1)Cavitatea bucala-
compartimente,pereti,structura(buzele,obrajii,bolta
palatine,planseul bucal.)….Cavitatea bucala
reprezinta portiunea tubului digetsiv si este situate in
partea inferioara a craniului facial.Cavitatea bucala
este impartita prin arcadele alveodentare in doua
compartimente:vestibulul bucal si cavitatea bucala
propriu-zisa.Cavitatea bucala este constituita din 6
pereti:a)un perete anterior format din buze.b)doi
pereti laterali formati din obraji.c)un perete inferior
numit planseul diafragmal.d)un perete superior
reprezentat prin bolta palatine.e)un perete posterior
care reprezinta vestibulul faringian.Buzele sant doua
la numar(buza superiora si inferioara),care reprezinta
niste cute musculo-cutanate care au rol
estetic,participa la mimica.Buzele sunt constituite din
straturile:pielea,stratul muscular care este reprezentat
de muschiul orbicular al gurii,si mucoasa acopera
buzele pe fatal or interna.Obrajii drept sis tang
contin in profunzimea lor muschiul buccinators.Pe
fata interna obrazul este acoperit de muscoasa iarr pe
fata externa este acoperit de piele.Bolta palatina este
formata din 2 portiuni:palatal dur care este
reprezentat de apofizele palatine ale maxilei si
lamele orizontale ale oaselor palatine.Palatul moale
ocupa 1\3 posterioara a boltii palataine si este
constituit din tesut fibros si muschi.Portiunea
anterioara a palatului moale este dispusa orizontal,iar
cea posterioara atarna liber formand valul palatin
care la mijloc are uvula.De la marginile laterale ale
valului aplatin pornesc doua arcuri:arcul palatoglos si
palatofaringian.Planseul bucal este format din mushi
din portiunea superioara a gatului.Vestibulul
faringian –orificiu prin care cavitatea bucala
comunica cu faringele.
2)Dintii---localizare,structura dintelui(externa,in
sectiune).Formele.Eruptia dentara.Formula
dentara.Dintii sunt organe dure de culoare albicioasa
implantati in alveolele maxilarelor avand rol
principal captarea,decuparea si titruarea
alimentelor.Dintele este alcatuit din coroana,col si
radacina.Coroana dintelui este cea mai masiva
portiune a lui.In alveola dentara se afla radacina
dintelui care se termina cu apex.Colul dintelui
reprezinta o ingustare a dintelui intre coroana si
radacina.In interiorul dintelui se afla cavitatea
dentara care contine pulpa dintelui in care se afla
nervi,artere,vase.Substanta dintelui este alcatuita din
dentina care este masa de fond a dintelui si este
situate in jurul cavitatii dentare.Adamantina care
acopera pe din afara coroana dintelui si radacina
care este alcatuita din ciment.La omul matur in
general sunt 32 de dinti.In functie de forma si
dimensiunile coroanei,locul de amplasare a
dintilor,distingem 4 forme de dinti:a)incisive care au
coroana in forma de dalta,si au o singura radacina,,ei
sunt adapatati la decuparea hranei.Caninii-servesc
pentru sfasierea hranei,ei au forma conica avand o
singura radacina lunga.Premolarii situati posterior de
canini,au forma rotunda avand o singura radacina,si
servesc pentru fragmentarea hranei.Molarii sunt
situati posterior de premolarii,coroana are forma
cuboida,au doua radacini cei inferior si cei superiori
trei radacini,molarii servesc pentru titruarea
hranei.Formula dentara 3212-------2123
3212-------2123
Eruptia dentarea este procesul de subtiere a gingiei si
apritia coroanei dintelui in cavitatea bucala.Dintoii de
lapte si cei definitive apar in anumite perioade a
varstei si depend de de nutritia copilului.Primii erup
incisivii,apoi molarii,caninii si ultimii apar
molari.Inainte de eruptie a dintelui definitiv cel
temporal cade.Eruptia dintilor definitive incepe de la
varsta e 6-7 ani.
3)Limba-localizare,conformatie externa si
interna.Muschii intriseci si extrinseci.Papilele limbii
si rolul in digestie.Limba reprezinta un organ
muscular,foarte mobil,situate pe peretele inferior al
cavitatii bucale.Limba este constituita din
corp,varf,radacina.La ea distingem 2 fete:superioara
si inferioara,si 2 margini laterale.Pe fata dorsal a
limbii se afla santul terminal care serveste limita intre
corp si radacina.Tunica mucoasa inveleste muschii
limbii si este de culoare roz pala.Pe fata dorsala a
limbii se afla papile:foliate-gustul acru,filiforme-de
atingere,circumvalate-gustul amar,fungiforme-gustul
dulce.Membarana mucoasa a radacinii limbii este
lipsita de papile insa este doatat cu numeroase
proeminente care formeaza amigdala
linguala.Muschii limbii sunt pari si se impart in
muschii proprii care au origine si insertie in
profunzimea limbii(muschiul longitudinal
superior,inferior,transversal si vertical).Si muschii
scheletici care au originea pe oasele scheletului
capului si insertie in profunzimea limbii(muschiul
genioglos,hioglos si stiloglos).La contractia lor limba
isi modoifica forma si pozitia.
4)Glandele salivare-clasificare,structura
,functii.Digestia in cavitatea bucala.In cavitatea
bucala se deschid numeroase glande al caror produs
este saliva.Dupa volumul lor galndele se impart in
glande salivare mari si mici.Glandele salivare
mici:labiale ,bucale,palatine si linguale.Glandele
salivare mari sunt pare sunt situate inafara limitelor
cavitatii bucale insa duccturile se deschid in
ea.Glandele salivare mari:a)glanda parotida-este o
glanda de tip seros.Este cea mai mare glande din
toate si este situate anteroinferior de pavilionul
urechii.Ductul parotid are lungimea de 5-6
cm,transverseaza fata lateral a muschiului
maseter,penetreaza muschiul muschiul buccinators si
se deschide in vestibulul bucal.b)glanda
submandibulara—este o glanda mixta si este situate
medial si putin mai jos de corpul mandibulei.Ductul
submandibular se deschide in varful papilei
sublinguale.c)Glanda sublinguala are dimensiuni
mici ,este situata deasupra muschiului milohidian pe
planseul cavitatii bucale.Ductul principal se deschide
lafel in varful papilei sublinguale.Digestia in
cavitatea bucala:Saliva prezinta un lichid care
contine fermenti amilaza si maltaza,saruri
minerale,proteine si mucinaa.Mucina atribuie salivei
vascozitate,particiap la formarea bolului alimentar si
il face lunecos,ce ajuta la deglutitie.Limentele
ingerate in cavitatea bucala exercita receptori
gustative,tactili si termici.Impulsurile nervoase de la
acesti receptori se propaga prin nervi senzitivi spre
central secretiei salivare.Centrul salivar emite un
impuls nrrvos pentru glandele salivare.Aceasta cale
de propagare a impulsului nervos de la centru salivar
pana la glanda.Prelucrarea alimentelor incepe in
cavitatea bucala unde are loc faramitatea
lor,umectarea cu saliva si formarea bolului
alimentar.La om alimentele se afla in cavitatea
bucala 15-18 secunde apoi ele sunt inghitite,sau
impinse cu ajutorul contractiilor muscular in faringe
apo in esofag.
5)Faringele-localizare,portiunile,structura peretilor
faringelui.Comunicarile.Inelul limfoepiteal si
rolul..Faringele este un conduct musculo-
membranos.Participa la actul de deglutitie deoarece
bolul alimentar trece mai intii prin faringe apoi in
esofag.Fraingele mai serveste si la ventialrea urechii
medii si in fonatie.Faringele este situate in regiunea
capului si a gatului.Posterior de faringe se afla
coloana vertebrala.Lateral de faringe sunt situate
fascicule vasculo-nervoase ale gatului,anterior de
faringe se afla cavitatea nazala in sus ,iar in jos la fel
anterior se afal cavitatea bucala si laringele.Faringele
are forma unui tub aplatisat in sens
anteroposterior.La faringe distingem peretii
anterior,posterior,laterali si un perete superior-bolta
faringelui.Cavitatea faringelui se divide in 3
parti:partea nazala-nazofaringele-constituie
compartimentul superior la faringelui.Partea orala-
orofaringele- se afla la nivelul vestibulului
faringian.Partea laringiana—larinofaringele –
constituie compartimentul inferior al
faringelui.Fraingele comunica cu caviatatea
nazala,caviatatea bucala si laringele.Intrarea in
faringe este incercuita de un inel apropae neintrerupt
de formatiuni limfoide:amigdale
palatine,tubare,lingual,faringiana.Aceste formatiuni
constiuie inelul limfoepitelial Pirogov-
Waldeyer.Peretele faringelui este format din tunica
mucoasa care tapeteaza peretele faringelui din
interior.Mucoasa faringelui este tapetata de epiteliu
ciliar si pavimentos.In mucoasa sunt situate glande
mucoase secretia carora ajuta la alunecarea mai
usoara a bolului alimentar.Din muschii constrictor
fac parte muschii constrictor superior ,mediu si
inferior.Iar din cei longitudinali fac parte muschiul
stilofaringian si palatofaringian.
6)Esofagul—localizare,portiuni,structura
peretelui(tunicile),ingustarile.Functiile
esofagului…Esofagul este un conduct musculo-
membranos prin care trec alimentele din faringe in
stomac.Reprezinta un tub aplatisat
anteroposterior,lungimea25-30 cm.Esofagul incepe
din regiunea gatului la nivelC6-C7 si trece prin
cavitatea toracicasi se termina la nivelulT10-T12.In
esofag distingem 3 parti:a)Cervicala-care este situate
intre trahee si coloana vertebrala.b)Portiunea toracica
este palsata in mediastinul superior is
inferior.c)Partea abdominal este adiacenta in lobul
stang al ficatului.Pe traiectul esofagului se observa
niste ingustari:a)prima se afla la nivelul vertebrelor
C6-C7 unde faringele trece in esofag.b)la nivelul
vertebrelor T4-T5 unde esofagul vine in contact cu
bronchia stanga.c) a treia ingustare este la nivelul
penetrarii esofagului pri diaphragm.Tunica extern a a
esofagului este formata don tesut conjuctiv fibros
lax.Tunica muscular-alcatuita din 2 straturi:extern
longitudinal si intern circular.Baza submucoasa-
formeaza pliuri longitudinale.Tunica mucoasa
contine glande mucoase si ganglion limaftici.
7)Cavitatea abdominal-peretii,etajele si
regiunile.Peritoneul parietal si visceral,raportul
peritoneului fata de organe..Abdomenul este
segmentul trunchiului situate sub diaphragm.Peretele
anterior,doi pereti laterali sic el posterior sunt fomati
din muschii abdomenului si de coloana
vertebrala.Peretele superior este format din
diaphragm.El separa caviatatea abdominal de cea
toracica.In jos abdomenul continua cu
pelvis.Cavitatea abdominal este o cavitate visceral si
are forma ovoidala.Fat interioara a cavitatii
abdominal este tapetata de peritoneu.Spatiul dintre
peretele abdominal posterior si peritoneu se numeste
spatiu retroperitoneal.Peritoneul constituie o tunica
seroasa care tapeteaza cavitatea abdominal si
organelle interne situate in aceasta cavitate.Peritoneul
care tapeteaza peretii cavitatii se numeste peritoneu
parietal,iar peritoneul care acopera organelle se
numeste peritoneu visceral.Raportul peritoneului la
organelle interne este diferit.Unele din ele sunt
acoperite cu peritoneu doar
patial(pancreasul,duodenul,rinichii),adica sunt
dispuse in afar peritoneului-retroperitoneal.Alte
organe sunt acoperite de peritoneu doar din trei parti
si se numesc organe dispuse mezoperitoneal(colonel
ascendant si descendent).Al treilea grup de organe
este acoperit cu peritoneu din toate partile si ocupa o
pozitie
intraperitoneala(stomacul,jejunul,ileonul,colonel
transvers si sigmoid).In cavitatea peritoneala sunt 2
etaje:superior si inferior iar limita intre ele serveste
colonel transvers.
8)Stomacul-localizare,conformatia externa.Structura
peretelui(tunicele) si functiile.Glandele gastrice.
Stomacul reprezinta o dilatare a tubului digestive
intre esofag si duoden.El este situate in partea
superioara a cavitatii abdominal sub diaphragm si
ficat.Incepe stomacul la nivelut vertebrelor toracice
T11-T12-L1.3\4 din stomac se afal in hipocondrul
stang si 1\4 in regiunea epigastrica.La stomac
distingem peretele anterior si peretele posterior.La
unirea dintre acesti pereti se formeaza curbura mica a
stomacului.In partea sperioara a curburii se orificiul
cardial,iar partea stomacului circumiacenta la acest
orificiu se numeste cardia.Pe curbura mica
asyomacului in portiunea ei inferioara exista o
prolabare numita incizura
unghiulara.Compartimentul drept mai ingust al
stomacului se numeste parte pilorica.Limita dintre
stomac si dooden se numeste pilor. Care corespunde
locului de iesire din stomac este numit orificiu
piloric.Capacitatea medie a stomacului la omul matur
este de 3l.Tunica externa a stomacului este tunica
seroasa adica peritoneul.Tunica muscular este
alcatuita din 3 straturi:extern-longitudinal,mediu-
circular,intern-obilc.Tunica mucoasa formeza
numeroase plici gastrice care au o orientare
variata.Pe toaata suprafata mucoasei stomacul are
niste arii gastrice pe suprafata carora foveolele
gastrice care reprezinta orificiile glandelo
gastrice.Acestea secreta sucul gastric [etru tratarea
chimica a alimentelor.
9)Digestia gastric,compozitia sucului gastric.secretia
sucului gastric.Propulsarea alimentelor din stomac in
duoden.Patruzand in stomac,hrana ramane aici cateva
ore si apoi trece in intestine.Stomacul indeplineste
functia,,de deposit alimentar’’.Sucul gastric este un
lichid straveziu,incolor,cu reactive acida, contine
acid clorhidric.Sucul gastric contine protease care
scindeaza proteinele si lipaza care scindeaza
grasimile.In digestia gastric un rol important il are
acidul clorhidric care ideplineste functiile:creeza in
stomac o concentratie a ionilor de
hydrogen,transforma pepsinogenii in
pepsine,provoaca tumefierea proteinelor contribuid la
hidroliza lor fermentative.Sucul gastric are
proprietati bactericide datorita enzimei-
lizocimei.Timp de 24h la om se elimina 1,5-2,5 l de
suc gastric.Masele alimentare se maesteca cu suc
gastric,se lichefiaza si se transforma in chimus.Cand
stomacul nu contine alimete galndele gastrice nu
secreta suc.La 5-10 minute dupa ingerarea
alimentelor se declanseaza secretia sucului
gastric.Caracterul secretiei gastrice de pinde de
cantitatea si calitatea alimentelor.Durata secretiei
gastrice dupa ingerarea a 200g de paine este de 10h,a
200g de carne secretia este de 8h.Cea mai inalta
aciditatate se constata in alimntarea cu carne.Fiecarui
produs alimentar ii corespunde o anumita compozitie
a sucului gastric.Undele contractiilor care incep la
nivelul portiunii cardiac a stomacului propulseaza
alimente in directia pilorului.Daca sfincterul pilorlui
este eschis continutul stomacului trece in
duoden.Odata cu tecerea in duoden a continutului
gastric sfincterul pyloric se inchide si se deschide
doar atunci cind reactia mediului in duoden devine
alcalina.
10)Intestinul subtire-localizare,portiunile,structura
peretelui(tunicele) si functiile. Structura
vilozitatilor.Placile Peyer si rolul lor.Intestinul
subtire este portiunea canalului alimentar cuprinsa
intre stomac si intestinal gros.Intestinul subtire este
localizat in regiunea celiac inferior de stomac si de
colonel transversEl incepe de la pilor la nivelul
vertebrei L1 ssi se termina in fosa iliaca dreapta.In
lungime in intestinal subtire are 5-7 m.In intestinal
subtire sunt compartimentele:duoden,jejun si
ileon.Duodenul—portiunea intestinului subtire si este
situate pe peretel posterior a cavitatii abdominal El
incepe de la pilor si in jurul capului pancreasului
trece in forma de potcoava.In douoden sunt 4
parti:superioara ,descendenta,orizontala si
ascendenta.El nu are mezou si este situate
retroperitoneal.Pe fata interne a peretelui duodenului
se afla plicile circulare.In portiunea descendenta a
duodenului se afla plica longitudinalacare la
extrimitatea inferioara-papila duodenala mare,iar la
extrimitatea superioara- papilla duodenala
mica.Jejunul si ilenul formeaza portiunea
mezenterica a intestinului subtire,sunt acoperite de
peritoneu din toate partile,ele sunt suspendate de
mezou prin care trec vase sangvine,limfatice si
nervi.Jejunul si ileonul sunt alcatuiti din baza
subseroasa.Tunica muscular este reprezentata de
stratul longitudinal sic el circular.Interior de tunica
musculaea este situate baza submucoasa.Tunica
mucoasa –este tunica interna a peretelui intestinului
subtire.Ea formeaza plicile circulare si vilozitatile
intestinale care sunt excrescente ale mucoasei.In
mucoasa ileonului exista si ganglion limfatici
agregati sau placile lui Peyer care reprezinta
acumulari de tesut limfoid,
11)Digestia in intestinul subtire.Compozitia sucului
intestinal.Rolul fermentilor in digestie..Digestia in
duoden---In duoden hrana este supusa actiunii
sucului pancreatic,bilei precum si sucului secretat de
glandele duodenale si intestinale.Mucoasa
duodenului secreta hormone ce regleaza activitatea
secretorie a stomacului,pancreasului,ficatului.In
peretele intestinului se afla si mecanismult nervos ce
determina frecventra contractiilor duodenului.In
timpul digestiei chimul alimentar ce se misca in
intestine serveste drept excitant al mucoasei
intestinale.Secretia sucului intestinal se produce
numai in locul aplicarii excitatiilor.Transmiterea
impulsuluinervos de la suprafata mucoasei spre
glandele intestinale se realizeaza prin arcuri reflexe
formate din cellule nervoase motorii si
sensitive.Timp de 24h se produc 2,5l de suc
intestinal.Sucul intestinal este un lichid incolor,cu
reactive alcalina si miros specific de peste,este
constituit din component lichizi si densi.Partea densa
a sucului o constituie mucusul,care contine cellule ce
tapeteaza vilozitatile intestinale si dupa acumularea
fermentilor nimeresc in cavitatea intestinului.Aici
dezagregandu-se se elimina fermentii care realizeaza
digestia caviatara.O parte din enzimele intestinale se
fixeaza de suprafata libera a celulelor epiteliale in
zona ciliara.Membrana celulara a epiteliocitelor
fixeaza enzime catre substratul alimentar.Aici se
realizeaza hidroliza substantelor nutritive si incepe
procesul de absorbtie.Digestia ce se realizeaza in
limita dintre mediul intern si extracellular este numita
digestive parietala.Sucul intestinal contine 22
fermenti,cei mai important sunt:enterochinaza-
activantul tripsinogeului sucului
pancreatic,,peptidazele-scindeza polipeptidele pana la
aminoacizi,lipaza si amilaza,fosfata alcalina si
zaharoza.
