1.

Semnele Babinski, Hoffmann şi Rossolimo apar în

b. Sindromul de neuron motor central (lezarea fasciculului piramidal)
2. Un pacient cu polineuropatie diabetică prezintă următorul sindrom senzitiv:
b. Anestezie alternă – la nivelul unui hemicorp şi a hemifeţei contralaterale
c. Hipoestezie „în mănuşi şi în şosete”

3. Marcaţi semnele caracteristice sindromului vestibular drept de tip periferic:

a. Proba Romberg pozitivă, cu tendinţă de cădere spre dreapta
c. Devierea braţelor întinse spre dreapta
e. Nistagmus orizontal sau orizonto-girator spre stânga

4. Sindromul de neuron motor central (piramidal) se caracterizează prin următoarele semne:

1. Hipertonie musculară cu caracterele spasticităţii
2. Reflexe tendinoase exagerate
3. Deficit motor restrâns, afectând doar câteva grupe musculare
4. Hipertonie musculară cu caracterele rigidităţii
5. Prezenţa semnelor Babinski, Rossolimo, Hoffmann, eventual a clonusului plantar sau rotulian
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
d. 1, 2 şi 5

5. Paralizia de nerv oculomotor extern (VI, nervul abducens) determină:

1. ptoză palpebrală
2. midriază
3. imposibilitatea ridicării şi coborârii globului ocular afectat
4. imposibilitatea abducţiei globului ocular afectat
5. imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale de partea afectată (lagoftalmie)
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
a. Nici una

6. Tabloul clinic al paraliziei faciale de tip periferic cuprinde:

a. Lagoftalmie de partea afectată
b. Ştergerea şanţului naso – genian cu coborârea comisurii bucale ipsilaterale
c. Imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale ipsilateral, cu semnul Charles Bell

7. Simptomatologia hemoragiei subarahnoidiene cuprinde

1. Cefalee intensă cu fotofobie
2. Redoarea cefei
3. Semne de focar, de obicei hemiplegii
4. Ataxie cerebeloasă
5. Vărsături alimentare, agitaţie psihomotorie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
d. 1, 2 şi 5
8. Infarctul cerebral apare în primele 24 – 48 ore la examenul tomografic computerizat sub forma
a. ştergerii şanţurilor corticale
b. unei imagini hiperdense (albe), bine delimitate, cu efect de masă asupra ţesuturilor vecine, vizibilă din
primele ore de la debut
c. hipodensităţii nucleilor bazali, în special a nucleului lenticular

9. Pentru ocluzia arterei cerebrale medii (arterei silviene) sunt sugestive următoarele semne clinice
a. hemipareză contralaterală cu predominanţă facio – brahială
c. afazie în cazul ocluziei arterei cerebrale medii stângi (la un pacient dreptaci)

10. Ca factori de risc pentru accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi consideraţi
a. Vârsta înaintată
b. Hipertensiunea arterială
e. Diabetul zaharat
h. Fibrilaţia atrială cronică

11. Tratamentul hemoragiei cerebrale se face prin

a. Scăderea tensiunii arteriale până la valori normale
b. Tratament simptomatic: antialgic, antiemetic, sedativ
e. Evacuare chirurgicală a colecţiilor sanguine mari (peste 50 ml în cazul hemoragiilor lobare, sau peste
20 ml în cazul celor cerebeloase)

12. Examenul ultrasonografic Doppler este:

b. O metodă neinvazivă de explorare a vaselor şi a circulaţiei cerebrale
e. Indicat a se efectua la pacienţi selectaţi, cu boală vasculară (periferică, cerebrală sau coronariană), la
cei cu sufluri cervicale sau la cei cu cumul de factori de risc

13. Cu scop terapeutic în boala Parkinson se administrează

c. L – Dopa asociat cu un inhibitor periferic de Dopa – decarboxilază (Nakom, Madopar, etc)

14. În scleroza laterală amiotrofică (SLA)

a. Tabloul clinic se caracterizează prin asocierea sindromului de neuron motor central (hiperreflectivitate
tendinoasă, semne piramidale) cu cel de neuron motor periferic (atrofii musculare distal la membre şi la
nivelul musculaturii inervate de nervii cranieni bulbari, fasciculaţii)
e. Evoluţia este progresivă, cu deces în medie după 3 ani prin complicaţii respiratorii

