Intestinul (Intestinum) este acea por iune a canalului alimentar care
începe la nivelul pilorului i se termin la anus. Are forma unui tub lung, inegal calibrat. Prima por iune este mai îngust i relativ distinct formând intestinul sub ire, iar por iunea terminal este mai voluminoas i spiralat , formând intestinul gros. Fiziologic, intestinul este sediul principal al proceselor de catabolism, de absorb ie progresiv i continu a elementelor asimilabile, de metabolism intermediar, de formare i eliminare a fecalelor. Histologic, intestinul are aceea i structur pe toat lungimea sa, fiind alc tuit de la interior la exterior de mucoas , submucoas , musculoas i seroas . INTESTINUL SUB IRE
Intestinul sub ire (Intestinum tenue) este un conduct cilindric, foarte
flexuos, cu calibru relativ constant i redus, care începe la nivelul pilorului. Este sistematizat în trei segmente: duoden, jejun, ileon. Duodenul (Duodenum) reprezint por iunea ini ial a intestinului sub ire i este cuprins între pilor i flexura duodeno-jejunal .. Traiectul s u este determinat de prima rota ie a intestinului de la embrion, realizând o curbur de la dreapta la stânga, caudal de r d cina mezenterului. Originea sa este la nivelul pilorului, unde începe por iunea cranial (Pars cranialis) a duodenului, relativ scurt , orientat spre dreapta i care se termin la nivelul flexurii craniale (Flexura cranialis). Diferit în func ie de specie, în por iune cranial , imediat în vecin tatea pilorului se afl ampula duodenal (Ampulla duodeni) urmat de ansa sigmoid (Ansa sigmoidea). Por iunea descendent a duodenului (Pars descendens duodeni) reprezint continuarea în sens caudal a duodenului, fiind situat în partea dreapt a regiunii sublombare sau în fosa paralombar dreapt . Se termin în vecin tatea regiunii iliace prin flexura caudal (Flexura caudalis), continuându-se apoi cu por iunea transvers a duodenului (Pars transversa duodeni), spre stânga, caudal de r d cina mezenterului, care se va prelungi pe partea stâng cu por iunea ascendent a duodenului (Pars ascendens duodeni) pân la flexura duodeno-jejunal (Flexura duodenojejunalis) de unde se va continua cu jejunul. În por iunea descendent a duodenului se deschid canalul coledoc i canalele pancreatice, la nivelul unei forma iuni numite ampula hepato- pancreatic (Ampulla hepatopancreatica), cunoscut în trecut ca "ampula lui Vater", delimitat de un relief mucos, circular, papila duodenal mare (Papilla duodeni major). La speciile care prezint i canal pancreatic accesoriu, acesta se va deschide la nivelul papilei duodenale mici (Papilla duodeni minor). Duodenul este fixat în cavitatea abdominal printr-un mezou duodenal i suspendat de o serie de ligamente. Ligamentul hepato-duodenal (Lig. hepatoduodenalis) conecteaz por iunea cranial a duodenului de fa a visceral a ficatului, fiind traversat de vena port , artera hepatic , canalul coledoc i delimiteaz ventral gaura omental . Pliul duodeno-colic (Plica duodenocolica) leag por iunea ascendent a duodenului de colonul descendent. Por iunea cranial a duodenului vine în contact cu fa a visceral a ficatului, por iunea descendent este în contact cu peretele drept al abdomenului i cu fosa paralombar dreapt , por iunea transvers este situat caudal de r d cina mezenterului, iar por iunea ascendent vine în contact cu rinichiul stâng, flexura cranial este plasat pe lobul drept al pancreasului. Jejunul (Jejunum) reprezint por iunea cea mai lung a intestinului sub ire, fiind suspendat în regiunea lombar de plafonul cavit ii abdominale, de mezenter (Mesenterium), a c rui l ime este mai mic decât lungimea jejunului, formând în acest fel ansele jejunale. Limita dintre jejun i duoden este reprezentat de flexura duodeno-jejunal . Ileonul (Ileum) reprezint por iunea terminal a intestinului sub ire. Între jejun i ileon nu exist o demarca ie precis i din acest motiv segmentul poate fi socotit unitar, ca jejuno-ileon. Ileonul se deschide în cecum prin ostiul ileal (Ostium ileale) la nivelul unei papile ileale (Papilla ilealis). Ileonul este suspendat de cecum prin pliul ileo-cecal (Plica ileocecalis), triunghiular i a c rui lungime marcheaz ileonul. Structural intestinul sub ire este alc tuit din: mucoas , submucoas , musculoas , seroas . Seroasa este reprezentat de foi a visceral a peritoneului, care se va continua cu mezourile, mezenterul i ligamentele. Musculoasa este structurat pe dou planuri de fibre musculare netede, stratul longitudinal, superficial i sub ire i stratul circular, profund i mai gros. Submucoasa este constituit dintr-un strat gros de esut conjunctiv fibros ce con ine vase sanguine, nervi, foliculi limfatici i glande. Mucoasa intestinal este ro ietic i prezint cute transversale i longitudinale care formeaz vilozit ile intestinale (Villi intestinales). În grosimea mucoasei, mai ales la nivelul ileonului i jejunului se g sesc forma iuni limfoide, izolate sau agregate, care se numesc pl cile Peyer. În mucoas i submucoas se mai g sesc glande intestinale (Glandulae intestinales), denumite în trecut "glandele lui Lieberkühn", prezente în tot intestinul de la pilor pân la canalul anal i glande duodenale (Glandulae duodenales) denumite în trecut "glande Brunner", mai prezente în por iunea cranial i descendent a duodenului dup care dispar. Vasculariza ia arterial a peretelui intestinal este asigurat de ramurile arterei mezenterice craniale. C ile de întoarcere ale sângelui încep la nivelul unei re ele venoase mucoase, care se dreneaz în submucoas , apoi în mucoas pentru a se finaliza în venele mezenterice craniale i apoi în vena port . Inerva ia peretelui intestinal este asigurat de ramuri care provin din nervul vag, de plexurile mienteric i de plexul submucos.
INTESTINUL SUB IRE LA ANIMALELE DOMESTICE
Ecvine. Intestinul sub ire are o lungime de 18-25 m i un calibru de 4-
7 cm. Duodenul prezint la origine o dilata ie, ampula duodenal , evident , iar ansa sigmoid este tears . Por iunea descendent este cea mai lung i ajunge pân la rinichiul drept, por iunea transvers este mai scurt iar por iunea ascendent este foarte scurt . Duodenul este suspendat în cavitatea abdominal de ase ligamente, pliuri i mezouri: lig. hepato-duodenal, lig. duodeno-renal, lig. duodeno- parietal, lig. duodeno-cecal, lig. duodeno-colic, lig. duodeno-transvers. Papila duodenal mare are diametrul de 1,5-2 cm i este situat la 15- 20 cm de pilor, fiind înso it caudal de papila duodenal mic . Jejunul este foarte lung, aproximativ 18-22 m, flexuos i ocup toat fosa paralombar stâng , ajungând cranial pân în dreptul hipocondrului stâng. Ileonul se deschide pe mica curbur a cecumului, la nivelul papilei ileale. Rumeg toare. Spre deosebire de celelalte mamifere domestice, la rumeg toare datorit compresiei exercitate de stomacul policavitar, intestinul ocup etajul dorsal drept al cavit ii abdomino-pelvine i imprim astfel ansamblul topografiei viscerale. Lungimea intestinului sub ire este de circa 40 m, iar calibrul este mai redus decât la cal. Duodenul este lung, m surând aproximativ 1 m, ampula duodenal lipse te, dar prezint o ans sigmoid foarte bine marcat