12)Intestinul gros-localizarea,portiunile,structura
peretelui(tunicile) intestinului
gros.,functiile.Intestinul gros urmeaza dupa cel
subtire,constituie compartimentul terminal a
sistemului digestiv.Intestinul gros are lungimea de
1,5-2 m.Intestiniul gros incepe cu cecu prevazut cu
apendice,apo colonel contituit din 4 portiuni:colonel
ascendant,colonel transvers,colonel
deescendent,colonel sigmoid si se termina cu
intestinal rect.Intestinul gros este situat in cavitatea
abdominal si in cavitatea micului bazin.Pe fata
externa a intestinului gros se vad trei traveuri
longitudinal-bandeletele
colonului(mezocolica,omentala si libera).Intre
bandeletele colonului se afla niste prolabari:haustrele
colonului.Tot pe fata externa a colonului de-a lungul
bandeletelor sea fla niste prolabari ale tunicii seroase
ce contin tesut adipos—apendicele epiploice.Cecul—
este situat in fosa iliaca dreapta,si constituie
portiunea initiala intestinului gros,are pozitie
intraperitoneala.De la bandeletele colonului,anume
de la acest nivel poneste apnedicele vermiform.Locul
de trecere a ileonului in cec se numeste orificiu
ileocecal.Colonul ascendant este prelungirea
cecului.Este situate in partea abdomenului.Ajung la
nivelul ficatului,coteste brusc formand flexura
dreapta a colonului,are o pozitie mezeperitoneala
colonel ascendent.Colonul transvers---este dispus
transversal in cavitataea abdominal si se intinde de la
flexura dreapta acolonului pana la flexura stanga a
colonului.Colonul transvers are o pozitie
intraperitoneala.Colonul descendent incepe de la
flexura stanga a colonului si ajunge pana la nivelul
fosei iliace stangi.Colonul descendent are o pozitie
mezeperitoneala.Colonul sigmoid—este situate in
fosa iliaca stanga si are o pozitie
intraperitoneala.Structura peretelui colonului:La
exterior colonel este alcatuit din tunica seroasa,care
este urmata de baza subseroasa,apoi urmeaza tunica
muscular a carei strat longitudinal formeza 3
bandelete muscular,iar stratul circular este repartizat
neuniform..In tunica mucoasa si in baza submucoasa
se afla ganglion limfatici solitary,iar in peretele
apendicelui vermiform ganglion limfatici agregati.
13)Digestia in intestinal gros.Intesinul rect-
structura,portiunile.Defecatia.Rectul-constituie partea
terminala a intestinului gros.El este situate in
cavitatea bazinului mic.Posterior de rect se afla
sacrul si coccisul.Anterior de el la barbate-
prostata,vezica urinara;iar la femei—uterul si
vaginul.Partea mai ingusta a rectului care trece prin
perineu se numeste canal anal.Membrana externa a
rectului este constituita din tunica seroasa care
acopera rectul din toate partile.In partea medie rectul
este acoperit de peritoneu din trei parti pozitie
mezoperitoneala.Tunica extera a rectului este
adventitie.Stratul mediu este tunica muscular
alcatuita din stratul longitudinal si circular.Stratul
mediu a rectului este mucoasa care contine glande
intestinale.Mucoasa rectului mai formeaza si pliuri
longitudinale si transversale.Digestia in intestinal
gros----Functiile principale ale intestinului gros sunt
absorbtia apei si resturile de substante
nutritive,formarea maselor fecale si evacuarea
lor.Mucoasa intestinului gros secreta in cantitati mici
sucul intestinal care nu contine fermenti dar contine
in abundenta mucus-component principal in formarea
maselor fecale.Un rol important in digestia
intestinului gros le revine bacteriilor.Celuloza ce se
contine in alimente ajunge pana la intestinal
gros.Enzimile eliminate in activitatea vitala a
bacteriilor descompun celuloza,astfel poate fi
acccesibila digestia si absorbtia.Bcateriile din
intestinal gros participa la sinteza
vitamineK.Defecatia-proces de eliminarea a resturilor
nedigerate,fecalelor in mediul extern.Centrul reflex al
defecatiei este situate in segmentele sacrale ale
maduvei spinarii.
14)Ficatul-localizare,structura.Hilul hepatic si
elentele lui.Functiile ficatului…Ficatul este cel mai
voluminous viscer.Ficatul este situat in cavitatea
abdominala,in dreapta ,sub diaphragm.In limita
superioara se afla la nivelul spatiului IV
intercostal,apoi coboara pana la spatial X
intercostals.Ficatul are culoarea rosie-
bruna,consistent moale.La el distingem 2
fete:diafragmatica si viscerala.Fata diafragmatica
este convexa,orientata antero-superior.Fata
visceral—este orientate inferoposterior.Pe fata
visceral distingem 3 santuri,si 2 lobuli:lobul hepatic
stang si drept.Santurile sagitale drept sis tang sunt
unite printr-un sant-hoil hepatic.In hilul hepatic
patrund vena porta,artera hepatica proprie,nervi si
iese ductul hepatic comun si vase limfatice.Din
exterior ficatul este acoperit de tunica serosa-
peritoneul.Ficatul este situate intraperitoneal.Sub
peritoneu se afla tunica fibroasa.In ficat distingem 2
lobi,5 sectoare,8 segmente.Ficatul reprezinta o
glanda de ramificatie compusa.Unitatea
morfofunctionala a ficatului este lobul
hepatic.Lobulii hepatici sunt alcatuiti din cellule
hepatice dispuse in lamele.Ficatul este un organ care
participa la procesele digestive(elaboreaza
bila),participa la procese de
metabolism(proteic,glucidic,schimbul de apa,de
saruri minerale) si hematopoieza.Ficatul este numit
,,laboratorul central al organismului’’.Ficatul
participa la realizarea functiilor sangelui,procese
digestive si de absorbtie,la depozitarea substantelor.
15)Vezica biliara-localizare,structura.Compozitia
bilei si importanta ei in digestie.Vezica biliara
reprezinta un rezervor in crae se acumuleaza bila si
este asezata in partea anterioara a santului
longitudinal drept al ficatului.Ea are forma de para si
este alcatuita din fund,corp si col.Prin confluarea
ductului cistic cu ductul hepatic comun se formeaza
ductul biliar comun.Vezica biliara este acoperita cu
peritoneu,tunica seroasa.In locurile unde tunica
seroasa lipseste membrane externa este prezentata de
adventitie.Tunica muscular este formata din cellule
muscular netede,iar tunica mucoasa formeaza pliuri.
Bila formată în interiorul ficatului este captată de
canalul hepatic comun şi se varsă în vezica
biliară prin canalul cistic. După ce este concentrată şi
digestia alimentelor a început, vezica biliară se
contractă şi bila ajunge din canalul cistic în canalul
biliar comun. În acest mod bila ajunge în duoden,
unde poate să-şi îndeplinească rolurile. Bila este un
lichid a cărui culoare şi compoziţie diferă.Bila
veziculară este verde-brun, tulbure şi cu un pH-ul de
7 – 7,6 Compoziţia bilei este reprezentată de săruri
biliare, pigmenţi biliari, colesterol, lecitină, acizi
graşi şi mucină. Se mai găsesc şi cloruri de Na, K sau
Ca, bicarbonaţi şi fosfaţi.Rolul principal al bilei este
de a interveni indirect în digestia şi absorbţia
grăsimilor prin activarea lipazei pancreatice.Odată
cu absorbţia grăsimilor, se absorb vitaminele
liposolubile – A, D, E şi K, colesterolul şi fierul. Bila
favorizează neutralizează aciditatea sucului gastric
când ajunge în intestin.
16)Pancreasul-localizare,structura.Sucul
pancreatic.Compozitia si rolul in digestie. Pancreasul
este un organ cu rol de glandă mixtă, adică secretă
hormoni pe care îi varsă în sânge, dar şi suc
pancreatic ce ajunge în tubul digestiv.Pancreasul este
situate in cavitatea abdominal in sens transversal la
niveluL1-L2,posterior de stomac,pozitie
retroperitoneala.Lungimea—14-18cm.La pancreas
distingem:capul pancreasului—situat la nivelul
vertebrelor I-III lombare;Corpul pancreasului are 3
fete(anterioara,posterioara,inferioara) si 3
margini;Coada pancreasului-trece in stanga si in sus
spre hilul .pancreasul prezintă o capsulă, stromă şi
parenchim. Capsula înveleşte pancreasul şi trimite
prelungiri în interior formând lobulii pancreasului.
Stroma este formată din ţesut conjunctiv lax ce
conţine vase de sânge şi nervi. Parenchimul este
format din tipuri de celule diferite ce formează
pancreasul endocrin şi pancreasul exocrine. Sucul
pancreatic este secretat în cantitate de 1000 – 1500 de
ml la 24 de ore şi este un lichid clar, vâscos şi cu un
pH alcalin (variază între 7 şi 9). În compoziţia
sucului pancreatic se găsesc substanţe organice şi
anorganice, dar componentul principal este apa.
Dintre substanţele anorganice un rol deosebit de
important îl are ionul de sodiu şi anionul
bicarbonic.Substanţele organice sunt reprezentate de
enzime(tripsina si
chimiotripsina,elastaza,fosfolipaza). Acestea au
acţiune asupra glucidelor, proteinelor şi
lipidelor.Functia sucului pancreatic: Hidroliza
carbohidraților și grăsimilor;Neutralizarea
caracterului acid a hrănii, impregnată cu suc gastric.
17)Splina-localizarea.Conformatia externe si
interna.Functiile splinei.Splina este localizata in
cavitatea abdominal,in regiunea hipocondrica
stanga.La splina distingem 2 fete:una convexa care
vine in raport cu diafragmul-fata giafragmala si una
care vine in adiacenta cu organelle interne se
numeste fata viscerala care contine hilul lineal-poarta
de intrare si iesire a vaselor sangvine.Din toate partile
splina este tapetata de peritoneu care concreste cu
tunica fibroasa.De la tunica fibroasa pornesc
trabeculele lienale.Intre trabecule se afla pulpa
splinei.Distingem pulpa rosie alcatuita din tesut
reticular,umplut cu eritrocite leucocite si limfocite,iar
pulpa alba este formata din nodule limfoizi
splenici,tesut limfoid alcatuit din noduli limfoizi prin
care trec cate o artera centrala.Splina este
numita,cimitirul eritrocitelor’’ deoarece sangele
trecand prin splina se elibereaza de eritrocite,pe care
le dezagregheaza.Splina indeplineste si functia de
rezervor pentru sange acumulandu-l.
18)Termoreglarea-termogeneza.Reglarea
neurohumorala a temperaturii.Calirea. Păstrarea
constantă a temperaturii corpului la om, între 36,5 şi
37C, este rezultatul unui mecanism complex
controlat de hipotalamus, denumit
termoreglare. Termoreglarea realizează un echilibru
între producerea şi pierderea de căldură. Mecanismul
termoreglării poate fi considerat un sistem cibernetic,
prezentând un centru de comandă, sisteme receptoare
şi efectoare. Centrul de comandă (hipotalamusul)
primeşte semnale de la receptorii distribuiţi în
anumite zone ale corpului şi astfel reglează procesele
de producere sau pierdere de căldură. Nivelul de
reglare al termostatului hipotalamic este de 37 C şi
este temperatura ideală pentru metabolismul
organismului. Receptorii pentru temperatură sunt
nişte neuroni sensibili la frig sau la cald. Cea mai
bogată zonă în receptori este pielea, majoritatea fiind
sensibili la frig. Odată ajuns un semnal la
hipotalamus, se declanşează mecanismele efectoare;
dacă temperatura corpului creşte, apare o
vasodilataţie, transpiraţie şi scăderea producerii de
căldură a corpului, iar în cazul scăderii temperaturii,
apare vasoconstricţia, piloerecţia (ridicarea firelor de
păr de pe corp pentru a menţine aerul cald în jur) şi
creşterea producerii de căldură prin metabolism.
Pielea cu grăsimea subcutanată are rolul de protecţie
termică, atât în creşterea, cât şi în scăderea
temperaturii corpului. Termogeneza--Este un proces
predominant chimic. Prin creşterea metabolismului
celulelor se produce căldură. O creştere a
metabolismului cu 7% va determina o creştere a
temperaturii cu 0,56 C. Cei mai mari producători de
căldură în organism sunt muşchii scheletici, dar şi
organele cu metabolism intens: ficatul,creierul
organele abdominale. În momentul scăderiii
temperaturii corpului, organismul reduce fluxul de
sânge din extremităţi şi zone superficiale şi îl
îndreaptă spre organele cu importanţă
vitala.Modificarile temperaturii mediului actioneaza
asupra functiilor galndelor endocrine,hormonii
intesifica procesele de oxidare.Hipofiza inhiba
secretia glandei tiroide,scade nivelul metabolismului
si temperature corpului.La copii procesele de
termoreglare se maturizeaza la varsta de 2,5-3
ani.Exersarea proceselor de termoreglare proceselor
metabolice prin bai ,dusuri,frictiuni umede sporeste
capacitatea organismului de a rezista la afectiunile de
raceala,intareste sanatatea asa consta procesul de
calirea organismului.
19)Metabolismul energetic,Metabolismul bazal,si
suplimentul functional.Pentru realizarea activitatii
sale organismul necesita energie care se degaja in
urma dezasimilarii proteinelor,lipidelor si
glucidelor.Scindarea substantelor organice se
realizeaza prin aditionare de oxigen sau
oxidare.Cantitatea de energie termica eliberata la
oxidarea la 1 g de substanta se numeste coefficient
caloric.O parte din energia degajata se utilizeaza
pentru restabilirea celulelor uzate,constructia
celulelor si tesuturilor,propagarea impulsurilor
nervoase,contractarea muschilor.O parte foarte
mare din energie se consuma pentru mentinerea
temperaturii constant acorpului.Metabolismul
energetic la om supranumit metabolism total se
constituie din metabolism bazal si suplimentul
functional.In stare relaxata,in repaus muscular,pe
nemancate cheltuielile energetic ale omului in 24h
valoreaza 1700kcal si formeaza metabolismul
bazal.In conditiile metabolismului bazal energia se
consuma numai pentru intretinerea functiilot vitale
ale organismului,activitatea viscerelor si mentinerea
temperaturii.Valorile meta-bolismului bazal depend
de sex,varsta si masa corpului.Depasirea cheltuielilor
energetic prevazute de metabolismul bazal
constituie suplimentul functional.Contribuie la
ingerarea alimentelor,travaliu muscular.Ingerarea
alimentelor sporeste consumul de energie in stare
de repaus este de 2200kcal.
20)Metabolismul proteinelor si reglarea neuro-
humorala a metabolismului proteic.Proteinele sunt
substante macromoleculare,in component carora intra
azotul.Moleculele de protein sunt formate din 20
aminoacizi.Fiind absorbiti in intestine aminoacizii
formeaza molecule protein.Aminoacizii se impart in
2 grupuri:esentiali care sunt foarte important pentru
organism(lizina,arginina) si
secundari(alanina,cisteina).Proteinele prezinta un
material plastic,intra in componenta fermentilor
catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din
organism,realizarea fuctiilor vitale.Proteinele
nimeresc in organism impreuna cu alimentele
ingerate.Cantitatea de protein descompuse in
organism se detrmina dupa continutul de azot in
urina.Metabolismul proteinelor se considera normal
atunci cand cantitatea proteinelor assimilate este
egala cu cantitatea de proteine descompuse in
organism-acesta este echilibrul azotic.Sistemul
nervos central regleaza metabolismul proteinelor prin
influenta asupra secretiei
hormonilor.Metabolismulproteinelor este influenta de
hormonal somatotrop,de tiroxina precum si hormonii
glucocorticoizi ai suprarenalelor.
21)Metabolismul lipidic si reglarea neuro-
humorala.Lipidele prezinta substante organice din
care fac parte grasimile neuter,alcatuite din acizi
grasi si glicerina.Grasimile in organism au rol de
substante plastice deoarece intra in componenta
membrane celulare,citoplasmei si energetic.O parte
di lipide se depozitaeza in celulele tesutului
adipos.Grasimile sunt utilizate in organism ca
amterial energetic in oxidarea a 1 g de lipide se
degaja 9,3kcal.Metabolismul lipidelor se afla are o
legatura stransa cu metabolismul glucidelor si
proteinelor.Reglarea metabolismului lipidic se
efectueaza prin intermediul sistemului nervos central
si al glandelor endocrine.
22)Vitaminele liposolubile-sursele,rolul fiziologic si
bolile consecutive carentei vitaminelor
liposolubile.Din grupa vitaminelor liposolubile fac
parte:1)Vitamina A-se contine in produsele
alimentare de origine animal in special in untura de
peste.Plantele contin carotina,care in organismul
uman se transform ain vitaminaA.Vitamina A este
folositoare in cazul bolilor infectioase si in cazul
incordarii vazului(soferii).Avitaminoza A se
manifesta prin simptome:descuamarea celulelor
epiteliale,tubului intestinal,si caile
respiratorii.Afectarea epiteliului glandelor lacrimale
duce la necroza corneei.Alta simptoma este
hemeralopia care se manifesta in scaderea acuitatii
vedetiia in conditi de amurg din cauza dereglarii de
sintetizare a rodopsinei care asiguar vederea in
conditii de iluminare slaba.2)Vitamina D se contine
in unt,galbenus de ou,untura de psete.Simpomele
avitaminozei vitamineiD se manifesta prin rahitism-
care este dereglare metabolismului sarurilor de calciu
si fosfor.Din cauza rahitismul oasele devin moi si se
deformeaza.La copii intarzie eruptia dintilor ,capul
este mai mare in raport cu dimensiunile
corpului.3)VitaminaK-este numita si
antihemoragica.In avitaminoza K se deregleaz
mecanismele de coagulare a sangelui si din cauza
aceasta are loc hemoragii grave.Vitamina K se
contine in Frunze verde de spanac,urzica si
varza,tomate.4)Vitamina E—are o mare importanta
in functia de reproducere.In lipsa ei se deregleaza
dezvoltarea spermatozoizilor,acestia pierzind
imobilitatea,are loc degenerarea muschilor,atrofia
oaselor.Cantitati de vitamina E se contine in salata
,patrunjel,ulei vegetal,boabe de porumb.
