MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P. COLEGIUL DE MEDICINĂ CAHUL

Determinarea Ps, R şi TA la copii

A ELABORAT : BUZILĂ MARIA

GRUPA AM-55  

A VERIFICAT : BULARU NICOLAE

Respirația reprezintă funcția
organismului prin care se aduce
aportul de oxigen necesar
proceselor vitale, în paralel cu
eliminarea bioxidului de carbon.

• Frecvența respiratorie reprezintă ci
cluri respiratorii (inspirație – expiraț
ie).
 Determinarea frecvenței
respirației:
• Necesarul: Cronometru, foaie de
temperatură, stetofonendoscop. 
• Tehnica executării: Determinarea frecvenței
respirației se face timp de un minut în stare
de repaus a copilului, avind grijă ca despre
numără- toare bolnavul să nu ştie, deoarece
respirația este un act reflex, inconstient, dar
controlat de voinţă şi copilul îşi poate
modifica ritmul respirațici obţinînd astfel
valori nereale. 
1. Dacă este posibil, frecvența respirației va fi
determinată în timpul somnului.
2. Asistentul va aşeza foarte atent mina cu fața
palmară încălzită anticipat pe suprafața toracelui
bolnavului şi-i va număra inspirațiile după
mişcările de ridicare a peretelui toracic. 
3. Dacă copilul este treaz, conştient, după
determinarea frecvenței pulsului, fără a părăsi însă
mina bolnavului, asistentul va număra şi frecvența
respirației, urmărind mişcările cutiei toracice sau
ale peretelui abdominal. 
4. La sugari frecvența respirației poate fi
determinată cu ajutorul steto- fonendoscopului,
ținut lîngă năsucul copilului. 
5. Datele obținute sunt înregistrate în foaia de
temperatură. 
 Vârsta Respirații/min
Nou-născut-2 luni 40-59 inspirații/minut 

2 luni-12 luni 35-49 inspirații/minut 

Frecventa respirației la
12 luni-5 ani 30-39 inspirații/minut 
copil în funcție de vîrstă 
6-9 ani 25 inspirații/minut 

10-11 ani 20 inspirații/minut 

12 ani 16-18 inspirații/minut 
Pulsul este extinderea și
contracția unei artere (vas de
sânge). 

• Frecvența pulsului indică cât de repede

bate inima. 
 Determinarea frecvenței
pulsului:

•1. Materiale necesare: cronometru sau un ceasornic obişnuit prevăzut

cu secundar. 
•2. Tehnica determinării: Pulsul poate fi determinat pe oricare artera,
accesibilă palpației: radială, temporală superficială, carotidă,
humerală, femurală, pedioasă etc. În practica curentă pulsul se ia, de
obicei, la nivelul arterei radiale. 
•3. La sugari pulsul poate fi luat şi în regiunea fonta- nelei mari
neînchise. 
•4. La luarea pulsului, copilul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic cel
puțin 5-10 minute, deoarece un efort sau o emoție oarecare ar putea
modifica valorile reale. 
5. Bratul copilului trebuie să fie sprijinit, cu muşchii antebrațului relaxați. Se reperă
şanţul radial pe extremitatea distală a antebrațului, în continuarea policelui. 
6. Palparea pulsului se face cu virful degetelor arătător, mijlociu şi inelar de la mina
dreaptă, exercitînd o uşoară presiune asupra şanţului reperat . 
7. Lasăm să treacă cîteva pulsații, apoi, cu ajutorul secundarului, determinăm frecvența
pulsului în decurs de un minut. După o practică oarecare, timpul poate fi redus la 1/2
sau 1/4 minut, înmulțind rezultatul res-pectiv cu 2 sau cu 4. 
8. La luarea pulsului se va ţine seama de: frecvență, ritmicitate, volum şi tensiune. 
Nou-născut 40-160 pulsatii/min.  În condiții fiziologice, frecvența pulsului
variază după sex, vârstă, talie, efort, poziția
Sugari 120-125 pulsatii/min.  corpului, stări fiziologice. 
În funcție de vârstă frecvența pulsului
variază în modul următor: 
1-2 ani 110-115 pulsatii/min. 

2-3 ani 105-110 pulsatii/min. 

4-7 ani 110-90 pulsatii/min. 

8-12 ani 80-75 pulsatii/min. 

După 12 ani 75-70 pulsatii/min. 

Tensiunea arterială (T.A.) reprezintă presiunea exercitată de sânge
asupra pereților arteriali.
 Determinarea tensiunii
arteriale:
Materiale necesare: Stetofonendoscop, soluții
dezinfectante, burete, tonometru cu manşetă îngustă
pentru copii cu dimensiunile: 
• sugari-3,5 x 7 cm; 
• 1-2 ani-4,5 x 9 cm; 
• 3-4 ani 5,5 x 11 cm; 
• 5-7 ani-6,5 x 13 cm; 
• 8-10 ani 8,5 x 15 cm; 
• după 10 ani - ca la adult. 
 Tehnica măsurării: 
• Copilul este aşezat în poziție culcat sau şezînd pe un scaun, rezemîndu-şi brațui
pe o masă. 
• Manşeta o aplicăm pe braț în aşa fel, ca încheietura cotului să rămînă liberă. 
• Sub marginea inferioară a manşetei, deasupra arterei humerale aplicăm
fonendoscopul. 
• Cu balonaşul de cauciuc este pompat aer în lumenul manşetei pînă la dispariția
pulsului radial. 
• Apoi, cu ajutorul ventilului, decomprimăm aerul din manşetă. 
• În momentul cînd este perceput primul ton arterial, presiunea arătată de
manometru reprezintă valoarea tensiunii maxime sau sistolice, succedînd
contracția ventriculelor. 
• Continuînd decomprimarea, tonurile arteriale scad treptat pînă dispar complet. 
• După determinarea TA obiectele folosite sunt dezinfectate cu ajutorul buretelui. 
Presiunea din manşetă înregistrată pe manometru în
momentul când tonurile arteriale dispar, reprezintă valoarea
tensiunii minime sau diastolice din arteră. 
Tensiunea minima constituie 1/2 sau 2/3 din cea maximă. 

• Nivelul tensiunii arteriale variază în funcție de sex,

vîrstă și de activitatea fiziologică. 
• Valorile tensiunii arteriale le vom înregistra în foaia de
temperatură. 
• La copii de diferite virste tensiunea arterială poate fi
determinată cu aproximație după formula, propusă de
profesorul Molcianov: 
•  TA pină la 1 an 70+n (n-virsta copilului în luni); 
• TA după 1 an 80 +2n (n-virsta copilului în ani).