterul eruptiei inrujeola maculo-papule
confluente dispar la presiunea digitala ca apoi sa reapara margini accentuate contur neregulat catifelate
la palpare usor pruriginoase aparpe fon nemodificat al pielii dispar in ordinea aparitei lasa pigmentare si
descuamre furfuracee.

Perioada de convalescent porteruptiva temperature corpului revine la normal semnele catarale dispar
pigmentatie bruna,,tegument tigrat,, in locul eruptiei descuamare furfuracee starea generala si
restabilirea poftei de mincare revin in 8-10 zile.

26.Rujeola,semnele clinice ale perioadei prodromale si eruptive.complicatiile.

Perioada prodromala (preeruptiva) dureaza 3 -4zile debutul este acut febra creste pina la 38 -40 grade
Celsius catar oculorespirator(conjuctivita fotofobie lacrimare rinoree tuse uscata iritativa
latratoare(crup),mucuoasa bucala edemata si hiperemiata limba saburala gingivita eritematoasa cu
depuneri albicioase,semnul belsky-filatov-koplic (enantem patognomonic) apare la a 2 zi a bolii si
dispare dupa 24 ore de la aparitia exantemului ,catar digestive cu voma diaree dureri abdominale rareori
durata 3-4 zile.

Perioada de stare eruptive-starea generala nesatisfacatoare apare a doua unda febrile semne catarale
in progress exantemul apare timp de 3 zile consecutive in etape:in a 4 zi a bolii pe fata git retroauricular
pe toracele superior in a 5 zi pe trunchi in a 6 zi pe membre.caracterul eruptiei inrujeola maculo-papule
confluente dispar la presiunea digitala ca apoi sa reapara margini accentuate contur neregulat catifelate
la palpare usor pruriginoase aparpe fon nemodificat al pielii dispar in ordinea aparitei lasa pigmentare si
descuamre furfuracee.

Complicatiile

Complicatiile specific cauzate de virusul rujeolic sunt:laringita acuta oneumonia intesrtitiala

meningoencefalita meningita.

Complicatiie bacteriene pneumonii si bronhopneumonii,conjuctivite purulente,opaciefierea

corneei,stomatite ,ulcere profunde si superficiale otite amigdalite flegmoane laringite si laringotraheite
care apar de obicei in perioada de pigmentare.Complciatiile bacteriene se caracterizeaza prin evolutie
grava lenta uneori ondulanta.

Sechele-hipertensiune intracraniana sindrom epileptiform retard mintal sechele psihice cecitate.

27.Particularitatile tratamentului si ingrijirii copiilor bolnavi cu rujeola.

Tratamentul bolnavilor va fi realizat numai in sectile de boli infectioase

Tratament nemidecamentos

Masuri generale

Repaos la pat 8-10 zile pina la cedarea febrei ,igiena cavitatii bucale spalaturi cu infuzie de musetel sol.
Nitrofural 1:5000 sol hidrocarbonat de sodiu 2% igiena ochilor(folosind tampon curat si apa)

Dieta regimul alimentar adaptat tolerantei digestive alimente bogate in vitamin si microelemente cu
exceptia alimnetelor picante si grase aport de lichide apa mineral plata sucuri campot ceai lapte.

Tratment medicamntos

Antiperetice

Paracetamol 500 mg 10-15 mg/kg doza unica la febra peste 38 grade Celsius fiecare 6 ore per os copiilo
cu vista de

1-3 ani -125 mg

3-5 ani 250mg

Mai mare de 5 ani 500mg

Ibuprofen 5-10 mg /kg/zi per os dupa mese

Vitamin

Vitamin A copii 5.000Ul/zi 3 zile

3 zile +solutie vitamin A 2 picaturi in sacul conjunctival 3-4 ori /zi -3 zile.

Acid ascorbic 100mg 2 ori pe zi per os 7-10 zile

Revit per os 10-14 zile

Antitussive si expecorante

Isoprenalina 125 ml sirop,bromhexina 8 mg

Antihistaminicela necisitate

Cloropiramina -25 mg per os 5 -7 zile la copii

Vasocontrictoare /decongestante

Sol.naphazolina 0,1% cite 1-2 pic in fiecare meat nazal de 3 ori pe zi

Sulfamide

Sol.sulfacetamida 20%,30% -1 pic in sacul conjuctivalde 3 ori pe zi 5-7 zile.

Supraveghierea postexternare a pacientilor cu afectareaSNC

 Va fi efectuata de catre medicul de familie si medicul neurology sau neuropediatru

 Durata 2 ani frecventa anul 1 –o data la 3 luni anul 2 o data la 6 luni ,caracterul
supraveghierii:examenul clinc si paraclinic la necessitate
 In primele 6 luni dupa externare nu se permite aflarea la soare sarituri sport performant.

28.Masurile antiepidemice in focarul de rujeola.Profilaxia specifica.

Profilaxia specifica se face cu vaccine combinat impotriva rujeolei oreionului si rubeolei ROR la virsta de
12 luni cu revaccinare la 6-7 ani si 14-15 ani.

Rujeola produce imunitate postinfectioasa si dupa suportarea maladiei nu este necesara vaccinarea
antirujeolica.Administrarea altor vaccinuri este permisa dupa vindecarea pacientului.In caz de
complicatii neurologice –dupaconsultul medicului neuropediatru si nu mai devreme de 6 luni.

Profilaxia nespecifica

Masuri antiepidemice in focar –bolnavi

 Depistarea active a bolnavilor

 Izolarea bolnavilor in sectile de boli infectioase pe o durata de minim 5 zile de la debutul
exantemului iar in caz de pneumonie alte complicatii pe 10zile
 Declararea obligatorie la CSP teriotrial prezentarea formularului nr.058/e pe support de hirtie
sau informatelectronic cu diagnosticul primar si final
 Trtaamentul bolnavilor numai in sectile de boli infectioase
 Admiterea in colectivitati a convalescentilor dupa rujeola nu mai devreme de ziua a 5 de la
debutul exantemului
 Aerisirea incaperii deriticarea umeda de 2 -3 ori pe zi.

Persoane de contact

 Depistarea contactatilor si verificarea starii lor de vaccinare

 Vaccinarea urgenta a persoanelor din focare de la virsta de10 luni pina la 30 ani care nu au
suportat rujeola nu a u fost vaccinati au primit o singura doza de vaccine cu > 6 luni in ruma sau
2-3 doze de vaccine cu >de 10 ani in urma.
  Contactatilor cu contraindicatii medicale pentru administrarea vaccinului ROR sau nu au virsta
vaccinarii li se va administra imunoglobulina titrate la rujeola nu mai tarziu de ziua a 5 a de
contact in doze conform instructiunii de folosire a preparatului
 Supraveghierea medicala persoanelor de contact timp de 17(21)zile de la izolarea ultimului
bolnav
 Vizite in focar o data la 3-4 zile la locul de trai si zilnic in colectiv
 Izolarea temporara insaloane boxate in sectii de boli contagioase a persoanelor suspecte la
imbolnavire pentru diagnostic si tratament
 In colectivitati –caranctina de grup pina la stinegrea focarului epidemic
 Aerisirea incaperii si deriticarea umeda de 2-3 ori pe zi.

29.Rubeola,etiologia,epidemiologia,semnele clinice,diferentierea de rujeola

Rubeola este o boala infectioasa foarte contagioasa provocata de virusul rubeolic si caracterizata prin
manifestari catarale respiratorii moderate adenopatii eruptive micromaculoasa si evolutie benigna.

Etiologia

Virusul rubeolic face parte din familia togoviridae genul rubivirus.

Epidemiologia

 Sursa de infceie este doar oamneii bolnavi inclusive cei cu infcetii sublinice.
 Modul de transmitere este direct si aerogen prin secretii nazofaringiene.
 Recptivitatea este universal.imunitatea postmorbida este durabila.

Semnele clinice

Perioada de incubatie variaza intre 14-21 zile inmedie 17-18 zile

Perioada prodromala dureaza 2-4 zile debutul este lent cu subfebrilitate fenomene catarale usoara
rinita conjuctiivta faringita .poliadenopatia are loc tumefierea ganglionilo limfatici sunt mobile
neaderenti indolori consistenti pielea in regiune e neschimbata.

Perioada de eruptie-eruptiile au character de pete mici rotunde de culoare roz nu prea intense pe fond
de piele sanatoasa nu conflueaza uneori eruptiile sunt de dimensiuni foarte mici scarlatiniforme,eruptia
apare dupa urechi pe fata rapid cu prinde trunchiul si membrele estemai abundneta pe trunchi pe fese si
partile externe ale membrelor superioare.

Simptome rujeola Rubeola

Perioada prodromala Dureaza 3-4 zile Deseori lipseste sau 1-2 zile
Temperature corpului Subfebrila 3-4 zile apoi febra -3 Normal sau subfebrila 2-3 zile
zile
Catar respirator Pronuntat Slab pronuntat
Conjuctiivita caracteristica Rareori
Angina Catarala Absenta
Intoxicatia Moderata timp de 6-8 zile Moderata sau lipseste
Aparitia eruptiilor 4-5 zile in etape 1-2 zile simultan
Durata de progresare a 3zile pe etape: fata trunchi 1-2 zile
eruptiilor membre
Caracterul eruptiilor Maculo-papuloasa confluent Micromacule
Localizarea eruptiilor Pe tot corpul Pe tot corpul mai ales pe

Pigmentatia Caracteristica
Descumarea Furfurace
Enantem Pe mucoasele cavitatii bucalee
gingii buze papule albicioase
petele belski filatov coplic care
apar la a 2 -3 zi deboala si se
mentin 2-3 zile
Pe mucoasele palatului moale si
dur pete roze care apar odata cu
exantemul
Modificarile limbii Fara particularitati
Afectiuni de organesi sisteme Fara particularitati
Ganglionii limfatici Fara particularitati
suprafetele extensorii ale
membrelor ,fese
Absenta
Adsenta
Poatefi pe mucoasa valului
palatin dur si moale care apare
odata cu aparitia exantemului
Fara particularitati
Fara particularitati
Mariti cei cervicali posteriori si
occipitali

30.Complicatiile rubeolei.Particularitatile tratamnetului si ingrijirii copiilor bolnavi

curubeola.Profilaxia

Complicatiile pot fi:artrita rubeolica ,purpura insotita de de trombopenie,encefalita sau encefalomielita

rubeolica.

Tratamentul rubeolei se face la domicliu izolind bolnavul pentru5 zile cu repaus la pat dieta usoara
medicatii simptomatice,in rubeola congenitala copii vor primi tratament infunctie de manifesatrile
clinice fiind la evidenta timp de citiva ani pentru decelarea defectelor care pot aparea mai tarziu.

Profilaxia.

 Prim actiune e izolarea bolnavului pentru 7 zile de la aparitie eruptiei.

 Contactatii nu se izoleaza
 Gravidele se vor izola strict vor fi la evidenta sunt recomndabile investigatii serologice pentru a
se constat starea de receptivitate precum si pentru precizarea unei eventuale infectii rubeolice.
 In cazul gravidelor aflate in primele 3-4 luni de sarcina contactate cu rubeola se recomanda
profilaxia cu gama –globuline in doze de 15-20 ml.
 Profilaxia specifica se face cu vaccine combinat ROR la virsta de 12 luni cu revaccinarea la 6-7
zile si 14-15 ani.
 Vaccinarea este contraindicate gravidelor deoarece vaccinarea antirubeolica produce o viremia
si virusul poate afecta fatul .Nu se recomanda contactul gravidelor cu cei vaccinia antirubeolic.

31.Scarlatina,etiologia epidmeologia manifestarile clinice.

Scarlatina boala cauzata de streptococul beta hemolytic din grupul A variate serotipuri toxigene
caracterizata clinic prin semnede intoxicatie generala,amigdalita exantem characteristic urmat de
descuamatie modificari linguale.