15. În tabloul clinic al sclerozei multiple se întâlnesc frecvent

c. Nevrita optică retrobulbară
d. Ataxie cerebeloasă
e. Sindrom piramidal
16. În tratamentul sclerozei multiple se recurge la
b. Doze mari de steroizi administraţi intravenos în puseul acut (Metilprednisolon 0,5 – 1 g/zi timp de 3 –
5 zile)
c. Tratament simptomatic în funcţie de tabloul clinic al fiecărui pacient
d. Tratament imunomodulator (interferon, glatiramer acetat, citostatice)

17. Managementul coreei cronice Huntington cuprinde:

b. Administrarea de blocanţi ai receptorilor dopaminergici (Haloperidol, fenotiazine)
d. Testări genetice şi sfat genetic în familiile afectate

18. Miastenia gravis este

b. O afecţiune inflamatorie autoimună a sistemului nervos central, cu autoanticorpi dirijaţi împotriva
mielinei

19. În tratamentul miasteniei se recurge la

a. Anticolinesterazice
b. Corticoterapie

20. În etiologia polineuropatiilor pot fi implicate

a. Cauze endogene (diabet zaharat, uremie, etc)
b. Intoxicaţii exogene (plumb, alcool, etc)
c. Administrarea unor medicamente (citostatice, hidrazidă, etc)
d. Tumori maligne
e. Boli ereditare (ex: boala Charcot – Marie – Tooth)

Test A

1. Exagerarea reflexelor tendinoase apare in

b. Sindromul de neuron motor central (lezarea fasciculului piramidal)

2. Marcaţi termenii care desemnează o formă de mişcare involuntară

a. Convulsii
c. Fasciculaţii
e. Tremurături

3. Un traumatism vertebro - medular cu secţiune medulară totală T10 determină următorul sindrom
senzitiv:
b. Anestezie globală a membrelor inferioare şi a trunchiului sub ombilic (anestezie globală cu nivel T10)

4. Marcaţi semnele caracteristice sindromului vestibular drept de tip periferic:

a. Proba Romberg pozitivă, cu tendinţă de cădere spre dreapta
c. Devierea braţelor întinse spre dreapta
e. Nistagmus orizontal sau orizonto-girator spre stânga

5. Paralizia de nerv oculomotor extern (VI, nervul abducens) determină:

1. ptoză palpebrală
2. midriază
3. imposibilitatea ridicării şi coborârii globului ocular afectat
4. imposibilitatea adducţiei globului ocular afectat
5. imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale de partea afectată (lagoftalmie)
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
a. Nici una

6. În sindromul de lob frontal apar în tabloul clinic:

a. Deficit motor contralateral (în leziuni distructive) sau crize convulsive jacksoniene contralaterale (în
leziuni iritative)
b. Tulburări de voinţă, memorie, atenţie şi afectivitate

7. Simptomatologia hemoragiei subarahnoidiene cuprinde

1. Cefalee intensă cu fotofobie
2. Redoarea cefei
3. Semne de focar, de obicei hemiplegii
4. Ataxie cerebeloasă
5. Vărsături alimentare, agitaţie psihomotorie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
d. 1, 2 şi 5

8. Atacul ischemic tranzitor se manifestă clinic prin semne de focar integral reversibile cu durată de
a. maximum 15 minute max 1 ora

9. Factorii de risc pentru accidentele vasculare cerebrale ischemice cuprind

a. Hipertensiunea arterială
c. Diabetul zaharat
e. Fibrilaţia atrială cronică

10. Tratamentul hemoragiei cerebrale se face prin

a. Scăderea tensiunii arteriale până la valori normale
b. Tratament simptomatic: antialgic, antiemetic, sedativ
e. Evacuare chirurgicală a colecţiilor sanguine mari (peste 50 ml în cazul hemoragiilor lobare, sau peste
20 ml în cazul celor cerebeloase)

11. Marcaţi enunţurile corecte: Boala Parkinson este

a. O afecţiune degenerativă a sistemului nervos central cu debut la vârste înaintate
c. Caracterizată prin triada: tulburări de motilitate + tulburări de tonus muscular + tremor
12. Cu scop terapeutic în boala Parkinson se administrează
c. L – Dopa asociat cu un inhibitor periferic de Dopa – decarboxilază (Nakom, Madopar, etc)