în cea de a dou inflexiune i în care se deschide canalul coledoc. Flexura cranial este tears i se continu cu por iunea descendent pân la nivelul unghiului oldului. Por iunea transvers este scurt i se continu pe partea stâng cu por iunea ascendent , care are un traiect paralel i aproape egal cu por iunea descendent , iar la nivelul diafragmei se plaseaz la stânga de r d cina mezenterului, împreun cu colonul ascendent de care este legat pe toat lungimea sa printr-un ligament duodeno-colic. Por iunea ascendent trece ventral de rinichiul stâng i ajunge pân la pancreas unde se termin la nivelul unei inflexiuni duodeno-jejunale evidente. Papila duodenal mare se situeaz la aproximativ 50-70 cm de pilor, fiind locul unde se deschide numai canalul coledoc, canalul pancreatic accesoriu deschizându-se la nivelul papilei duodenale mici aflat la 25-30 cm de papila duodenal mare. Jejunul este foarte lung, aproximativ 35-40 m, realizând numeroase circumvolu iuni cu aspect de ghirland , ata ate de mezenter în jurul colonului ascendent. Ileonul este relativ scurt i plasat la marginea caudal a marelui mezenter, fiind ata at de cecum printr-un pliu ileo-cecal lung. Suine. Intestinul sub ire are o lungime de 16-20 m i prezint analogie cu cel de la rumeg toare. Duodenul atinge 60-90 cm lungime i 4-5 cm calibru. Începe în dreptul coastei XI sau XII, por iunea sa cranial fiind plasat pe fa a caudal a ficatului i descrie o ans sigmoid foarte lung . Por iunea descendent se continu pe fa a ventral a rinichiului drept, sus inut de mezoul duodenal, se continu dup flexura caudal cu por iunea transvers care este foarte scurt , iar por iunea ascendent este mai lung i deplasat spre stânga fa de planul median. Papila duodenal mare este plasat la originea flexurii sigmoide, iar papila duodenal mic este situat la aproximativ 20 cm de precedenta. Jejunul formeaz numeroase circumvolu iuni, ocup toat fosa paralombar dreapt i este sus inut de mezenter. Ileonul se desprinde de pe partea stâng a anselor jejunale i se orienteaz dorso-cranial la dreapta colonului ascendent helicoidal. Carnivore. Intestinul sub ire are o lungime variabil în func ie de ras , talie i individ, variind între 1,5-6 m. Por iunea cranial i transvers a duodenului sunt foarte scurte în timp ce por iunea descendent este foarte lung . Duodenul începe în dreptul coastei a IX-a, ampula duodenal este tears . Por iunea descendent se plaseaz pe partea dreapt a abdomenului, ocole te caudal r d cina mezenterului prin por iunea sa transvers i se continu cu por iunea ascendent , plasat în partea stâng a cavit ii abdominale, medial de colonul ascendent pentru a se termina la extremitatea cranial a rinichiului stâng prin flexura duodeno-jejunal . Papila duodenal mare este situat la aproximativ 4-12 cm de pilor, pe ea deschizându-se canalul coledoc i canalul pancreatic. Papila duodenal mic este plasat la 2-3 cm de precedenta. Jejunul i ileonul sunt sus inute de omentul mare, formeaz circumvolu iuni largi, ocup por iunea ventral a cavit ii abdominale, vine în contact cranial cu stomacul, iar caudal cu vezica urinar . La feline, papila duodenal mare se afl la originea por iunii ascendente a duodenului, iar papila duodenal mic o înso e te la 15-20 mm distan . Leporide. Intestinul sub ire m soar circa 3-5 m lungime i are calibrul de 0,5-1 cm. Duodenul este lung i sus inut de un mezou duodenal amplu i care mai sus ine i pancreasul. Ampula duodenal este relativ redus . Por iunea cranial este scurt , iar pe fa a sa dorsal se afl papila duodenal mare. Por iunea transvers este mai lung , dar flotant i aproape de termina ia ei se afl papila duodenal mic . Jejunul prezint numeroase circumvolu iuni, fiind plasat în fosa paralombar stâng , sus inut de un mezenter foarte larg. În mucoasa jejunului se g sesc limfonoduli agrega i volumino i. Ileonul este lung, situat între cecum i colon i prezint înainte de deschiderea în cecum o ampul ileal , de forma unui s cule rotund la nivelul c reia exist un nodul limfatic dezvoltat ce formeaz o adev rat tonsil ileal . INTESTINUL GROS