Epidemiologie

Sursa de infcetie este omul bolnav de scarlatina cu forma tipice atipice la fel si pacientii cu diverse
forme clinice ale infcetiilor streptococice amigdalita faringita erizipel precum si purtatorii sanatosi de
streptococci beta hemolitici din grupul A.
Transmiterea poate fi :

 Directa pec ale aeriana prin secretiile nazofaringiene ale bolnavilor sau purttaorilor de
streptococ
 Indirecta prinmiini si obiecte contaminate
 Pe cale digestive prin lapte si produse lactate

Prin plagi operatorii sau uterine combustii

Sezonalitatea maladiei toamna iarna.

Dupa scarlatina se obtine o imunitate antitoxica stabile durabila reimbolnavirea sunt foarte rare.

Manifestarile clinice

Devutul acut semne de intoxicatie generala dureri la deglutitie eruptiii cutanate micropapuloase
abundente hiperemie faringiana si delimitata amigdale tumefiate cu sau fara exsudat purulent

Amigdalita catarala adesea pultacee hiperemie orofaringiana intensa hipermeie orofaringiana

delimitata limfadenita regionala dureroasa.

Eruptii cutanate

Apar 1-2 zile simultan sunt generalizate abundente mai intense pe partile laterale ale toracelui in
triunghiul inghinal pe partile flexorii ale extremitatilor superioare si nferioare plicile cutanate axile plica
cotului.

Caracterul rozeole (1-2 mm) punctiforme petesii hemoragii marunte miliare,culoarea rosie aprinsa tenul
pielii hiperemiat nu conflueaza la palpare:proeminente dispar laintinderea tegumnetului evolutia dispar
treptat la a 5-6 zi de la aparitie fara urme(nu pigmenteaza) semnul pastia(linii hemoragice pe pliuri de
flexiune)poxitiv.

Triunghiul filatov superior :nazol-labial-pal inferior:inghinal –intes acoperit cu eruptii descrise mai sus.

Manifestarile linguale(ciclul lingual)

In prima zi de boala limba este acperita cu un depozit cenusiu albicios treptat in urmatoarele zile se
descuameaza incepind de la virf si margini progresind catrebaza.

In 5-6 a zi de ladebutul capata aspect zmeriu (papilele linguale proeminente mucoasa rosie )

In a 10-12 zi de la debut –limba lacuita ,limba de pisica (limba reepitelizata,rosie inchisa lucioasa)

Descuamatia apare dupa 5-7 zile de boala este furfuracee (fainoasa tîrîtoasa)pefata urechi git torace si
in lambouri pe degetele membrele superioare si inferioare pe palme si talpi persista 2-3 saptamini.

Dermografismul :bifazic pal-roz stabil in prima saptamina a bolii si roz-pal in a 2 saptamina.

32.Diferentierea scarlatinei de rujeola.Complciactiile scarlatinei.

Simptome rujeola scarlatina

Perioada prodromala Dureaza 3-4 zile Absenta
Temperature corpului Subfebrila 3-4 zile apoi febra -3 Febra 3-5 zile
zile
Catar respirator Pronuntat
Conjuctiivita caracteristica
Angina Catarala
Intoxicatia Moderata timp de 6-8 zile
Aparitia eruptiilor 4-5 zile in etape
Durata de progresare a 3zile pe etape: fata trunchi
eruptiilor membre
Caracterul eruptiilor Maculo-papuloasa confluent
Localizarea eruptiilor Pe tot corpul
Pigmentatia Caracteristica
Descumarea Furfurace
Enantem Pe mucoasele cavitatii bucalee
gingii buze papule albicioase
petele belski filatov coplic care
apar la a 2 -3 zi deboala si se
mentin 2-3 zile
Pe mucoasele palatului moale si
dur pete roze care apar odata cu
exantemul
Modificarile limbii Fara particularitati
Afectiuni de organesi sisteme Fara particularitati
Ganglionii limfatici Fara particularitati
Absent
Absent
Catarala lacunara necrotica
Moderata pronuntata timp 3-5
zile
1-2 zile simultan
1 zi
Punctiforma pe alocuri
acumulare-peteseala pe fon
hiperemiat al pielii
Mai ales in plicile cutanate
partile laterale a trunchiului cu
exceptia trunchiului nazo-labial
Absenta
In lambouri pe palme talpi
furfuracee pe trunchi
Punctiform roz cu localizare pe
palatal dur si moale care apare
odata cu exantemul
Saburala in primele 2 zile apoi
zmeurie
1 saptamina faza simpatico
tahicardie poate sa se mareasca
TA.
2 saptamina faza parasimpatica
bradicardie scaderea TA marirea
limitelor cordului
Sunt mariti ganglionii limfatici
submandibulari

Complicatiile scarlatinei

Toxice (precoce in prima saptamina a bolii

 Miocardita
 Hepatita
 Nefrita
 Suprarenalita
 Edem cerebral acut

Septice (precoce si tardive)

 Otita
 Sinuzita
 Limfadenita
  Adenoflegmon
 Septicemie
 Meningita purulenta
 Endocardita

Alergice la a 15 21 zile de la debut si mai tarziu

 Cardita reumatismala
 Rheumatism articular acut
 Glomerulonefrita difuza acuta
 Erite, nodos
 Purpura trombocitopenica
 Stare febrile cu adenita

33.Particularitatile tratamentului si ingrijirii copiilor bolnavi cu scarlatina.

Tratament nemidecamentos

Regimul zilei reapus la pat 7-10 zile igiena cavitatii bucale spalaturi cu infuzie de musetel sol.nitrofural
1:5000 sol.hidrocarbonat de sodiu de 2 % si alte antiseptice

Dieta alimentatia trebuie sa corespunda virtei copiluluisi sacontina ingredientele necesare bogate in
vitamine si microelemente aport de lichide apa minerala plata sucuri naturale de fructe compot ceai.

Tratament medicamentos

Antibiotice fenoximetilpenicilina divizata in 3-4 prize 7-10 zile per os

Copii sub 10 ani 50.000-100000 U/kg/24 ore divizate in 3 -4 prize

Eritromicina 20-40 mg/kg /24 ore divizate in 4 prize per os 7-10 zile

Benzatinbenzilpenicilina dupa cura de antibiotice o doza i/m

Pina la 10 ani 600000 U

Peste 10 ani 1.200.000 U

Adulti 2400000 U

Antiperetice paracetamol 10-15 mg/kg doza unica la febra peste 38 la fiecare 6 ore per os

1-3 ani -125mg

3-5 ani -250 mg

Mai mare de5 ani 500mg

Antihistaminice clorapiramina-25 mg per os 7-10 zile

1-12 luni-1/4 din comprimat de 2 ori pe zi

1-6 ani-1/3 comprimat de 2 ori pe zi

7-14-1/2 comprimat de 2 ori pe zi

Dupa 14 ani 1 comprimat de 2 ori pe zi

Vitamine acid ascorbic-100 mg de 2ori pe zi per os 7-10 zile

Revit per os 10-14 zile

1-3 ani -1 drajeu pe zi

2-7 ani 1 drajeu de 2ori pe zi

Dupa 7 ani -1 drajeu de 3 ori pe zi .

Supraveghierea postexternare

 Va fi efectuata de catre medicul de familie durata 1 luna forme usoare si medii 3luni forme
grave examenul clinic si paralcinic va fi efectuata 1 data in 2 saptamini
 Determinarea streptococului din rofaringe la sfirsitul a 2 si 4 a saptamina a dispesarizarii
 Consultatia medicului infectionist medicul cardiolog otorinolaringolog.

34.Masurile antiepidemice in focarul de scarlatina.Profilaxia.

Masuri antiepidemice in focar bolnav

 Depistarea activa si izolarea precoce a bolnavului la domicliu sau in sectiile de boli infectioase pe
o durata de 7 zile 10 zile
 Declararea obligatorie la CMP teritoriale
 Admiterea in colectivtati a convalescentilor dupa scarlatina se permite nu mai devremede ziua a
22 de la debutul bolii
 Durata supraveghierii postexternare
 Formele usoare si medii pe parcusr de o luna
 Formele grave pe parcurs de 3 luni

Persoane de contact

 Depistarea si supraveghierea persoanelor de contact timp de 7 zile de l aultimul caz

 Examenul clinic se face de catre medicul de familie
 In colectivitati carantina de grup nu mai sunt admisi copii noi pina la stingerea focarului
epidemic 7 zile dela utimul caz
 Dezinfectia curenta si terminala aerisirea incapaerii si deriticarea umeda de 2- 3 ori pe zi

Profilaxia

 Educarea sanitara a populatiei privind modul de transmitere a infectiilor streptococice riscul

bolilor poststreptococice
 Determinarea streptococului din orofaringe la sforsitul a 2a si a 4 saptamina a dispensarizarii
 Consultatia medicului infectionist otorinolaringolog medicului caridiolog la necesitate

35.Tusea convusliva,etiologie,epidemiologia,perioadele bolii.

Tusea convulsiva este o boala infcetioasa acuta si contagioasa determinata de cocbacilul Bordetella
pertussi caracterizata clinic prin accese paroxistice de tuse spasmodica precedate de un inspir zgoots
modificari hematologice caracteristice si risc mare de complicatii.

Epidemiologie

 Sursa de infectie este omul bolnav (forme tipice atipice abortive subclinice) mult mai rar
purtatorii de bacili
 Transmiterea bolii esteaerogena exceptional este posibila transmiterea indirecta(prin obiecte
contaminate
 Receotivitatea este mare ,imunittaea postinfcetioasa eset durabila desi nu sint excluse
reimbolnavirile

Perioadele bolii:

 Perioada de incubatie de la 5-14 zile iar in unele cazuri poate fi pina la 21 de zile cel mai
frecvent 10-12 zile
 Perioada prodromala 1-2 saptamini debut treptat subfebrilitatea/febra 1-3 zile semne de catar
abanal al cailor respiratorii
 Perioada de stare convulsiva spasmodica paroxistica
 Perioada de declin si convalescenta -2-4 saptamini accesele rare scurte uasore voma caracterul
spastic al tusei pot persista starea seamelioreaza
 Perioda de convalescenta accesul de tuse devin mai rare si mai putin intense tusea recapata un
caracter obisnuit starea generala se amelioreaza insa varsaturile pot innca persista ca un reflex
conditionat aparut la emotii.

36.Mnifestarile clinice ale tusei convulsive.Accesul de tuse spastica.

 Perioada de incubatie de la 5-14 zile iar in unele cazuri poate fi pina la 21 de zile cel mai
frecvent 10-12 zile
 Perioada prodromala 1-2 saptamini debut treptat subfebrilitatea/febra 1-3 zile semne de catar
banal al cailor respiratorii
 Perioada de stare convulsiva spasmodica paroxistica
 Perioada de declin si convalescenta -2-4 saptamini accesele rare scurte uasore voma caracterul
spastic al tusei pot persista starea seamelioreaza

Componenteleaccesului de tuse :

 Aura inspiratie brusca adinca

 Secuseexpiratorii scurte afone spastice
 Pauza de expiratie fortata
 Inspiratie adinca prelungita sonora –repriza
 Limba proiectata in afara
 In continuare se repeta secusele expiratorii si repriza
 Criterii de severitate

Fata pacientul in timpul accesului

 Edematiata congestionata cianotica incruntata

 Ochii injectati lacrimosi hemoragii conjuctivale edempalpebral
  Limba proiectata in afara
 Frenul lingual incordat salivatie.

37.Diagnosticul de laborator al tusei convulsive .Complicatiile

 Analiza generala a singelui leucocitoza cu limfocitoza

 Radiografia cutiei toracice
 Izolarea B.pertusis se obtine din secretiile faringiene in perioada catarala,materialul este
colectat in timpul accesul pe cutia Petri tinuta in fata bolnavului la distanta de 5-8 cm timp timp
de 10-30 secunde
 Metoda immunofluorescenta
 Reactii serologice rezultatatele pozitive fiind tardive in a treia saptamina a bolii

Complicatiile specifice

 Pneumonie cu B.pertusis
 Emfizem pulmonar
 Encefalopatie cu tulburari de constiinta convulsii paralizii de nervi cranieni
 Atelectazie pulmonara
 Hemoragii nazale cutanate pemucoase sclere retina cerebrale
 Prolaps rectal
 Hernie ombilicala

Complicatii nespecifice

 Pneumonii
 Pleurezii
 Pericardite
 otite

38.Particularitatile tratamentului si ingrijirii copiilor bolnavi cu tuse convulsiva.Asistenta in accesul de

tuse spastica.