13. Coreea cronică Huntington este

a. O afecţiune degenerativă a sistemului nervos central cu debut la vârste înaintate
c. O boală al cărei tablou clinic cuprinde mişcări involuntare de tip coreoatetozic şi demenţă
e. Transmisă familial, autosomal dominant

14. În scleroza laterală amiotrofică (SLA)

a. Tabloul clinic se caracterizează prin asocierea sindromului de neuron motor central (hiperreflectivitate
tendinoasă, semne piramidale) cu cel de neuron motor periferic (atrofii musculare distal la membre şi la
nivelul musculaturii inervate de nervii cranieni bulbari, fasciculaţii)
c. Sunt frecvente disfagia, disfonia, atrofia limbii, fasciculaţii ale limbii

15. În tabloul clinic al sclerozei multiple se întâlnesc frecvent

c. Nevrita optică retrobulbară
d. Ataxie cerebeloasă
e. Sindrom piramidal

16. În tratamentul sclerozei multiple se recurge la

b. Doze mari de steroizi administraţi intravenos în puseul acut (Metilprednisolon 0,5 – 1 g/zi timp de 3 –
5 zile) 3 5 g
c. Tratament simptomatic în funcţie de tabloul clinic al fiecărui pacient
d. Tratament imunomodulator (interferon beta, glatiramer acetat, citostatice)

17. Cu scop terapeutic în lombosciatică se administrează

a. Antiinflamatoare nesteroidiene
b. Decontracturante musculare sau miorelaxante
c. Antialgice

18. Poliradiculonevrita Guillain – Barré este

c. O afecţiune autoimună a sistemului nervos periferic, frecvent precedată de o viroză
e. Caracterizată prin parestezii, deficit motor simetric cu debut distal şi evoluţie rapid ascendentă
precum şi abolirea reflexelor tendinoase

19. Miastenia este

a. O afecţiune musculară autoimună cu autoanticorpii dirijaţi împotriva receptorului de acetilcolină de
pe sarcolemă

20. Suspiciunea de distrofie musculară se poate confirma prin următoarele investigaţii paraclinice
c. Dozarea aldolazei, a creatinkinazei, şi a altor enzime musculare
d. Electromiografie
e. Biopsie musculară
f. Teste genetice

Test B

1. Abolirea reflexelor tendinoase apare în

a. Sindromul de neuron motor periferic (lezarea ramurii eferente a arcului reflex)
b. Sindromul de neuron motor central (lezarea fasciculului piramidal)

2. Marcaţi trăsăturile caracteristice spasticităţii (hipertonia piramidală)

a. Are caracter electiv, interesând predominant muşchii antigravitaţionali
b. Prezintă fenomenul “lamei de briceag”
e. Se însoţeşte de exagerarea reflexelor tendinoase

3. Un traumatism vertebro - medular cu hemisecţiune medulară stângă T10 determină următorul

sindrom senzitiv:
c. Anestezie disociată tabetic a hemicorpului stâng sub ombilic (hemianestezie stângă disociată tabetic
cu nivel T10)
d. Anestezie disociată siringomielic pe hemicorpul drept cu nivel T10 (sub ombilic)

4. Sindromul cerebelos (ataxia cerebeloasă) se caracterizează prin următoarele semne:

1. Mers titubant, ebrios
2. Hipermetrie sau dismetrie
3. Reflexe tendinoase exagerate
4. Paralizia mişcării de ridicare, coborâre şi de adducţie a globului ocular de partea leziunii
5. Tremurătură de intenţie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
d. 1, 2 şi 5

5. Paralizia de nerv oculomotor comun (III) determină:

1. ptoză palpebrală
2. midriază
3. imposibilitatea ridicării şi coborârii globului ocular afectat
4. imposibilitatea adducţiei globului ocular afectat
5. păstrarea mişcării de abducţie a globului ocular de partea afectată
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
e. toate

6. Pentru tratamentul paroxismelor dureroase în nevralgia trigeminală esenţială se poate administra

a. Carbamazepin 400 – 1200 mg/zi
b. Clonazepam 4 – 6 mg/zi
d. Acid valproic 900 – 1200 mg/zi

