Sunteți pe pagina 1din 15

GRILE CHIRURGIE

2008

e. curba ponderala
1. Primul simpton al apendicitei acute este:
a. diaree
b. voma
c. constipatie
d. durere abdominala
e. subfebrilitate
2. Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin:
a. incidenta de 1/100 de sarcini
b. este mai frecventa pe parcusul primelor doua trimstre
c. pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticului devine mai
dificil
d. durerea abdominala si apararea musculara sunt absente
e. leucopenia
3. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica
sunt:
a. durata de spitalizare lunga
b. diminuarea durerii
c. scaderea infectiilor postoperatorii
d. timpul operator scurt
e. se poate efectua in anestezie locala
4. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita
acuta sunt:
a. sexul
b. varsta pacientului
c. perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical
d. lipsa tratamentului antibiotic
e. alte imbolnaviri
5. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal
se poate prezenta sub urmatoarele forme:
a. forma exofitica
b. forma polipoida
c. forma coloida
d. eroziunea superficiala
e. forma anulara
6. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului
colo-rectal este caracterizat prin:
a.tumora este limitata la mucoasa
b. prezenta metastazelor limfoganglionare
c. prezenta invaziei in organele invecinate
d. tumora ajunge pana la subseroasa
e. prezenta metastazelor la distanta
7. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste
screening in cancerul colo-rectal la subiecti
asimpomatici?
a. testul sangerarii oculte
b. palparea ganglionilor inghinali
c. colonoscopia
d. markerii tumorali

8. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune:


a. interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni
b. indepartarea aparatului sfincterian
c. extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a
limfonoduliilor regionali
d. coborarea transanala a bontului sigmoidian
e. jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea
sfincterului
9. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot
produce prin:
a. corpi straini cantonati la nivelul tumorii
b. volvulusul tumoral urmat de necroza
c. paraziti intestinali
d. necroza partiala a tumorii
e. distensie in amonte de tumora perforatia diastatica
10. Cancerul gastric schiros (linita plastica)se
caracterizeaza prin:
a. intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomacului
b. intereseaza toate straturile stomacului
c. stomacul este destins
d. are prognostic bun
e. are prognostic foarte prost
11. Manifestari clinice ale cancerului gastric sunt:
a. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la
nivelul cardiei
b. hematemeza masiva in peste 50% din cazuri
c. anorexia
d. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la
nivelul pilorului
e. disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei
12. Tipuri de cancer gastric sunt:
a. polipoid
b. schiros (linita plastica)
c. cu localizare superficiala
d. ulcerativ
e. necrotico-hemoragic
13. Semne clasice de neoplasm gastric avansat:
a. ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara
stanga (nodulul lui Virchow)
b. anorexia
c. sangerari oculte
d. nodul metastazic ombilical (nodulul Sister-Joseph)
e. ascita masiva
14. Cancerul gastric precoce caracterizat prin:
a. cancer limitat la seroasa stomacului
b. cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului
1

c. tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiate


d. tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate
e. tupurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate
15. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in
primul rand:
a. radioterapeutic
b. chirurgical
c. chimioterapeutic
d. hormonoterapeutic
e. imunoterapeutic
16. Gastrectomia radicala subtotala presupune:
a. rezectia ligamentului gastrocolic
b. ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine
c. gastroduodenostomie
d. gastrojejunostomie
e. ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac
17. Limfomul gastric este caracterizat prin:
a. hemoragii digestive grave
b. radioterapia ofera remisie pe termen lung
c. apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale
mucoasei
d. satietate precoce
e. ineficienta radioterapiei
18. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin:
a. are origine in musculatura srtiata a stomacului
b. este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne
c. deseori atinge dimensiuni foarte mari
d. se dezvolta in afara lumenului gastric
e. raspandirea la distanta este precoce
19. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3
reprezinta:
a. tumora invadeaza structurile adiacente
b. tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor
adiacente
c. tumora care depaseste musculatura proprie si se poate
estinde in seroasa, dar nu
prin aceasta
d. tumora limtata la mucoasa si submucoasa
e. tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana
bazala
20. Peretele anterior al canalului inghinal este format
din:
a. fascia tranversalis
b. aponevroza muschiului oblic extern
c. muschiul transvers abdominal
d. muschiul oblic intern
e. teaca dreptilor abdominali
21. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate linie albe
este:

a. hernia ombilicala
b. hernia spiegel
c. hernia subombilicala
d. hernia epigastrica
e. hernia lombara
22. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a
herniei inghinale este:
a. incarcerarea
b. ireductibilitatea
c. atrofia testiculara
d. strangularea
e. pierderea dreptului de domiciliu
23. Zone herniare afectate mult mai rar sunt:
a. regiunea femurala
b. ombilicul
c. gaurile obturatorii
d. inciziile chirurgicale
e. linia alba
24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei
strangulate:
a. vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa
b. apare mai frecvent in cazut herniilor care au orificii mari
c. produc durere intensa
d. nu transmite impulsul atunci cand pacientul tuseste
e. poate fi fatala
25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia
omblicala:
a. apare mai frecvent la barbati
b. apare mai frecvent la femei
c. ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crescuta a
peretelui abdominal
d. interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo
e. strangularea colonului si ometului este destul de
frecventa
26. Herniile inghinale pot fi:
a. dobandite
b. ereditare
c. infectioase
d. congenitale
e. degenerative
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul
herniilor abdominale:
a. la adultul tanar, fara tare organice, este suficienta
purtarea unor brauri pentru rezolvarea herniei
b. este simptomatic
c. herniile abdominale reductibile nu necesita tratament
d. braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru
tratarea herniilor mici
e. atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata
f. in general, toate hernniile trebuie rezolvate chirurgical
2