Intestinul gros (Intestinum crassum) este acea por iune a tubului
digestiv care se afl în continuarea intestinului sub ire i care se termin la nivelul anusului, orificiu prin care intestinul gros se deschide la exterior. Lungimea sa este mai redus decât la intestinul sub ire. Intestinul gros se sistematizeaz în trei segmente distincte i succesive: cecum, colon, rect. Dispozi ia i forma intestinului gros este dependent de cea de-a dou rota ie a intestinului embrionar, fiind în corela ie cu alimenta ia fiec rei specii. Cecumul (Caecum) reprezint por iunea ini ial a intestinului gros i care la majoritatea speciilor de animale domestice are forma unui fund de sac, cu o capacitate foarte variabil . Comunic cu ileonul prin ostiul ileal (Ostium ileale), plasat la nivelul unei papile ileale, dar comunic i cu colonul ascendent prin orificiul ceco-colic (Ostium cecocolicum). Cecul este consolidat de ileon prin pliul ileo-cecal, iar de colon prin pliul ceco-colic (Plica cecocolica). La toate speciile de mamifere domestice, cecumul este plasat în fosa paralombar dreapt , doar la suine cea mai mare parte a cecumului se g se te în fosa paralombar stâng . Colonul (Colon) reprezint por iunea major a intestinului gros i prin analogie cu modelul ini ial de dezvoltare de la om i carnivore, nomenclatura veterinar a convenit ca acest organ s se sistematizeze în trei por iuni: colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent. La ecvine i suine colonul este boselat, iar la canide i feline colonul are suprafa a neted i lipsit de haustre. Rectul (Rectum) reprezint por iunea terminal a intestinului gros, fiind situat dorsal în cavitatea pelvin i comunicând cu exteriorul prin canalul anal. Spre deosebire de segmentele ini iale, rectul nu prezint circumvolu iuni, are suprafa a neted , iar caudal se formeaz ampula rectal (Ampulla recti). Bilateral, rectul vine în contact cu pere ii bazinului, reprezenta i de ligamentul sacro-sciatic, mu chii coccigieni, mu chiul ridic tor al anusului, iar la femele i cu ligamentele late. Fa a ventral a rectului, la femele este în contact cu corpul uterului, vaginul i vestibulul vaginal, iar la masculi cu canalele deferente, vezica urinar , prostata i glandele bulbo-uretrale. Mucoasa rectului formeaz o serie de pliuri neregulate, pliuri transverse (Plica transversales) sus inute de fibre musculare netede care determin apari ia a a numitelor coloane rectale (Columnae rectales) i care în canalul anal se vor continua cu coloanele anale. În jurul rectului se realizeaz trecerea între peritoneul parietal i peritoneul visceral, precum i trecerea peritoneului de pe un organ pe altul. Astfel, între sacrum i fa a dorsal a rectului se formeaz fundul de sac peritoneal sacro-rectal, care se va prelungi bilateral de rect i care este divizat de mezoul rectal în dou fosete pararectale, care se vor contopi ventral de rect pentru a forma excava ia peritoneal recto-genital , deoarece la femele peritoneul trece de pe rect pe uter i vagin, iar la masculi trece pe glandele