7. În sindromul de lob parietal apar în tabloul clinic:

b. Tulburări de schemă corporală (hemiasomatognozie, neglijarea unui hemicorp)
c. Tulburări de sensibilitate contralaterale – hipoestezie globală contralaterală

8. Simptomatologia hemoragiei cerebrale cuprinde

1. Cefalee
2. Redoarea cefei
3. Semne de focar, de obicei hemiplegii
4. Ataxie cerebeloasă în cazul hemoragiilor localizate la nivelul cerebelului
5. Vărsături alimentare, agitaţie psihomotorie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
b. 1 şi 3
d. 1, 3 şi 5

9. Hemoragia cerebrală apare la examenul tomografic computerizat sub forma

b. unei imagini hiperdense (albe), bine delimitate, cu efect de masă asupra ţesuturilor vecine, vizibilă din
primele ore de la debut

10. Factorii de risc pentru accidentele vasculare cerebrale ischemice cuprind

a. Hipertensiunea arterială
c. Diabetul zaharat
e. Fibrilaţia atrială cronică

11. Marcaţi enunţurile corecte: Boala Parkinson este

a. O afecţiune degenerativă a sistemului nervos central cu debut la vârste înaintate
c. Caracterizată prin triada: tulburări de motilitate + tulburări de tonus muscular + tremor

12. Coreea cronică Huntington este

a. O afecţiune degenerativă a sistemului nervos central cu debut la vârste înaintate
c. O boală al cărei tablou clinic cuprinde mişcări involuntare de tip coreoatetozic şi demenţă
e. Transmisă familial, autosomal dominant

13. În tabloul clinic al sclerozei multiple se întâlnesc frecvent:

b. Ataxie cerebeloasă
d. Sindrom piramidal
e. Nevrita optică retrobulbară cu tulburări de acuitate vizuală

14. În tratamentul sclerozei multiple se recurge la

b. Doze mari de steroizi administraţi intravenos în puseul acut (Metilprednisolon 0,5 – 1 g/zi timp de 3 –
5 zile) 3 5 g
c. Tratament simptomatic în funcţie de tabloul clinic al fiecărui pacient
d. Tratament imunomodulator (interferon beta, glatiramer acetat, citostatice)

15. În etiologia polineuropatiilor pot fi implicate

a. Cauze endogene (diabet zaharat, uremie, etc)
b. Intoxicaţii exogene (plumb, alcool, etc)
c. Administrarea unor medicamente (citostatice, hidrazidă, etc)
d. Tumori maligne
e. Boli ereditare (ex: boala Charcot – Marie – Tooth)

16. Cu scop terapeutic în lombosciatică se administrează

a. Antiinflamatoare nesteroidiene
b. Decontracturante musculare sau miorelaxante
c. Antialgice

17. Poliradiculonevrita Guillain – Barré este

c. O afecţiune autoimună a sistemului nervos periferic, frecvent precedată de o viroză
e. Caracterizată prin parestezii, deficit motor simetric cu debut distal şi evoluţie rapid ascendentă
precum şi abolirea reflexelor tendinoase

18. Suspiciunea de distrofie musculară se poate confirma prin următoarele investigaţii paraclinice
c. Dozarea aldolazei, a creatinkinazei, şi a altor enzime musculare
d. Electromiografie
e. Biopsie musculară
f. Teste genetice

19. Miastenia este

a. O afecţiune musculară autoimună cu autoanticorpii dirijaţi împotriva receptorului de acetilcolină de
pe sarcolemă

20. În tratamentul miasteniei se recurge la

a. Anticolinesterazice
b. Corticoterapie

Test C

1. Marcaţi trăsăturile caracteristice rigidităţii (hipertonia extrapiramidală)

a. Are caracter global, interesând toţi muşchii trunchiului şi membrelor
c. Prezintă semnul “roţii dinţate” (semnul Negro)
d. Se însoţeşte de exagerarea reflexelor de postură locale
2. Reflexele exteroceptive (cutanate şi mucoase) sunt:
b. Facilitate de către neuronul motor central pe calea fasciculelor piramidale
3. Nevralgia trigeminală esenţială stângă prezintă următorul tablou clinic:
b. Dureri lancinante în teritoriul ramurii maxilare (mai rar mandibulare) stângi
d. Durerea poate fi adesea declanşată prin atingerea gingiilor stângi