28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


a. herniile ainghinale pot fi directe sau indirecte
b. la barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la
strangularea concomitenta a cordonului spermatic si a
testicolului
c. herniile femurale sunt mai frecvente la barbati
d. herniile femurale apar in special la multipare varstnice
e. herniile femurale reductibile pot fi confundate cu o
safena varicoasa
29. Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele:
a. apar prin tringhiul lombar superior Grynfeltt
b. sunt rare
c. apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la
nivelul linie albe
d. cu exceptia celor mari, dunt dificil de diagnosticat
e. herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot
evidentia frecvent folosind ecografia si CT
30. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular,
incriminate in otiopatogenia litiazei veziculare sunt:
a. stenozele sclero-inflamatorii (tip cistic)
b. modificarile distrofice crevico-cistice (adenomiomatoza,
colesteroloza)
c. anomalii congenitale ale sifonului (hiperplazia valvelor
Heister)
d. diskinezii cervico-cistice
e. stenozele tumorale
31. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara
evolueaza spre perfirare in peritoneu liber?
a.1%
b.5%
c.10%
d.25%
e.50%
32. Complicatiile litiazei veziculare sunt:
a. infectioase
b. migratorii
c. fistulare si perforative
d. neoplazice
e. hemoragice
33. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice
litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele afectiuni:
a. ulcerul duodenal
b. pancreatita conica
c. peritonita de etiologie apendiculara
d. colica renala dreapta
e. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din
insuficienta cardiaca
34. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare?
a. latenta

b. ulceroasa
c. dureroasa
d. dispeptica
e. neoplazica
35. Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este
contraindicata in:
a. sarcina
b. absenta complicatiilor biliare
c. ulcer gastro-duodenal
d. calculi urici < 3 cm
e. anevrism regional
36. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se
intalnesc la:
a. batrani
b. politraumatizati
c. cardiaci
d. imunodeficitari
e. pacienti diabetici
37. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica?
a. forma hiperplazica
b. forma catarala
c. forma scleroatrofica
d. forma gangrenoasa
e. forma flegmonoasa
38. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut
chirurgical d origine biliara?
a. fistulele bilio-digestive
b. icterul mecanic
c. fistulele bilio-biliare
d. colecistita acuta
e. hidropsul vezicular
39. In evolutia colecistitei acute poate aparea:
a. plastonul vezicular
b. plocolecistul
c. peritonita biliara
d. abcesul subhepatic
e. degenerare maligna
40. Factori de risc implicati in etiologia cancerului
mamar sunt:
a. iradierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani
b. mutatia genetica BRCA 2
c. varsta tanara
d. multiparitatea, si alaptarea
e. antecedentele familiare de cancer mamar
41. Caile principale de drenaj limfatic ale glandei
mamare sunt reprezentate de:
a. calea axilara
b. calea transpectorala
3

c. calea presternala
d. calea retrosternala
e. calea mamara interna

42. Semnele clinice de alarma pentru tumprile maligne


mamare sunt:
a. tumoru de consistenta moale
b. bine delimitate
c. aderente de planurile superficiale si profunde
d. manevra Tillaux pozitiva
e. prezenta semnului cojii de portocala
43.Semnele mamaografice care pledeaza pentru
malignitatea unei tumori mamare sunt:
a. opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa
cu contur sters
b. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate
c. lipsa haloului peritumoral
d. subtierea lizerelului cutanat
e. prezenta macrocalcifierilor
44. Factorii de prognostic implicati in evolutia
pacientelor operate cu cancer mamar sunt:
a. volumul tumorii
b. gradul de diferentiere
c. ditarea ganglionilor axilari
d. prezenta receptorilor hormonali
e. nivelul glicemiei
45. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este:
a. surda, continua
b. brusca, instensa, continua
c. sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii
d. mai putin violenta, cu evolutie progresiva
e. intermitenta
46. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare
in:
a. ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare
b. ocluzia joasa, prin tumori rectosigmoidiene
c. peritonita
d. ocluzia prin tumora ileo-cecala
e. stenoze incomplete ale colonului
47. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului
este reprezentata de:
a. imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai
mare
b. imagini hidroaerice cu diametru lateral mai mare
c. imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta,
organizate in tuburi de orga sau trepte de scara
d. absenta imaginilor hidroaerice
e. imagini hidroaerice cu localizare craniala

48. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:


a. reechilibrarea bolnavului
b. decompresiunea bolnavului
c. rezolvarea cauzei de ocluzie
d. profilaxia recidivelor
e. eliminarea sursei de cantaminare bacteriene
49. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe
baza:
a. presentei durerii si intreruperii tranzitului
b. distensiei abdominale cu varsaturi
c. aparare musculara generalizata cu varsaturi
d. aspectului radiologic de imagini hirdoaerice
e. dureri epigastrice insotite de hematemeza si melena
50. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de:
a. vascularizatia colonului
b. dimensiunea colonului
c. septicitatea colonului
d. apendicectomia in antecedente
e. inervatia colonului
51. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele
abdominale este:
a. ficatul
b. stomacul
c. vezica urinara
d. splina
e. pancreasul
52. Semnele locale abdominale in cazul leziunilor
traumatice de splina sunt:
a. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in
umarul stang (semnul Kehr)
b. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in
flancul stang (semnul kehr)
c. semnul von Wahl
d. semnul Balance
e. semnul Courvoisier-Terrier
53. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul
terapeutic cuprinde:
a. duodeno-pancreatectomia
b. pancreatectomia subtotala
c. colangiografia intraoperatorie
d. pancreatectomia distala
e. evaluarea ampulei
54. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari
sunt cele:
a. care se intind d la fundul de sac Douglas pana la polul
superior renal
b. care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul
inferior renal
c. care sunt localizate numai la nivelul bazinului
4