23)Vitaminele hidrosolubile-sursele,rolul fiziologic
si bolile carentei vitaminelor hidrosolubile.Din
categoria vitaminelor hidrosolubilefac
parte:1)Vitamina B1—ea intra in component
enzimelor ce participa la metabolismul
glucidelor,proteinelor,lipidelor.Hipovitaminoza se
manifesta prin simptomele:surmenarea
rapida,pierderea poftei de mancare,convulsii.In
cazuri mia grave incepe degenerarea nervilor
periferici,aceasta cauzand dureri de cap,iar mai apoi
atrofia muschilor si paralizii.Acesta boala poarta
denumirea de bere-beri.Aceasta vitamina se contine
in boabele de orez,drojdii de bere,cereale,galbenus de
ou,carne de porc,ficat,nuci.2)Vitamina B2---se
contine in toate celulele
organismului.Hipovitaminoza de B2 se manifesta
prin dereglari ale metabolismueste o lui,incetarea
cresterii,caderea invelisului pilos.Se contine mai ales
in ficat,rinichi,drojdii.3)VitaminaB3---este o renal.Capsula corpusculului renal continua cu tubul
vitamina care face parte din sistemul enzymatic
catalizator.Se contine in cantitati mari in
drojdii,legume proaspete,carne.In insuvicienta de
aceasta vitamina se dezvolta pellagra o boala care se
manifesta prin diareee si dereglari
psihice.4)VitaminaB6—participa la schimbul
aminoacizilor.In hipovitaminoza B6 la om se
constata lipsa poftei de
mancare,greata,slabiciune,deramtite.Aceasta se
contine in bob,drojdii,rinchi,ficat,carne.5)Vitamina
B12--- este o vitamina antianemica,folosinduse in
tratarea anemiilor.Vitamina B12 se contine in
cantitati mari in ficatul bovinelor si puilor de
gaina.Lipsa ciancobalaminei nu se absoarbr vitamina
si acesata duce la aparitia anemiei
pernicioasa.6)Vitamina C—se contine in
macies,coacaza,lamaii.Lipsa vitamineiC provoaca
scorbutul-care are simptomele:slabiciune
generala,capacitatea redusa a organismului de a
rezista bolilor infectioase,dereglari ale activiatiii
cardiac,pot aparea hemoragii subcutante.,se
deregleaza dezvoltarea oaselor si dintilor.L adulti
apare sangerarea gingiilor,incep a se clatina si cad
dintii.7)Vitamina P—lipsa eoi in organism duce la
marirea permeabilitatiii capilarilor si in consecinta
apar hemoragii in piele si organe.Avitaminoza se
manifesta prin slabiciuni,dureri de cap,picioare.Ea se
contine in lamiii,crupele de hrisca,fructele de
scorus,macies.
24)Metabolismul hidrosalin,reglarea
neurohumorala.Apa constituie 2\3 din masa corpului
uman si este partea componenta indispensabila
celulei.In cantitai mici apa se formeaza in organism
la oxidarea substantelor nutritive si intra in organism
prin intermediul alimentilor si bauturilor.Apa se
elimina din organism mai ales prin rinichi.Apa are un
rol important in vehicularea diferiotor
substante.Substantele minerale se introduce in
organism impreunacu alimenteele si apa si se pot
elimina in pemanenta cu urina.Daca ratia laimentara
nu contine saruri minerale,moartea organismului
survine foarte repede.Trebuie sa folosim foarte des
sarea de bucatarie in cantitati normale,deoarece ea
mentine presiunea osmotica.Sarurile minerale intra in
component sucurilor digestive ce se produc in
cantitati mari.w
25)Rinichii—localizarea,conformatia
externa,capsulele(invelisurile),structura in sectiune
frontal.Rinichiul este un organ excretor par,care
formeaza si evacua urina.Rinchiul are forma de bob
de culoare rosie.Ei sunt situati in regiunea lombara,pe
fata intern a peretelui abdominal posterior sunt
dispusi retroperitoneal.Ei incep de la T11 si ajung
pana la L3.La rinichi distingem 2 fete(anterior is
posterioara),2 poli(superior si inferior),2
margini(medial si laterala).La rinichidistinge si hilul
rinichiului prin care inrra arrtera renala si nervii,dar
iese ureterul,vena renala si vase limfatice.Rinichiul
poseda cateva capsule.Rinichiul este caoperit de
capsula fibroasa.La exterior de capsula fibroasa se
afla capsula adipoasa care fixeaza rinichiul.Exterior
de capsula adipoasa se afla fascia renala alcatuita din
foitele prerenala si retrorenala.In sectiune frontal
rinichiul are o structura neomogena.El este alcatuit
din:1)Substanta corticala a rinichiului are o structura
neunoiforma,este alcatuita din sectoare intunecate
formeaza portiunea convulata iar cele deschise
formeaza portiunea radiate.2)Substanta medulara a
rinichiului are aspect de sectoare triunghiulare
delimitate prin coloane renale.Aceste sectoare se
numesc piramide renale care sunt alcatuite din
baza,varf.
26)Nefronul-structura microscopica.Etapele de
formare a urinei primare si secundare.Caile de
eliminare a urinei.Rinichiul prezinta o glanda
tubular,tuburile caruia se numesc canalicule
renale.Extrimitatea inchisa a fiecarui canalicul renal
se numeste capsula care inconjoara glomerulul-
conglomerat de capilare sangvine.Glomerulul
impreuna cu capsula formeaza corpusculul
contort urmta de ansa Henle care pleaca in substanta
medulara apoi se reintoarce in cea corticala
prelungind cu tubul contort distal.Corpusculul
renal,tuburile contorte proximale si distale ansa
Henle formeaza unitatea morfofunctionala a
rinchiului-nefronul care realizeaza secretia
urinei.Formarea urinei are loc prin 3 faze:1) Filtrarea
glomerurala--Filtrarea sangelui se face prin peretii
subtiri ai capilarelor glomerulare, in capsula
nefronului. Micile ,,filtre” naturale sunt selective, din
plasma sanguina neputand trece proteinele, pretioase
pentru organism. Trec insa o mare cantitate de apa,
glucoza, aminoacizii, saruri minerale, dar si substante
nefolositoare, toxice (uree, acid uric). Se formeaza
astfel urina primara care este de fapt plasma
deproteinizata( fara protein) Cantitatea de urina
primara este de 180 l pe zi! 2)Reabsorbtia-
Reabsorbtia reprezinta faza in care are loc
intoarcerea in sange a unei mari cantitati de apa si de
substante utile organismului, continute in urina
primara, cum sunt glucoza .Deci in aceasta etapa se
recupereaza anumite substante utile organismului din
urina primara.3)Secretia tubular---- In procesul de
secretie tubulara sunt preluate substantele din
capilarele ce inconjoara tubii si trecute in lichidul
urinar.In urma reabsorbtiei si secretiei tubulare se
formeaza urina finala in cantitate de aproximativ 1,5
l pe zi, care trece din tubii uriniferi ai nefronilor in
tuburile colectoare ale urinei si prin orificiile din
varful piramidelor renale ajunge in final in bazinet),
de aici urina finala va ajunge prin caile urinare(
uretere) in vezica urinara.Caile de eliminare a urinei
sun uretere si vezica urinara.
27)Ureterele.Vezica urinara-localizare,portiunile
structura si functiile.Ureterul constituie un organ
par,care in inecepe in bazinetul renal si se tremina la
nivelul intrarii in vezica urinara.Functia de baza
consta in a evacua urin adin rinichi in vezica urina
deci functia de transport.Ureterul are form ade tub si
este dispus retroperitoneal.Distingem partile
ureterului:abdominal,pelviana,intramurala.Peretele
ureterului alcatuit din 3 tunici:1)interna-tunica
mucoasa care formeaza pliuri longitudinale.2)Cea
medie-tunica muscular care are 2 straturi longitudinal
si circular in partea superioara,iar in cea inferioar din
3 straturi:intern si extern-longitudinale pliuri si
mediu-circular.3)In exterior este tapetat ureterul de
adventitie.Vezica urinara este un organ cavitar impar
care are functia de rezervor pentru urina.In vezica
urinara distingem partea anterosuperiora-apexul
vezicii.Apoi acest apex trece in corpul vezicii si apoi
posteroinferior el continua cu fundul vezicii.Vezic
aurinara este situate in cavitatea micului bazin
posterior de simfiza pubiana.Cand este umpluta este
dispusa mezoperitoneal,iar cand este golita
retroperitoneal.Peretele vezicii urinare este lactuit din
tunica mucosa,bza submucoasa,tunica muscular si
partial din tunica seroasa.
28)Uretra masculine si feminine.Particularitatile de
structura si functie.Mictiunea.Uretra masculina este
un organ impar in forma de tub cu lungimea de 16—
22 cm.Uretra masculina serveste pentru evacuarea
urinei si ejacularea spermei.Ea se incepe cu orificiul
intern la uretrei si se termin acu orificiul extern al
uretrei.Uretra masculine se divide in 3 parti din punct
de vedere topografic:prostatica,membranoasa si
spongioasa.Iar din punct de vedere al mobilitatii:fixa
si mobile.Portiunea prostatica reprezinta segmentul
initial al uretrei si masoara 3 cm in lungime.Aici pe
peretele uretrei se fala o proeminenta-coliculul
seminal.Portiunea membranoasa incepe de la
marginea inferioara a prostate si se extinde pana la
bulbul penisului are 1 cm lungime.Portiunea
spongiosa are 15 cm lungime,este inconjurata de
tesutul corpului spongios al penisului.In tunica
mucoasa a uretrei se afla glandele uretrale.Spre
exterior de tunica mucoasa peretele uretrei este
alcatuit din baza submucoasa si din tunica musculara
constituita din straturi longitudinal si circulare.Uretra
feminine este un organ impar,care incepe de la vezic
urinara pana la orificiu intern al uretrei si se termin
acu orificiul extern.Ea reprezinta un tub scurt usor
incurbat,cu lungimea dea 2,5-3,5 cm.In peretele
uretrei feminine distingem tunicile mucoasa care
formeaza pliuri longitudinale si musculara la care
distingem starturile longitudinal si circular. Actul de
evacuare a urinei din vezicaa urinara se
numeste mictiune si este de natura reflexa. La nivelul
papilelor renale, urina se aduna in calice si bazinet,
iar de aici prin miscari peristaltice este transportata in
lungul uretrelor spre vezica urinara. Pe masura ce in
vezica se acumuleaza noi cantitati de urina, peretii
acesteia se relaxeaza progresiv, marindu-i
capacitatea; in acest mod se pot acumula 200-300 ml
urina fara ca presiunea din interior sa creasca. Peste
aceasta cantitate, presiunea din vezica se ridica,
declansand reflexul de mictiune.
29)Organele genital masculine:testiculele si
epididimiul-structura si funtii.Testiculul este un
organ par care constituie glande sexulae
masculine.Functia testiculelor consta in a elabora
cellule sexuale masculine, 2 fete:lateral si
mediala,2margini:anterioara si posteriora.2
extremitati:superioara,inferioara.La exterior testiculul
este acoperit cu tunica fibroasa-tunica albuginee.In
partea mai ingrosata se formeaza mediastinul
testiculului,de la care pornesc septurile
testiculare.Aceste septuri impart testiculul in
lobuli.Fiecare testicul contine 200-300 lobuli.In
fiecare lobul se afla 2-3canalicule semnifere
contorte.Aici se devolta
spermatozoiziii..Epididimul—este situate de-a lungul
marginii posterioare a testiculului.La el
deosebim:cap,corp si coada.Parenchimul
epididimului este format din 12-15 lobuli.
30)Canalele deferente,veziculele.Prostata,structura si
functii.Canalul deferent connstituie un organ par si
este o continuare a canalului epidimal.Canalul
deferent are lungimea de 50 cm.In canalul deferent
distingem 4 parti:Portiunea
testiculara,funiculara,inghinala,pelviana.Peretele
canalului deferent este alcatuit din tunicile
mucoasa,musculara,adventitie.Vezicula seminal un
organ secretor in cavitatea pelviana,superior de
prostate,inferolateral de vezica urinara.Lungimea
veziculei este de 5 cm.Canalul excretor al vezicii
seminale se uneste cu portiunea terminala a
canalului deferent formand canalul
ejaculator.Prostata este un organ
muculoglandularimpar si elimina un secret care este
parte component a spermei.Prostata este situate in
portiunea anteroinferioara a micului bazin sub vezica
urinara.Prostata are forma de castana.La prostata
distingem baza si varf.Fata anteriora este orientata
spre simfiza pubiana,iar cea posterioara spre rect.La
prostata distingem 2 lobi:drept stang.Din exterior
prostata este acoperita de capsula Ea este alcatuita
din tesut glandular care formeaza parenchimul
glandular,precum si din tesut muscular neted care
alcatuieste substanta musculara.
31)Scrotul,tunicele,si functiile.Funiculul
spermatic.Criptorhism.Funiculul spermatic este
constituit din ductul deferent,artera testiculara si
vene,vase limfatice si nervi toate inconjurate de
tunici.Funiculul spermatic se extinde de la marginea
posteriora a testiculului pana la nivelul inelului
inghinal intern.Funiculul spermatic se formeaza
odata cu descinderea testiculului din cavitatea
abdominala in scrot.Absenta testiculelor in scrot se
numeste criptorhism.Scrotul reprezinta o punga
tegumentara in care sunt situate
testiculele,epididimile portiunile inferioare a
funiculelor spermatice.Suprafata externa a scrotului
este acoperita de cute.Imediat sub pielea scrotului se
afla un strat de tesut conjuctiv lipsit de cellule
adipoase,dar continand multe cellule muscular -
stratul dartos.Sub acest strat se afla fascia spermatica
externa.Urmatorul strat este constituit din 2
formatiuni din fascie si fibre muscular si formeaza
muschiul cremaster si fascia cremasterica.Sub
muschiul cremaster se afla fascia spermatica interna
care formeaza tunica vaginala.Tunica vaginala este
constituita din 2 foite:visceral si parietala.
32)Organele genital feminine:ovarele,structura
externa,interna.Functia ciclica a ovarelor.Ovarele
constituie un organ par,glanda sexual feminine care
este situate in cavitatea micului bazin.In ovare se
dezvolta si se maturizeza celulele sexual
feminine(ovulele)..Ovarul are o forma ovoida si o
culoare roz pala.Masa ovarului este egala 5-8 g.La
ovar distingem 2 fete:medial si lateral,2
margini:libera si mezovaricaPe marginea mezovarica
a ovarului se afla o depresiunea hilul ovarului,prin el
in ovar trec vase sangvine si nervi.La ovar mai
distingem si doua extremitati:tubara orientate spre
trompele uterine si uterine care este atasata de
uter.Ovarele nu sant acoperite de peritoneu.In general
ovarul are 2 functii:la nivelul lor se dezvolta celulele
sexual feminine care dupa fecundare dau nastere
zigotului acesta este gestatia;pe de alta parte ovarele
secreta hormonii care protejeaza
graviditatatea,evolutia sarcinii.La suprafata ovarul
este acoperit de un epiteliu sub care se afla tunica
albuginee.La oovar distingem 2 zone:1)medulara
ovarului—care este formata din tesut conjuctiv
lax,vase sangvine si fibre nervoase.2)Corticala
ovarului—contine foliculii ovarieni.,este formata din
tesut conjuctiv numit si stroma.Stroma
contine:foliculii primordiali,foliculii primari,foliculii
secundari,foliculii tertiari mature Graaf.Ciclu
ovarian—este intervalul de timp 28zile,in acest timp
are loc dezvoltarea si maturizarea foliculilor ovarieni
si apo constituirea lor in locul corpilor
galbeni.Ovulatia –consta in ruperea foliculului
ovarian matur cu expulzarea ovocitului.Functia
endocrina a ovarului incepe din perioada pubertatii si
dureaza pana la climacteriu.Hormonii secretati de
ovar sunt:estrogenii si progesteronul.
33)Organele genital feminine:Uterul si trompele
uterine,localizarea,structura si functii.Trompele
uterine sunt 2 conducte musculo-membranoase care
se intend de la uter pana la ovare.Ele au rol
important in captarea ovocitului.Aici are loc
fecundatia.Trompa uterine are o lungime de 10-12
cm si prezinta 4 segmente:infundibulul,portiunea
ampulara,istmul,portiunea uterina.Peretele trompelor
uterine este prezentat de tunica seroasa,sub care se
afla baza subseroasa.Alt strat al trompelor este
tunica musculara alcatuita din 2 straturi:longitudinal
si circular.Sub tunica musculara se afla tunica
mucoasa formata din pliuri longitudinale.Tunica
mucoasa contine cilii care vibreaza si formeaza
ondulatii.Uterul este un organ muscular cav impar in
care se dezvolta embrionul apoi fatul.La sfarsitul
sarcinii el expulzeaza fatul.Uterul are forma unui
triunchi de con turtit antero posteriorAvand baza si
varf.Uterul contine istmul care il imparte in 2
portiuni:una superioara-corp,si inferioara-
colul.Corpul uteruluiare 2 fete(vezicala si
intestinala),2 margini: dreapta si stanga si doua
unghiuri tubare.Colul uterin are forma
ciliindrica,usor bombat la mijloc.La col mai
distingem si 2 portiuni:supravaginala si
vaginala.Uterul are lungimea de 6 cm si latimea-
4cm.In graviditate dimensiunile uterului cresc cu
progresarea sarcinii.Greutatea uterului 50-70g.Uterul
este situate in central cavitatii pelviene.Din aparatul
defixare a uterului face parte:peritoneu,ligaemntele
late ale uerului,ligamentele rotunde ale
uterului,ligamntele suspensor ale uterului.Cavitatea
uterului este formata din doua
compartimente:cavitaea corpului si canalul
cervical.Peretele uterului este format din trei
tunici:tunica seroasa sau care iperimetrulmbraca
unterul.Sub tunica seroasa se afla stratul subseros
alcatuit din tesut conjuctiv.Tunica musculara sau
miometrul este format din trei straturi:extern-
longitudinal,intern-longitudinal,mediu-
circular.Tunica mucoasa sau endometrul contine
epiteliu simplu si glande uterine.