In conditii de ambulator la nivel de asistenta medicala si specializata se vor trata pacientii cu TC forme
usoare si medii.

Tratamentul nemidecamentos

 Acces la aer iber cu temepratura siumiditate rezonabila

 Eliberare a cailor respiratorii drenaj postural aspirarea secretiilor
 Aplicare frecventa la sin
 Alimnetatie corespunzatoare virstei cu continut bogat de vitamine microelemente alimente
usro digerabile in mese mici si repetate asigurare a hidratarii corespunzatoare apa plata sucuri
ceaiuri

Tratamentul medicamentos

 Antibiotice in perioada prodromala si perioada spasmodica precoce

 Eritromicina 40-50 mg /kg/zi per os divizate in 4 prize 5-7 zile
 Amozicilina suspensie comprimate 30-60mg/kg/zi fiecare 8 ore per os 5-7 zile
 Azitromicina 10mg /kg/zi per os de 2 ori pe zi 5-7 zile
  Antitusive
 Butamirat sirop per os 10-14 zile
 Butamirat drajeuri per os 10-14 zile
 Mucolitice bromhexina comprimate sau sirop (5ml/4mg)per os 10-14 zile
 Expectoarnte mucaltin 0,05 -0,1 mg de 3ori per os inainte de mes 7-14 zile
 Antitusive si bronholitice
 Isoprenalina per os 10-14 zile
 Antihistaminice la necesitate
 Cloropiramina 25mg per os 7-10 zile copiilor
 Prebiotice probiotice
 Combinatii de bacterii lactice per os 7-10 zile capsula se desface se amestica cu ceai suc copiilor
 Acid lactic per os dupa mese
 Baccilus subtilis per os cu 1 ora pinala mese 10-14 zile copiilor
 Vitamine
 Acid ascorbic 50-100 mg de 2 -3 ori pe zi per os 10-14 zile sau revit per os 10-14 zile

Asistenta in accesul de tuse spastica.

Asistenţa de urgenţă la etapa prespitalicească efectuată de medicul de familie şi/sau medicul de la

ambulanţă

1.Eliberarea cailor respiratorii (drenaj postural, aspirarea sputei)

2.În caz de convulsii: sol. Diazepamum rectal 10 mg/2 ml  doza 0,5 mg/kg copiilor în vîrstă:  1-4 luni 
0,5 ml  4-12 luni  1 ml  12 luni-3 ani  1,25 ml  3 ani-5 ani  1,5 ml

3.Prednisolonum 1-2 mg/kg i.m., sau i.v.

5.Oxigen

Transportarea la spital după ameliorarea stării bolnavului

39.Masurile antiepidemice infocarul de tuse convulsiva.profilaxia.

Profilaxia specifica .Vaccinarea primara cu 3 doze de un vaccin combinat cu componnetul pertusis Pw

celular sau Pa acelular la 2 4 6 luni

Revaccinarea cu o doza de un vaccin combinat cu componentul pertusis Pw sau Pa la 22-24 luni sau
peste 16-18 luni dupa vaccinarea primara cu 3 doze de vaccin cu componentul pertusis Pw sau Pa pina la
atingerea virstei de 4 ani

In situatii derisc de infcetare si transmiterii pertusispenrtu copii cuvirsta de peste 4 ani care n-au fost
anterior vaccinati antipertusis si adulti poate fi recomndata imunizarea prind administrarea unei doze de
vaccin TdPa

Masuri antiepidemice in focar

Bolnav:

 Depistarea activă şi izolarea precoce a pacientului la domiciliu sau în secţiile de boli

infecţioase pe o durată de 25 zile de la debutul bolii.
 Declararea obligatorie a cazului de îmbolnăvire.
  Tratamentul bolnavului va dura în formele uşoare şi medii 1- 2 săptămîni, iar în cele
severe sau/şi cu complicaţii 2-3 şi mai multe săptămîni.
 Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după pertussis se va face după 25-30
zile de la debutul bolii.

 Persoane de contact:

 Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 14 zile de la ultimul

caz;
 Verificarea antecedenelor vaccinale la persoanele de vîrsta eligibilă şi imunizarea lor
în cazuri necesare;
 Examenul clinic se face de către medicul de familie;
 În colectivităţi de copii – carantină pe grup timp de 14 zile de la ultimul caz;
 Aerisirea încăperilor şi dereticarea umedă de 2-3 ori pe zi

40.oreionul etiologie epidemiologie ,manifestarile clinice ale parotiditei.

Oreionul boala contagioasa acuta produsa de virusul orlian si carcaterizata clinic prin afectarea
glandelor salivare (parotide submandibulare sublinguale) a sistemului nervos central si altor tesuturi
(pancreas gonade)

Epidemiologie

Sursa de infecţie – omul bolnav cu forme manifeste de boală şi forme inaparente. Nu se cunosc purtători
sănătoşi de virus.

Durata contagiozităţii – ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaţie şi primele 9-10 zile de boală.

Cale de transmitere – aeriană prin picături de salivă, sau contact cu obiectele de uz recent contaminate.
Transmiterea transplacentară este excepţională.

Receptivitatea este generală, maximă la copii în vîrstă de 5-17 ani.

Se pot îmbolnăvi adolescenţii şi adulţii tineri sugarii – excepţional .

Indicele receptivităţii constituie 30- 50%. Sezonalitatea maladiei – iarna şi primăvara.

Imunitatea după boală este durabilă, reîmbolnăvirile sunt excepţie.

Manifestarile clinice in parotidita.

 Febra cefalee dureri retromandibulare la mastecatie

 Tumefactie la nivelul uneia dintre glandele parotide iar peste 1-2 zile in mare parte si a celeilalte
 Glandele parotide la palpare sunt elastice sensibile
 Pilea lucioasa neinfeltrata destinsa de culoare normala
 In cavitatea bucala orificiul canalului stenon infiltrat (rosu proeminent)-simptomul morsou
 Parotidita progreaza in 2-3 zile si dureaza 7-10 zile.

41.Oreionul,manifestrile clinice ale pancreatitei si meningitei urleane.

Date clinice în pancreatită

 Debut brusc.
  Febră.
 Dureri epigastrice, sau “ în centură”.
 Greţuri, vome.
 Anorexie.
 Diaree sau constipaţie.
 Amilazemia şi amilazuria crescute (uneori în lipsa manifestărilor clinice).
 Semnele clinice durează 10-12 zile.
 Funcţia pancreasului se restabileşte în 3-4 săptămîni.

Date clinice în meningita seroasă

 Se instalează mai frecvent ulterior parotiditei (a 5-7-a zi), dar poate preceda sau apare
concomitent.
 În debut: febră, cefalee, vome repetate.
 Fotofobie, fonofobie.
 Semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinschi) apar în 1-2-a zi a bolii, dar pot
fi frecvent disociate, sau chiar absente.

42.Particularittaile tratamentului si ingrijirii copilului bolnavi u oreion.Criteriile de spitalizare.

Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion

 Afecţiuni poliglandulare
 Orhita urliană
 Pancreatita urliană
 Meningita, meningoencefalita urliană
 Parotidita severă
 Oreion cu complicaţii
 Indicaţii epidemiologice
 Pacienţi de gen masculin în vîrstă de peste 12 ani cu risc crescut de apariţie a orhitei (regimul la
pat reduce pericolul orhitei de 3 ori şi mai mult)

Tratamentul nemidecamentos

 Regimul zilei repaus la pat 10-14 zile

 Igiena cavitatii bucale spalaturi cu infuzie de musetel sol.nitrofural 1:5000 sol hidrocarbonat
de sodiu 2%
 Aplicatii de caldura uscata pe glandele salivare afectate
 Dieta :regimul alimnetar adaptat tolerantei digestive alimentele semisolide aport de lichide
(apa mineral plata sucuri compot ceai)

Tratamentul medicamentos

 Antiperetice paracetamol 500 mg -10-15mg /jh doza unica copiilor la febra per os
 1-3 ani -125 mg (1/4 din comprimat)
 3-5ani -250g (1/2 din comprimat)
 Mai mare de 5 ani -500 mg 1 comprimat la fiecare 6 ore.
 Vitamin acid ascorbic -100mg de2 ori pe zi per os-10-14 zile sau
 Revit per os 10-14 zile
  1-3 ani-1 drajeu pe zi
 3-7 ano -1 drajeu de 2 ori pe zi
 Mai mare de 7 ani 1 drajeu de 3 ori pe zi

Compresele sunt contraindicate

Supraveghiereamedicala a pacientilor tratati la domiciliu

Supraveghierea medical ava dura 3 saptamini de la debutul bolii ,masurarea temperaturii de 2 ori pe
zi la aparitia febrei vomei cefaleei se va suspecta meningita si copilul se va spitaliza,la aparitia orhitei
sau a pancreatitei sau meningitei-spitalizare,la aparitia complicatiilor se va indica spitalizarea
izolarea la domiciliu a pacientului va dura pina la disparitia semnelor clinice dar nu mai putin de 9
zile.

Tratamentul menigitei grave si a meningoencefalitei urliene etapa prespitaliceasca

 Paracetamol la febra peste 38 C diuretice:furasemid 1%-1-2 mg /kg/24 ore

 Anticonvulsivante diazepam 0,5%-0,1-0,2 ml/an
 Glucocorticosteroizi prednisolone -1-2 mg/kg sau in caz de edem cerebral-dexametazon-
1mg/kg,oxygen.
 Toate preparatele se administreaza i/v in lipsa accesului la venă-i/m.

43.Masurile antiepidemice in focarul de oreion.Profilaxia.

Nespecifică (măsuri antiepidemice în focar)

 Depistarea activă şi precoce a bolnavilor în colectivităţi şi cămine, izolarea la domiciliu, sau

în secţiile de boli infecţioase pe o durată de 9-10 zile sau pînă la dispariţia fenomenelor
clinice.
 Declarare obligatorie la CSP teritorial.
 Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 21 de zile de la ultimul caz.
 Triaje clinice zilnice cu depistarea şi izolarea suspecţilor. Persoane cu suspect la îmbolnăvire
(febră, cefalee, tumefierea glandelor salivare, dureri la masticaţie, vorbire) se izolează
temporar cu solicitarea asistenţei instituţiilor medicale pentru diagnostic, organizarea
izolării şi tratamentului.
 În colective – carantină, nu mai sunt admişi copii noi pînă la stingerea focarului epidemic.
 Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după oreion nu mai devreme de ziua a 10-a de
la debutul bolii, independent de faptul continuării apariţiei cazurilor noi de oreion.
 Dezinfecţia curentă, prelucrarea calitativă a veselei de masă în ospătării, grupe.
 Aerisirea sălilor de studii la fiecare pauză, respectarea strictă a graficului de efectuare a
curăţeniei umede.

Specifica

 Vaccinarea ROR virsta 12 luni

 Revaccinarea ROR virsta 6-7 ani
 Revaccinara ROR conform criteriilor epidemiologice.

44.Mononucleoza infectioasa ,manifestarile clinice.Diagnosticul de laborator.