4. Sindromul cerebelos (ataxia cerebeloasă) se caracterizează prin următoarele semne:

1. Mers titubant, ebrios
2. Hipermetrie sau dismetrie
3. Reflexe tendinoase exagerate
4. Paralizia mişcării de ridicare, coborâre şi de adducţie a globului ocular de partea leziunii
5. Tremurătură de intenţie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
d. 1, 2 şi 5

5. Hemianopsia homonimă dreaptă poate fi cauzată de:

d. leziuni retrochiasmatice stângi

6. Pentru tratamentul paroxismelor dureroase în nevralgia trigeminală esenţială se poate administra

a. Carbamazepin 400 – 1200 mg/zi
b. Clonazepam 4 – 6 mg/zi
d. Acid valproic 900 – 1200 mg/zi

7. În sindromul de lob occipital apar în tabloul clinic:

e. Halucinaţii vizuale

8. Simptomatologia hemoragiei cerebrale cuprinde

1. Cefalee intensă cu fotofobie
2. Redoarea cefei
3. Semne de focar, de obicei hemiplegii
4. Ataxie cerebeloasă, tulburări de echilibru (dacă hemoragia se localizează în cerebel)
5. Vărsături alimentare, agitaţie psihomotorie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
b. 1 şi 3.

9. Atacul ischemic tranzitor se manifestă clinic prin semne de focar integral reversibile cu durată de
a. maximum 15 minute

10. Factorii de risc pentru accidentele vasculare cerebrale hemoragice cuprind

a. Hipertensiunea arterială
b. Anevrismele arteriale cerebrale
d. Tratamentul anticoagulant de durată
11. Tratamentul AVC embolice sau a atacurilor ischemice progresive se face prin
a. Monitorizarea tensiunii arteriale şi scăderea valorilor de peste 180 – 200/100 – 120 mm Hg
b. Tratament antiedematos cerebral cu Manitol
c. Tratament anticoagulant (heparină intravenos, continuat apoi cu anticoagulante orale

12. Marcaţi enunţurile corecte. Scleroza multiplă este:

b. O afecţiune autoimună a sistemului nervos central cu debut la vârste tinere (30 – 50 ani)
d. Caracterizată prin diseminarea leziunilor în timp şi spaţiu

13. Cu scop terapeutic în coreea cronică se administrează

a. Blocanţi ai receptorilor dopaminergici (ex: Haloperidol)

14. Poliradiculonevrita Guillain - Barré este

b. O afecţiune autoimună a sistemului nervos periferic

15. Tabloul clinic al lombosciaticii discale cuprinde:

a. Dureri în regiunea lombară cu iradiere de-a lungul unui membru inferior
c. Tulburări de statică vertebrală: ştergerea lordozei lombare, scolioză
d. Sindrom senzitiv de tip radicular (hipoestezie) şi sindrom de neuron motor inferior (abolire de reflexe
tendinoase, scăderea forţei musculare, atrofie musculară) în teritoriul rădăcinii comprimate de către
fragmentul discal herniat

16. În tratamentul poliradiculonevritei se recurge la

b. Plasmafereză
c. Imunoglobuline umane administrate intravenos (0,4 g/kgcorp/zi, 5 zile consecutiv)

17. În etiologia polineuropatiilor pot fi implicate

c. Administrarea unor medicamente (citostatice, hidrazidă, etc)
d. Tumori maligne
e. Boli ereditare (ex: boala Charcot – Marie – Tooth)

18. În distrofia musculară progresivă forma Duchenne tabloul clinic cuprinde:

a. Debut progresiv în jurul vârstei de 2 – 3 ani, cu dificultate la mers (mers legănat de raţă)
b. Accentuarea progresivă a deficitului de forţă musculară, mai evident la nivelul musculaturii centurilor
e. Atrofii musculare (topirea masei musculare), cifoscolioză, imobilizare în cărucior la vârsta adolescenţei
şi deces la 20 – 30 ani prin complicaţii respiratorii

19. Suspiciunea clinică de miastenie se confirmă prin:

b. Examen electromiografic (EMG), mai ales prin stimulare repetitivă cu frecvenţa de 3 cicli/secundă
c. Dozarea anticorpilor anti – receptor de acetilcolinesterază
d. Biopsie musculară
20. În tratamentul miasteniei se recurge la
a. Anticolinesterazice
b. Corticoterapie
e. Timectomie