34)Glanda mamara-
localizarea,structura.Lactatia.Glanda mamara este un
organ par.Glanda mamara este situate la nivelul
coastelor de la III-IV.In central glandei se afla
mamelonul,prin care se deschid in exterior 10 -15
canale lactifere.O portiune circummamelara a pielii
formeaza areola mamara.Pielea areolei este
rugoasa.In pielea mamelonului si areolei mamare
exista fascicule de cellule muscular netede.Corpul
glandei mamare este alcatuit din 15-20 lobi care sunt
separate de straturi de tesut adipos penetrate de tesut
fibro-conjuctiv lax care au fost denumite ligament
suspensorii ale glandei mamare.Lobii sunt de
structura alveotubara.Functiile glandei mamare sea
fla in legatura stransa cu activitatea glandelor
sexuale.Lactatia:.. Lactatia este procesul care descrie
secretia de lapte din glandele mamare. Prin lactatie se
realizeaza atat secretia laptelui, dar si mentinerea lui
pe o perioada nedefinita. Acest proces apare la toate
femeile. Principala functie a lactatiei este de a asigura
nutritia, dar si protectia noului-nascut.Alaptarea
bebelusului cu lapte matern este cel mai important si
util lucru pe care o mama il poate face pentru
el. Lactatia ofera prin laptele secretat nutrienti,
vitamine, minerale si alte elemente esentiale din care
bebelusul isi ia absolut tot ceea ce are nevoie pentru a
se dezvolta armonios si sanatos. Lactatia cuprinde
mai multe faze.Acestea sunt:1)Mamogeneza--Este
prima etapa a lactatiei care incepe sa se dezvolte pe
tot parcursul sarcinii. In aceasta perioada se dezvolta
glandele mamare.2)Lactogeneza--Apare imediat
dupa nastere si corespunde cu etapa
initierii colostrului. Colostrul nu este un lapte
propriu-zis, este un lichid de culoare galbuie care
contine o multime de minerale esentiale utile pentru
sanatatea bebelusului. Acesta se transforma in lapte
intr-un interval de 4 saptamani, insa de regula cam
dupa 5 zile incepe sa apara laptele propriu-
zis.3)Lactopoieza--Mentinerea secretiei lactate pe tot
parcursul perioade de de alaptare. Aceasta variaza de
la femeie la femeie.Secretia de lapte se mentine
singura pe toata perioada alaptatului fiind permanent
stimulata de actul suptului.4)Galactochineza--
Reprezinta procesul propriu-zis de ejectie al
laptelui.Hormonii care influenteaza lactatia:
progesteron;estrogen;hormonul de stimulare
foliculara;hormonul luteinizat;oxitocina.
35)Adenohipofiza,hormonii.Rolul fiziologic,hiper si
hipofunctia.Hipofiza prezinta o glanda de forma
ovoida.,este situate in fosa hipofizara a seii turcesti a
osului sfenoid.Masa hipofizei este de 0,5-0,6g.La
exterior hipofiza este acoperita de o capsula.Lobul
anterior al hipofize sau adenohipofiza produce si
elimina insange hormone care regleaza activiattaea
glandelor endocrine.Hormonii secretati:1)Hormonul
adrenocorticotrop regleaza secretia cortexului
suprarenalelor.2)hormonal gonadotrop influenteaza
functiilor glandelor sexuale.3)Hormonul tireotrop
regleaza activitatea glandei tiroide.Adenohipofiza
produce si hormanul somatotrop sau hormonul
cresterii care stimuleaza sinteaza
proteinelor,metabolismul glucidelor si
lipidelor,procesul de crestere a organelor
tinere.Modificarile care apar in hiposecretia
hormonului de crestere,la copii mici se manifesta
prin cresterea retinuta astfel apare nanismul hipofizar
care se mnaifesta prin: mainile si picioarele sunt
mici,osificarea scheletului se retine,organelle genital
raman incomplete dezvoltate.Asemenea bolnavi
suporta greu bolile infectioase.Barbatii care sufera de
nanism au impotent,iar la femei
sterilitatea.Hiperfunctia hormonului de crestere
provoaca in copilarie gigantismul inaltimea mai sus
de 2 m.Daca hipersecretia apare la omul adult corpul
nu creste in inaltime dar crest alte parti ale
corpului:degetele,palama ,nasul,limba.Aceasta
afectiune se numeste acromegalie care este cauzata
de tumoarea lobului anterior al hipofizei.
36)Lobul posterior si intermediar al
hipofizei,hormonii,rolul fiziologic,hiper si
hipofunctia.Portiunea intermediara a hipofizei secreta
intermedina-hormon ce influenteaza pigmentarea
pielii omului.Lobul posterior al hipofizei sau
neurohipofiza elimin adoi hormone:oxitocina si
vasopresina.Vasopresina regleaza continutul de apa
in organism,intesificand reabsorbtia apei in tubii
colectori ai rinichilor.Oxitocina amplifica contractile
uterine in timpul nasterii si stimuleaza secretia
laptelui.Hipofunctia lobului posterior cauzeaza
diabetul insipid,caracterizat prin eliminarea in
cantitati mari de urina si prin sete exagerata.
37)Glanda tiroida,localizarea,structura,hormonii,rolul
fiziologic,hiper si hipofunctia.Glanda tiroida este
constituita din doi lobi uniti prin istm.Glanda tiroida
se localizeaza in regiunea anterioara a gatului.La
omul adult glanda tiroida cantareste 30-40g.La
exterior glanda tiroida este acoperita cu o tunica
conjunctiva numita capsula fibroasa.In interiorul
glandei se afla niste trabecule care impart tesutl
glandular in lobuli alcatuiti din foliculi.Peretii
foliculilor sunt tapetati de epiteliu follicular.Hor,onii
glandei tiroide tiroxina si
triiodtironina,tireocalcitonina(regleaza calciu in
organism).Functiile acestor hormoni sunt:regleaza
metabolismul,intesifica metabolismul
caloric,,procesele de dezasimilare a
proteinelor,glucidelor,regleaza procesele de creste si
dezvoltare,stimuleaza activitatea glandelor
suprarenale,sexuale si mamare.Reglarea functiilor
glandei tiroide este realizata de hormonul
tireotrop.Cretinismul—apare in cazul hipofunctiei
glandei tiroide care apare in copilarie.Simptomele
acestei boli sunt:retinerea cresterii si dezvoltarii
sexuale si psihice.spectul unui cretin se
caracterizeaza prin gura permanent deschisa si limba
scoasa.Mixidemul—este cauza la omul matur din
cauza hipofunctiei glandei tiroide.In procesul acestei
boli se reduce metabolismul baza si masa corpului
creste.Apare apatia si tumefierea fetei si a
corpului,dereglarea functiilor sexuale,scade
temperature corpului.Gusa endemica—este cauzata
de hipofunctia glnadei tiroide.In cazul acesta glanda
tiroida este hipertrofiata numarul foliculelor in ea
fiind marit,dar hormonal se secreta in
insuficienta.BoalaBasedow---este o consecinta a
hipertiroidei,adica producerea in exces de hormoni ai
glnadei tiroide si sporirea cantitatii lor in sange astfel
apar efecte toxice.Simptomele acestei boli
sunt:marirea glandei tiroide,proeminarea globilor
ocular,cresterea metabolismului bazal si a
temperaturii corpului,pofta exagerata de
mancare,pierderea poftei de mancare.
38)Glandele suprarenale-hormonii stratului
cortical,medular,rolul.Hiper si hipofunctia
suprarenalelor. Glanda suprarenala este un organ par
situat retroperitoneal deasupra polului superior al
rinichiului.Masa unei suprarenale este de 12-13 g.La
exterior glanda este acoperita de o capsula
fibroasa.de la caesta capsula in interiorul glandei
patrund trabecule de tesut conjuctiv care imparte
parenchimul glnaei in doua straturi:extern-
cortexul,intern-substanta medulara.Hormonii
corticosuprarenalelor pot fi impartiti in trei
grupe:1)mineralocorticoizii…aldosteronul,corticoster
onul,dezoxicorticosteronul participa la reglarea
metabolismului mineral al organismului.Aldosteronul
intesifica reabsorbtia sodiului si a clorulii in tubii
renali,ceea ce provoaca marirea continului de sare de
bucatarie in sange.Totodata el reduce reabsorbtia
potasiului in tubii renali.2)Glucocorticoizii—
influenteaza asupra metabolismului glucidic,proteic
si lipidic.Cel mai active este
hidrocortizonul.Glucocorticoiziii stimuleaza sinteza
glicogenului din gliucoza si protein,acesti hormone
mobilizeaza depozitarea grasimilor si contribuie la
utilizarea lor in schimbul de energie.Deoarece
glococorticoizii inhiba dezvoltarea proceselor
inflamatorii ei sunt numiti hormone antiinflamatori si
anume din aceasta cauza sunt folositi in tratarea
reumatismului.3)Hormonii sxulai sunt androgenii si
estrogenii au rol foarte important in dezvoltarea
organelor genital in copilarie.Insuficienta producerii
de hormone ai suprarenalelor provoaca boala Adison
care se manifesta prin bronzarea
pielii,astenie.Bolnavul pierde pofta de mancare,apare
greata,voma,diareea,slabeste intens si boala are
sfarsit letal.Substanta medulara produce doi
hormoni:1)Adrenalina care influenteaza activiatatea
sistemului cardiovascular,dilate vasele
sangvine,inhiba motorica tubului digestive,dilaat
pupila,influenteaza metabolismul glucidelor
accelerand scindarea glicogenului.2)Noradrenalina
contribuie la mentinerea tonusului vaselor
sangvine,participa la excitarea fibrelor nervoase catre
organelle efectoare.Nu exista boli cauzate de
hipofunctia stratlui medular al suprarenalelor.
39)Partea endocrina a pancreasului-insulile
Langherhans,rolul celulelor L si B.Notiune de
hiperglicemie,hipoglicemie,diabet zaharat.Pancreasul
este alcatuit din doua parti endocrina si
exocrine.Partea endocrina a pancreasului este
reprezentata de grupri de cellule epiteliale care
formeaza insulele pancreatice sau Langerhans.Masa
comuna a acestor insule nu depaseste 1% din masa
pancreasului.Insulele pancreatice sunt alactuite din
celulele alfa si beta:1)Alfa-glandulocitele insulare
secreta hormonal glucagon care stimuleaza scindarea
glicogenului din ficat in molecule de
glucoza.Nimerind in sange gluzoca ridica
concentratia de glucide in plasma sangivina.2)beta-
glndulocitele insulare secreta hormonal insulin care
mareste permeabilitatea membranelor celulare pentru
glucoza contribuind la depozitarea glicogenului.Din
cauiza pierderii de glicoza prin urina la om apare
boala diabet zaharat care este cauzat de hipofunctia
pancreasului.Diabetul zaharat se manifesta prin
hiperglicemie adica cresterea continutului de glucoza
in sange.Hipoglicemie-scaderea continutului de
glucoza in sange.Cand omul este bolnav de diabet
glucoza absorbita in sange nu se transform ain
glicogen si nu este utilizata in tesuturi.In general
diabetul apare din cauza insuficientei de secretie a
insulinei.
40)Gonadele-functia endocrina a ovarelor si
testiculelor.Modificarile in disfunctia lor.Glandele
sexuale(testiculul si ovarele) sunt locul de formare a
celulelor sexuale(spermatozoizilor si ovulelor).Tot
glandele sexuale au si o functie endocrina secretand
in sange hormoni sexuali androgeni si estrogeni.In
testicul functia endocrina este executata de celulele
Leiding situate in tesutul conjuctiv lax si elaboreaza
hormonal masculine testosteronul.In ovar se
elaboreaza hormonii sexuali numiti estrogen si
progesterone.Locul de formare a estrogenului este
stratul granular a foliculilor mature.Progesteronul
prepara tunica mucoasa a uterului.Deci hormonii
sexuali sunt necesari pentru maturizarea
sexuala,dezvoltarea sistemului genital.In organismul
feminine horminii sexuali joaca un rol important in
apritia ciclurilor sexuale,in asigurarea
sarcinii.Extirparea glandelor sexuale se numeste
castrare.Insuficienta hormonilor ,adica daca castrarea
a fost facuta inaintea pubertatii atunci maturizarea
sexual inceteaza.Atunci cand este dereglata vreo
functie a ovarelor sau testiculilor duce la la
dereglarea cu denumirea intersexualitate si se
manifesta prin aparitia le femei a trasaturilor
barbatesti iar la barbate a particularitatilor
femeiesti.Intersexualitatea foarte pronuntata
provoaca hermafroditismul in cadrul caruia intr-o
parte a corpului se afla testicul iar in alta un ovar.
41)Timusul-localizarea si rolul lui in
organism.Timusul constituie un organ imun
central.El produce limfocite care formeaza
anticorpii.Timusul este alcatuit din doi lobi drept si
stang.Este situate in partea anterioara a mediastinului
superior.Fata anterioara a timusului adera la corpul
sternului.Glanda timus contine multe cellule limfoide
cunoscute ca corpusculii Hassal.Aceasta glanda
produce hormonul timozina care participa la
propagarea impulsului neuromuscular,metabolismul
de glucide,schimbul de calciu.
42)Functiile principale ale sangelui.Proprietatile
fizico chimice.Sangele,limfa si lichidul tisular
constituie mediul intern al organismului.Spre
deosebire de mediul extern ce se modifica in
permanenta,mediul intern este
constant(temperature,presiunea osmotica).Sangele-
tesut lichid de culoare rosie,varietate a tesutului
conjuctiv.Gust sarat-NaCl 0,85%;constituie 7% din
greutatea corpului.Viscozitatea sangelui este de 5,0
iar presiunea osmotic 7,6 atmosfere.Ph 7,36 slab
alcalin.Sangele constituie 55% din plasma.Sangele
indeplineste functiile:de transport,de aparare,de
homeostaza,de respiratie,trofica.Aflandu-se in
circulatie continua sangele are functia de distributie a
substantelor nutritive.Sangele participa la schimbul
de gaze vehiculand oxigenul si bioxidul de carbon.El
mentine temperature constanta a corpului,realizeaza
termoliza adica transporta caldura apre organe si
piele,vehiculeaza hormonii si metabolitii,regleaza
functia hormonilor.Sangele are si functia de
protective,rezistenta la bolile infectioase,protectia
contra agentilor patogeni.Avand functia de protective
sangele are si proprietatea de a se coagula.
43)Plasma sangvina:compozitia.Rolul proteinelor
plasmei sangvine,presiunea oncotica,substientii
plasmei sangvine,serul sangvin.Plasma sangvnai-
substanta lichida constituita din 90-92% din
apa.Proteinele constituie 6-
7%(albumine,globuline,alfa,beta,gama).Sarurile
minerale-0,9%;NaCl-0,85%,glucoza-0,1%.Rolul
proteinelor din plasma sangvina:1)mentin presiunea
osmotic,creeaza presiunea oncotice(presiunea cu care
proteinele retina pa in curentul sangvin).2)de
protectie(fibrinogenul-coagularea;glameglobuline-
anticorpi;properdina-actiune antimicrobiana)
3)atribuie sangelui vascozitate.Glucoza este sursa
principal de energie pentru celulele
copului.Concentratia de glucoza este de 4,4-
6,66mmol\l.In diminuarea continutului de glucoza in
sange apar convulsii,tulburari de respiratie si
sangvine.Plasma sangelui are Ph de 7,36.
44)Eritrocitele-globule rosii(morfologia,numarul de
eritrocite la barbate si femei),Hemostaza.Tipurile de
hemoliza.Anemia.Hematopoieza.Eritrocitele-- sunt
celule fara nucleu.Functia principala este de
respiratie,se manifesta prin transportarea oxigenului
si a bioxidului de carbon.Acest proces este datorita
unui pigment hemoglobina care este constituia din
substanta proteica-globina si hem care contin ioni de
fier.Eritrocitele au forma de disc biconcave.Se
dezvolta in maduva osoara rosie.Dimensiune 7,8
macromicromi.Dimnuarea numarului de erotrocite
duce la aparitia anemiei.La barbate un litru de sange
contine intre 3,9x1012 si 5,5x1012..La femei intre
3,7x1012 si 4,9x1012.Longevitatea eritrocitelor 120
zile.Hemostaza-este moartea
fiziologica.Oxihemoglobina-transport de oxigen spre
tesuturi.Carbohemoglobina-transport de carbon spre
plamani.Hemoliza prezinta un fenomen de distrugere
a membranelor eritrocitelor si eliminarea
hemoglobinei in componentul lichid al
sangelui.Sangele hemolizat devine transparent dar in
conditii normale el nu este transparent.Feluri de
hemoliza:chimica,osmotic,biologica,mecanica.Sangel
e hemolizat nu poate fi utilizat in
transfuzii.Hemostaza-ansamblu de mecanisme prin
care organismul se apara impotriva hemoragiilor.
45)Leucocitele-morfologia,tipurile,formula
leucocitara.Notiune de
leucopenia,leucocitoza.Leucocitelesunt cellule ale
sistemului imunitar,care asigura imunitatea rezistenta
contra bolilor.Leucocitele se dezvolta in maduva
rosie a oaselor,au nucleu.Cantitatea mai mare de
leucocite in sange se numeste leucocitoza care apare
in cazul hemoragiilor,diabetului starilor
infectioase,iar cantitatea mai mica de leucocite
provoaca leucopenia care apre in cazul
malariee,rujeolei,febrei tifoide.Deosebim doua
grupuri mari de leucocite:Granulocitele care au
citoplasma si agranulocitele care nu contin
citoplasma.Toate leucocitele au forma sferica .Intr-un
litru de sange de la 3,8x109—9,0x109.Formula
leucocitara ne arata raportul procentual dintrre
diverse grupuri de eritrocite.Leucocite:eozinofile1-
4%;bazofile-0-0,5%;neutrofile(tinere-0-
1%,nesegmentate-2-5%,segmentate-55-
58%);limfocite25-30%;monocite-6-8%.Leucocitele
se pot deplasa liber cu pseudopodele.Leucocitele
asigura reactai de aparare a organismului.