d. nu exista o asemenea clasificare


e. care cuprind intreg retroperitoneul
55. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati
sunt urmatoarele:
a. bolnavi cu traumatisme craniene inchise
b. bolnavi cu traumatisme craniene deschise
c. bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic
d. bolnavi cu fracturi pelviene si sangerare semnificative
e. bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic
abdominal echivoc
56. Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate
afirmatiile:
a. se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza
b. este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice
superioare sau inferioare
c. apare de obicei dupa impactul tangential al agentului
vulnerant cu peretele abdominal profund
d. la examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt
e. in revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si
pansament compresiv
57. Semne obiective in socul hemoragic generat de
traumatismele abdominale grave:
a. tendinta la colaps
b. contractura musculara
c. varsaturi
d. oligoanurie
e. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila
58. Manevra Pringle in traumatismele hepatice:
a. consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului
hepatic
b. consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe
artera hepatica comuna si vena porta
c. nu trebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de
hipotermie locala si sistemica
d. nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de
normotermie
e. realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile
abundente
59. Leziunea traumatica splenica de tip II include:
a. hematom subcapsular<10cm
b. ruptura splenica cu profunzime 1-3 cm
c. hemtom cu diametru >5cm
d. interesarea vaselor trabeculare
e. ruptura<1 cm profunzime
60. Semnul CULLEN in pancreatita acuta este
reprezentat de:
a. echimoza sub ligamentul inghinal
b. echimoza pe flancuri
c. echimoza periombilicala
d. echimoza scrotala

e. echimoza epigastrica
61. Pancreatita acuta la alcooloci este explicata prin:
a. interventia factorului vascular
b. pasajul calculilor prin tractul biliar
c. spasmul oddian
d. gastroduodenita cronica
e. diskineziile duodenale
62. Durerea de pancreatita acuta:
a. are debut lent, progresiv
b. are debut brusc
c. atinge intensitatea maxima in cateva zile
d. atinge intensitatea maxima in cateva ore
e. persista cel putin 3-4 zile
63. Tratamentul chirurgical in PA:
a. vizeaza eliminarea litiazei biliare (la cele de cauza
litiazica)
b. nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor
infectate
c. isi propune oprirea evolurie bolii prin decapsulare
pancreatica sau foraj pancreatic
d. in cazul pancreatite necrotico-hemoragice de referinta
este necrosectomia, cu menajarea pancreasului sanatos
e. in cazul pancreatitei necrotico-hemoragice d referinta
sunt rezectiile pancreatice reglate
64. In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice
obiectivate CT, care atitudine nu este adecvata:
a. debridare in cazul necrozei infectate
b. observare in cazul necrozei neinfectate
c. laparotomie precoce in afara unor perforatii gastrointestinale precoce
d. interventie pt. oprirea unei hemoragii determinate de un
fuzeu necrozant
e. sfincterotomie endoscopica pt. rezolvarea calculului
inclavat in papila
65. Complicatiile evolutive propriu-zese ale pancreatitei
acute sunt:
a. tumora de cap de pancreas
b. sechestrul pancreatic
c. abcesul pancreatic
d. pancreatita cronica
e. pseudochistul pancreatic
66. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei
MSOF pe parcusul primei saptamani a PA sunt:
a. infectia pancreatica
b. hipoxia
c. abcesul pancreatic
d. organizarea necrozei
e. socul circulator
5

67. Referitor la scorul Baltasar din PA, urmatoarele


afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
a. este o clasificare clinica
b. stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului
peripancreatic cu conservarea conturului glandular
c. stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur
pastrat
d. dadiul D arata prezenta unei colectii pripancreatice
e. cuprinde 4 stadii
68. Scopul terapiei in PA este reprezentat de:
a. stoparea progresiunii locale a bolii
b. antibioticoterapie profilactica
c. profilaxia instalarii insuficientei organelor tinta
d. nutritie parentala agresiva
e. bolnavii cu fome grave pot fi operati in urgenta imediata
69. Diagnosticul biologic din pancreatita acuta arata
cresterea:
a. amilazemiei
b. amilazuriei
c. glicemiei
d. lipazemiei
e. calcemiei
70. Hemoragia colonica poate avea ca surse:
a. angiodisplazia
b. colita ulcerativa
c. diverticuloza
d. neoplazii
e. invaginatia
71. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si
tineri sunt:
a. diverticulul Meckel
b. boli inflamatorii intestinale
c. tumori maligne
d. diverticuloza
e. polipi
72. Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi
determinata de:
a. sindromul Mallory-Weiss
b. varice intestinale
c. tromboza mezenterica
d. invaginatia intestinala
e. infectii enterice
73. Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu
sunt adevarate:
a. accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei
hepatice
b. este creat un canal intraparenchimatos intre vena
hepatica si un ram major al venei porte
c. se foloseste un cateter cu balonas

d. se insera stent din metal expandabil cu diamet. de 10mm


e. este folosit la pacientii cu hemoragie cronica
determinate
de hipertensiunei portala
74. Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stress
sunt adevarate:
a. ulcerul Curling apare la arsi
b. ulcerul Curling apare in traumatismele craniene
c. ulcerul Cushing apare la arsi
d. ulcerul Cushing apare in traumatismele craniene
e. apare dupa interventii chirurgicale
75. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai
frecvent la nivelul urmatoarelor segmente:
a. cec
b. colon drept
c. colon stang
d. flexura splenica
e. colon sigmoid
76. Poate reprezenta cauza de HDS consumul
urmatoarelor substante:
a. salicilati
b. steroizi
c. beta-blocante
d. anticoagulante orale
e. alcool
77. In hemoragiile de la nivelul intestinului subtire
arteriografia:
a. indentifica locul hemoragiei cand rata sangerarii
este ~1 - 2ml/min
b. poate indentifica tumori sangerande, malformatii arteriovenoase sau angiodisplazia
c. evidentiaza hemoragii cu debit de 0,1 0,2 ml/min
d. poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea
e intermitenta
e. nu are nici o valoare
78. Pacient in varsta de 58 de ani, cunoscut potator se
prezinta in serviciul de urgenta cu hematemeza,
TA:90/60 mm hg, AV:100/min. la examenul clinic se
observa: tegumente icterice, abdomen globulos cu desen
vascular accentuat. Cauza cea mai probabila de HDS
este:
a. ulcer duodenal
b. esofagita de reflux
c. varice esofagiene din ciroza hepatica
d. sindrom Mallory-weiss
e. ulcer gastric
79. Ocluzia intestinala datorata diverticulului Meckel se
poate produce prin:
a. invaginagie
b. ghem de ascarizi
6