veziculare i pe canalele deferente. Rectul este consolidat în cavitatea pelvin printr-o serie de ligamente i mu chi. Mezoul rectal este un ligament prin care rectul este legat medio- dorsal de fa a pelvin a osului sacrum. Mu chiul rectococcigian (M. rectococcigeus) se desprinde de pe peretele dorsal al rectului, se dispune între mu chii sacrococcigieni ventrali pentru a se termina pe primele vertebre coccigiene. Mu chiul rectouretral (M. rectourethralis) este format din fibre musculare netede i care la masculi se termin pe pere ii uretrei, iar la femele pe vestibulul vaginal. Canalul anal (Canalis analis) reprezint por iunea terminal i cea mai scurt a tubului digestiv, prin care rectul se deschide la exterior la nivelul anusului. La interior, canalul anal este delimitat de rect prin linia anorectal (Linea anorectalis). Mucoasa canalului anal formeaz o serie de cute longitudinale, coloanele anale (Columnae anales) care sunt orientate dinspre linia ano-rectal spre anus, aceast zon reprezentând zona columnar (Zona columnaris ani). Între coloanele anale se delimiteaz sinusul anal (Sinus anales) întâlnit numai la carnivore. În submucoasa zonei columnare se g sesc glande anale (Glandulae anales), care lipsesc la ecvine i rumeg toare, iar la leporide exist glande paraanale sau paraproctale. Aceste glande î i vars produsul de secre ie în sinusul anal. Caudal de zona columnar urmeaz zona intermediar (Zona intermedia), m rginit caudal de linia anocutanat (Linea anocutanea) ce delimiteaz mucoasa canalului anal de pielea anusului. În aceast zon ano- cutanat , pielea este foarte fin i con ine glande sudoripare, glande sebacee care la carnivore formeaz glandele circumanale (Gl. circumanales). Numai la carnivore, sinusul paraanal este plasat între canalul anal i mu chiul sfincter extern al anusului, are forma unei înfund turi rotunjite i care se deschide în canalul anal prin câte un canal drept i larg. În sinusurile paraanale se acumuleaz produsul de secre ie al glandelor paraanale. Musculoasa anusului este reprezentat de mu chiul sfincter intern al anusului, de mu chiul sfincter extern al anusului i de mu chiul ridic tor al anusului. Mu chiul sfincter intern al anusului (M. sphincter ani internus) este un mu chi neted, care provine din fibrele musculare circulare ale rectului. Mu chiul sfincter extern al anusului (M. sphincter ani externus) este un mu chi striat, care se întinde de la perineu în regiunea coccigian . Mu chiul ridic tor al anusului (M. levator ani) este un mu chi striat, plasat pe fa a lateral a rectului, cu originea pe fa a medial a spinei ischiadice i termina ia pe perineu i pe anus. Structural, intestinul gros este alc tuit din mucoas , submucoas , musculoas i seroas . Mucoasa intestinului gros nu prezint vilozit i intestinale, este bogat în limfonoduri, care la feline i leporide vor forma amigdala cecal . Submucoasa con ine noduli limfatici, mai numero i în cecum i rect. Musculoasa este structurat pe dou planuri, un plan extern, alc tuit din fibre longitudinale i un plan profund format din fibre circulare. Fibrele musculare longitudinale sunt dispuse fie regulat, ceea ce determin ca suprafa a intestinului s fie neted , uniform , adic neboselat , fie fibrele musculare longitudinale se aglomereaz formând tenii (Taenie), ca ni te benzi, care sunt mai scurte decât segmentul de intestin i care vor determina apari ia unor haustre (Haustra) sau boseluri, care la interior vor forma pliuri semilunare. Seroasa este reprezentat de peritoneul visceral i acoper organul la exterior.