Manifestările clinice în forma uşoară a MI

  debut treptat;
 temperatură subfebrilă;
 sindrom toxic general slab pronunţat sau absent;
 durei uşoare la deglutiţie;
 mucoasa rinofaringeană uşor hiperimiată;
 respiraţie nazală uşor diminuată sau fără modificări;
 adenopatie cervicală uşoară (până la 1,0-1,6 cm);
 hepatomegalie şi splenomegalie discrete;

Manifestările clinice în forma medie a MI

 debut acut;
 febră 38-39°C;
 tablou clinic bine pronunţat la sfârşitul primei săptămâni de boală;
 sindrom toxic general pronunţat;
 dureri abdominale;
 uneori vome;
 durei pronunţate în gât, în special la deglutiţie;
 mucoasa rinofaringeană hiperemiată;
 amigdalele hipertrofiate gr. II-III;
 edem al uvulei;
 amigdalită cu depuneri de puroi (foliculară, lacunară);
 respiraţie nazală diminuată, „sforăit” nocturn;
 adenopatie generalizată, în special cervicală anteroposterioară cu formare de
conglomerate vizibile, care schimbă configuraţia gâtului;
 hepatomegalie şi splenomegalie care depăşesc 3 cm sub rebordul costal;

Manifestările clinice în forma severă a MI

 se depistează la persoane imunocompromise;

 debut acut;
 tablou clinic bine pronunţat la a 3-4-a zi a bolii;
 temperatură 39-40°C şi mai mult;
 sindrom toxic general sever;
 sindrom hemoragic (peteşii pe piele şi mucoase, epistaxis) la 1/3 din bolnavi;
 vome repetate;
 durei pronunţate în gât, în special la deglutiţie;
 dureri abdominale;
 icter al pielii şi mucoaselor;
 halenă;
 mucoasa rinofaringeană hiperemiată;
 amigdalele hipertrofiate gr. III, congestionate, frecvent cu exudat bogat, confluent,
pseudomembranos, asemănător falselor membrane, posibilă angină necrotică,
edem al uvulei;
 respiraţie nazală diminuată, „sforăit” nocturn;
 faţa edemaţiată, pastoasă, edem palpebral în peste 1/3 din cazuri;
 adenopatie generalizată cu senzaţie de tensiune dureroasă, fermi, duri la palpare,
fără tendinţă la supuraţie;
  edem şi pastozitate periganglionară;
 hepatomegalie şi splenomegalie severe

Diagnosticul de laborator

- Hematologice:

 leucopenie (4*109 /l ) sau leucocitoză evidentă;

 trombocitopenie ( 25%).
 Prezenta limfocitelor atipice

- Biochimice:

 creşterea nivelului ALAT şi ASAT peste 3-4 ori;

 nivelul scăzut al protrombinei;
 nivelul ridicat al bilirubinei totale şi fracţiilor ei;
 nivelul ridicat al β-lipoproteine, fosfatazei alcaline, γGTP.

- Serologice:

 absenţa anti-EA IgG sau anti-VCA IgM în perioada acută a bolii;

 persistenţa în perioada de convalescenţă a anti-EA IgG şi anti-VCA IgM în absenţa
anti-EBNA IgG;
 prezenţa ADN-EBV în LCR.

45.Varicela,etiologia,epidemiologia, clasificarea,manifestarile clinice.

Varicela boala infectioasa extrem de contagioasa determinate de virusul varicelozosterian si

caracterizata clinic printr-o eruptive veziculara care apare in valuri eruptive successive.

epidemiologia

 Sursa de infecţie este omul bolnav de varicelă sau Herpes zosterian acut.
 Perioada de contagiune începe cu ultimele 1-2 zile de incubaţie şi durează 5 zile de la ultima
erupţie proaspătă.
 Transmitere a infecţiei se face pe cale aeriană prin picături de secreţii nazofarigiene în condiţii
de contact apropiat şi la distanţă. Este posibilă transmiterea transplacentară.
 Receptivitatea este generală. Pot fi afectate toate grupele de vârstă, dar majoritatea
persoanelor se îmbolnăvesc în copilărie (maximal la copii în vârstă de 2-8 ani). Sugarii născuţi din
mame imune posedă imunitate specifică până la vârsta de 5 – 6 luni.
 Sezonalitatea maladiei - este toamna şi iarna.
 Imunitatea postinfecţioasă este durabilă, pe toată viaţa.

Clasificarea varicelei în funcţie de tipul bolii Forme clinice:

 Tipice.

 Atipice:

 Rudimentară
 Gangrenoasă
 Hemoragică
  Buloasă
 Generalizată (viscerală)

Clasificarea varicelei în funcţie de gradul de severitate a bolii Forme clinice:

 Uşoare
 Medii
 Severe

Criterii de gravitate în varicelă

 Generale:

 Afectarea SNC (semne de intoxicaţie generală, vome repetate, halucinaţii, dereglări ale
conştienţei, convulsii)
 Sindromul de crup – laringotraheită stenozantă

 Locale:

 Numărul elementelor eruptive şi mărimea lor

 Caracterul erupţiilor (hemoragice, gangrenoase, buloase, )

Clasificarea varicelei în funcţie de caracterul evoluţiei bolii Forme clinice :

 Cu complicaţii
 Fără complicaţii

Manifestarile clinice
Datele clinice în perioada prodromală (preeruptivă) a varicelei

 Debut acut
 Febră 37,0-38,0C
 Rinofaringită, conjunctivită discretă
 Adenopatie uşoară
 Indispoziţie
 Inapetenţă
 Rash preeruptiv cu erupţie scarlantiniformă sau rujeoliformă care dispare în 24 ore
 Durata -1-3 zile

Date clinice in perioada de stare (eruptivă) a varicelei

 Stare generală alterată

 Febră 37,5-39,0C, (cu caracter neregulat), însoţeşte fiecare puseu eruptiv, rareori depăşeşte 4 -
5 zile  Rinofaringită, conjunctivită discrete
 Exantem (macule, papule, vezicule)
 Enantem (macule, vezicule, ulceraţii superficiale)
 Durează 2 - 5 -7 zile.

Evoluţia şi caracterul erupţiilor în varicelă  Exantemul:

 Vezicule
  unicamerale
 rotunde sau ovale
 diametru – 0,2-0,5 cm
 superficiale
 cu conţinut clar
 cu areolă hiperemiată
 nu confluează

 Tenul pielii nemodificat

 Evoluţia erupţiilor: maculă – papulă – veziculă

Aceste transformări au loc în mai puţin de 24 ore

 vezicula se usucă în 2-4 zile

 crusta se elimină în 8-10 zile
 lăsând o zonă de pigmentaţie pasageră

 Localizarea:

 este generalizată
 are caracter „centripet”, fiind mai bogată pe faţă, gât, partea piloasă a capului, trunchi
 mai săracă pe membre
 palmele şi plantele sunt rareori afectate

Numărul elementelor eruptive este variabil (de la zece la câteva sute, mii). Variază proporţional cu
vârsta. Astfel copiii mici au erupţii sărace, iar copii mai mari au erupţii bogate.

 La palpare: elastice, nedureroase

 Uşor pruriginoase

 În suprainfecţia cu stafilococi, streptococi apar pustule

 Enantemul:

 macule
 vezicule
 ulceraţii superficiale

 Localizarea pe mucoasa:

 bucală
 conjuctivală
 anogenitală
 laringiană .

Pe mucoase veziculele ulcerează rapid sub formă de afte cu conţinut gălbui cu contur roşu

 Erupţia apare în mai multe pusei (la fiecare 1-2 zile), fiecare fiind însoţit de ascensiune termică

 Fiecare val eruptiv este însoţit de un croşet febril

 Fenomen „polimorfism fals” – pe aceeaşi zonă de tegument sunt prezente elemente eruptive în
diferite stadii de evolutive

46.Caracterul eruptiiilor in varicela,polimorfism.Complicattile in varicela.

Evoluţia şi caracterul erupţiilor în varicelă  Exantemul:

 Vezicule

 unicamerale
 rotunde sau ovale
 diametru – 0,2-0,5 cm
 superficiale
 cu conţinut clar
 cu areolă hiperemiată
 nu confluează

 Tenul pielii nemodificat

 Evoluţia erupţiilor: maculă – papulă – veziculă

Aceste transformări au loc în mai puţin de 24 ore

 vezicula se usucă în 2-4 zile

 crusta se elimină în 8-10 zile
 lăsând o zonă de pigmentaţie pasageră

 Localizarea:

 este generalizată
 are caracter „centripet”, fiind mai bogată pe faţă, gât, partea piloasă a capului, trunchi
 mai săracă pe membre
 palmele şi plantele sunt rareori afectate

Numărul elementelor eruptive este variabil (de la zece la câteva sute, mii). Variază proporţional cu
vârsta. Astfel copiii mici au erupţii sărace, iar copii mai mari au erupţii bogate.

 La palpare: elastice, nedureroase

 Uşor pruriginoase

 În suprainfecţia cu stafilococi, streptococi apar pustule

 Enantemul:

 macule
 vezicule
 ulceraţii superficiale

 Localizarea pe mucoasa:

 bucală
 conjuctivală
  anogenitală
 laringiană .

Pe mucoase veziculele ulcerează rapid sub formă de afte cu conţinut gălbui cu contur roşu

 Erupţia apare în mai multe pusei (la fiecare 1-2 zile), fiecare fiind însoţit de ascensiune termică

 Fiecare val eruptiv este însoţit de un croşet febril

 Fenomen „polimorfism fals” – pe aceeaşi zonă de tegument sunt prezente elemente eruptive în
diferite stadii de evolutive

Complicaţiile şi sechelele în varicelă

 Complicaţiile specifice prin invazia virusului varicelozosterian:

 Pneumonie variceloasă primară

 Laringită (crupul laringian)
 Pneumonie cu celule gigante Hecht
 Encefalită, meningoencefalită, cerebelită
 Alte complicaţii neurologice (mielita, poliradiculoneuropatia, neurita optică) sunt rare
 Rareori mai pot fi: keratita ulceroasă, uveita, necroză corneană, hepatita, pancreatita, orhita,
artrita, miocardita etc.

 Complicaţiile nespecifice (prin suprainfecţii bacteriene):

 Erizipel
 Scarlatina extrafaringiană
 Abcese, flegmon, celulita
 Streptodermie
 Pneumonie, bronhopneumonie
 Septicemie
 Otită
 Stomatită, amigdalite
 Laringită, traheobronşite
 Conjunctivită purulentă

 Sechelele în varicelă

 Hipertensiune intracraniană
 Sindrom epileptiform
 Retard mintal
 Sechele psihice

Notă:

 Complicaţiile nespecifice cele mai frecvente complicaţii ale varicelei la copiii cu vârstă sub 5 ani
 Pneumonia variceloasă - cea mai serioasă complicaţie a varicelei, apărând mai frecvent la adulţi
decât la copii

47.Particularittaile tratamentului si ingrijirii copilului bolnav cu varicela.Criterii de spitalizare.

Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu varicelă

 Varicela, forme severe

 Varicela cu complicaţii
 Varicela pe fondal nefavorabil (leucemie, astm bronşic, infecţia HIV şi SIDA, diabet zaharat, etc.)
 În forme uşoare sau medii în cazul în care izolarea pacientului la domiciliu este imposibilă
 Copii de vârstă fragedă cu varicelă
 Copii din familii social vulnerabile
 Copii care locuiesc în cămine
 Copiii din colectivităţi închise (centre de plasament, şcoli-internate, case de copii, etc.).
 Abolescenţii şi adulţii cu varicelă, gravidele

Tratament

În condiţii de ambulator (la nivel de asistenţă medicală primară şi specializată) se vor trata pacienţii cu
varicelă forme uşoare şi medii.

Repaos la pat 8 - 10 zile (pînă la cedarea febrei). Băile nu se permit pînă la uscarea crustelor. Igiena
cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).
Igiena ochilor (tampon curat şi apă, sol. Nitrofural 1:5000). Igiena genitalelor (sol. Nitrofural 1: 5000).
Regim alimentar adaptat toleranţei digestive, alimente semilichide. Aport sporit de lichide (apă minerală
plată, sucuri, compot, ceaiuri).

Respectarea igienei pielei: Prelucrarea veziculelor cu sol. Verde de briliant 1% sau sol. Permanganat de
potasiu 1 - 2%, o dată pe zi.

ANTIVIRALE (la prezenţa erupţiilor pe mucoasa bucală, genitală, conjuctivală)

Aciclovir, per os (varicela cu erupții abundente pe piele și mucoase, varicela la adolescenți) Copii -10-15
mg/kg, per os, de 5 ori/zi, 5 - 7 zile.

Adolescenți – 200 mg/5 ori/zi sau 400 mg/3 ori/zi, pînă la vindecare completă.

Aciclovir cremă 2%, 5%, local (de 5 ori/zi, timp de 4 zile), după toaleta mucoaselor.