46)Trombocitele-morfologia,numarul de trombocite
in norma.Rolul in coagularea sangelui.Etapele de
coagulare a sangelui.Sistemul
anticoagulant.Trombocitele sunt elemente
acelulare,corpusculi sferoizi,incolori fara nuclee.Sunt
depozitati in splina,ficat si plamani.Intr-un litru de
sange 200x109 pana la 300x109
trombocite.Trombocitele participa la procesele de
coagulare a sangelui.In procesul de coagulare a
sangelui se elimina un sir de
substante:fosfolipide,lipoproteine.Durata vietii
trombocitelor este 5-8 zile.Coagularea sangelui-este
un proces fizico-chimic complex de transformare a
sangelui din stare lichida in stare de gel. Coagularea
se desfasoara in trei faze:Faza I = formarea
tromboplastinei , pe doua cai : extrinseca si
intrinseca. Dureaza 4-8 min. Faza a II-a = formarea
trombinei ; tromboplastina transforma protrombina in
trombina. Dureaza 10 sec.Faza a III-a = formarea
fibrinei; trombina desface din fibrinogen niste
monomeri de fibrina, care polimerizeaza
spontan.Dureaza 1-2 sec.Sistemul de coagulare a
sangelui protejeaza organismul de hemoragii.Pentru a
evita coagularea nedorita in sange exista sistemul
anticoagulant.In ficat si plamani se produce o
substanta anticoagulanta heparina care inactiveaza
trombina.
47)Grupele sangvine-
clasificarea,caracterizarea.Rezus factorul Rh-
conflictul.Socul hemotransfuzial.In sangele
oamenilor sanatosi exista substante care pot provoca
aglutinarea eritrocitelor.Datorita aglutinarii a a aprut
o masura curativa numita transfuzia de
sange.Hemotransfuzia se face in hemoragii foarte
grave.In urma aglutinarii eritrocitelor si hemolizei lor
apare socul hemotransfuzial care poate provoca
moartea.In eritrocitele sangelui uman sunt doi
factori:aglutinogenulA si aglutinogenulB,iar in
plasma sunt doi factori aglutinina alfa si
beta.Persoanele din grupaI-aglutinina alfa si
beta;Persoanele din grupaII-aglutinogenul A si
aglutinina beta;persoanele grupaIII-aglutinogenul B
si aglutinina alfa;persoanele din grupaIV-
aglutinogenele A si B.In eritrocitele unor oameni mai
exista un factor numit factor rezus.Daca sangele care
contine acest factor sangele rezus pozitiv e transfuzat
unui individ care nu-l poseda are sange rezus
negativ.Administrarea repetata a sangelui rezus
negativ unui asemeea individ provoaca socul
hemotransfuzial.
48)Circulatia mare si mica.Particularitatile.Circulatia
sangelui se imparte in doua circuituri:circulatia
sangvina mica incepe cu trunchiul pulmonar,care
porneste de la ventriculul drept si conduce sangele in
sistemul capilarelor plamanilor.De la plamani
sangele se scurge prin 4 vene pulmonare in atriul
stang,aici se termina circulatia mica care dureaza 4-
5s.Circulatia mare incepe din ventriculul stang de
unde sangele este propulsat in aorta.Din aorta sangele
se scurge in reteaua capilara a tuturor organelor si
tesuturilor corpului.De la organe si tesuturi el se
scurge prin doua vene cave superioara si inferioara in
atriul drept.Dureaza 22s.
49)Arterele,venele,capilarele-structura.Patulmicro-
circulator,Arterele
magistrale.Anastomozele,tipurile,rolul.Arterele-
tuburi cilindrice,in perete sunt trei tunici:externa-
adventicea-tesut conjuctiv;mijlocie;medie-celule
musculare netede;tunica interna-endoteliu.Capilarele-
vase microscopice aflate in tesuturi.Cel mai
important segment al sistemului circulator.Lungimea
0,2-0,7mm.Peretele format din tesut conjuctiv si un
strat de celule endoteliale;are loc respiratia;schimbul
de substante.Venele sunt vase sangvine ce conduc
sangele catre cord.Peretii venelor sunt subtiri si
trainici.Alcatuiti la fel din 3
straturi:adventicea,muscular,tunica interna.Distingem
vene de calibru mic,mediu si mare.Intre artere si vene
se afla partea distala a sistemului cardiovascular sau
sau patul microcirculator care constituie cai sangvine
la nivelul carora se realizeaza corelatia dintre sange
si tesuturi.Anastomoze-Comunicație naturală sau
artificială (chirurgicală) între două vase sanguine,
între două organe cavitare.Tipurile de
anastomoze:cavo-cave,intestinale,porto-cave.Rolul
este de a face legatura dintre doua vase sangvine..in
cazul dereglarii sau traumarii acestei
comunicatii.Artera magistrala este principal artera de
comunicatie intre vasele sangvine.
50)Cordul-localizarea,conformtia externa,vasele
aferente si eferente,vasele sangvine proprii ale
cordului.Cordul este un organ muscular cav care
propulseaza sangele in artere si primeste sangele
venos.Cordul este situate in cavitatea toracica.Apexul
cordului este orientat in jos,in stanag si inainte.Iar
baza cordului is sus si posterior.Fata
anterior,sternocostala a cordului este mai convexa si
este orientate spre coaste si stern.Fata inferioara este
adiacenta la diafragm si se numeste
diafragmala.Fetele laterale ale cordului sunt orientate
spre plamani si se numeste pulmonara.Masa medie la
femei 250g iar la barbate 300g.Pe suprafata cordului
distingem santul coronar care este si limita dintre
atrii si ventricule.Santurile separa ventriculele de
atrii.Vasele aferente –vaseele care aduc sangele de la
organe spre inima acestea sunt venele.Vasele
eferente-vaseele care aduc sangele de la inima spre
organe.Cordul se alimenteaza cu sange prin arterele
coronare dreapta si sanga.Ambele artere pornesc de
la aorta si se indreapta in santul coronar al
cordului.In toate straturile peretelui cardiac artere se
ramifica in vase mai mici si astfel se formeaza
reateaua capilara care asigura realizarea schimbului
de gaze si nutritia organului.
51)Cordul,compartimentele,valvele si rolul
lor.Ascultarea lor.La om cordul se imparte prin
intermediul unui sept longitudinal in doua jumatati
dreapta si stanga,care nu comunica intre ele.In
portiunile superioare ale ambelor jumatati sunt
situate in atriul drept si stang,iar in partile inferioare
ventriculul drept si stang.Deci cordul are 4
compartimente:2 atrii si 2 ventricule.1)Atriul drept-
are forma unui cub ,si este inzestrat cu o cavitate
auriculul drept.La nivelul atriului drept distingem
fosa ovala.In atriul drept observam orificiul venei
cave superioare si inferioare.Atriul drept comunica
cu ventriculul drept prin orificiul atrioventricular
drept.2)Ventriculul drept este situate anterior de
ventriculul stang.in partea de sus a ventriculului se
afla orificiul trunchiului pulmonar prin care sangele
este propulsat in trunchiul pulmonar; si orificiul
atrioventricular drept prin care sangele venos vine in
atriul drept.3)Atriul stang—are forma cuboida.Aici
exista cinci orificii dintre care patru din ele sunt
orificiile venelor pulmonare iar al cincilea orificul
atrioventricular stang.Tot la nivelul atriului stang sea
fal si auriculul stang.4)Ventriculul stang-baza este
orientate in sus.In portiunea superioara a
ventriculului exista doua orificii:orificiul
antrioventricular stang si orificiul aortei.pe fata
interna a ventriculului se afla trabecule carnoase si
muschi papilari.Valvele cordului:Valvele prezinta
cute ale endocardului.Inchid orificiile
atrioventriculare si sunt din cupside constituite.Valva
situate in atriul drept si ventriculul drept se formeza
din trei cupside-valva atrioventriculara dreapta
tricupsida.Vlava dintre atriul stang si ventriculul
stang este alcatuita din doua cupside-valva
atrioventriculara stanga bicupsida.Langa orificiile de
iesire ale trunchiului pulmonary si aorta se afla
valvele semilunare.
52)Structura peretilor cordului,proprietatile
fiziologice de baza ale miocardului,sistemul
conductil.Notiune de trahicardie,bradicardie.Inervatia
cordului.Peretele cordului este alcatuit din trei
straturi:stratul interior-endocard,stratul
mediu,muscular-miocard,stratul extern-
epicard.Endocardul-tapeteaza cavitatea cordului din
interior.Toate valvele cordului sunt formate din
endocard.Miocardul-este format din tesut muscular
striat.Acest strat asigura contractarea atriilor si
ventriculelor.Miocardul ca si alt muschi are 3
proprietati
fundamentale:excitabilitatea,contractibilitatea,conduc
tibilitatea. Epicardul—este stratul extern al
cordului,constituie foita visceral a
pericardului.Reglarea si coordonarea functiei
contractile a cordului este realizata de sistemul
conductil al cordului.El este constituit din fibre
musculare alcatuite din miocite cardiac conductile
care au functia de a conduce excitatia de la nervii
cordului spre miocardul atriilor si
ventriculelor.Centrele sitemului conductil al cordului
este alcatuit din doi noduli:1)Nodulul sinoatrial
situate in peretele atriului drept,de la acest nodul
pornesc ramuri spre miocardul atriilor.2)Nodulul
atrioventricular-situat in septul interatrial.Posterior
acest nodul trece in fasciculul atrioventricular care se
imparte in doi pedunculi drept si stang.Acest
fascicule leaga miocardul atriilor de cel al
ventriculelor.Cordul primeste inervatie
senzitiva,simpatico si parasimpatica.Fibrele
simpatice care intra in componenta nervilor cardiaci
accelereaza contractile cardiace.Fibrele parasimpatice
conduc impulsuri care ingusteaza lumenul arterelor
coronare.Fibrele sensitive intra in component
nervilor cardiaci.Bradicardia-este incetenirea ritmului
cardiac.Tahicardia-accelerarea ritmului cardiac.
53)Ciclul cardiac(fazele).Volumul sistolic si minut-
volumul cardiac.Functia cordului consta in pomparea
ritmica in artere a sangelui.Contractia miocardului se
numeste sistola,iar relaxarea diastola.Sistola si
diastole atriilor si ventriculelor sunt coordinate de
ciclul cardiac.Fiecare ciclu incepe cu sistola atriilor
care dureaza 0,1s.Apoi urmeaza sistola ventriculelor
care dureaza 0,3s.Apoi este diastole comuna .In
starea de rapaus fiecare ventricul la om expulzeaza
intr-o contractie 60-70ml de sange ceea ce constituie
apropae jumatate din sangele ce se contin ein
ventricul.Aceasta cantitate de sange se numeste
volum sistolic cardiac.In travaliul muscular volumul
sistolic creste.Minut volumul cardiac este cantitatea
de sange expulzata din cord timp de 1 minut in stare
de repaus constituie circa 5l.
54)Artera carotida interna si externa,ramurile si
vascularizarile.Artera carotida comuna-in partea
dreapta incepe de la trunchiul branhiocefalic,iar in
cea stanga de la arcul aortei.Se afla pe de o parte si
de alta a esofagului se ramifica in:1)Artera carotida
externa- care alimenteaza cu sange regiunile gatului
si a capului.Ramurile anterioare:artera tiroida,artera
lingvala,artera facial.Ramurile posterioare:artera
occipital,artera auriculara posteriora,artera faringiana
alimenteaza cu sange glanda tiroida,urechea,peretele
faringelui.Ramurile terminale:artera temporal
superficial si artera maxilara vascularizeaza cu sange
dintii,palatal dur si moale,muschii
masticatori.2)Artera carotida interna-se situeaza
lateral de saua turceasca .Ramuri:artera
oftalmica(insotind nervul optic patrunde in orbita si
vascularizeaza mucoasa cavitatii nazale);Arterele
cerebrale anterioara si medie vascularizeaza fetele
medial si externa ale emisferelor cerebrale..
55)-Artera
subclaviculara,localizarea,ramurile,vascularizarea.Art
era subclaviculara in partea dreapta porneste de la
trunchiul branhiocefalic iar in partea stanga de la
arcul aortei.Ramurile:Artera vertebrala;trunchiul
tireocervical(alimenteaza glanda
tiroida,laringele,muschii gatului);artera toracica
interna(vascularizeaza glandele
mamare,timusul,diafragmul,pericardul);trunchiul
costocervical;artera transversal a gatului(alimenteaza
muschii scapulei).
56)Aorta toracica,ramurile visceral si
parietale,vascularizarea.Aorta toracica se situeaza in
stanga coloanei vertebrala.Ea lanseaza ramuri
viscerale(spre esofag,trahee,bronhii-alimenteaza cu
sange esofagul,traheea,bronhiile);ramuri
parietale(spre cutia toracica si diaphragm-
alimenteaza cu sange cutia
toracica,coastele,sternul,diafragmul).
57)Aorta abdominala ramurile parietale si
visceral,impare si pare,vascularizarea.Aorta
abdominala este situate pe peretele abdominal
anterior de coloana vertebrala,in dreapta vena cava
inferioara.In grupul ramurilor visceral sunt ramuri
pare si impare.1)Ramurile impare,viscerale—
a)Trunchiul celiac este un vas scurt ce porneste de la
aorta la nivelul vertebrei toraciceXII.El se imparte in
3 ramuri:artera gastrica stanga;artera hepatica
comuna(vascularizeaza duodenul,capul
pancreasului);apoi artera hepatica comuna se
transforma in artera hepatica proprie care trimite o
ramura in vezica biliara,in ficat artera hepatica
proprie se imparte in doua ramuri:artera hepatica
proprie stanga si dreapta;artera lienala vascularizeaza
marginea superioara a pancreasului;artra
gastroduodenala.b)Artera mezenterica superioara—
incepe de la aorta,imediat sub trunchiul
celiac.Patrunde in mezoul intestinului subtire,unde
lanseza ramuri spre cec,intestinal subtire-alimenteaza
corpul,coada pancreasului,jejunul,apendicile.c)artera
mezenterica inferioara porneste de la aorta la nivelul
vertebreo lombareIII si alimenteaza cu sange colonel
descendent,sigmoid,portiunea superioara a
rectului.2)Ramurile visceral ,pare—a)arterele
suprarenale medii alimenteaza cu sange glandele
suprarenale;b)arterele renale patrund in hilul
rinichiului si alimenteaza cu sange rinichiul.
c)arterele testiculare si ovarice alimenteaza glandele
sexuale masculine si feminine cu sange.
58)Arterele iliace commune dreapta si
stanga(vascularizarea bazinului si membrelor
inferioare.Ramurile parietale ale aortei abdominal
sunt doar pare ele vascularizeaza diafragmul si
peretele abdominal.1)artera iliaca interna-se afla in
cavitatea bazinului mic.Ele vascularizeaza vezica
urinara,uretra,uterul,vaginul,prostata,ductul
deferent,veziculele seminale.2)Artera iliaca externa
lanseza ramuri spre peretele abdominal
anterior.3)artera femurala este situate in santul
anterior al coapsei.ea vascularizeaza femurul,muschii
si pielea coapsei.4)artera poplitee trimite ramuri spre
reateaua arterial a articulatiei genunchiului.La nivelul
marginii superioare a muschiului soleu ea se imparte:
in artera tibiala anterior care vascularizeaza muschii
anteriori ai gambei sip e fata dorsal a piciorului se
transforma in artera dorsal a piciorului.Artera tibiala
posterioara trimite ramuri musculare muschilor
posteriori ai gambei.De la aceasta artera porneste
artera fibulara care vascularizeza fibula si muschii
laterali ai gambei.Suprafata plantar a piciorului se
ramifica in artera plantar lateral si medial
vascularizeaza membrul impreuna cu artera dorsal a
piciorului.
59)Venele capului si gatului(vena jugulara interna si
externa anterioara),originea colectarea
sangelui,afluentii.Vena cava superioara-prezinta un
trunchi venos scurt si gros,situate in cavitatea
toracelui.Se formeaza la confluarea velor
brahiocefalice dreapta si stanga la nivelul articularii
primei coaste cu sternul.Venele brahiocefalice
dreapta si stanga se formeaza la confluarea venei
subclaviculare cu vena jugulara interna.Venele
capului si gatului formeaza trei perechi de trunchiuri
venoase:1)Vena jugulara externa isi ia originea
posterior de pavilionul urechii de unde si colecteaza
sangele,coborand in jos se varsa in vena
subclaviculara.2)Vena jugulara interna colecteaza
sangele de la encefal si paraseste cavitatea craniului
iesind prin orificiul jugular.Afluentii extracraniei ai
venei jugulare interne sunt:vena facial,vena
retromandibulara,vena faringiana,venele tiroidiene
medie si superioara colecteaza sangele de la
organelle din regiunea capului si a gatului.3)Vena
jugulara anterioara—colecteaza sangele de la
regiunea suprahioidiana a gatului coborand in jos se
varsa in vena jugulara externa.
60)Venele cavitatii toracice,membrele
superioare.Colectarea sangelui.Venele membrului
superior se impart in:1)vene
superficial(subcutante,uninduse formeaza reteaua
venoasa de la care isi au originea—vena mediala sau
basilica situata in partea ulnara se varsa in vena
brahiala; vena laterala sau cefalica se varsa in vena
axilara.La nivelul cotului aceste vene se unesc
formand vena cubitala mediana.2)Venele profunde :2
vene brahiale,la confluarea lor se formeaza vena
axilara.3)Venele cavitatii toracice: vena zigos(partea
dreapta)si vena hemiazigos(partea stang)-originea in
cavitatea abdominal,apoi in mediastinul posterior
primind venele intercostale posterioare.Pe suprafata
interna a peretelui thoracic anterior trec:venele
toracice interne,venele diafragmului.
61)Vena cava
inferioara,localizarea,formele,afluentii.Vena cava
inferioara este cel mai mare trunchi venos se formeza
la nivelul vertebrei lombare IV prin confluarea
venelor iliace commune dreapta si stanga si se
situeaza pe peretele abdominal.Afluentii venei cave
inferioare sunt venele lombare,venele diafragmatice
inferioare, si venele organelor pare venele
renale,suprarenale,ovarice,testiculare.La nivelul
ficatului in vena cava inferioara se varsa venele
hepatice.Venele membrului inferior se impart in vene
superficial acre formeaza retele venoase,de la care
incep doua vene:Vena safena mare care incepe de la
venele marginii mediale a piciorului si se varsa in
vena femurala.Vena safena mica are originea in
venele marginei laterale a piciorului si se varsa in
vena poplitee.In fosa poplitee se varsa ven a poplitee
care la randul ei se varsa in vena femorala.