INTESTINUL GROS LA ANIMALELE DOMESTICE
Ecvine. Intestinul gros este foarte dezvoltat i boselat, având o
capacitate de aproximativ 150 litri. Cecumul este foarte lung i are aspectul unei virgule enorme, ocupând toat fosa paralombar dreapt . Prezint o baz (Basis ceci), un corp (Corpus ceci), un apex (Apex ceci), o curbur mare (Curvatura ceci major) i o curbur mic (Curvatura ceci minor). Baza cecumului este situat dorsal, vine în contact cu rinichiul drept, cu lobul drept al pancreasului, cu duodenul i cu lobul drept al ficatului, se continu apoi cu corpul cecumului, care este cilindroid i boselat datorit celor patru tenii musculare, dorsal , ventral , median i lateral . Apexul cecumului este liber i se orienteaz spre regiunea xifoidian pe care nu o atinge niciodat . Curbura mare a cecumului este orientat caudo-ventral, iar curbura mic dorso-cranial. Pe curbura mic , de tenia dorsal se ata eaz pliul ileo- cecal, iar de tenia lateral , pliul ceco-colic. Ileonul se deschide în cecum prin ostiul ileal, la nivelul papilei ileale plasate pe curbura mic , la limita dintre baza i corpul cecumului. Colonul ascendent se deschide în cecum prin ostiul ceco-colic, situat tot pe curbura mic , la 4-5 cm dorso-lateral de ostiul ileal La interior cecumul prezint o serie de pliuri semilunare care delimiteaz cavit ile haustrelor. Cecumul este fixat în cavitatea abdominal printr-o zon de aderen sublombar , prin pliurile ileo-cecal i ceco-colic, precum i prin continuitatea sa cu colonul. Colonul este divizat în colon ascendent, foarte lung i gros; colon transvers, mai scurt, colon descendent, lung i flotant, cu calibru redus. Colonul ascendent sau colonul mare este foarte lung, de aproximativ 10 m i cu calibrul de 7-9 cm. Printr-o dubl pliere pe el însu i, colonul ascendent realizeaz patru anse i trei curburi. Colonul ascendent începe de pe mica curbur a cecumului, de la nivelul ostiului ceco-colic prin colonul ventral drept (Colon ventrale dextrum) sau ansa I, are o orientare cranial spre stern unde realizeaz o curbur de la dreapta la stânga, flexura sternal (Flexura sternalis) pentru a se continua pe partea stâng cu colonul ventral stâng (Colon ventrale sinistrum) sau ansa II, care se prelunge te caudal pân în regiunea pelvin unde realizeaz o curbur în sens dorso-cranial, flexura pelvin (Flexura pelvina). De la nivelul acesteia, tot pe partea stâng se continu colonul dorsal stâng (Colon dorsale sinistrum) sau ansa III care se prelunge te cranial spre diafragm în apropierea c reia se curbeaz de la stânga la dreapta formând flexura diafragmatic (Flexura diaphragmatica) care se va continua pe partea dreapt cu colonul dorsal drept (Colon dorsale dextrum) sau ansa IV, prelungindu-se apoi caudal cu colonul transvers. Colonul ventral drept este boselat i prezint patru tenii musculare, dorsal , lateral , ventral i medial . Colonul ventral este legat de colonul dorsal prin mezoul colonului ascendent (Mesocolon ascendens). Colonul ventral stâng este boselat i prezint patru tenii musculare i datorit unei u oare rota ii dorso-laterale, teniile sunt dorso-lateral , dorso-medial , ventro-lateral i ventro-medial . Colonul dorsal drept este boselat i prezint trei tenii musculare, dorsal , ventral i medial . Colonul ascendent este consolidat prin continuitatea sa cu cecumul, cu colonul transvers, prin pliul ceco-colic, prin mezoul colonului ascendent i prin contactul cu peretele lombar. Mezoul colonului ascendent solidarizeaz colonul dorsal de colonul ventral, fiind cu adev rat distinct între colonul dorsal i colonul ventral stâng, dar înlocuit pe partea dreapt cu o zon de aderen larg . Colonul transvers este foarte scurt, 15-20 cm i greu de delimitat. Se