c. torsiune in jurur axului


d. corp strain diverticular
e. brida diverticulo-ombilicala
80. Simpomatologia digestiva in Boala Crohn cuprinde:
a. ulceratii ale cavitatii bucale
b. diaree cronica
c. steatoree
d. prurit anal
e. dureri colicative

81. Complicatiile posibile ale Bolii Crohn sunt:


a. amiloidoza
b. insuficienta hepato-renala
c. ocluzia intestinala
d. fistulele
e. malignizarea
82. Principiile tratamentului chirurgical in Boala Crohn
sunt:
a. tratamentul chirurgical reprezinta tratamentul de electie
b. tratamentul chirurgical este indicat cat mai tarziu posibil
c. tratamentul chirurgical este rezervat complicatiilor
d. tratamentul chirurgical este indicat in formele acute
e. exereza chirurgicala a leziunilor trebuie sa fie cat mai
extinsa
83. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice
sindromului carcinoid?
a. flush-ul
b. nistagmusul
c. edemul Quincke
d. wheezing-ul
e. caracterul paroxistic al manifestarilor
84. Hemoragia digestiva superioara produsa la nivelul
diverticulului Meckel se produc datorita:
a. stagnarii bolului alimentar la acest nivel
b. hipertoniei parasimpatice transmise pe calea nervilor
vagi
c. heterotopiei mucoase gastrice de la nivelul diverticulului
d. stazei venoase din peretele diverticular
e. cunsumului de antiinflamatorii nesteroidice
85. Tratamentul chirurgical al complicatiilor
diverticulului Meckel presupune una din urmatoarele
proceduri:
a. diverticulectomie
b. excizie cuneiforma
c. enterectomie segmentara
d. vagotomie
e. derivatie interna

86. Principalele afectiuni cu care trebuie facut


diagnosticul diferential al formei cronice de Boana
Crohn sunt:
a. colita ulceroasa
b. dizenteria
c. febra tifoida
d. tuberculoza ileocecala
e. abcesul douglasului
87. Desi inconstant, semnul patognomonic al
investigatiei intestinale la sugar este:
a. varsatura
b. distensia abdominala
c. eruptia cutanata
d. rectoragia
e. diareea
88. Tratamentul chirurgical al invaginatiei intestinale
poate consta din:
a. dezinvaginare prin mulgere
b. piloroplastie
c. enteropexie
d. colostomie
e. rezectie segmentara de intestin
89. Fracturile costale sunt mai frecvente la:
a. copii
b. adulti
c. femei
d. barbati
e. varstnici
90. Gravitatea fracturilor costale este in functie de:
a. topografie
b. sex
c. teren biologic
d. numarul fracturilor
e. mecanismul de producere
91. Caracteristicile fracturilor sternale sunt
urmatoarele:
a. durere la nivel sternal
b. hematom presternal
c. tulburari de ritm cardiac
d. depresiune la palpare
e. crepitatie osoasa cu senzatie de declic la nivel sternal
92. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate
referitor la voletul costal?
a. apare doar in fracturile sternale cu deplasare
b. apare ca urmare a fracturilor costale multiple (cel putin
2 coaste), coastele fiind fracturate in cel putin doua
puncte
c. formeaza un bloc costal ce se mobilizeaza in timpul
miscarilor respiratorii independent de restul cutiei
toracice
7

d. apare doar in fracturile arcurilor costale anterioare


e. nu este insotit de fractura costala
93. Care din sindroamele de mai jos sunt prezente in
hemotoracele posttraumatic?
a. sindromul infectios
b. sindromul dezechilibrelor acido-bazice si hidroelectrolitice
c. sindromul de perete toracic moale
d. sindromul de obstructie a cailor aeriene superioare
e. sindromul de compresiune pleuro-pulmonara
94. In hemotoracele posttraumatic apare:
a. anemie marcata
b. insuficienta circulatorie
c. respiratie paradoxala
d. perturbarea circulatiei venoase de intoarcere mai ales in
hemotoracele mare
e. bradipnee
95. Pneumotoracele total unilateral posttraumatic
determina:
a. deplasare mediastinala cu afectarea plamanului nelezat
b. deplasarea mediastinala cu afectarea circulatiei venoase
de intoarcere
c. cresterea rezistentei vasculare pulmonare cu tulburari de
hemodinamica si insuficienta respiratorie
d. respiratie paradoxala
e. balans mediastal
96. Leziunile traheo-bronsice apar prin urmatoarele
mecanisme:
a. compresiune antero-posterioara violenta a toracelui
b. compresiune latero-laterala violenta a toracelui
c. cresterea brusca a presiunii intratraheale la traumatismele
toracice surprinse cu glota inchisa
d. efectul de forfecare produs de miscarea brusca a traheei
in raport cu un punct fix
e. lovitura directa cu gatul in hiperextensie
97. Tratamentul conservator al leziunilor traheobronsice se practica doar in:
a. caz de enfizem subcutanat
b. cand leziunile sunt limitate la traheea cervicala
c. cand leziunile sunt insotite cu revarsat hematic pleural
d. leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale
posterioare
e. leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronsiei
principale, dupa pleurostomie
98. In traumatismele toracice ruptura pulmonara este
rezultatul:
a. fracturilor costale
b. contuziilor posterioare
c. plagilor nepenetrante
d. hipertensiunea bronho-pulmonara la expir in conditii de