ANTIPIRETICE (în febră >38 C)

Paracetamol – 10 - 15 mg/kg (doză unică), per os:

1 - 3 ani – 125 mg (1/4 din comprimat);

3 - 5 ani – 250 mg (1/2 din comprimat);

5 ani – 500 mg (1 comprimat).

VITAMINE

Acid ascorbic 100 mg, 2 ori pe zi, per os, 7 - 10 zile sau Revit, per os, 10 - 14 zile:

1 - 3 ani – 1 drajeu pe zi;

3 - 7 ani – 1 drajeu, de 2 ori pe zi;

>7 ani – 1 drajeu, de 3 ori pe zi.

ANTIHISTAMINICE (la necesitate) cloropiramina

VASOCONSTRICTOARE SAU DECONGESTANTE Sol. Nafazolină – 0,1%, cîte 1 - 2 pic. în fiecare hiat nazal,
de 3 ori pe zi, 3 zile.

48.masurile antiepidemice in focarul de varicela.profilaxia.

bolnav

Depistarea activă a bolnavilor. Izolarea lor la domiciliu sau în secţiile de boli infecţioase pînă la a 5-a zi de
la ultima erupţie proaspătă (în caz de complicaţii - izolare pe 10 zile). Declararea obligatorie la CSP
teritorial (prezentarea formularului nr. 058/e pe suport de hîrtie sau format electronic) cu diagnosticul
primar și final. Tratamentul la domiciliu în formele uşoare şi medii; spitalizare în secţiile de boli
infecţioase în formele grave sau/şi cu complicaţii. Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după
varicelă nu mai devreme de ziua a 5-a de la ultima erupţie proaspătă. Aerisirea încăperii, dereticarea
umedă de 2-3 ori pe zi.

Persoana de contact

Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp 21 zile de la izolarea ultimului bolnav. Vizite în
focar: o dată la 3-4 zile la locul de trai şi zilnic în colectivităţi. Izolarea temporară a persoanelor suspecte
la îmbolnăvire (febră, exantem, enantem) cu solicitarea asistenţei instituţiilor medicale pentru
diagnostic, organizarea izolării şi tratamentului. În colectivităţi – carantină pe grup: nu se admit copii noi
pînă la stingerea focarului epidemic. Aerisirea încăperii şi dereticarea umedă de 2-3 ori pe zi

49.dizenteria etiologia epidemiologia clasificarea,manifestarile clinice.

Dizenteria este o boala infectioasa specifica umana detrminata de sigele antropronoza cu mecanism
digestiv de transmitere caracterizata prin afectarea segmentului distal al intestinului gros si manifesta
clinic prin semne toxice generale dureri abdominale in criza scaune cu mucus si striuri de singe

Epidemiologia

Sursa de infecţie – omul bolnav, purtătorii de germeni, sănătoşi sau convalescenţi și în unele cazuri
animalele și păsările.

Calea de transmitere – alimentară, habituală, hidrică.

Mecanism de transmitere – fecalo-oral, aerogen (pentru unele nozologii).

Receptivitatea – mai frecvent fac BDA copiii de vîrsta fragedă.

Sezonalitatea maladiei – vara, toamna; pentru diareile virale – iarna.

Imunitatea – specifică de tip, de scurtă durată.

Clasificarea

Clasificarea shigellozei conform tipului de boală Forme clinice:

 Forma tipică
 Forma atipică:

 asimptomatică (inaparentă);
 frustă;
 tip toxiinfecţie alimentară;
 dispeptică (la sugari);
 hipertoxică.

Clasificarea shigellozei conform gradului de severitate a bolii Forme clinice:

 Uşoară

 Medie

 Severă:

 cu predominarea sindromului toxic

 cu predominarea sindromului colitic
 mixtă.

Clasificarea shigellozei în funcţie de durata şi de evoluţia bolii Forme clinice:

 abortivă (2 zile);
 acută (1 lună);
 trenantă (2-3 luni);
 cronică (mai mult de 3 luni):
 continuă
 recidivantă
 fără complicaţii;
 cu complicaţii;
 cu acutizări.

Shigelloza forma uşoară

 subfebrilitate (37,5-38,0°C) de scurtă durată;

 vome unice (sau absente);
 dureri şi garguisment pe traiectul intestinului gros, spasm sigmoidian (în unele cazuri), tenesme
absente;
 scaune de 5-10 ori pe zi, fecaloide cu mucus tulbure în cantităţi mici, rareori cu striuri de sînge;
 uneori la copii colita se asociază cu enterită, scaunele fiind abundente, lichide, neprelucrate,
fecaloide cu mucus, durerile abdominale sunt localizate în zona periombilicală;
 tulburări cardiovasculare, neurologice, semne de deshidratare absente.

Shigelloza forma medie

 febră 38–39°C cu durata de 2-4 zile;

 vome repetate, apetit scăzut;
 tegumente şi mucoase palide;
 limbă uscată, saburală;
 colici abdominale, tenesme, chemări false;
 garguisment în abdomen, spasm sigmoidian pronunţat, anus beant, anus rezilent;
  scaune de 10-20 ori în zi, sărace, fecaloide cu mucus şi striuri de sînge;
 zgomotele cardiace frecvente, asurzite;
 tensiunea arterială normală sau crescută;
 semne de deshidratare moderată la copiii de vîrstă fragedă.

Shigelloză forma severă

 mai frecvent apare la copii în vîrstă de 1-4 ani;

 debut acut, brutal, febră 39-40°C cu frison;
 vome repetate;
 convulsii, somnolenţă, astenie, adinamie sau hiperexcitabilitate psihomotorie, cefalee, vertij,
semne de iritaţie meningiană
 tensiunea arterială scăzută (posibil colaps);
 respiraţie aritmică, tahipnee;
 colici abdominale difuze, tenesme; spasm sigmoidian;
 hepatomegalie;
 scaune foarte frecvente, în debut fecaloide, fetide, apoi sărace, sanguinolente;
 anus beant, anus rezilent;
 semne de deshidratare moderată sau severă;
 complicaţii frecvente.

50.Diagnosticul de laborator al dizenteriei.Complicatiile.

Datele clinice datele epidemiologice datele de laborator :metoda bacteriologica reactia de

imunoflurescenta si serologica

Coprocultura depistarea agentului causal

RIF CU SCOP DE DIAGNOSTIC RAPID SE BAZEAZA PE FORMAREA COMPLEXULUI ANTIGEN ANTICORPI in

urma prelucrarii frotiului din masele fecale cu ser specific marcat cu substanta fluorescent

Metoda serologica

RHAP are cascop detectarea anticorpilor specifici inserul sanguine al bolnavului

RA

Testul elisa ,se mai practica si rectosigmoidoscopia si colonoscopia .

Complicatiile pot fi ca disbacterioza (dismicrobismul) prolapsul rectal hemoragia intestinala perforatia

intestinala deshidratarea.

51.Particularitatile tratamentului si ingrijirii copiilor bolnavi cu dizenterie

Repaos la pat în toate zilele febrile, plus 2 zile afebrile. zolarea la domiciliu a pacientului va dura pînă la
dispariția semnelor clinice

Regimul zilei Alimentaţie naturală cu alăptări frecvente. În caz de alimentaţie artificială: < 6 luni
amestecuri adaptate, cu activitatea scăzută a lactozei, copil > 6 luni - pireuri din legume, terciuri, supă
din legume cu carne fiartă tocată, peşte, jeleuri din mere coapte, chefir. Lichide în baza produselor
alimentare: fiertură de orez, fierturi din legume, iaurt; apă fiartă.
Rehidratarea orală (deshidratare negativă), Plan A Copil 2 ani – 100-200 ml după fiecare scaun lichid.

Rehidratarea orală (deshidratare moderată), Plan B (timp de 4 ore)

Copil <4 luni (6kg)200-400ml /zi

Copil 4-12 luni -400-700ml/zi.

Copil 12 luni -2 ani -700-900 ml/zi

Copil 2-5 ani -900-1400 ml/zi

Analgezice,antiperetice

Frectionare cu apa de temperature camereii

Paracetamol 500mg-10-15mg/kg doza unica per os

Antimicrobiene

Nifuroxazid suspensie bulvabila 220mg-5 ml per os 5 zile copil -1-6 luni -2,5ml/2-3 ori pe zi

7 luni -2 ani -2,5ml /4 ori /zi

2-7 ani- 5ml /3 ori/zi

Sulfametoxazol+Trimetoprim 120mg

Furazolidon dupa mese

Amoxicilina 30-50 mg/kg/zi la fiecare 8 ore per os 5 zile

Spasmolitice la tenesme

Papaverina 10-20 mg 2-3 ori pe zi per os 2-3 zile copii -6mg/kg/zi sau 200mg/kg/zi divizate in 3-4 prize

Vitamine acid ascorbic ,revit pe os 10-14 zile

Prebiotice ,probiotice iogurt ,linex bifidumbacterium

Copiilor in virsta pina la 5 ani nu sunt indicate antidiareice loperamid antivomitive metoclopramide.

52.Masurile antiepidemice in foarul de dizenterie.Profilaxia.

Bolnav

Depistare precoce şi izolare a bolnavilor cu aplicarea tratamentului adecvat, la necesitate spitalizarea

lor. Declarare a cazului la CSP teritorial (prezentarea formularului nr.058/e pe suport de hîrtie sau în
format electronic) cu diagnosticul primar şi final. Investigaţii bacteriologice (la necesitate și virusologice).
Tratament la domiciliu – (planul Ași B de tratament, OMS). Admitere în colectivități după o coprocultură
negativă, la două zile de la finalizarea tratamentului. Dezinfecție curentă.

Persoana de contact

Depistare precoce a persoanelor de contact. Evidenţă și supraveghere medicală zilnică în focare timp de
7 zile. Examen clinic şi bacteriologic. Dezinfecție curentă.
 Prevenirea bolilor cu mecanism de transmitere fecalo-oral şi protecția sănătății

 Asigurarea populaţiei cu apă şi produsele alimentare inofensive

 Pregătirea şi păstrarea produselor alimentare conform cerinţelor igienice, prelucrarea (tratarea)
apei potabile
 Salubrizarea teritoriilor, combaterea insectelor şi rozătoarelor
 Respectarea igienei personale
 Alimentaţia naturală a copiilor
 Promovarea sănătăţii și prevenirea bolilor

Măsuri de prevenţie primară a BDA

 depistarea precoce (activă și pasivă) şi izolarea bolnavilor (în caz de suspecţie la holeră
spitalizarea este obligatorie) cu aplicarea tratamentului adecvat;
 notificarea urgentă la CSP teritoriale a fiecarui caz de boală;
 ancheta epidemiologică a focarului: pentru toate cazurile de BDA, inclusiv holeră, febră tifoidă şi
paratifoidă, yersinioză, focarelor cu cazuri multiple de diaree (2 şi mai multe cazuri), toate
cazurile de deces cauzate de BDA, toate cazurile BDA la copii pînă la 6 ani;
 determinarea limitelor focarului;
 colectarea probelor de la pacient, din mediul ambiant şi de la persoanele care au fost în contact
cu bolnavul;
 dezinfecţia terminală sau curentă în focare, dezinfecţia profilactică;  efectuarea profilaxiei de
urgenţă (conform indicaţiilor suplimentare);
 supravegherea medicală a persoanelor de contact în focare (persoanelor suspectate la holeră
sau bolnavilor de BDA din focarele de holeră li se aplică aceleaşi măsuri ca şi bolnavilor de
holeră);
 externarea bolnavilor după examene bacteriologice şi evidenţa lor;
 externarea din staţionar a copiilor cu șhigeloză, salmoneloză confirmate prin metode
microbiologice, instituționalizați în instituții de educație, instruire și de odihnă, se va efectua
după o coprocultură negativă, efectuată peste două zile de la finalizarea tratamentului
antibacterian;
 copiii cu salmoneloze sau shigelloze trataţi în staţionar sau la domiciliu, vor fi supravegheaţi de
către medicul de familie şi/sau medicul infecţionist timp de 2 săptămîni după externare sau cu
tratament ambulator și coprocultură negativă;
 în cazul depistării rezultatului pozitiv a coproculturii, copilul va fi consultat de către infecționist
care va decide tratamentul în continuare după care se vor efectua 2 coproculturi la interval de 2
zile de la finalizarea tratamentului;
 copiii care au suportat shigeloză, salmoneloză, vor fi admiși în instituții de educație, instruire și
de odihnă după o coprocultură negativă, efectuată la două zile de la finalizarea tratamentului, în
baza certificatului eliberat de către medicul de familie.