orienteaz de la dreapta la stânga, cranial de r d cina mezenterului, iar în dreptul rinichiului stâng este solidarizat de duoden prin pliul duodeno-colic i cu peretele sublombar printr-o zon de aderen . Pe traiectul colonului ascendent i transvers se g sesc trei zone de interes clinic, unde se modific lumenul colonului i pot apare obstruc ii i spasme intestinale. Aceste zone sunt: la nivelul ostiului ceco-colic, la nivelul flexurii pelvine, la trecerea din colonul ascendent în colonul transvers. Colonul descendent, numit "colonul flotant" sau "micul colon", este foarte lung i boselat, fiind suspendat de plafonul cavit ii abdominale prin mezoul colonului descendent (Mesocolon descendens). Colonul descendent începe în dreptul extremit ii caudale a rinichiului stâng i se plaseaz în fosa paralombar stâng . La nivelul intr rii în cavitatea pelvin , colonul descendent se continu cu rectul. Rectul este lung i larg. Începe în dreptul primei sau a celei de a doua vertebre sacrale i se întinde caudal pân în dreptul vertebrelor coccigiene I- II. Ampula rectal este foarte dezvoltat . Anusul este plasat pu in mai caudal, ventral de vertebrele coccigiene III sau IV i are aspect de con bine dezvoltat. Rumeg toare. Datorit dezvolt rii rumenului, intestinul sub ire i intestinul gros sunt deplasate în partea dreapt a cavit ii abdominale, iar cu excep ia duodenului i a rectului, intestinul este localizat în recesul supra-omental. Cecumul are form de fund de sac, cilindroid, neboselat, neted i localizat în fosa paralombar dreapt , cu vârful orientat caudal, iar cranial se continu cu ansa proximal , a colonului ascendent, fiind solidarizat de ileon prin lig. ileocecal. Colonul ascendent începe la nivelul ostiului ileo-ceco-colic, este neboselat i prezint trei anse succesive. Ansa proximal (Ansa proximalis coli) este sigmoid , se orienteaz cranial, superficial de omentul mare, fiind plasat în fosa paralombar dreapt . Ventral de rinichiul drept, ansa proximal se continu cu ansa spiralat (Ansa spiralis coli), cuprins în mezenter i care se spiralizeaz în plan vertical, realizând dou ture centripete (Gyri centripetales), urmate la mijlocul parcursului de o flexur central (Flexura centralis) i apoi de dou ture centrifuge (Gyri centrifugales). Colonul ascendent se termin printr-o ans distal (Ansa distalis coli), plasat medial de ansa proximal , iar dup un traiect caudo-cranial se continua cu colonul transvers. Colonul transvers este mai scurt decât la ecvine, neboselat, i se continu cu colonul descendent. Colonul descendent este neboselat, de calibru uniform pe toat lungimea sa. Începe la stânga originii arterei mezenterice craniale i se orienteaz spre bazin, fiind sus inut de pliul duodeno-colic i care se termin printr-o inflexiune numit colon sigmoid. Rectul este mai scurt i mai pu in voluminos decât la cal, aproape rectiliniu, egal calibrat pe toat lungimea sa. Coloanele rectale sunt dezvoltate i se continu în canalul anal prin coloanele anale. Anusul nu este proeminent i apare înfundat. La bovine, ansa spiral este format din 1,5 - 2 spire concentrice urmate de 1,5 - 2 spire excentrice, iar tura cea mai excentric este mai apropiat de restul turelor i mai dep rtat de ghirlanda jejunal . La ovine i caprine, ansa spiral are form de con, fiind format din 2 - 3 spire concentrice, urmate de 2 - 3 spire excentrice. Ultima spir excentric este mai dep rtat de restul spirelor i mai apropiat de ghirlanda jejunal . Suine. Intestinul gros are o conforma ie i topografie particular . Cecumul este cilindric, lung i boselat fiind plasat în dreptul fosei paralombare stângi (la celelalte specii este situat în fosa paralombar dreapt ). Prezint trei tenii musculare, de