LIMBA

= organ musculo – membranos, mobil, de formă conică. Organul gustului. Rol digestiv şi fonator.
- participă la alcătuirea peretelui inferior al cavităţii bucale

CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ
- limba este formată din 2 segmente: corp şi rădăcină, separate printr-un şanţ în formă de V numit
şanţ terminal, ce prezintă la vârful lui o depresiune numită gaura oarbă

1. RĂDĂCINA LIMBII (segmentul faringian)

= porţinea dinapoia şanţului terminal
gaura oarbă - este situată în faringe
- prin rădăcină, limba se fixează de mandibulă şi hioid

şanţ terminal în V

Rădăcina limbii prezintă:

 o faţă anterioară (ce se continuă cu corpul limbii)
 o faţă posterioară (ce răspunde faringelui şi pe care se află tonsila linguală)
 2 margini laterale
 o extremitate superioară ( prin care se continuă cu porţiunea bucală)
 o extremitate inferioară ( legată de epiglotă prin 3 plice mucoase gloso – epiglotice)

2. CORPUL LIMBII (segmentul bucal)

= porţinea dinaintea şanţului terminal
- prezintă 2 feţe, 2 margini, un vârf şi o bază
 faţa superioară prezintă un şanţ median, culoarea suprafeţei limbii: roşiatică, aspect catifelat
 faţa inferioară prezintă pe linia mediană frâul limbii (2c pe figură), iar mai înafară dunga albastră a
venelor profunde (9). Culoare roz – deschisă, aspect neted. Prezintă creste şi proeminenţe.
 marginile limbii corespund arcadelor dentare
 vârful: subţire şi ascuţit pe care se găseşte un şanţ vertical rezultat prin unirea şanţurilor superior şi
inferior
 baza (la nivelul căreia rădăcina se uneşte cu corpul)

1
STRUCTURA LIMBII

 SCHELETUL OSTEO – FIBROS

 MUŞCHII LIMBII

 MUCOASA LINGUALĂ

I. SCHELETUL OSTEO – FIBROS este format din:

 osul hioid
 membrane hioglosiană de formă patrulateră, situată în partea posterioară a limbii, dispusă frontal
 în jos se prinde pe hioid
 în sus se prinde de musculature limbii
 prin faţa posterioară răspunde musculaturii limbii
 septul lingual: orientat sagital (median) între cei doi muşchi geniogloşi
 aponevroza limbii = o îngroşare şi o condensare a laminei proprii a mucoasei linguale din regiunea dorsală

II. MUŞCHII LIMBII

2
 MUŞCHII EXTRINSECI

Denumire Origine Traiect / inserţie Raporturi Acţiune

Tuberculul superior Fibrele se împrăştie ca Ghemuieşte limba
al un evantai în toată limba, Cu organele lojii înapoia mandibulei şi
GENIOGLOS spinei mentale a de sublinguale o aplică pe planşeul
mandibulei la vârf până la hioid bucal
Fibrele urcă pe faţa
laterală a genioglosului, - cu nervii hipoglos
Marginea superioară pătrund între stiloglos şi şi lingual Trage limba în jos şi
HIOGLOS a longitudinal inferior, - acoperă artera înapoi
corpului şi cornului inserându-se pe linguală
mare al hioidului aponevroza limbii
Pătrunde în corpul limbii, Cu glanda parotidă,
Procesul stiloid şi se împarte în 2 fascicule m. pterigoidian M Duce limba în sus şi
STILOGLOS ligamentul (unul longitudinal, altul şi constrictor înapoi
stilomandibular transversal) şi se termină superior al
pe septul lingual faringelui
Cu cel de partea
TONSIOGLOS Submucoasa faringelui Pătrunde în baza limbii opusă formează o Ridică limba
chingă musculară

MUŞCHII INTRINSECI

Denumire Localizare Traiect / inserţie Raporturi Acţiune

LONGITUDINAL Pe faţa inferioară Pleacă de pe mucoasa Între hioglos şi
INFERIOR a limbii rădăcinii limbii spre vârf genioglos
Sub mucoasa Cu fibrele hio – Scurtează
LONGITUDINAL dorsală a limbii. şi stiloglosului limba
SUPERIOR E nepereche.
Îngustează limba
Cu fibrele hio- , transversal, o
TRANSVERS Sept lingual  mucoasa stilo-, palato- şi rotunjeşte, subţiază
marginilor limbii tonsioglosului vârful şi îl
proiectează înafara
cavităţii bucale

3
 Aponevroza linguală 
VERTICAL faţa inferioară a Turteşte limba de
corpului limbii sus în jos

Se observă că muşchii extrinseci intervin în deplasările limbii, iar cei intrinseci în modificarea formei ei.
III. MUCOASA LINGUALĂ

- acoperă musculature limbii

- mucoasa planşeului bucal se ridică spre faţa infrerioară a
corpului limbii formând frâul lingual, înconjoară marginile
şi vârful limbii, trece pe faţa ei dorsală şi se continuă cu
mucoasa faringelui şi laringelui, unde formează
plicele gloso - epiglotice

Culoarea: alb-rozată pe faţa dorsală, mai roşie pe margini,

roz pe faţa inferioară

Consistenţa: redusă (inferior şi pe margini), crescută dorsal.