62)Sistemul venei porte.Formarea,afluentii,rolul 65)Generalitati despre sistemul
fiziologic.Anastomozele si importanta lor.Factorii ce nervos.Clasificarea.Notiuni de substanta
contribuie la propulsarea sangelui prin vene.Vena cenusie,alba,nuclee.Tipurile de neuroni.Functiile
porta patrunde in hilul ficatului impreun acu artera sistemului nervos asupra organelor.Notiuni de
hepatica.Vena porta se formeaza din vena lienala si excitatie,inhibitie.Sistemul nervos este format din
venele mezenterice superioara si inferioara.Ea totalitatea organelor a caror structura de baza este
colecteaza sangele de la organelle impare ale cavitatii reprezentata de tesutul nervos.Functia sistemului
abdominal sil transporta in ficat.Aici vena porta se nervos consta in dirijarea activitatii diverselor
ramifica in vene segmentare.In lobulii hepatici sisteme de organe si aparate unite intr-un sistem
numeroase capilare se formeaza din arterele si venele integral,in coordonarea tuturor proceselor ce decurg
interlobulare si se varsa in venele central care conduc in el.In general functia sistemului nervos este de a
sangele in arterele hepatice.Acestea la randul lor se realize legatura organismului cu ambianta,spre a
varsa in vena cava inferioara.Intre afluentii venei stabili un echilibru dintre organism si mediu
porte si afluentii venelor cave superioara si inferioara extern.Dupa principiul topographic sistemul nervos
precum si in unele organe esofag sau rect se se imparte in sistem nervos central care include
formeaza anastomoze porto-cave si cavo-cave care au maduva spinarii si encefalul compuse din substanta
rolul de cai colaterale in cazurile cand scurgerea cenusie si alba,si sistemul nervos periferic care
venoasa intimpina dificultati.Exista tre factor ice include radacinile,nervii spinali si nervii
contribuie la circulatia sangelui prin vene:prezenta cranieni.Dupa principiul morfofunctional sistemul
valvelor in vaselor venoase,contractile muschilor nervos se imparte in sistem nervos somatic care
adiacenti,presiunea negative ce se creeaza in cutia realizeaza inervatia corpului si anume a pielii si a
toracica. muschilor scheletici functia acestui sistem nervos
este de a face legatura dintre organismul omului si
mediul ambient;si sistemul nervos vegetative care
63)Formarea limfei,scurgerea limfei prin vasele
inerveaza toate viscerele,glandele,musculature
limfatice(colectarea limfei de ductul limfatic
pielii,vaselor,cordului.Si la randul acest sistem
thoracic si ductul limfatic drept).Limfa se formeaza
nervos vegetativ se imparte in simpatico si
in tesuturile organelor si se formeaza din lichid
parasimpatic.Substanta alba reprezinta fibre nervoase
tisular(intercellular).Se formeaza prin transferul
sau prelungiri ale celulelor nervoase,dotate cu teci
componentilor lichidului tisular in continuu.Limfa
mielnice.Substanta cenusie reprezinta o aglomerare
un lichid incolor 0,9% substante anorganice si 95%
de cellule nervoase.Nucleele sunt formate din
apa,procentul de protein variaza,celulele calimfa sau
ramificatiile prelungirilor acestor cellule
limfocite.Originea sistemului limfatic se afla la
nervoase.Tipuri de neuroni:1)neuronii
nivelul capilarilor limfatice care reprezinta tuburi
senzitivi,receptori sau aferenti-corpii acestor cellule
endoteliale inchise.Daimetrul capilarelor limfatice
nervoase sunt situati intotdeauna inafara limitelor
depaseste mult grosimea capilarelor
encefalului si maduvei spinarii.La randul lor acesti
sangvine.Capilarele limfatice au forme:de
neuroni se impar in exteroreceptori care culeg
colbe,piramide,saci,Frunze,degete.Trunchiurile
excitatii din mediul ambient,sunt localizati in
limfatice se varsa in vene.Venele
tegumente;interoreceptorii se excita atunci cand se
lombare,intestinale,bronhomediastinale conflueaza in
modifica component chimica a mediului intern si a
doua ducturi.Ductul limfatic thoracic care incepe in
presiunii din organe;proprioreceptorii-percep
cavitatea abdomenala prin confluarea a doua
excitatiile din muschi,tendoane,ligament.2)neuronii
trunchiuri lombare,strapunge diafragmul apoi trece in
de asociatie,conectati si conductor ei realizeaza
regiunea gatului si se varsa in vena subclaviculara
transmiterea excitatiei de la neuronii aferenti la cei
stanga.Acest duc colecteaza limfa de la membrele
eferenti.3)neuronii efectori,eferenti acesti neuronii
inferioare,peretii si organelle bazinului,organelle
percep informatia excitatia si efectueaza
cavitatii abdominal,membrul superior stang,partea
comenzi.Excitatia este un process nervos care fie ca
stanga a capului si gatului.Ductul limfatic drept 10-
provoaca activitatea organului,fie ca o intesifica pe
12mm lungime se situeaza in dreapta regiunii
cea existent.Inhibitia este un process nervos care
cervical,colecteaza limfa de la jumatatile drepte ale
diminueaza sau intrerupe activitatea organului sau
capului,gatului,membrul superior drept si se varsa in
impiedica declansarea ei.Activitatea nervoasa se
ven asuclavculara dreapta.
bazeaza pea ceste doua procese.
64)Ganglionul limfatic-structura si
functiile.Ganglionii limfatici regionali.Ganglionii
sunt alcatuiti la exterior din capsula care are functie
de protective si vase limfatice aferente.Capsula
formeaza trabeculele.Imediat sub capsula se afal
substanta corticala a ganglionului limfatic care
contine limfoizi care formeaza limfocite.Intre capsula
si substanta corticala se afla spatiul sinusul
intermedial.Substanta medulara este constituita din
trabecule.Gnaglionii limfaticisunt formatiuni
rotunjite ovoide cu aspect de bob,culoare roza
cenusie.La un adin marginile sale este hilul prin care
patrunde arterele,nervi si ies vase limfatice
eferente.Functiile ganglionilor limfatici:participa la
procesele hematopoetice adica formeaza
limfocite,functia de protective si regleaza derectia de
circulatie a limfei.
66)Reflexul.Arcul reflex,componentele.Centrul
nervos,perioada de latenta a reflexului,campul
receptor.Reactia de raspuns a organismului la
excitarea survenita din mediul extern ori intern ce se
efectueaza cu participarea SNC se numeste
reflex.Calea principal prin care este condus impulsul
nervos de la receptor la efector se numeste arc
reflex.In arcul reflex se deosebesc cinci
componente:1)receptorul.2)fibra senzitiva care
propaga excitatia spre centrii nervoasi..3)central
nervos unde are loc transmiterea excitatiei de la
celulele sensitive la cele motoare.4)fibra motoare
care conduce impulsurile nervoase spre
periferie.5)organul efector este muschiul sau glanda.
Timpul scurs din momentul aplicarii excitantului
pana la apritia reactiei de raspuns se numeste
perioada de latent a reflexului.Acesta se compune din
timpul necesar pentru excitatia
receptorilor,transmiterea excitatiei prin fibrele
sensitive,SNC si fibrele motoare,organul
efector.Perioada de latenta a reflexului depinde de
intesitatea excitarii si de excitabilitatea SNC.Fiecare
reflex poate fi provocat numai dintr-o anumita zona
de receptive.Regiunea anatomica la excitarea careia
apare reflexul dat se numeste camp receptor al
reflexului.Centrul nervos:Fiecare reflex isi are
localizarea in SNC adica acea portiune a acestuia
care este necesara pentru realizarea reflexului.De
exemplu:central mictiunii se afla in portiunea sacrala
a maduvei spinarii,central reflexului rotulian se afla
in regiunea lombara.La distrugerea centrului nervos
va avea loc aflexia.Clasificarea reflexelor:1)dupa
importanta biologica distingem reflexe:alimentare,de
aparare,de orientare,sexuale.2)conform tipului
receptorilor la excitarea carora apar reflexe acestea se
impart in:extereceptori,interoceptive.3)In functie de
organul efector avem
reflexe:motoare,secretoare,vasomotoare.4)In
conformitate cu localizarea centrului nervos avem
reflexe:bulbare,mezencefalice,medulare,diencefalice.
67)Maduva spinarii-localizarea,conformatia
externa,interna.Functiile maduvei spinarii.Maduva
spinarii reprezinta un cordon lung de forma cilindrica
de 43-45cm aplatisat in sens anteroposterior.Maduva
spinarii este situate in canalul rahidian.Limita
superioara a maduvei spinarii trece in encefal,iar in
limita inferioara coincide cu nivelul vertebrelor
lombare II-I.In regiunea cervical si lombosacrala se
disting doua ingrosari intumescenta cervical si
intumescenta lombosacrala.Aceste intumescente sunt
originea nervilor care inerveaza membrele superioare
si inferioare.In portiunile sale inferioare maduva
devine mai subtire is formeaza conul medular.Prin
intermediul fisurii mediane anterioare si a santului
median posterior maduva spinarii este impartita in
doua jumatati simetrice.Fiecare din aceste jumatati
poseda cate doua santuri longitudinale de la care
pornesc radacini anterioare si posterioare.Aceste
santuri impart fiecare jumatate in tre
cordoane:funiculele anterior,lateral si posterior.De
fiecare parte pornesc 31 perechi de
radacini.Radacinile anterioare si posterioare
fuzioneaza si formeaza nervul spinal.Portiunea
maduvei spinarii alcatuita din doua radacini
anterioare si doua posterioare este numita segment al
maduvei spinarii.Structura interna a maduvei
spinarii:Maduva spinarii consta din celulele
nervoase.in sectiunea transversal are forma literei
H.In masa substantei cenusii se afla canalul central
care contine lichid cefalorahidian.Substanta cenusie
formeaza doua columne cenusii la care se disting
portiunea anterioara numita columna anterioara si
poartiunea posterioara numita columna
posterioara.La nivelul segmentului cervical si a celor
toracice si a doua segmente lombare se afla columna
laterala.Columnele de substanta cenusie au aspect de
coarne:cornul anterior include cellule ce pornesc de
la radacinile anterioare,cornul posterior include
radacini ce pornesc de la radacinile posterioare si
cornul lateral include cellule ce apartin sistemului
nervos vegetativ.Substanta alba este localizata
exterior de substanta cenusie.Substanta alba se
imparte in trei cordoane:cordonul anterior,cordonul
posterior si cordonul lateral.Substanta alba este
formata din prelungiri nervoase.Ea formeaza trei
sisteme de fascicule: 1)fascicule scurte care leaga
segmentele medulare care ua un divers nivel de
localizare; 2)fascicule ascendente care pornesc spre
centrii encefalului si cerebelului; 3)fascicule
descendente care pornesc de la encefal spre coarnele
anterioare a maduvei spinarii.Functiile maduvei
spinarii:Maduva spinarii participa la realizarea
reactiilor motorii a organismului;inerveaza
musculature scheletica; serveste drept conducator a
impulsurilor nervoase.Neuronii motori ai maduvei
spinarii inerveaza toti muschii
trunchiului,membrelor,gatului.
68)Meningele rahidian si cerebral.Lichidul
cefalorahidian.Punctia lombara. Nevraxul este invelit
in trei membrane, care formeaza meningele. Partea
din jurul maduvei spinarii se numeste meninge
rahidian.Aceste membrane sunt dispuse dinspre
exterior spre interior, in urmatoarea ordine:1)- dura
mater; 2)arahnoida; 3)pia mater…Dura mater
rahidiana este o membrana fibroasa foarte rezistenta,
care captuseste canalul rahidian, ea este separata de
peretii canalului rahidian printr-un strat de tesut
gras.Arahnoida este o lama conjunctiva formata din
celule epiteliale, care trimite spre pia mater trabecule
conjunctive.Intre dura mater si arahnoida se afla un
spatiu numit spatiu subdural.Pia mater este
membrana interna, care adera intim de substanta
medulara, urmarind relieful ei. Ea este o membrana
fibro-vasculara, continand vase care hranesc
substanta nervoasa.Meningele cerebral prezinta
continuarea durei mater,arahnoidei si pia mater ale
maduvei spinarii.Suprafata externa a durei mater
constituie periostul craniului.Dura mater a creierului
formeaza un sir de prelungiri care patrund in
portiunile creierului.Arahnoida este subtire,stravezie
si nu contine vase.Ea trece ca o punte pe suprafata
creierului fara a patrunde in ele.In aceste adancituri
exista niste dilatari numite cistern.Cele mai mari
cistern sunt situate in cerebel,bulbul rahidian si baza
creierului.Pia mater contine vase si patrunde in
santurile creierului.El participa la la formarea
plexurilor vasculare.Lichidul cefalorahidian umple
ventriculele cerebrale,canalul central al maduvei
spinarii.El este produsul unor cellule special situate
in regiunea plexurilor vasculare.lichidul
cefalorahidian impreun acu meningele realizeaza
functia de protective,participa la metabolismul
creierului si maduvei spinarii si mentine presiunea
intercraniana constanta. Punctia lombara este o
procedura medicala efectuata prin introducerea unui
ac special in zona inferioara a coloanei vertebrale
(zona inferioara). De cele mai multe ori aceasta
procedura medicala este intrebuintata pentru
evacuarea lichidului cefalorahidian acumulat in
aceasta zona. Punctia lombara se efectueaza pentru
diagnosticarea unei boli si mai exact pentru a obtine
o proba de lichid cefalorahidian pentru examinare.
69)Bulbul rahidian----Localizare… segmentul
encefalului situate intre metencefal si maduva
spinarii.În partea superioară bulbul rahidian trece în
puntea lui Varolio,iar parțile laterale se prelungesc
în pedunculii inferiori ai cerebelului.Structura
internă…În bulbul rahidian se afla nucleele
perechilor 9-12 ale nervilor cranieni.Formatia
reticulara a bulbului rahidian consta dintr-o retea de
fibre nervoase si neuroni.Substanta alba este
alcatuita din fibre lungi care trec de la sau inspre
maduva spinarii si fibre scurte care leaga nucleele
trunchiului cerebral.Structura externa..Bulbul
rahidian are o fata ventrală una dorsală și două
laterale separate prin santuri intre ele.Pe fat
ventrală a bulbului rahidian se află două cordoane-
piramidele,iar lateral de ele olivele.Pe fata dorsală a
bulbului se află niște proemoinențe..fasciculul
fin(Goll) care este plasat medial si formează
tuberculul nucleului Goll si lateral se afla fasciculul
cuneat(Burdach) care formeaza laturi de tuberculu
Goll formează tuberculul nucleulșui cuneat
Burdach.Fiziologia...Bulbul rahidian indeplineste
doua functii-reflexă si de conducere.Prin fibrele
senzitive ale radacinilor nervilor cranieni acesta
primeste impulsuri ce aduc informatia de la
receptorii capului,membranelor mucoaselor ale
ochilor,aparatul
vestibular,traheii,plamînilor,laringelui.Prin
intermediul bulbului rahidian se realizeaza multe
reflexe..1)de
protectie:tuse,clipirea,starnutul.2)alimentare:sugere
a,deglutitia. 3)cardiovasculare care regleaza
activitatea vaselor sangvine si inimii.4)in bulbul
rahidian se afla centrul respirator care asigura
ventilatia plamanilor.Din cauza ca in bulbul rahidian
se afla centreul respirator si cardiovascular odata cu
lezarea lui omul moare.Prin bulbul rahidian trec
caile de conducere care unesc scoarta
,diencefalul,cerebelul,mezencefalul,maduva spinarii.
70)Metencefalul---sa format in rezultatul divizarii
rombencefalului.Metencefalul include punte lui
varolio dispusa anterior ea se afla la baza trunchiului
cerebral avind aspectul unei castane,in sus
limitrofeaza cu mezencefalul iar in jos cu bulbul
rahidian.Fata dorsala a puntii este orientata spre
ventriculul IV.In sens lateral se ingusteaza si trece in
pedunculul cerebelos mediu.Pe fata ventrala a puntii
se observa santul care trece artera omonima.In
portiunile centrale se observa corpul trapezoid care
imparte puntea in partea posterioara si partea
anteriora.In partea dorsala si ventrala se afla
concentratii si aglomerari de substanta
cenusie.Substanta alba din partea anterioara a puntii e
prezentata prin fibre transversale care trec in
pedunculii medii a cerebelului.In partea posterioara a
puntii trec sistemele de fibre ascendente si
descendente.Cerebelul este situat dorsal de punte si
de partea superioara a bulbului rahidian.Cerebelul
este format din doua emisfere si portiunea mediana
numita vermis.Suprafata cerebelului este acoperita cu
un strat de substanta cenusie.Prin intermediul
fisurilor suprafata cerebelului se imparte in
lobuli.Portiunea centrala a cerebelului este alcatuita
din substanta alba in care se afla conglomeratii de
substanta cenusie –nucleii cerebelului(nucleul
globos,nucleul embolifoem,nucleul
acoperisului).Ventriculul IV reprezinta cavitatea
rombeencefalului.La formarea peretilor ventriculului
IV sunt antrenati bulbul rahidian,puntea si
cerebelul.In partea sa inferioara ventriculul comunica
cu canalul central al maduvei spinarii ,iar cea
superioara trece la apeductul
mezencefalului.Peretele anterior al ventriculului se
numeste fosa romboida.Partea inferioara a acesteia
este formata de bulbul rahidian,iar cea superioara de
punte.Fiziologia cerebelului:Cerebelul este o regiune
suprasegmentara a SNC.Spre el se indreapta caile
conducatoare aferente care conduc impulsurile
nervoase de la proprioreceptorii
muschilor,tendoanelor,ligamentelor, scoarta
emisferelor mari.La randul sau cerebelul trimite
impulsuri spre toate regiunile SNC.Cerebelul
particiopa la reglarea miscarilor facandule mai lente
si proportionale.
71)Mezencefalul ---Tectul mezencefalului este
reprezentatprin lama cvadrifgema.El consta din 4
eminente –coliculii cvadrigemi.Santul longitudinal
este situat in plan median iar santul transversal separa
coliculii superiori de cei inferiori.Mezencefalul
include pedunculii cerebrali care reprezinta doua
coloane longitudinale care apar din punte si porneesc
spre emisferele dreapta si stanga.Depresiunea
formata intre pedunculii cerebrali se numeste fosa
interpedunculara.In pedunculul cerebral se afla
substanta neagra care imparte pedunculul cerebral in
doua portiuni: una posterioara-tegumentul
mezencefalului si alta anterioara-baza pedunculului
cerebralcare consta din subsatnata alba.Cvaitatea
mezencefalului e reprezentata prin apeductul
creierului (Apeductul Sylvius) care se prezinta ca un
canal lung cu lungimea de 1,5 cm si contine lichid
crebrospinal.La nivelul coliculilor superiori se afla
nucleul nervului oculomotor.Ventral se situeaza
nucleul acccesor al nervului oculomotor.L anivelul
coliculilor inferiori se afla nucleul nervului
trohlear.In mezencefal se afla cel mai voluminos
nucleu –nucleul rosu.Fiziologia mezencefalului---
Mezencefalul joaca un rol important in reglarea
tonusului muscular si in reglarea reflexelor posturale
si de redresare datorita carora este posibil
mersul.Nucleele situate in coliculii superiori sunt
centre optice.Ele primesc impulsuri de la retita
ochiului---luind partea la indeplinirea refelxului
intoarceerea capului spre lumina.Nucleele coliculior
inferiori prezinta centre auditive.Ele participa la
realizarea reflexului –intoarcerea capului in directia
de unde vine sunetului.