53.salmoneloza,etiolgia epidemiologia,clasificarea,manifestarile clinice.

Salmoneloza este o boala infcetioasa intestinala acuta din grupul zooantroponozelor provocata de
salmonele cu mechanism fecal oral de transmitere care afecteaza preponderant tractul gastrointestinal
si poate evalua sub forme localizate sau generalizate manifestata clinic prin manifestari toxice generale
si dispeptice.

Epidemiologie

Sursa de infecţie – omul bolnav, purtătorii de germeni, sănătoşi sau convalescenţi și în unele cazuri
animalele și păsările.

Calea de transmitere – alimentară, habituală, hidrică.

Mecanism de transmitere – fecalo-oral, aerogen (pentru unele nozologii).

Receptivitatea – mai frecvent fac BDA copiii de vîrsta fragedă.

Sezonalitatea maladiei – vara, toamna; pentru diareile virale – iarna.

Imunitatea – specifică de tip, de scurtă durată.

Clasificarea

Clasificarea salmonelozei conform tipului de boală

Forme clinice:

 Forma gastrointestinală:

 gastritică;
 gastroenteritică;
 gastroenterocolitică.

 Forma generalizată:

 forma tifoidică;
 forma septică.

 Forma atipică:

 frustă;
 inaparentă.

Stare de portaj de salmonele:

 acută (pînă la 1 lună);

 trenantă (1-3 luni);
 cronică (>3 luni);
 portaj sănătos

Manifestarile clinice

Manifestările clinice ale salmonelozei forma gastrointestinală conform gradului de severitate a bolii

Uşoară - simptomele de intoxicaţie lipsesc sau sunt discrete; - temperatura nu depăşeşte 38°C, timp de
1-2 zile; - voma lipseşte sau se produce de 1-2 ori; - frecvenţa scaunelor lichide pînă la 10 ori în 24 ore.
Medie - intoxicare pronunţată, febră de 38-39,5°C; - adinamie, cefalee, mialgii, insomnie, anorexie; -
paliditatea tegumentelor; - deshidratare moderată; - vomă repetată; - dureri abdominale moderate,
inconstante; - scaune lichide cu mucus, pînă la 20 în 24 ore.

Severă - simptome de neurotoxicoză: dereglări de conştienţă, hipertermie, halucinaţii, convulsii, vertij,

sincope; - tegumentele şi mucoasele palide, cianotice; - tensiunea arterială descreşte pînă la 30-40
mm/Hg; - pulsul frecvent, filiform; - zgomotele cardiace asurzite, limitele cordului lărgite, suflu sistolic la
apex;

Forme generalizate în salmoneloză, manifestări clinice

 Forma septică (frecventă la copii de vîrstă fragedă)

 frecventă în cazurile de contaminare cu serovariante spitaliceşti (Salm.typhimurium);

 tabloul clinic este similar septicemiilor de altă etiologie;
 focare purulent-destructive se pot instala în plămâni, pleură, pericard, encefal, meninge, oase,
ficat, rinichi şi alte organe;
 dereglările gastrointestinale lipsesc sau apar pe parcursul bolii;
 hepatită parenchimatoasă toxică (l %);
 nefrită toxică;

 Forma tifoidică

 apare mai frecvent la copii de vîrstă şcolară;

 debut acut cu febră, intoxicaţie (cefalee, adinamie, inapetenţă, insomnie);
 tegumente palide, cianotice, uscate;
 abdomenul uşor balonat;
 hepatomegalie din primele zile, splenomegalie − din a 4-6-a zi
 la a 5-9-a zi apar erupţii unice rozeoloase care dispar peste 1-3 zile
 tahicardia trece în bradicardie, zgomotele cardiace sunt atenuate;
 tensiunea arterială scăzută;
 dereglările gastrointestinale sunt moderate sau lipsesc.

54.conduita copilului bolnav cu diaree in viziunea CIMC si PCN.

Planul A:Trataţi diareea la domiciliu (CIMC, OMS)

Consultaţi mama privitor la cele 3 reguli de tratament la domiciliu:

− Oferiţi lichide suplimenntare

, − Continuaţi alimentarea,

− Să ştiţi când să reveniţi cu copilul.

1.OFERIŢI LICHIDE SUPLIMENTARE (atâtă cât copilul va bea)

SPUNEŢI MAMEI:

− A alăpta la sîn mai frecvent şi mai îndelungat ca deobicei.

− Dacă copilul este alimentat exclusiv la sîn administraţi-i SRO sau apă curată ca adaos la laptele
matern.

− Dacă copilul nu este alimentat exclusiv la sîn, administraţi-i unul sau câteva din următoarele tipuri de
lichide: soluţie SRO, lichide ce au la bază produse alimentare(aşa ca supa, fietura de orez, amestecurile
acidolactice) sau apă curată.

Este deosebit de important de a administra SRO la domiciliu atunci,când:

− Copilul a primit tratament conform planului B sau C în timpul vizitei curente.

− Dacă nu poate reveni cu copilul la ambulatoriu în cazul în care diareea se accentuează.

INSTRUIŢI MAMA CUM SĂ DIZOLVE ŞI SĂ ADMINISTREZE SRO COPILULUI. DAŢI MAMEI 2 PACHETE
DE SRO PENTRU A FI UTILIZATE LA DOMICILIU.

ARĂTAŢI MAMEI CÂT LICHID SRO TREBUIE ADMINISTRAT:

 Pînă la 2 ani – 50-100 ml după fiecare scaun lichid;

 2 ani şi mai mult – 100-200 ml după fiecare scaun lichid.

Spuneţi mamei:

− Să administreze lichidele din cană prin înghiţituri mici frecvente.

− Dacă la copil a apărut voma, de aşteptat 10 minute. Apoi de continuat, dar mai lent.

− Să continue administrarea lichidelor suplimentare pînă la încetarea completă a diareei.

2.CONŢINUAŢI ALIMENTAREA

3. SĂ ŞTIŢI CÂND SĂ REVENIŢI CU COPILUL:

 vizita repetată după 2 zile (în diareea persistentă – după 5 zile);

 să revină imediat:

 dacă starea se agravează;

 copilul nu poate bea sau suge piept;
 apare febra;
 apare sînge în scaun;
 bea puţin.

Planul B: Trataţi deshidratarea moderată cu ajutorul SRO (CIMC, OMS, (grad recomandare A)
Administraţi cantitatea recomandată de SRO timp de 4 ore

 Determinaţi cantitatea de SRO care trebuie administrată în 4 ore.

Virsta <4luni 4-12luni 12luni-2luni 2-5ani

Greutatea <6kg 6<10kg 10-12kg 12-19kg
corpului
SRO ml 200-400 400-700 700-900 900-1400
Utilizaţi vîrsta copilului doar atunci, când nu este cunoscută greutatea lui. Cantitatea aproximativă de
SRO (în ml)mai poate fi calculată prin înmulţirea greutăţii copilului (kg) la 75.

 Dacă copilul doreşte să bea mai multă SRO decât este arătat în tabel, atunci daţi-i mai mult SRO.
 Copiilor mai mici de 6 luni, care nu se află la alimentaţie naturală, daţi 100-200 ml de apă curată
pentru aceeaşi perioada de timp (4 ore).

 Demonstraţi mamei modul de administrare a SRO copilului:

 A administra lichide din cană prin înghiţituri mai frecvente.

 Dacă la copil a apărut voma, să aştepte 10 minute. Apoi să continue, dar mai lent.
 Să continue alăptarea la solicitarea copilului.

 După 4 ore:

 Apreciaţi repetat starea copilului şi clasificaţi gradul de deshidratare şi se alerge planul de tratament
corespunzător: 37

 starea s-a ameliorat – treceţi la planul de tratament A;

 starea se menţine aceeaşi – de repetat tratament B încă 4 ore;
 starea s-a agravat – semnele de deshidratare progresează (copil letargic, nu poate să bea, sau
bea puţin, ochii înfundaţi, plică cutanată persistă mai mult de 2 secunde) copilul se spitalizează
pentru rehidratarea perfuzională – planul de tratament C.

 Alegeţi un plan potrivit pentru continuarea tratamentului.

 Începeţi alimentarea copilului în ambulatoriu.

 Dacă mama trebuie să părăsească ambulatoriul pînă la sfârşitul tratamentului:

 Demonstraţi-i modul de pregătire a soluţiei SRO la domiciliu.

 Arătaţi-i câtă soluţiei de SRO trebuie de administrat copilului pentru a termina cursul de
tratament de 4 ore la domiciliu.
 Daţi-i un număr suficient de pachete cu SRO pentru a termina rehidratarea. La fel, daţi-i 2
pachete după cum se recomandă în planul A.
 Explicaţi mamei cele trei reguli de tratament la domiciliu:
1. Oferiţi lichide suplimentare
2. Continuaţi alimentarea
3. Să ştiţi când să reveniţi cu copilul

Planul C: Tratament în caz de deshidratare severă (CIMC, OMS) Trataţi deshidratarea severă rapid

 Începeţi perfuzia intravenoasă imediat. Dacă copilul poate bea, administraţi SRO în timpul perfuziei
intravenoase. Administraţi soluţie Ringer (Natrii chloridum+Kalii chloridum+ Calcii chloridum) lactat în
volum de 100 ml/kg (sau dacă ea nu este disponibilă – soluţie izotonică de Natrii chloridum):

Virsta/doza Initial 30ml/kg/timp de Apoi 70 ml /kg timp de

<12luni 1 ora 5 ore
>12luni 30 min 2 ore 30 min
Repetaţi, dacă pulsul radial este foarte slab sau nu se determină.

 Apreciaţi repetat starea copilului fiecare 1-2 ore. Dacă starea de hidratare nu se îmbunătăţeşte,
realizaţi infuzia i.v. cu o viteză mai mare.

 Imediat ce copilul va fi apt să bea, administraţi SRO (aproximativ 5ml/kg/oră): de obicei peste 3-4 ore
(copiii pînă la 1 an) sau peste 1-2 ore (copiii mai mari de un an).

 Apreciaţi repetat sugarul peste 6 ore, iar copilul mai mare de 1 an peste 3 ore. Clasificaţi gradul de
deshidratare. Apoi alegeţi planul potrivit (A, B sau C) pentru continuarea tratamentului.

55.masurile antiepidemice in focarul de salmoneloza.profilaxia

Bolnav

Depistare precoce şi izolare a bolnavilor cu aplicarea tratamentului adecvat, la necesitate spitalizarea

lor. Declarare a cazului la CSP teritorial (prezentarea formularului nr.058/e pe suport de hîrtie sau în
format electronic) cu diagnosticul primar şi final. Investigaţii bacteriologice (la necesitate și virusologice).
Tratament la domiciliu – (planul Ași B de tratament, OMS). Admitere în colectivități după o coprocultură
negativă, la două zile de la finalizarea tratamentului. Dezinfecție curentă.

Persoana de contact

Depistare precoce a persoanelor de contact. Evidenţă și supraveghere medicală zilnică în focare timp de
7 zile. Examen clinic şi bacteriologic. Dezinfecție curentă.