compresiune sau decelerare la subiectii surprinsi cu


glota
inchisa
e. acumulari de sange in cavitatea pleurala
99. Care din urmatoarele complicatii sunt caracteristice
vomicii hidatice?
a. hipertensiunea pulmonara
b. inundatia traheo-bronsica cu sindrom Mendelson
c. soc anafilactic
d. hemoptizia pre sau post vomica
e. supuratia lojei chistice
100. Care din urmatoarele semne si simptome fac parte
din triada caracteristica simptomatologiei
carcionoidului bronsic?
a. tusea
b. vomica
c. hemoptizia
d. dispneaa
e. infectii intercurente
101. Semnele radiologice caracteristice pentru
hamartomul pulmonar sunt:
a. masa tumorala bine conturata
b. localizare centrala
c. localizare periferica
d. localizare frecventa in campul pulmonar inferior
e. margini boselate sau lobulate
102. Leiomiomul pulmonar apare mai frecvent:
a. la tineri
b. la sexul feminin
c. la varstnici
d. la sexul masculin
e. nu are importanta sexul sau varsta
103. Care din factorii de mediu de mai jos sunt
incriminati in etiologia cancerului bronhopulmonar?
a. alcoolul
b. fumatul
c. consumul de antiinflamatorii nesteroidiene
d. expunerea profesionala la hidrocarburi, azbest si radiatii
ionizate
e. poluarea atmosferica
104. Care din urmatoarele aspecte anatomo-patologice
sunt caracteristice pentru carcinomul bronhopulmonar
cu celule mici?
a. prinde rapid hilul si ganglionii mediastinali
b. apare pe cicatrici pulmonare si fibroze intestitiale
c. crestere lenta cu metastazare tarzie
d. cea mai agresiva forma de cancer pulmonar
e. are tendita la cheratinizare cu formare de perle epiteliale
8

105. Care sunt dsediile cele mai frecvente de metastazare


a cancerului bronhopulmonar?
a. pancreas
b. creierul
c. ficatul
d. sistemul osos
e. suprarenalele

112. Care sunt formele anatomo-patologice clasice


descrise pentru carcinomul hepatocelular?
a. forma infiltrativa
b. forma expansiva
c. forma nodulara
d. forma masiva
e. forma difuza

106. Care sunt semnele caracteristice ale triadei Gaillard


ce apare in pneumotoracele spontan?
a. timpanism
b. absenta murmurului vezicular
c. absenta vibratiilor vocale
d. matitate
e. raluri sibilante

113. Care din elementele biologice de mai jos sunt


adevarate pentru carcinomul hepatocelular?
a. leucocitoza
b. anemie
c. VSH crescut
d. alfa fetoproteina si des-gama-carboxiprotrombina
crescute
e. fosfataza alcalina crescuta

107. Care din semnele de mai jos sunt semne de


certitudine pentru abcesul pulmonar?
a. leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta
b. sputa fetida
c. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ din
aspiratul figrinoscopic protejat
d. raspuns prompt la penicilinoterapie
e. prezenta unor surse endugene de bacterii anaerobe
108. Bronsiectaziile pot fi:
a. dobandite
b. ereditare
c. congenitale
d. asociate unor dezordini imunologice
e. idiopatice
109. Carciomul hepatocelular poate debuta inaintea
aparitiei leziunilor de ciroza hepatica doar in:
a. infectia cu virus B
b. infectia cu virus C
c. hemocromatoza
d. alcoolism
e. nu apare numai pe leziuni de ciroza
110. Cancerul hepatocelular este o tumora:
a. dura
b. moale
c. de culoare maroniu deschis
d. de culoare violacee
e. de culoare rosie
111. Care din urmatoarele semne apar frecvent in
colangiocarcinom?
a. diaree
b. hepatomegalie
c. varsaturi
d. durere abdominala
e. icter

114. Propagarea neoplazica a cancerului esofagian se


realizeaza pe urmatoarele cai:
a. invazia transmurala
b. extensia extramurala
c. extensia la organele vecine
d. invazia limfatica locoregionala
e. invazia sistemica
115. Clasificarea standard a gradelor disfagiei este
urmatoarea:
a. deglutitie inversata
b. dificultati ocazionale de deglutitie
c. deglutitie doar pentru alimente semisolide sau pasate
d. deglutitie numai pentru saliva
e. deglutitie absenta pentru saliva
116. Dezideratele tratamentului chirurgical in cancerul
esofagian sunt:
a. suprimarea tesutului neoplazic
b. restabilirea posibilitaii de alimentatie
c. atenuarea disfagiei
d. prevenirea recidivelor
e. mentinerea functiei tractului alimentar
117. Pentru cancerul esofagian mediastinal superior,
interventiile chirurgicale indicate sunt:
a. esofagectomia prin triplu abord
b. esofagectomia prin sternotomie mediana
c. bypass-ul cu stomac sau colon
d. esofagectomia transhiatala
e. eso-gastrectomia
118. Care dintre afectiunile urmatoare nu constituie
contraindicatie pentru rezectia simpla paliativa in
cancerul esofagian:
a. metastaze hepatice izolate, rezecabile
b. disfagie severa
c. pleurezie maligna
d. invazie mediastinala
9