72)Diencefalul---este situat sub emisferele cerebrale
si include portiunile: regiunea talamica(creierul optic
situata in partea doersala a
diencefalului,,Hipotalamusul se afla in regiunile
ventrale ale diencefalului.Din regiunea talamica face
parte:1)Talamusul—are forma ovoida situat pe
mabele parti al ventriculului 3.Talamusul consta din
substanta cenusie in care se disting aglomerari de
celule nervaose separatew de substanta alba.Nucleii
talamusului:nucleii anteriori,ventro-laterali,mediali
posteriori.Talamusul reprezinta centru subcortical al
sensibilitatii.2)Metatalamusul- este reprezentat prin
formatiuni pare –corpii geniculati lateral si
medial.Corpii geniculati mediali si coliculii inferiori
constituie centrii subcorticali acustici.Corpii
geniculati laterali si coliculii superiori constituie
centrii subcorticali optici.3)Epitalamusul-include
corpul pineal care cu ajutorul friuletelor epifizei se
leaga de talamii optici.Hipotalamusul---este situat
ventral de talamus si cuprinde regiunea
subtalamica.In componenta hipoptalamusului se
disting trei regiuni de aglomerari de celule
nervoase:regiunea anterioara,regiunea intermediara,si
regiunea hipotalamica dorsala.Celulele nervoase din
nucleii hipotalamusului sunt capabile de a produce
substante speciale (neurosecrete).In regiunea
anterioara a hipotalamusului se afla nucleul
supraoptic si nucleii paraventriculari.Neurosecretul
neurocitilor bdin nucleii hippotalamici au facultatea
de a influenta asupra secretiei unor hormoni care
regleaza activitatea glandelor endocrine.Conexiunea
dintre nucleiii hipotalamusului si hipofiza se
intruneste intr-un sistem comun-sistemul
hipotalamohipofizar.Ventriculul 3 ocupa in cadrul
diencefalului o pozitie centrala Cavitatea lui are
aspectl unei fante inguste fiind delimitata de 6
pereti:superior,inferior,anterior,posterior si lateral
dublu.Fiziologia deincefalului---Talamusul este
nucleul senzitiv al regiunii subcorticale.Functiile
principale ale talamusului compararea informatiei
primite si evaluarea importantei acesteia.Nucleele
talamusului se impart dupa
functii:specifice,nespecifice si asociative.Clinic
,simptomele de afectiune ale talamusului se
caracterizeaza prin cefaleee adica dereglarea
somnului,miscarilor,tulburararea
sensibilitatii.Hipotalamusul este centrul subcortical al
sistemului nervos vegetativ.In aceasta regiune sunt
situati centrii ce regleaza constanta mediului
intern,regleaza metambolismul
lipidic.proteic,glucidic.
73)Telencefalul(emisferele
mari),suprafetele,segmentele,lobii,cortexul,ventricule
le.Telencefalul consta din doua emisfere cerebrale
separate prin fisura longitudinala,si unite in
profunzimea ei prin comisura anterioara,comisura
posterioara, si comisura fornixului.Fiecare emisfera
cerebrala mare este caoperita din exterior cu o lamela
de substanta cenusie denumita scoarta cerebrala.La
fiecare emisfera distingem 3
fete:superolaterala,mediala si inferioara.Aceste fete
sun despartite intre ele prin margini:marginea
superioara,inferolaterala si inferomediala.Partile
proeminente ale emisferei sunt denumite poli:polul
frontal,occipital,temporal.Datorita unor santuri
constante emisferele se impart in lobi.Fiecare
emisfera are 5 lobi:frontal,parietal,occipital,temporal
si insula.Pe suprafata superolateral a emisferei in
regiunea lobului frontal se afla santul procentral.Prin
lobul parietal trec santul postcentral.1)Lobul occipital
este situat posterior de santul parietooccipital,are
dimensiuni reduse si in posterior se termina cu polul
occipital.Lobul este strabatut de santul occipital
transversal.2)Lobul temporal ocupa originea
inferolaterala a emisferei cerebrale.Pe fata externa a
lobului se disting santul temporal superior si cel
inferior care delimiteaza 3 circumvolutiuni temporale
superioare,medie si inferioara.3)Lobul insular este
situat in adincul santului lateral..Pe fata mediala a
emisferei trece santul corpului calos care porneste in
jos si anterior si continua cu santul
hipocampului.Superior de santul corpului calos trece
santul calosomarginal.Intre santul corpului calos si
santul calosomargnal se afla circumvolutia corpului
calos.Anterior acesta circumvolutie trece in
circumvolutia parahipocampala.Anterior de
extrimitatea superioara a santului central se afla fata
mediala a lobului frontal superior,iar alaturi e el este
situat lobul paracentral.Pe fata mediala a lobului
occipital sunt situate 2 santuri ce se unesc intre
ele:santul parietooccipital si calcarin intre aceste 2
santuri adica sectorul dintre ele se afla santul
cuneat.Fata inferioara a emisfereiare un relief
complicat.Regiunea anterioara o constituie lobul
frontal iara cea posterioara lobul temporal si
occipital.In regiunea lobului frontal se afla santul
olfactor iar in interiorul lui se afla bulbul
olfactor,tractul olfactor.Lateral de santul olfactor
sunt situate santurile orbitale.Pe fata inferioara a
emisferei in regiunea ei posterioara se afla santul
colateral lateral de el se afla circumvolutia
occipitotemporala medial.Substanta cenusie din
fiecare emisfera cerebrala formeaza ingramadiri sub
aspect de nuclei situati in profunzimea substantei
albe.Aceste aglomerari au fost numiti nuclei bazali
care cuprind: 1)corpul striat care care este compus
din nucleul caudat si lentiform.2)claustrum.3)nucleul
amigdalian.Intre nucleii bazali si talamus distingem
benzi de substanta alba numite capsula
interna,externa si extrema.Substanta aalba a
emisferelor cerebrale consta din mai multe sisteme de
fibre nervoase grupate:fibre de asociatie(care pornesc
de la cortexul cerebral facind legatura dintre diferiti
centri functionli),comisurale(unesc cele 2 emisfere
formand corpul calos,fornixul,comisura ala
anterioara),de proiectie(unesc scoarta cu centriii
subiacenti) care sunt considerate cai conducatoare ale
encefalului.Corpul calos contine fibre care trec dintro
emisfera in alta si leaga sectoare de cortex.El prezinta
un corp a carui extrimitatea anterioara este numita
genunchi.Extrimitatea posteriora este numita spleniu.
 74)Localizarea functiilor in scoarta emisferilor
cerebrale(zone senzoriale si motoare).Pentru
studierea localizarii functiilor in scoarta cerebrala
sunt utilizate diverse metode:extirparea partiala a
scoartei,excitarea electronica,metoda reflexelor
conditionate.Datorita metodei de excitare consta ca in
scoarta cerebrala exista zone: zone motoare,zone
senzoriale,zone de asociatie,zona optica,zona
olfactiva.1)Zonele motore ale scoartei:Miscarile apar
la excitarea scoartei in regiunea circumvolutiei
precentrale.Excitarea electrica a partii superioare a
acestei circumvolotiuni provoaca miscarea
mainilor,miscarea muschilor fetei,miscarea
limbii.2)Zonele senzoriale ale scoartei:Extirparea
diferitor regiuni ale scoartei la animale a oferit
posibilitatea dea se stabili localizarea functiilor
senzoriale.Aceasta zona senzoriala se proiecteaza in
zona primara de proiectie.3)Zona optica a scoartei se
afla in lobul occipital.Excitarea ei duce la aparitia
diferitor senzatii optice-licairi de lumina,iar
extirparea ei duce la orbire.4)Zona olfactiva—a
scoartei se afla la baza creierului.5)Funcia auzului –
este asigurata de lobii temporali ai emisferelor
mari.Excitarea lor provoaca senzatii auditive iar
extirparea lor duce la surditate.
75)Sistemul limbic,structura,rolul creierului
visceral.Zonele asociative ale scoartei.In telencefal
sunt situate formatiuni ce constituie sitemul
limbic:corpul amigdalian,fornixul
cerebral,hipocampul,regiunea septului.Ele participa
la activitatea de mentinere a constantei mediului
intern al organismului,la reglarea functiilor
vegetative si formarea emotiilor.Acest sistem se mai
numeste creier visceral .Aici vine informatia de la
organele interne;el asigura controlul functiilor
respiratorii,cardiovasculare,a schimbului de
substante.Excitarea electrica a diferitor regiuni din
sistemul limbic provoaca modificari in presiunea
sangvina,respiratie,tonusul uterului si vezicii
urinare.Sistemul limbic are legatura cu toate regiunile
encefalului si hipotalamusului.Zonele
asociative:Neuronii acestor zone asociative nu
conecteaza nici cu organele de simt nici cu muschi.Ei
realizeaza legatura dintre diferite regiuni ale
scoartei,integrand toate impulsurile care vin spre ea
in acte de gandire logica,memorie asigurand astfel
aparitia unor reactii oportune de
comportament.Lezarea zonelor asociative duce la
pierderea capacitatii de a recunoaste si la pierderea
capacitatii de a reproduce miscarile deprinse.Lezarea
zonelor asociative de vorbire ale scoartei poate duce
la pierderea darului de a vorbi.Emisfera stanga la
dreptaci asigura intelegerea si formarea vorbirii
orale,capabilitatii in matematica si gandirea
abstracta.Emisferei drepte ii este proprie gandirea in
imagini,gandirea concreta.Emisferei emotionale ii
este caracteristica prezenta capacitatii muzicale si
artistice.
76)Nervii spinali,formarea,ramurile.Plexul
cervical:formarea,localizarea,ramurile,inervatia.Nervi
i spinali se formeaza la unirea radacinilor anterioare
sau motorii si posterioare sau senzitive.Exista 31
perechi de nervi spinali ce coiincid cu numarul
segmentelor maduvei spinarii.Sunt opt perechi de
nervi cervicali,12 perechi de nervi toracici,5 perechi
de nervi lombari,5 perechi de nervi sacrali si o
pereche coccigian.Nervii spinali ies din canalul
vertebral prin orificiile intervertebrale.1)Ramurile
posterioare sunt mixte,alcatuite din fibre motorii care
inerveaza muschii si fibre senzitive ce inerveaza
pielea si regiunea fisiera.a)Ramura meningiala se
intoarce inapoi si inerveaza menigele
rahidian.b)ramura comunicanta comunica cu lanturile
simpatice ale sistemului nervos vegetativ.2)ramurile
naterioare sunt lungi si participa la formarea
plexurilor.Plexul se formeaza in rezultatul impletirii
formate de ramurile anterioare de la care pornesc
nervi cu denumirea respectiva si zona stricta de
inervatie. Plexul cervical-se formeaza in rezultatul
unirii ramurilor anterioare a nervilor cervicali C I-C
IV.Plexul cervical este localizat lateral de apofizile
transversale a vertebrelor
cervicale.Ramurile:1)Cutanate:a)nervul occipital mic
inerveaza pielea din partea laterala a regiunii
occipitale.b)nervul transvers al gatului inerveaza
pielea din regiunea cervicala.c)nervul auricular mare
inerveaza pavilionul urechii si conductul auditiv
extern.d)nervul subclavicular inerveaza pielea
deasupra claviculei.2)Motorii care inerveaza muschii
suprahioidieni si muschii profunzi ai gatului.3)Mixte-
nervul frenic sau diafragmatic contine fibre motorii
care inerveaza diafragmul si senzitive care inerveaza
pielea pericardului.
77)Plexul brahial:formarea,localizarea,ramurile
scurte si lungi,zonele de inervatie.Plexul brahial se
formeaza in rezultatul unirii ramurilor anterioare a
nervilor cervicali C V-CVIII si 1\2 I TH.Plexul
brahial este localizat in fosa subclaviculara formand
3 III,originea,traiectul,ramurile,inervatia.Perechea I-
fascicule:anterioare,posterioare,medii.Ramurile:1)scu
rte-inerveaza muschii centurii
scpaulare,scapulei,spatelui,articulatia scapulo-
humerala.Nervul axilar cel mai mare.2)Lungi-
a)nervul cutanat medial al bratului inerveaza pielea
din partea mediala a bratului.b)nervul cutanat medial
al antebratului inerveaza pielea antebratului. c)nervul
musculo-cutanat aici intra fibrele motorii ce
inerveaza grupul anterior de muschi a bratului iar
fibrele senzitive inerveaza piela laterala a
antebratului.d)nervul median nu da ramuri in
regiunea bratului,fibrele motorii inerveaza muschii
antebratului cu exceptia flexorului ulnar al carpului si
flexorului profund a degetelor.In regiunea palmara
inerveaza muschii eminentei palmare cu exceptia
flexorului lung al degetelor,2 muschi lombricali
laterali.Fibrele senzitive inerveaza pielea a 3 degete
si jumatate incepand cu degetul mare.e)Nervul ulnar
inerveaza flexorul ulanr al carpului,flexorul ulnar al
degetelor,muschii eminentei hipotenare,muschii
lombricali,flexorul scurt al degetului mare.f)Nervul
radial este cel mai mare inerveaza muschiul
bratului,grupul posterior si pielea din partea
postlaterala a bratului,2 degete si jumatate din partea
dorsala.
78)Plexul lombar:formarea,localizarea ramurilor
scurte si lungi,zonele de inervatie.Plexul lombar
scuprinde 1\2 din regiunea inferioara din Th XII+L I-
L III+1\2 regiunea superioara IV.Plexul lombar este
localizat in grosimea muschiului
psoas.Ramurile:1)Scurte-nervul
ileohipogastric,nervul ilioinghinal,nervul
genitofemural inerveaza muschiul grupului
anteriorinferior al abdomenului si partea superioara a
regiunii bazinului,organele genitale externe si
interne,regiunea coapse partea
superioara.2)Lungi:a)nervul cutanat lateral al coapsei
inerveaza pielea din partea laterala a coapsei.b)nervul
obturator inerveaza grupul medial de muschi al
coapsei. c)nervul femural inerveaza grupul anterior
de muschi ai coapsei si pielea din regiunea
coapsei.d)nervul safen inerveaza pielea gambei
anteromediala si partea dorsala a piciorului propriu-
zis.
79)Plexul sacral:formarea,localizarea ramurilor
scurte si lungi,zonele de inervatie.Plexul sacral se
formeaza in 1\2 regiunea inferioara L IV+L V+S
V+Coccigian I.Plexul sacral este localizat pe
suprafata anterioara a osului sacral:1)ramurile scurte
inerveaza muschii bazinului cu exceptia muschiului
iliopsoas si muschii fisieri.2)ramurile lungi:a)nervul
cutanat posterior al coapsei care inerveaza pielea din
regiunile perineala,fesiera si partea posterioara a
coapsei.b)nervul sciatic este o continuare a plexului
sacral,el inerveaza muschii grupului posterior al
coapsei.In fosa poplitee aces nerv se ramifica
formand nervul tibial si peronier.Nervul peronier
profund inerveaza grupul anterior de muschi ai
gambei.Nervul peronier superficial inerveaza grpul
lateral de muschi ai gambei.Nervul sural inerveaza
pielea marginii laterale a labei piciorului.Nervul
genital inerveaza muschii si pielea organelor genitale
externe.
80)Nervii cranieni:I-II-
nervii olfactivi prezinta numeroase fibre subtiri care
sunt prelungirile nervoase olfactive localizate in
mucoasa cavitatii nazale.Trecand prin lama ciuruita a
osului etmoid aceste fibre se termina la nivelul celui
de-al doilea neuron,in bulbul olfactiv.De aici
impulsurile nervoase sunt transmise prin tractul
olfactiv spre scoarta cerebrala.Perechea II- nervul
optic este format din prelungirile celulelor nervoase
ale retinei.Patrunde din orbita prin cavitatea craniului
prin canalul optic.Aici impreuna cu al doilea nerv
optic se incruciseaza formand chiasma optica care
trece apoi in tractu optic.Trcatul optic continua cu
corpul geniculat lateral,pernuta talamusului unde se
afla centrii optici subcorticali.Perechea III- nervul
oculomotor este un nerv motor care contine fibre
parasimpatice.El se incepe de la nucleul motor care
este situat pe fundul apeductului Silvius si de la
nucleul parasimpatic Iakubovici.Inerveaza cinci
muschi ai globului ocular:muschii recti
superiori,inferior si medial,muschiul oblic inferior si
muschiul ridicator al pleoapei superioare.
81)Nervii cranieni:IV-V-
VI,originea,traiectul,ramurile,inervatia.Perechea IV-
nervul trohlear este un nerv motor care se incepe de
la nucleul care se afla la fundul apeductului Silvius si
de la tectul mezencefalului.El inerveaza muschiul
oblic superior al globului ocular.Perechea V-nervul
trigemen este un nerv mixt care apare din creier din
doua radacini:motoare si senzitiva.Nervul trigemen
este constituit din trei ramuri:1)Ramura intiia este
nervul oftalmic care trece in orbita prin fisura
orbitrara superioara unde se ramifica formannd trei
ramuri care inerveaza globul ocular,pielea din
regiunea pleoapei superioare,sinusul
frontal,sfenoid.Iesind din orbita ramurile inerveaza
pielea din regiunea fruntii.2)ramura a doua este
nervul maxilar care trece prin fosa
pterigopalatina,unde formeaza ramuri care sse
indreapta in cavitatea bucala ,nazala si
orbita.Ramurile nervului maxilar inerveaza mucoasa
palatelor molae si dur,cavitatea nazala.Continuarea
nervului maxilar este nervul infraorbital care
inerveaza orificiul omonim.3)Ramura a treia este
nervul mandibular care iese din craniu in fosa
infratemporala unde se ramifica in ramuri musculare
care inerveaza muschii maseteri,muschiul
digastric,muschiul milohioidian.Rmaurile senzitive
se ramifica in patru ramuri principale:nervul
buccinator inerveaza mucoasa obrazului; nervul
lingval inerveaza2\3 ale limbii; nevul alveolar
inferior inerveaza dintii de jos si gingiile; Nervul
auriculotemporal inerveaza pielea pavilionului
urechii,conductului auditiv extern.Perechea VI-
nervul abductor contine fibre motoare,care pornesc
din celulele nucleului.El trece in orbita prin fisura
orbitala superioara si inerveaza muschiul rect lateral
al globului ocular.