Prevenirea bolilor cu mecanism de transmitere fecalo-oral şi protecția sănătății

 Asigurarea populaţiei cu apă şi produsele alimentare inofensive

 Pregătirea şi păstrarea produselor alimentare conform cerinţelor igienice, prelucrarea (tratarea)
apei potabile
 Salubrizarea teritoriilor, combaterea insectelor şi rozătoarelor
 Respectarea igienei personale
 Alimentaţia naturală a copiilor
 Promovarea sănătăţii și prevenirea bolilor

Măsuri de prevenţie primară a BDA

 depistarea precoce (activă și pasivă) şi izolarea bolnavilor (în caz de suspecţie la holeră
spitalizarea este obligatorie) cu aplicarea tratamentului adecvat;
 notificarea urgentă la CSP teritoriale a fiecarui caz de boală;
 ancheta epidemiologică a focarului: pentru toate cazurile de BDA, inclusiv holeră, febră tifoidă şi
paratifoidă, yersinioză, focarelor cu cazuri multiple de diaree (2 şi mai multe cazuri), toate
cazurile de deces cauzate de BDA, toate cazurile BDA la copii pînă la 6 ani;
 determinarea limitelor focarului;
 colectarea probelor de la pacient, din mediul ambiant şi de la persoanele care au fost în contact
cu bolnavul;
 dezinfecţia terminală sau curentă în focare, dezinfecţia profilactică;  efectuarea profilaxiei de
urgenţă (conform indicaţiilor suplimentare);
  supravegherea medicală a persoanelor de contact în focare (persoanelor suspectate la holeră
sau bolnavilor de BDA din focarele de holeră li se aplică aceleaşi măsuri ca şi bolnavilor de
holeră);
 externarea bolnavilor după examene bacteriologice şi evidenţa lor;
 externarea din staţionar a copiilor cu șhigeloză, salmoneloză confirmate prin metode
microbiologice, instituționalizați în instituții de educație, instruire și de odihnă, se va efectua
după o coprocultură negativă, efectuată peste două zile de la finalizarea tratamentului
antibacterian;
 copiii cu salmoneloze sau shigelloze trataţi în staţionar sau la domiciliu, vor fi supravegheaţi de
către medicul de familie şi/sau medicul infecţionist timp de 2 săptămîni după externare sau cu
tratament ambulator și coprocultură negativă;
 în cazul depistării rezultatului pozitiv a coproculturii, copilul va fi consultat de către infecționist
care va decide tratamentul în continuare după care se vor efectua 2 coproculturi la interval de 2
zile de la finalizarea tratamentului;
 copiii care au suportat shigeloză, salmoneloză, vor fi admiși în instituții de educație, instruire și
de odihnă după o coprocultură negativă, efectuată la două zile de la finalizarea tratamentului, în
baza certificatului eliberat de către medicul de familie.

56.Eschericiozele la copii,etiologia,epidemiologia,clasificarea,manifestarile clinice.

Escherichiozele- sunt boli infectioase acute provocate de tulpinele diareigene ale escherichiilor
carcaterizate clinic prin manifestari de gastroenterita enterocolita sau prin localizari
extraintestinale(meningita pielonefrita colecistita pneumonie)si septicimie.

Epidemiologie

Sursa de infecţie – omul bolnav, purtătorii de germeni, sănătoşi sau convalescenţi și în unele cazuri
animalele și păsările.

Calea de transmitere – alimentară, habituală, hidrică.

Mecanism de transmitere – fecalo-oral, aerogen (pentru unele nozologii).

Receptivitatea – mai frecvent fac BDA copiii de vîrsta fragedă.

Sezonalitatea maladiei – vara, toamna; pentru diareile virale – iarna.

Imunitatea – specifică de tip, de scurtă durată

Clasificarea

. Clasificarea escherichiozei conform tipului de boală Forme clinice:

 Forme gastrointestinale:

 gastroenteritică;
 gastroenterocolitică;
 enterocolitică.

 Forme generalizate:
  forma septică;
 forma tifoidă;
 meningită;
 pielonefrită;
 pneumonie.

Clasificarea escherichiozei conform gradului de severitate a bolii Forme clinice:

 Uşoară
 Medie
 Severă

Criteriile de evaluare a gradului de severitate a BDA:

 Criterii generale:

 sindromul neurotoxic
 dereglări metabolice
 dereglări cardiovasculare
 gradul de deshidratare
 forme generalizate

 Criterii locale:

 aspectul scaunelor (afecaloide, cu mucus şi striuri de sînge, apoase)

 dureri abdominale permanente, colici abdominale
 prolaps rectal, anus beant, anus rezilent
 frecvenţa scaunelor: − forma uşoară - 5-10 ori/zi; − forma medie - 10-20 ori/zi; − forma gravă -
peste 20 ori/zi

Manifestarile clinice

Forme tipice de gravitate medie:

 debutul acut, la 30% de pacienţi mai lent;

 temperatura creşte în 2-3 zile;
 sindroame clinice de bază: toxic şi de deshidratare;
 vome persistente, dar nu frecvente;
 scaune lichide, nedigerate, apoase, de culoare galbenă intensă, fară incluziuni patologice sau cu
puţin mucus transparent;
 abdomenul dureros, balonat, garguisment intestinal;
 tahipnee, tahicardie;
 simptome de deshidratare moderată.

 Forma tipică severă (4-6% din cazuri):

 febra 38-39C de durată;

 vomă frecventă, uneori cu aspect „zaţ de cafea”;
 deshidratare severă progresivă;
 semne clinice de hipopotasemie: adinamie, hiporeflexie, hipotonie musculară ce conduce la
ileus paralitic, hipotensiune arterială, modificări din partea cordului – zgomotele asurzite, suflu
 sistolic, limite extinse, pe ECG − intervalul Q-T se măreşte, voltaj diminuat, se reduce unda T,
poate fi sub linie, apare unda suplimentară U. Valorile potasiului plasmatic reduse brusc şi
considerabil (sub 3 mmol/l);  sunt posibile forme grave cu predominarea sindromului toxic (şoc
toxiinfecţios, neurotoxicoză) la copii cu deshidratare moderată.  Forma generalizată – septică,
(cazuri excepţionale la sugari), se declanşează cu focare diseminate destructiv-purulente
(pleurezie; meningoencefalite, pielonefrită, peritonită etc.).

57.Hepatitele virale.Hepatita virala A etiologia epidemiologia clasificarea perioadele bolii.

Hepatita virală A – boală contagioasă umană, produsă de virusul hepatitei A cu mecanism de

transmitere fecalo-oral, care se caracterizează prin afectarea ficatului cu evoluţie ciclică, benignă şi se
manifestă clinic prin intoxicaţie de scurtă durată, dereglări ale tractului digestiv, în deosebi ale funcţiei
ficatului, cu sau fără icter, cu restabilirea rapidă a funcţiei hepatice şi prognostic favorabil.

Epidemiologie

Sursa de infecţie

 Omul bolnav de HVA cu forme manifeste şi amanifeste Fluidele fiziologice potenţiale

 Materiile fecale;
 Sînge şi derivatele sanguine contaminate cu HVA – excepţional

Durata contagiozităţii

 Omul bolnav – este contagios în ultimele 7- 10 zile a perioadei de incubaţie, foarte periculos în
perioada preicterică şi pe parcursul a primelor 10-12 zile a perioadei icterice.

Mecanismul de transmitere

 Fecal-oral (predominant)
 Parenteral (excepţional)
 Sexual (excepţional),

Căile de transmitere

 Hidrică
 Habituală (contact direct şi indirect)
 Alimentară

Factorii de transmitere

 Apa şi alimentele infectate

 Mîinile murdare
 Obiectele de uz casnic
 Muştele şi hidrobionţii

Receptivitatea Generală

 Din numărul total de pacienţi cu HVA, copiii sub vîrsta de 14 ani constituie 60- 80%

 Receptivitatea maximală - la copii în vîrsta de 3-10 ani.

  În ultimii ani a crescut morbiditatea copiilor în vîrstă de 7-15 ani
 La sugari – cazuri excepţionale

Sezonalitatea maladiei

 Toamnă-iarnă Imunitatea
 Stabilă, durabilă

Clasificarea

Formele clinice

Tipica:icterica

Atipice:anicterica,frusta,subclinical,inaperenta,colestatica

Gravitatea :usoara medie grava maligna(exceptie)

evolutie

Durata bolii

 Acuta(3 luni)
 Trenanta(3-6 luni)

Caracterul

 Ciclica
 Cu complicatii si maladii intercurente
 Cu acutizari si recidive

Periaodele bolii

 Perioada de incubatie
 Perioada prodromala sau preicterica
 Perioada de stare sau icterica
 Perioada de convalescent

58.Manifestarile clinice ale hepatitei virale A sindromele clinice ale perioadei prodromale semnele
perioadei icterice

Perioada de incubatie variaza de la 7 pina la 45-50 zile.

Perioada prodromala sau preicterica are o durata de 7 zile manifestarile clinice pot fi grupate in
urmatoarele sindroame:

 Dispeptic :scade pofta d emincare sau anorexie modificari a sensibilitatii gustative greturi vome
dureri sau senzatii de greutate in regiunea epigastrica si hipodoncrul drept balonari
postprandiale
 Pseudogripa: temepratura subfebrila sau febra moderata 38 grade Celsius cu o durata de 1-3
zile,frisoane usoare dureri de curbatura cefalee pot fi manifesatri catarale neinsemnate
 Astenic: slabiciune generala fatigabilitate adinamie indispozitie scaderea capacitatii de munca de
studii de joaca insomnia nocturna asociata somnolentei diurne
  Mixt care combina manifestari clinice din sindroamele mai sus enumerate.

La sfirsitulacestei perioadei se determina hepatomegalie cu sensibilitate usoara urina devine hipercroma

se intuneca la culoare scaunul se decoloreaza iar in serul sanguine continua sa creasca activitatea
transaminazelor.

Perioada de stare sau icterica areo durata de pina la 3 saptamini.semnele de intoxicatie in aceasta
perioada se mai mentin 2-3 zile dar sunt de o intensitate si fecventa mai mica.In aceasta perioada apare
icterul care se intensifica timp de trei zile.Initial icterul aparepe sclera si mucosae apoi pe tegumente
raspindindu-se de sus in jos.Icterul sepoate tine in platou de la citeva zile pina la 10-14 zile apoi trece in
faza de declin.In aceasta perioada se mareste ficatul cu 2-5 cm mai jos de rebordul costal devine sensibil
la palpatie.Scaunul este delocorat urina hipercroma.

Perioada de convalescent se caracterizeaza prin disparitia complete a icterului revenirea ficatului la

dimensiuni normale recistigarea treptata a puterii fizice.De regula HVA se vindeca complet si formele
cornice de boala nu se inregistreaza.

59.Complicatiile hepatitei virale A.Diagnosticul de laborator.

Complicaţiile şi consecinţele HVA la copii

Consecinţe:

 Vindecare completă

 Vindecare incompletă:

1. Hepatomegalie posthepatitică
2. Hiperbilirubinemie posthepatitică

 HVA forma trenantă

 Convalescentă prelungită

Сomplicaţii:

 Hepatobiliare (colecistită, colangită, dischinezia căilor biliare)

 Dispancreatism
 Foarte rar: agranulocitoză, trombocitopenie, miocardită

Diagnosticul de laborator

Diagnosticul se pune in baza date subiective obiective datelor investigatiilor delaborator si

intrumentale.

Hemograma (leucopenie limfocitoza VSH normal ori scazut uneori anemie)

Analiza generala a urinei (prezenta pigmentilor biliary urobilinogenul

Investigatiile Forma tipica Forme atipice

Forma icterica Forma Forma frusta Forma Forma
anicterica subclinica inaperenta
Blirubina Crescuta In norma crescuta In norma In norma
generala serica
Bilirubina Crescuta Crescuta Crescuta Lipseste Lipseste
conjugate
serica
Bilirubina Crescuta In norma In norma In norma In norma
neconjugata
serica
ALAT SERICA Crescuta Crescuta Crescuta Crescuta In norma
ASAT serica Crescuta Crescuta Crescuta crescuta In norma
Coefficient de >1 >1 >1 >1 In norma
ritis
(ALAT:ASAT)>1

60. Tratamentul si ingrijrea copiilor bolnavi in hepatita virala A.Dietoterapia.

Tratament nemedicamentos

Regimul zilei forma usoara: regim partil liber in perioada acuta a bolii in forma mediue repaus la pat 5-7
zile apoi partial liber in forma grava repaus la pat 2 saptamini apoi partial liber

Supraveghieea scaunelor in caz de constipatii clisme evacuatoare

Dieta masa 5a,5.