e. insamantare sistemica
119. Prevalenta acalaziei cardiei este de:
a. 2 la 100000 locuitori
b. 4 la 100000 locuitori
c. 6 la 100000 locuitori
d. 8 la 100000 locuitori
e. 10 la 100000 locuitori
120. Debutul simptomatologiei acalaziei cardiei se face
prin:
a. disfonie
b. disfagie
c. ataraxie
d. regurgitatii
e. pierdere ponderala
121. Semnul radiologic caracteristic in acalazia cardiei
este:
a. imaginea hidro-aerica
b. devierea mediastinului
c. absenta pungii cu aer a stomacului
d. aerocolia de transvers
e. gastroptoza
122. Pseudoacalazia se caracterizeaza prin:
a. disfagie progresiva
b. durere toracica
c. regurgitatii
d. sialoree
e. pierdere ponderala
123. Tripla operatoe Gavriliu in tratamentul acalaziei
cardiei consta in:
a. cardiomiotomie extramucoasa Heller
b. vagotomie tronculara
c. fundoplicatie Dor
d. miomectomie ventrala extramucoasa a pilorului
e. piloroplastie
124. Boala hemoroidala este:
a. boala mecanica
b. boala vasculara
c. boala musculara
d. boala alimentara
e. boala sociala
125. Clasificarea stadiala a hemoroizilor nu cuprinde:
a. stadiul 0
b. stadiul I
c. stadiul II
d. stadiul III
e. stadiul IV

126. Tipurile de tratament ambulator al manifestarrilor


inflamatorii si dureroase ale hemoroizilor sunt:
a. trombectomia
b. infiltratia intraedematoasa
c. injectia intrafemurala
d. infiltratia intrasficteriana
e. fotocoagularea laser
127. Secventa patognomonica in fisura anala este:
a. scaun sangerare durere
b. scaun interval liber durere
c. durere recoragie diaree
d. durere eliminare de scaun patologic disparitia durerii
e. scaun durere sangerare
128. Diagnosticul diferential al fisurii anale se face cu:
a. cancerul anal
b. abcesele perianale
c. sancrul sifilitic
d. ulceratia nala a bolii Crohn
e. ragadele sau fisurile lineare
129. Tratamentul medical specfic al fisurii anale consta
in:
a. antialgice
b. tonice vasculare
c. miorelaxante
d. vitamine complex B
e. nu exista tratament medical specific
130. Conform teoriei glandular canaliculare, supuratia
perianala evolueaza in urmatoarele stadii:
a. staza venoasa ce favorizeaza infectia
b. abces initial centrat pe o glanda infectata
c. confluarea abceselor
d. extensia in spatiile intersfincteriene inalte sau joase
e. deschiderea la piele sau in rect
131. Diagnosticul abceselor perianale este sugerat de:
a. un sindrom dureros anal
b. stare febrila sau subfebrila
c. tumefactie vizibila si palpabila cu caractere inflamatorii
d. tuseu rectal dureros
e. rectoragie
132. Care dintre urmatoarele tipuri de fistule perianale
nu face parte din clasificarea Parks:
a. fistule intersfincteriene
b. fistule extrasfincteriene
c. fistule complexe
d. fistule transsfincteriene
e. fistule combinate
133. Principii generale de tratament chirurgical in
abcesele anale:
a. interventia precoce fara a astepta colectarea
10

b. injectarea de albastru de metil pe traiectul fistulos


c. deschiderea larga si corecta a abcesului
d. descoperirea orificiului primar, a criptei incriminate si
distrugerea ei
e. sutura mucoasei anale pentru a preveni recidiva
134. Tabloul clinic al tiroidei acute cuprinde:
a. febra, frisoane
b. durere in regiunea cervicala anterioara
c. tahicardie
d. disfagie, disfonie
e. dispnee
135. Examenul biologic in tiroidita acuta evidentiaza:
a. leucocitoza
b. VSH crescut
c. PBI moderat crescut
d. RIC foarte scazut
e. RIC foarte crescut
136. Diagnosticul diferential al tiroiditelor acute se face
cu:
a. parotiditele acute
b. congestia tiroidiana intrapartum
c. gusa cu hemoragie interstitiala
d. cancerul tiroidian
e. flegmoanele gatului
137. Tratamentul tiroiditei acute consta in:
a. repaus
b. comprese alcolizate
c. antiinflamatorii
d. antibioterapie
e. T4 sau extracte tiroidiene
138. Factorii care pot duce la perturbarea sintezei
hormonilor tiroidieni:
a. excesul iodului din apa, sol, alimente
b. alimente gusogene
c. medicamente
d. surmenaj
e. defecte enzimatice transmise autozomal recesiv
139. In functie de volum gusa se clasifica in:
a. gusa mica
b. gusa medie
c. gusa mare
d. gusa voluminoasa
e. gusa ponjanta
140. Fenomenele de cpresie in gusa apar pe:
a. venele jugulare (cianoza fetei, epistaxis, cefalee,
turgescenta jugularelor)
b. arterele carotide (tulburari ischemice cerebrale)
c. nervul recurent (pareza recurentiala, disfagie, voce
bitonala)

d. simpaticul cervical (sdr. Claude Bernard Horner


midriaza, exoftalmie, ptoza palpebrala)
e. trahee (tiraj, cornaj)
141. Explorarile morfologice in gusa constau in:
a. radiografie cervicala si toracica
b. trazit baritat esofagian
c. scintigrafia tiroidiana
d. RIC
e. punctia, biopsia, aspiratia
142. Diagnosticul diferential al gusei se face cu:
a. tiroida
b. cancerul tiroidian
c. parotidita abcedata
d. chisturi branhiale
e. adenopatii cervicale laterale
143. Diagnosticul de stadilitate al gusei cuprinde:
a. stadiul asimptomatic
b. stadiul oligosimptomatic
c. stadiul endocrinopatic
d. stadiul visceropat
e. stadiul neuropat
144. Explorarile paraclinice utile in diagnosticul unui
nodul tiroidian solidar sunt:
a. formula leucocitara
b. scintigrafia tiroidiana
c. ecografia tiroidiana
d. efecte de frenaj tirotrop
e. citodiagnosticul
145. Coplicatiile gusei sunt:
a. complicatiile mecanice date de compresie
b. fistula
c. hemoragia interstitiala
d. strumita
e. hipertiroidizare
146. Manifestarile generale in hipertiroidie sunt:
a. pierderea ponderala
b. piele calda, moale
c. temperatura centrala moderat scazuta
d. termofobia
e. sudoratia
147. Criteriul paraclinic de certitudine in boala Graves
este:
a. T3, T4 crescute
b. TSH seric scazut
c. RIC crescut
d. prezenta atc antireceptori TSH
e. punctia biopsie
11