82)Nervii cranieni:VII-VIII-IX,
originea,traiectul,ramurile,inervatia. Perechea VII—
nervul facial este format din fibre motoare si
inerveaza muschii mimici din regiunea fetei si a
gatului.La nervul facial se asociaza nervul
intermediar care contine fibre gustative.Nervul facial
si intermediar trec prin conductul auditiv intern si
intra in canalul nervului facial.Dupa ce nervul facial
paraseste canalul sau de el pornesc ramuri spre
muschii occipitali,auriculari,muschiul
digastric.Perechea VIII este numit nervul
vestibulocohlear este compus din portiunea cohleara
care conduce excitatiile de la organul spiral Corty si
din portiunea vestibulara.Ambele portiuni au
ganglioni nervosi compusi din celule bipolare aflati
in piramida osului temporal.Portiunea cohleara si
vestibulara se unesc in meatul auditiv intern.Perechea
IX- nervul glosofaringian prezinta un nerv mixt ce
contine fibre motoare senzitive si
parasimpatice.Nucleele acestui nerv sunt situate in
bulbul rahidian.El iese din craniu prin orificiul
jugular in regiunea caruia sea fal doi
ganglioni.Fibrele motoare participa la inervatia
muschilor faringelui iar cele senzitive inerveaza
mucoasa din partea superioara a faringelui.
83)Nervii cranieni:X-XI- 85)Sistemul nervos parasimpatic:structura si
XII,originea,traiectul,ramurile,inervatia.Perechea X- functiile.Sistemul nervos parasimpatic consta din
nervul vag cel mai lung.Ramurile lui inerveaza portiunea centrala si una periferica.Portiunea centrala
organele sistemului este alcatuita de nucleele parasimpatice situate in
respirator,ficatul,pancreasul,rinichii.Nucleele acestui mezencefal,metencefal,bulbul rahidian.Portiunea
nerv sunt situate in bulbul rahidian.Nervul vag iese periferica consta din galnglioni si fibre nervoase.In
din craniu prin orificiul jugular.In cavitatea toracica mezencefal se afla un nucleu parasimpatic numit
nervii vagi formeaza plexuri care trec in cavitatea nucleu Iakobovici.prelungirile celulelor acestui
abdominala unde se despart in nervul vag stang si nucleu inerveza muschiul constrictor al pupilei si
drept.Fibrele senzitive conduc impulsurile de la mischiul ciliar al globului ocular.Prelungirile
organele interne si de la urechea externa.Fibrele celulelor nucleului salivar superior a carui prelungiri
motorii ale nervilor vagi inerveza muschii striati ai intra in componenta nervului facial.Fibrele
faringelui si laringelui.Perechea XI-nervul accesor parasimpatice ale ramurilor acestui nerv ajung pana
este un nerv motor,nucleele lui se afal in bulbul glanda lacrimala,glanda mucoasei cavitatii nazale si
rahidian.Acest nerv coboara prin orificiul jugular si bucale.Nucleul salivar inferior trimite fibre
inerveaza muschii trapezoid si parasimpatice glandei parotide.Cel mai mare numar
sternocleidomastoidian.Perechea XII- nervul de fibre parasimpatice intra in componenta nervului
hipoglos este un nerv motor,nucleele lui sea fal in vag.Aceste fibre pornesc din nucleul parasimpatic
bulbul rahidian.El iese din craniu prin canalul dorsal al nervului vag si inerveaza toate organele
nervului hipoglos din osul occipital si inerveaza gatului,cavitatii toracice si abdominale.Inervatia
muschii limbii. parasimpatica a colonului descendent si sigmoid este
realizata de nervii pelvici care isi iau originea de la
84)Sistemul nervos simpatic,structura si nucleele parasimpatice sacrale ale maduvei
functiile.Portiunea simpatica a sistemului nervos spinarii.Acesti nervi participa la formarea plexurilor
vegetativ consta dintr-o portiune centrala si una nervoase ale bazinului.
periferica.Portiunea centrala este formata din celulele
laterale ale maduvei spinarii.Portiunea periferica este
prezentata de fibrele nervoase si de ganglionii
nervosi simpatici.Ganglionii nervosi se impart in
doua grupuri:ganglioni paravertebrali situati de-a
lungul coloanei vertebrale si ganglioni prevertebrali
sunt gabglioni ai plexurilor nervoase periferice aflate
in cavitatile toracice si abdominale.Fibrele nervoase
simpatice ies din maduva spinarii apoi se indreapta
spre spre ganglionii respectivi ai trunchiului
simpatic.Acolo intrerupandu-se o parte din fibre
conecteaza cu neuronii efectori ale caror fibre
postganglionare duc spre organe.Fibrele simpatice
postganglionare formeza plexurile care alimenteza
organul dat.Fibrele simpatice formeza nervi de sine
statatori care pot intra in componenta nervilor spinali
si cranieni.Trunchiurile simpatice drept si stang sunt
lanturi de ganglioni nervosi situati pe mabele parti a
coloanei vertebrale.Trunchiul simpatic consta din
cateva portiuni: 1)Portiunea cervicala este prezentata
de trei ganglioni:superior,mediu,inferior.Ganglionul
carvical inferior se contopeste cu ganglionul toracic
primul formand ganglionul cervicotoracic.De la
ganglionul cervical superior pornesc ramuri ce
inerveza organele capului si a gatului.DE la acesti
ganglioni cervicali poenesc nervii cardiaci
cervicali.2)Portiunea toracica consta din 10-12
ganglioni situati inaintea colurilor coastelor.De la
acesti ganglioni pornesc ramuri spre
aorta,plamani,inima,bronhii,esofag.3)Portiunea
lombara consta din trei-cinci ganglioni situati pe fata
anterolaterala a vertebrelor lombare,de la acesti
ganglioni pornesc ramuri ce participa la formare
plexurilor nervoase ale cavitatii abdominale si
bazinului.4)Portiunea sacrala consta di 4 gnaglioni
situati pe suprafata angerioara a osului sacru.
86)Pielea si derivatele ei:structura si functiile.Pielea
formeaza tegumentul exterior al corpului,aria lui
constituie la omul adult 1,5-1,6 m2.Derivatele pielii
sunt parul unghiile si glandele mamare.Pielea
exercita diverse functii:functia de potectie si
excretie,de percepere a excitatiilor din exterior ,de
termoreglare.Pielea protejeaza organismul de
actiunea factorilor nocivi.Pielea este constituia din
statul epitelial,epiderm si derm.Epidermul reprezinta
un epiteliu stratificat pavimentos.In acest strat se afla
celule ce sintetizeaza pigmentul melanina.Dermul se
divide in doua straturi:stratul papilar si stratul
reticular.Stratul papilar este constituit din tesut
conjuctiv,lax neordonat.Ia stratul papilar sunt
prezente celule musculare netede contractarea carora
determina aparitia pielii de gaina.Stratul papilar
continua cu stratul reticular care contine fascicule
pronuntate de fibre colagene si elastice.In stratul
reticular se localizeaza glandele sudoripare care sunt
glande tubulare simple care se localizeza in toate
regiunile tegumentului si glandele sebacee care sunt
glande alveolare simple.In general functia acestor
glande: asigura termoreglarea si eliminarea unor
produse ale metabolismului. Parul acopera toata
suprafata pielii.Se disting trei tipuri de fire de
par:par lung(parul capului,parul barbii); par
tepos(genele,sprancenele) si puful ce acopera
regiunile tegumentului.In fiecare fir de par distingem
tulpina si radacina.Tulpina parului se ridica deasupra
pielii,iar radacina se afla in grosimea pielii.Radacina
este constituita din epiteliu si tesut
conjuctiv.Ingrosarea radacinii la extrimitatea sa se
numeste bulbul parului care asigura cresterea
parului.La nivelul trecerii radacinii in tulpina in piele
se formeaza o depresiune numita infundibilul parului
in care se deschide glanda sebaceemai profund de
glanda sebacee se afla muschiul erector al
parului.Unghiile sunt derivate ale
epidermului.Unghia prezinta o placa densa situata in
matrixul unghial fiind delimitata de valul
unghinal.Partea posterioara a unghiei se numeste
radacina,cea mijlocie se numeste corp,iar partea
libera se numeste margine.Placa unghiala este
formata din solzisori ce contin keratina
densa.Epiteliul matrixului unghial este sursa de
crestere a unghiei. Glanda mamara este un organ
par.Glanda mamara este situate la nivelul coastelor
de la III-IV.In central glandei se afla mamelonul,prin
care se deschid in exterior 10 -15 canale lactifere.O
portiune circummamelara a pielii formeaza areola
mamara.Pielea areolei este rugoasa.In pielea
mamelonului si areolei mamare exista fascicule de
cellule muscular netede.Corpul glandei mamare este
alcatuit din 15-20 lobi care sunt separate de straturi
de tesut adipos penetrate de tesut fibro-conjuctiv lax
care au fost denumite ligament suspensorii ale
glandei mamare.Lobii sunt de structura
alveotubara.Functiile glandei mamare sea fla in
legatura stransa cu activitatea glandelor sexuale.
87)Analizatorul optic:Structura globului
ochilor,aparatul lacrimal,anexele de miscaresi
protectie.Organul vazului este ochiul care este format
din globul ocular si apartul auxiliar.Globul ocular are
forma sferica bombata accentuat in partea
anterioara.El este situate in cavitatea orbitei si consta
dintr-un nucleu intern si trei tunici:1)Tunica externa
se numeste tunica fibroasa.Portiunea ei posterioara
prezinta o capsula nestravezie care este alcatuita din
tesut conjuctiv.Aceasta membrane numita sclera
protejeaza nucleul intern al ochiului contribuind la
mentinerea formei lui.Portiunea anterioara a tunicii
externe este numita cornee care este transparent si
subtire.Prin ea patrunde tulpina in ochi.2)Tunica
medie este bine vascularizata si este numita tunica
vasculara.Ea se imparte in trei portiuni:anterior
numita iris,medie numita corp ciliar si posterioara
numita coroida.Irisul are forma unui inel plat de
culoare albastra,cenusie-verzuie sau cafenie.Orificiul
din central irisului este numita pupila care are
capacitatea de a se dilate.In grosimea corpului ciliar
se afal muschiul ciliar.Coroida contine pigmentul
negru care absoarbe lumina.3)Tunica interna a
globului ocular sau retina reprezinta portiunea
fotosensibila a ochiului datorita receptorilot
fotosensibili bastonasele si conurile.Cristalinul este
nucleul intern la globului ocular care are forma unie
lentil biconvex,este transparent si elastic.Functia
cristalinului este de a refracta razele de lumina ce
intra in ochi.Spatiul dintre cornee si iris constituie
camera anterioara a ochiului iar cel dintre iris si
cristalin se numeste camera posterioara.Aparatul
auxiliar al ochiului consta din organe de
protective,aparatele lacrimale is oculomotor.Din
anexele cu rol protector fac parte spancenelecare
apara ochiul de sudoarea ce se scurge de pe
frunte,genele protejeaza occhii de praf,ploaie si
zapada,iar pleoapele.Aparatul lacrimal- consta din
glanda lacrimala si caile lacrimale.Glanda lacrimala
este situata in fosa lacrimala.Lacrima spala globul
ocular si umezeste cornee.In fanta palpebrala lichidul
lacrimal se aduna intr-un lac lacrimal.Din acest lac
lacrimal lacrima se scurge si nimereste in sacul
lacrimal.Acesta trece in canalul nazolacrimal prin
care lacrima nimereste in cavitatea nazala.Aparatul
oculomotor:Fiecarea ochi este alcatuit din sase
muschi dintre care patru sunt
recti(lateral,medial,superior si inferior) si doi sunt
oblici(muschii superior si inferior).Datorita acestor
muschi ambii ochi se misca impreuna fiiindreptati
spre unsi acelasi punct.Muschii ochiului sunt
compusi din fibre muscular striate.
88)Fiziologia vederii:perceperea
culorilor,luminii,Formarea imaginii pe
retina.Acomodatia.Adaptarea.Acuitatea
vizuala.Perceperea culorii:Vederea cromatica are o
importanta foarte mare ea face ca obiectele sa fie
vazute mai clar sis a se obtina informatii adaugatoare
despre ele.Perceperea culorii este asigurata de
conuri.Exista sapte feluri de conuri ce reaztioneaza
cu raze diferite cu lungime de unda.La anliza culorii
nu participa fotoreceptori dar si sistemul nervos
central.Formarea imaginii pe retina:Imaginea se
formeaza pe retina cu ajutorul sistemului dioptic al
ochiului. Imaginea care se formeaza este o imagine
reala, rasturnata si mai mica decat obiectul vizat.
Ochiul are toate punctele cardinale situate pe axa
optica. Toate suprafetele de refractie ale ochiului se
comporta ca si cum ar fi o singura lentila cu centrul
la 17 mm inaintea retinei si cu o putere de refractie
totala de cca 60 dioptrii. Multa vreme s-a considerat
ca echivalenta acestei lentile este cristalinul. Dar cea
mai mare putere de refractie nu o are cristalinul, ci
fata anterioara a corneei. Diferenta maxima de
densitate a mediilor transparente strabatute de razele
luminoase se intalneste la interfata aer-
cornee.Procesul de acomodare se realizeaza de catre
cristalin, care isi modifica raza de curbura asuprafetei
anterioare. Aceasta va determina cresterea sau
scaderea puterii de refractie
acristalinului.Acomodarea la distanta se datoreaza
elasticitatii cristalinului, ligamentului suspensor
simuschiului ciliar. Organul activ este muschiul
ciliar. Cand ochiul priveste la o distanta mai marede
6 m, muschiul ciliar este relaxat iar ligamentul
suspensor este tinut sub tensiune. Acesta va pune sub
tensiune si cristaloida, aplatizand cristalinul. Ca
urmare raza de curbura a cristalinuluicreste, iar
puterea de convergenta scade la valoarea minima de
15 dioptrii. Aceasta este acomodarea la distanta, care
permite ochiului emetrop sa vada clar, fara efortul
muschiului ciliar obiectele situate la distante mai
mari de 6 m. Cand privim obiectele situate in
apropiere, muschiul ciliar se contracta si relaxeaza
ligamentul suspensor. Tensiunea din cristalin scade,
iar datorita elasticitatii, convergentasuprafetei
anterioare creste de la 15 la 30 de dioptrii.
Acomodarea pentru vederea de aproape seface cu
efort contractil din partea muschiului ciliar si se face
pentru distante mai mici de 6 m. Deci aceasta
modificare a cristalinului se realizeaza prin contractia
sau relaxarea muschilor ciliari.Adaptarea
ochiului:Daca dintr-o incapere intunecoasa iesim la
lumina puternica la inceput suntem orbiti,simtim
dureri in ochi insa dupa scurt timp ochiul se
adapteaza adica se deprinde cu lumina
puternica.Micsorarea sensibilitatii la lumina a
fotoreceptorilor se numeste adaptare la lumina care
dureaza 4-6 minute.Acuitatea vederii este capacitatea
ochiului de a vedea separate doua puncte aflate la o
distanta anumita.Pentru explicarea acestui fenomen
folosim experienta:Daca ne vom uita la o cladire
iluminata cu becuri electrice la o distanta mare vom
acvea impresia ca aceasta cladire este acoperita nu cu
becuri dar cu linii luminoase.Pe masura ce ne
apropiem de cladire incepem sa distingem
becurile.Daca razele de lumina ce cad pe retina
provoaca excitatia unui sir de conuri atunci ochiul
vede o lumina continua,iar daca conurile sunt
excitate peste unul atunci ochiul vede puncte
separate.
89)Analizatorul vestibulocohlear.Structura
urechii:externa,medie si interna. Urechea este
organul pereche asezat pe partile laterale ale
capului. Este adapostita partial de osul
temporal.Structura:1. Urechea externa este
alcatuita din:Pavilionul este un cartilaj in forma
de palnie cu santuri scurte. El capteaza undele
sonore.Canalul auditiv (1,5 cm) prezinta perisori
si glande care produc cerumen.Timpanul este o
membrana elastica ce vibreaza sub actiunea
undelor sonore.2. Urechea medie este o cavitate
plina cu aer si prezinta 3 osisoare: ciocan (se
sprijna pe timpan), nicovala si scarita (se sprijina
pe membrana ferestrei ovale). Ea comunica cu
faringele prin ‘trompa lui Eustachio’. Legatura
urechii medii cu urechea interna se face prin
ferestrele ovala si rotunda.3. Ureche interna Are
labirintul osos ce contine lichidul perilimfa.Are
labirintul membranos ce contine lichidul
endolimfa.Contine 3 canale semicirculare care au
la baza receptori pentru echilibru stimulati de
miscarile de rotatie.Vestibulul membranos
(utricula si sacula) are receptori pentru echilibru
stimulati de miscarile rectilinii. Este inconjurat de
o masa gelatinoasa cu cristale de carbonat de
calciu (otolite)Melcul membranos are receptori
pentru auz.

90)Fiziologia analizatorului acustico vestibular.

1)Repaus--Atunci cand capul sta nemiscat otolitele
apasa asupra receptorilor maculari care trimit
impulsuri nervoase catre segmentul central,
informand-ul asupra pozitiei capului.2) Accelerari
liniare (inainte, inapoi, lateral) Atunci cand capul si
corpul sufera accelerari liniare otolitele sunt impinse
in sensul opus miscarii.In aceste situatii se
declanseaza impulsuri nervoase care ajung la
segmentul central si determina reactii pentru
corectarea pozitiei capului si corpului.3)Miscari de
rotatieMiscarile de rotatie ale corpului si capului,
antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare
aflate in planul rotatiei respective.La nivelul
receptorilor iau nastere impulsuri
nervoase.Impulsurile nervoase sunt transmise prin
nervul vestibular catre segmentul central, aflat in
girusul temporal superior, in vecinatatea ariei
auditive.
a) Canalele semicirculare orizontale si laterale
informeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical
(rasuciri, intoarceri).
b)Canalele semicirculare verticale informeaza asupra
miscarilor in jurul axelor orizontale (sarituri, caderi).