Terapia de detoxifiere perorala >apa mineral plata ceai compoturi sucuri de fructe si legume servitela
temperature camerei de la 1 pina la 2 litri conform virstei.

Tratament medicamnetos forma usoara 14 zile forma medie 20-25 zile forma grava 30 de zile si mai
mult

Multivitamine si vitamin :revit,acid ascorbicum 50-100mg de 2 -3 ori pe zi per os.

Terapia de detoxifiere in forma usoara nu este indicate in forma medie si grava la necesitate perfuzii
intravenoase glucosaline (raportul 3:1) cu Glucosum 5-10%, Sol.Natrii chloridum 0,9%, Sol.Ringer lactat.

In forma grava>

Antiproteazice-Aprotininum 10000-20000AtrU 1-2 ori/zi i.v. în perfuzie

Hemostatice Etamsylatum 10-15 mg/kg/zi divizată în 3

Antispasticele musculaturii netede -Sol. Drotaverinum per os, i/m, i/v: copii sub 6 ani 10-20 mg.

Enterosorbenţi in forma medie si grava-Enterodez* 5 g de 3 ori pe zi (diluat în 100 ml de apă fiartă), timp
de 2-7 zile sau Polifepan* ½ lingură 3 ori pe zi, timp de 5-7 zile sau Smecta(Diosmectinum) (copii peste 2
ani) 2- 3 plicuri pe zi, timp de 2-7 zile. Conţinutul plicului se amestecă cu pireu sau alt product nutritiv

Hepatoprotectoare: în lipsa ameliorării şi în evoluţia trenantă nu mai devreme de 3 săptămîni de la

debutul bolii

 Preparate care restabilesc integritatea membanelor hepatocitelor

1. Essentiale (combinaţie): în perfuzie i/v - 3-10 ml în Sol. Glucoză 5-10% - 7-10 zile, sau per os
 2. Fosfogliv

Antioxidante

 Silymarinum - 4,5 g în pliculeţ

 Hepatofalk planta
 Tocoferolum acetat capsule, dragee – 50-100 mg/24 ore, 3-4 săptămîni

Stimulatoare ale proceselor metabolice

Inosinum – sol. Injectabilă 2% – 5 ml în fiole, comprimate filmate - 200mg, i/v în perfuzie 3-10 ml timp
de 5-10 zile, apoi enteral.

DIETOTERAPIA

 Primul dejun: sufleu din brînză de vaci la aburi, terci pasat de orez cu lapte, ceai
 Al doilea dejun: mere coapte cu zahăr.
 Prînzul: supă vegetariană cu arpacaş, cu legume, pasată, pîrjoale din carne la aburi cu pireu de
morcovi, cremă gelatinoasă.
 Gustare: decoct de măceşe.
 Cina: perişoare din peşte la aburi cu pireu de cartofi, budincă din gris cu dulceaţă, ceai.
 Înainte de culcare: chefir.

61.Masurile antiepidemice in focarul de hepatita A.Profilaxia hepatitelor virale.

PROFILAXIA NESPECIFICĂ A HEPATITEI VIRALE A

MĂSURI ANTIEPIDEMICE ÎN FOCAR

 Depistarea timpurie a bolnavului, izolarea lui şi tratamentul

 Respectarea regimului sanitaroigienic şi antiepidemic în focar. Dezinfecţia curentă şi terminală
 Evidenţa contacţilor
 Examenul clinic al contacţilor de către medicul de familie
 Examinarea de laborator a persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de HVA prevede
determinarea fermenţilor (ALT) şi la indicaţii epidemiologice determinarea markerilor specifici ai
HVA (anti-HAV IgM)
 REZULTAT POZITIV Bolnav de HVA Izolarea bolnavului şi tratamentul
 REZULTAT NEGATIV Supravegherea în dinamică timp de 35 zile de la ultimul contact cu bolnavul
 Supravegherea medicală a contacţilor o dată în 10 zile la domiciliu, zilnic în instituţiile preşcolare
şi şcolare timp de 35 zile de la ultimul contact cu bolnavul

Profilaxia speficica

 24 ore-hepB-0 in maternitate
 2 luni-hepB-1
 4 luni-hepB-2
 6 luni-hepB-3

Locul administrarii-partea antero laterala a coapsei.Impartiti coapsa in trei segmente.Injectia

intramusculara va fi efectuata in partea superior laterala a segementului de mijloc cu formarea plicai
musculare.acul e introdus sub unghi de 90 grade.
 62.semnele de pericol pentru viata copilului in viziunea CIMC.

 Copilul suge rau la sin sau nu poate bea

 Copilul are convulsii/este letargic
 Copilul vomita sau prezinta regurgitari repetate dupa fiecare supt
 Copilul se alimenteaza mai putin de 8 ori in 24 ore.
 Copilul are urina hipercroma sau uda mai putin de doua scutece pe zi in primele 3 zile sau
mai putin de 6 scutece in a apatra – a sasea zi.
 Copilul este somnolent si foarte greu este trezit pentru a fi alaptat
 Mameloane inflamate la mama
 Mama are o zona rosie dureroasa pesin asociata cu febra frisoane sau simptome ale racelii
 La copilul cu scaun lichid apare singe in scaun si el bea putin
 La copil apare febra sau este fierbinte la palpare
 Scaderea temperaturii corporale
 Copilul respire greu si frecvent 60 respiratii pe minut
 Elementele purulente pe piele sau hyperemia pielii circusmcrise ombilicului
 Eliminari purulente din ureche

63.Sindromul convulsiv,cauzele,manifestarile clinice,complicatiile.

Sindrom convulsiv -unt contracţii musculare paroxistice sau ritmice şi sacadate încadrate în crize
tonice, clonice sau tonico-clonice.

Cause

 Convulsii febrile
 Convulsii metabolice
 Convulsii de cause infectioase cerebrale(ex.meningite)
 Convulsii din cauza bolilor organice cerebrale(ex,tumori,malformatii)
 Convulsii din intoxicatii acute(alcool efedrina)
 epilepsie

Manifestarile clinice.

 Faza tonica(pina la 30 sec)-se instaleaza brusc cu pierdirea constientii bolnavul cade globii
ocular sunt rotate in sus membrele sunt intepinite antrebratele flectate pumnii strinsi.
 Faza clonica (1-2 minute,10-15 minute)
 Capul se misca ritmic globii ocular executa miscari in toate directiile apare midriaza
apar,,spume la gura,, scrasnitul bintilor membrele prezinta miscari bruste de flexie-
extensie,puls accelerat respiratie zgomotoasa.
 Faza de rezolutie- contracturile inceteaza respiratia devine normal poate fi urmata de somn.

Complicatiile:

 aspirarea secretiilor
 traumatisme
 muscarea limbii
 bradicardie
 hipoxie-ischemie cerebrala
 stare de rau epileptic
 pareze postcritice
 retard neuropsihomotor.

64.Acordarea asistentei de urgenta in convulsii conform PCN.Profilaxia convulsiilor.

Etapele Motivatia actiunii

Pregatirea asistentului medical a/m se spala pe Asigurarea conditiilor igienice
miini imbraca manusile
Pregatirea locului eliberrarea si prelucrarea Asiguarea conditiilor igienie
suprafetei mesei
Pregatirea materialelor
Manusi sterile
Fiola cu dizepam
Seringa tuberculinica
Pregatirea parintilor si a copilului Pregatirea psihica asigura dreptul pacientului la
Se informeaza parintii despr enecesitatea acestei informatie.
proceduri pozitionam copilul in decubit lateral cu Faciliteaza administrarea medicamentului
picioarele putin flectate
Se asipra din fiola intro seringa tuberculinica o
doza de diazepam apoi se inlatura acul
Seintroduce seringa rectal la adincimea de 4-5 cm Administrarea medicamentului
si se injectaeza solutia de diazepam
Mentinem fesele timp de citeva minute lipite etans Pentru mentinerea si absorbtia eficace a
una de alta medicamentului

Virsta si greutatea Diazepam rectal

solutie 10 mg/2ml
doza 0,5 mg/kg
1-4 luni (3-6 kg 0,5 ml
4-12luni (6-10 kg 1,0ml
12luni-3 ani (10-14kg) 1,25ml
3-5 ani(14-19kg 1,5ml

Administrarea medicamentelor se inregistreaza in Monitorizarea tratemntului

fisa de observatie
In decurs de 30 min copilul se supraveghiaza Monitorizarea starii generale
Reorganizarea locului de lucru.utilajul folosit se Asigurarea conditiilor igienice
spala si se dezinfecteaza iar cele de unicafolosinta
se arunca

65.Sindromul febril,cauzele manifestarile clinice,complicațiile.

Febra este reprezentata de cresteree temperaturii corpului peste normal secundar oarecare modificari a
centrului de termoreglare situat la nivelul hipotalamusului anterior

Etiologia febrei

Infecţioase

1. Infecţii bacteriale
2. Virale.
3. Micoplazme
 4. Hlamidii
5. Parazitoze
6. Micoze

Neinfecţioase

1. Procese imunopatologice (colagenoze,vasculite de sistem, alergii)

2. Tumori ( limfogranulomatoza, limfoame,neuroblastoame)
3. Traume intracraniene
4. Hemoragii
5. Infarct
6. Maladii endocrine
7. Vaccinarea
8. Hipertermia malignă

Manifestarile clinice

In febra inaltă (febra calda)

Creste valoarea temperaturii corpului pina la 38,5 C.pielea hiperemiata fierbinte umeda fara eruptii
,copilul nelinistit capricios bea mult,tahipnee,tahicardie,constiinta pastrata.

In febra rece valorile temperaturii cresc mai mult de 38,5 C,pielea palida cianoza guritei
unghiilor,extrimitati reci lipsa efectului de la ingrijirile acordate in febra calda.

Complicatii: Convulsii;
• Senzaţie de somnolenţă;
• Respiraţii neregulate;
• Rigiditatea gâtului;
• Confuzie;
• Erupţie punctiformă violacee;
• Otalgie (durere auriculară);
• Durere persistentă în gât;
• Vărsături;
• Diaree;
• Dureri, usturimi la urinare sau urinări frecvente;

66.acordarea asistentei de urgenta in febra conform PCN

Etapele Motivatia actiuni

In febra calda
Regimul lapat repaos total
Copilul se dezeveleste se dezbraca
Se aplica compresa rece sau punga cu gheta la cap
Se mareste hidratarea sa consmue lichide cu
vitamine de temperatura camerei
Semonitoreaza temperatura fiacre 30 min
Se adminsitreaza medicamnete prescrise de medic
In febra rece
Efortul agraveaza functia cardio respiratorie
Se va reduce supraincalzirea
Favorizeaza pieriderile de caldura
La indicatiile medicului .Vezi standartului se
asigura efectul diretic si hipotermic
Pentru a asigura controlul temperatura si va urmari
efectul

 Se anunta medicul urgent

 Se inveleste bine copilul si se aplica termoforul
  Se hidrateaza dozat cu ceai cald
 Uregnt O2 terapia
 Se supraveghiaza temperatura fiecare 30 min
 Administrarea tratamentului prescris

67.Acordarea asistentei de rugente in sindromul obstructive IRVA

1. Salbutamol aerosol – 0,1 mg/o doză

2. Dexametazonă – 0,2-0,5 mg/kg i.v sau:

3. Prednisolon – 2-5 mg/kg i.v

4. Sol. Diazepam 0,5% – 0,3-0.5 mg/kg (în caz de convulsii)

5. Antibiotice (Benzilpenicilina sodică 100 mii U/kg).

6. Oxigen umezit

68Acordarea asistentei de urgenta in intoxicatii ,otraviri.

Evacuarea continutului gastric

provocarea de varsaturi

- spalaturi gastrice

administrarea de purgative.

Spalarea tegumentelor

Administrarea de oxgen

Calmarea durerilor

Mentinerea functiilor vitale

Obtinerea accesului la o vena.

Administrarea antidotului.