Structura:
 corion dens, străbătut de
 canalele excretoare ale glandelor mucoasei
 epiteliu pavimentos necheratinizat

Mucoasa linguală prezintă: - papile linguale

- glande linguale
- foliculi limfatici

 PAPILELE LINGUALE
= proeminenţe de pe suprafaţa mucoasei feţei dorsale a limbii
- rol mecanic, tactil şi în perceperea gustului (mugurii gustativi)
MUGURII GUSTATIVI
- aşezaţi în grosimea epiteliului papilelor caliciforme şi foliate
- formă ovală – alungită
- prezintă un gât subţire ce se termină printr-un por prin care iese un buchet de microvili
- formaţi din chemoreceptori ce prezintă apical microvili şi între care există celule de susţinere

Grupe de papile:

 VALATE sau CALICIFORME

- nr: 7-12. Formează V – ul lingual

4
 - voluminoase, aşezate în partea posterioară a limbii
- structură: mamelon central înconjurat de un şanţ
şi de un cadru periferic
- conţin muguri gustativi
- au funcţie gustativă

 FUNGIFORME
- nr: 90/cm2 la vârf, 50 /cm2 pe margini
- voluminoase la cap şi subţiri la pedicul
- conţin rari muguri gustativi
- au mai mult rol mecanic

 FILIFORME
- nr: 500/cm2
- se găsesc pe faţa dorsală, pe margini şi pe vârful limbii
- formă cilindrică sau conică cu extremitatea liberă terminată într-un
buchet de prelungiri filiforme
- dau culoarea albicioasă a limbii şi aspectul ei catifelat
- au rol tactil şi mecanic

 FOLIATE
- sunt mai dezvoltate pe faţa inferioară a limbii
- conţin muguri gustativ
AMAR
SENSIBILITATEA GUSTATIVĂ  ACRU
SĂRAT

DULCE

 GLANDELE LINGUALE

- de tip mucos şi seros

- 3 grupe: posterior, marginal şi anterior
 GRUPUL POSTERIOR
- înapoia şanţului terminal
- cuprind glande mucoase aşezate profund
- canalele lor excretoare se deschid la suprafaţa mucoasei

 GRUPUL MARGINAL (glandele lui Weber)

- la nivelul marginilor corpului limbii
- cuprinde glade mucoase mici, aşezate intramuscular

5
 - canalele lor excretoare se deschid pe faţa inferioară a limbii

 GRUPUL ANTERIOR (glandele Blandin – Nuhn)

- la nivelul feţei inferioare a vârfului limbii
- cuprinde glade mixte reunite => o masă ovoidală de 15 – 20 mm lungime numită glanda vârfului limbii
- canalele excretoare se deschid pe laturile frâului limbii

Există şi glande exclusiv seroase (glandele lui Ebner) anexate papilelor valate şi foliate.

 FOLICULII LINGUALI
= proeminenţe emisferice formate din aglomerări de ţesut limfoid
- în centru prezintă o cavitate adâncă (criptă tonsilară) ce se deschide la exterior printr-un orificiu
- în criptă se deschid canalele excretoare ale glandelor linguale posterioare
- totalitatea foliculilor formează tonsila (amigdala) linguală ce variază mult cu vârsta (maxim de
dezvoltare la copii, iar la adult nu se mai găseşte decât un număr mic de foliculi linguali)

VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA

 ARTERELE provin din:

- a. linguală
- a. palatină ascendentă
- a. faringiană ascendentă

 VENELE se deschid în:

- v. linguală, apoi în jugulara internă

 LIMFATICELE pornesc dintr-o reţea mucoasă şi musculară

- converg sprenodurile submentale, submandibulare şi spre întreg lanţul cervical profund dispus
de-alungul v. jugulare interne
 NERVII
- motori: provin din facial (VII) pentru stiloglos şi din hipoglos (XII) pentru ceilalţi muşchi
- senzitivi:
1. Sensibilitatea generală este asigurată de:
 n. lingual (ram. din mandibular, ram. din facial (V) )
 n. glosofaringian (n. IX)
 n. laringeal superior (din vag (X) )

6
2. Sensibilitatea gustativă este asigurată de:
 n. lingual
 n. glosofaringian (IX)