148. Tabloul clinic al tireotoxicozei:


a. scadere ponderala
b. oboseala, nervozitate
c. somnolenta
d. termofobia
e. tremuraturile
149. Momentul operator oprim in hipertiroidie este dat
de:
a. stabilizarea pulsului in jur de 100/min
b. somnul este odihnitor si ling
c. subiectiv nu mai acuza fotofobie
d. obiectiv-stabil sau usoara crestere ponderala
e. normalizarea metabolismului
150. Cauzele si elementele de risc in cancerul tiroidian
sunt:
a. radiatiile ionizate (terapeutice)
b. factori genetici
c. tulburari metabolice congenitale
d. carenta de iod
e. iradiere accidentala
151. Tratamentul cancerului tiroidian cuprinde:
a. chirurgia
b. hormonoterapia
c. tratamentul cu Iod
d. iradierea externa
e. chimioterapia
152. Vena Giacomini face legatura intre:
a. vena safena magna si vena safena parva
b. vena safena magna si vena femurala
c. vena safena parva si vena poplitee
d. vena safena magna si venele perforante ale coapsei
e. vena safena parva si venele comunicante ale gambei
153. Semnul Trendelenburg I semnifica:
a. insuficienta venelor perforante
b. insuficienta venelor comunicante
c. insuficienta ostila a venesei safene interne
d. insuficienta sistemului venos profund
e. insuficienta ventriculara stanga
154. Explorarile paraclinice neinvazive in diagnosticul
varicelor sunt:
a. untrasonografia Doppler
b. dopplerduplex
c. ecodoppler
d. flebografia
e. testul Linton
155. Tipurile de varice sunt:
a. teleangiectaziile
b. venele lenticulare
c. varice ale colateralelor venelor safene

d. varice tronculare
e. varice in teritoriul unor vene perforante insuficiente
156. Factorii etiopatogenetici generali interni
incriminati in aparitia varicelor hidrostatice sunt:
a. avitaminozele
b. infectiile
c. obezitatea
d. sarcina
e. factorul endocrin
157. Etipoatogenia varicelor secundare este:
a. ereditara
b. posttrombotica
c. compresiune pe trunchiuri principale venoase
d. traumatisme externe ale venelor
e. fistule arteriovenoase
158. Sindromul Parks-Weber se datoreaza:
a. compresiei pe trunchiurile venoase principale
b. trombozei venoase profunde
c. fistulei arteriovenoase congenitale
d. tromboflebitei superficiale
e. varicoflebitei migratorii
159. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza
prin:
a. varice
b. alungire hipertrofica a membrului
c. limfebem
d. ahgiom plan tuberos
e. prezenta fistulelor arteriovenoase
160. Factorii care ingreuneaza circulatie venoasa sunt:
a. forta gravitationala
b. vascozitatea sangelui
c. presa abdominala
d. tonusul peretelui venos
e. pulsatia arterelor paravenoase
161. Venele perforante Cockett fac legatura intre:
a. vena safena interna si vena tibiala posterioara
b. arcul venos posterior al gambei si venele tibiale
posterioare
c. vena safena externa si vena poplitee
d. vena safena interna si vena femurala
e. vena peroneala si venele dorsale ale piciorului
162. Terapia anticoagulanta cu heparina urmareste:
a. prevenirea extensiei trombozei
b. lizarea cheagurilor recente
c. limitarea formarii coagulilor intracardiaci
d. inhibarea sinteze protombinei
e. inhibarea factorilor de coagulare VII, IX si X
12

163. Cea mai frecventa forma de embolie arteriala este:


a. trombembolia
b. embolia grasoasa
c. embolia gazoasa
d. embolia tumorala
e. corpi straini
164. Din punct de vedere etiologic arteriopatiile cronice
obliterante se clasifica in:
a. arteriopatii traumatice
b. arteriopatii infectioase
c. arteriopatii metabolica
d. trombangeita oblitareanta
e. arteriopatii viscerante
165. Tratamentul chirurgical al ischemiei periferice
trebuie efectuat in:
a. primele 10 ore de la debut
b. primele 24 ore de la debut
c. primele 6 ore de la debut
d. primele 12 ore de la debut
e. primele 72 ore de la debut
166. Teoriile care explica modalitatea de aparitie a placii
de aterom sunt:
a. teoria musculo-secretorie
b. teoria trombogenetica
c. teoria mecanica
d. teoria chimica
e. teoria plurifactoriala
167. Factorii de risc in etiologia arteriopatiilor cronice
obstructive sunt:
a. hipercolesterolemia
b. hipertrigliceridemia
c. diabetul
d. hipertensiunea arteriala
e. miopia
168. Terapia postoperatorie cu trombostop din ischemia
acuta periferica se face timp de:
a. 6- 12 de ore
d. 24 - 48 de ore
c. 4 6 luni
d. 4 6 saptamani
e. 12 luni
169. Indicatiile splenectomiei diagnostice sunt:
a. tumori splenice de etiologie neprecizata
b. limfoamele Hodgkin (stadiul I A, II B)
c. limfoame non- Hodgkin
d. tumori splenice metastatice
e. tuberculoza splenica
170. Chistul hidatic hepatic se datoreaza infetarii cu:
a. giardia lamblia