cea ventral se prinde pliul ileo-cecal. Cranio-dorsal i imediat sub rinichiul stâng f r nici o demarca ie precis cecumul se continu cu colonul cu care comunic prin orificiul ileo-ceco-colic. Colonul ascendent este voluminos i situat în plan helicoidal, fiind format dintr-o ans spiral care descrie trei spire centripete boselate, dirijate cranio-caudal i de la dreapta la stânga, urmate la vârful acestei anse de flexura central care marcheaz începutul celor trei spire centrifuge, neboselate i spiralate în sens invers, caudo-cranial. Colonul transvers este foarte scurt i greu de delimitat, venind în contact ventral cu pancreasul i dorsal cu duodenul. Colonul descendent, plasat în partea stâng a cavit ii abdominale este sus inut pe toat lungimea sa de pliul duodeno-colic. Rectul este dilatat i prezint o ampul rectal evident . Anusul are un sfincter puternic, iar glandele anale sunt numeroase, cu secre ie de tip mucos. Carnivore. Intestinul gros este scurt i neboselat, având topografie i distribu ie asem n toare cu cel de la om. Cecumul este redus în volum, de aspectul unui tirbu on la canide i de cârlig sau papil la feline, fiind plasat în fosa paralombar dreapt , medial sau dorsal de por iunea descendent a duodenului. Mucoasa cecal este bogat în limfonoduli solitari dar lipsit de limfonoduli agrega i. Colonul are aspectul literei "U", fiind situat în vecin tatea peretelui lombar. Colonul ascendent este scurt, plasat în partea dreapt a cavit ii abdominale, ventral de prima sau a dou vertebr lombar i vine în contact dorsal cu rinichiul drept, iar cranial cu r d cina mezenterului. La nivelul ficatului formeaz o inflexiune, pentru a se continua ca i colon transvers, scurt, neboselat i plasat cranial de r d cina mezenterului, pentru a se continua în partea stâng a regiunii sublombare cu colonul descendent. Colonul descendent este mai lung, aproape rectiliniu, acoperit de omentul mare în por iunea sa cranial , ajunge în fosa paralombar stâng unde este înso it de ureterul stâng i medio-dorsal de por iunea ascendent a duodenului. Rectul este lung i larg, se întinde de la bazin pân în dreptul celei de a patra vertebre coccigiene. Ampula rectal este redus , fosele pararectale sunt evidente. Canalul anal este lung i bogat în glande paraanale, care se hipertrofiaz pe m sura înaint rii în vârst a animalelor. De fiecare parte a zonei cutanate, aproape de linia ano-cutanat se deschide în canalul anal sinusul para-anal. Anusul este neproeminent. Leporide. Intestinul gros este foarte dezvoltat în raport cu specia. Cecumul este voluminos i divizat într-o por iune proximal i o por iune distal , care constituie apendicele cecal cu aspect vermiform (comparabil cu cecumul de om). Este boselat, nu prezint tenii musculare i este rulat pe el însu i de la dreapta la stânga, realizând 1,5 - 2 ture complete. Colonul are calibrul mai mic decât cecumul dar este mai lung i boselat pe toat lungimea sa. Colonul ascendent realizeaz o ans spiral cuprins între turele cecumului, apoi se dirijeaz spre stânga, ajungând ventral de rinichiul drept de unde se va continua cu colonul transvers. Teniile musculare sunt în num r de trei. Colonul transvers este scurt, înconjoar cranial r d cina mezenterului i vine în contact cu stomacul. Colonul descendent este lung i flotant, iar caudo-dorsal de vezica urinar se continu cu colonul sigmoid care se va deschide în rect. Rectul este lung i prezint o ampul rectal redus . Bilateral prezint în por iunea sa caudal glandele paraproctale, care î i vars produsul în canalul anal. De fiecare parte a anusului i ventral de el se afl situat o zon glabr i profund a pielii care va forma sinusul perineal în care se deschid glandele perineale.