b. echinococcus granulosus
c. E. Colli
d. echinococcus multilocularis
e. psudomonas aeruginosa
171. Anatomic embrionul hexacant este format din :
a. cuticula
b. scolex
c. memebrana proligera
d. gat
e. strobila
172. Explorarile serologice si biologice sugestive pentru
chistul hidatic hepatic sunt:
a. eozinofilia
b. limforagia
c. testul intradermic Cassoni pozitiv
d. testul ELISA
e. hemoglobinuria
173. Simptomatologia rupturii chistului hidatic in caile
biliare cuprinde:
a. icterul mecanic
b. angiocolita acuta
c. contractura abdominala
d. diaree
e. hemobilie
174. Dintre procedeele chirurgicale care extirpa total
sau partial adventicea fac parte:
a. chistotomia cu drenajul extern al cavitatii restante
b. chistectomia totala
c. chistectomia partiala Lagrot
d. anastomozele chisto-digestive
e. tratamentul percutan
175. Semnele clinice caracteristice peritonitelor acute
sunt:
a. apararea musculara
b. contractura musculara
c. hiperestezia cutanata
d. semnul Blumberg
e. hematemeza
176. Semnele paraclinice caracteristice peritonitelor
acute sunt:
a. pneumoperitoneul la radiografia abdominala pe gol
b. prezenta de lichid liber pertoneal evidentiata ecografic
c. anemia severa
d. trombocitoza
e. leucocitoza
177. Gemenii implicati in peritonitele apendiculare
sunt:
a. E. Colli
b. bacterii gram negative
13

c. anaerobi
d. candida
e. staphiloccoci
178. Obiectivele tratamentului chirurgical in peritonitele
acute cuprind:
a. antibioterapie cu spectru lung
b. eliminarea sursei de contamiare
c. lavajul peritoneal
d. drenajul peritoneal
e. antibioterapie in functie de antibiograma
179. Dintre peritonitele primare fac parte:
a. ulcerul duodenal parforat
b. apendicita acuta perforata
c. coleperitoneul
d. peritonita bacteriana spontana la copii cu sindrom
nefrotic
e. peritonita bacteriana spontana la cirotic
180. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului de
pancreas sunt:
a. menarha precoce
b. multiparitatea
c. fumatul
d. regimul alimentar bogat in lipide
e. litiza biliara
181. Urmatoarele afirmatii privind cancerul de pancreas
sunt adevarate:
a. icterul apare precoce in formele cefalice
b. semnul Couvoisier Terrier apare in formele caudale
c. pruritul se asociaza icterului obstructiv
d. tumora palpabila apare in stadiile precoce ale bolii
e. diareea grasoasa (steatoreea) apare datorita insuficienteai
pancreatice
182. Triada simptomatica caracteristica pentru cancerul
de cap de pancreas cuprinde:
a. durere
b. febra
c. frison
d. icter
e. scadere severa in greutate
183. Interventiile paleative pentru retentia biliara in
cancerul de cap de pancreas pot fi:
a. colecistostomia
b. duodenopancreatectomia cefalica
c. spleno-pancreatectomia
d. coledoco-duodenoanastomoza
e. endoprotezarea endoscoipica
184. Operatiile radicale pentru cancerul
cefalopancreatic sunt:
a. coledoco-jejunostomia pe ansa Y Roux

b. duodenopancreatectomia cefalica
c. duodenopancreatectomia cefalic cu prezervarea pilorului
d. wirsungo-jejunoanastomoza
e. alcolizarea plexului celiac
185. Factorii genetici implicati in etiologia cancerului
mamar sunt:
a. mutatia genetica p 11
b. mutatia genetica BRCA 1
c. mutatia genetica BRCA 2
d. mutatia genetica c-HER( neu )
e. mutatia genetica D 21
186. Manevra de determinare a mobilitatii tumorilor
mamare fata de muschul pectoral poarta numele de:
a. manevra Tillaux
b. manevra Velpau
c. semnul pectoralului
d. manevra Mondor
e. manevra Mandel
187. Boala Paget a sanului este caracterizata de:
a. ulceratie mamelonara
b. adenopatie axilara ca prim semn al bolii
c. tumora exulcerata
d. retractia mamelonului
e. exematizarea mamelonului
188. Ocluziile intestinale prin obstructie pot apare prin:
a. corpi straini intralumenali
b. compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal
c. leziuni parietale intestinale congenitale
d. invazia limfatica locoregionala
e. invazia sistemica
189. Paralizia musculaturii intestinale realizeaza:
a. peritonita
b. aparare musculara
c. ileus paralitic
d. parforatie intestinala
e. durere
190. Secretia zilnica a tubului digestiv normal este de:
a. 3 5 litri
b. 5 7 litri
c. 7 9 litri
d. 9 11 litri
e. sub 1 litru
191. In clinica ocluziilor intestinale nu apare:
a. durerea
b. varsatura
c. febra
d. intreruperea tranzitului
e. distensia abdominal
14

192. Aspectul radiologic de ocluzie este dat de:


a. imaginile hidro-aerice
b. aerocolie
c. pneumoperitoneu
d. disparitia bulei de gas gastrice
e. nu exista imagine eadiologica caracteristica
193. Obiectivele tratamentului ocluziilor intestinale
sunt:
a. reechilibrarea bolnavului
b. administrarea de sange
c. decompresiunea
d. rezolvarea cauzei de ocluzie
e. profilaxia recidivelor
194. Principalele elemente de diagnostic in ischemia
acuta mezenterica sunt:
a. tahicardia paroxistica
b. durerea adbominala severa neinfluentata de analgetice
c. hipotensiunea arteriala
d. enteroragia
e. distensia abdominala

15