DIGESTIA GASTRICĂ

Digestia gastrica reprezinta ansamblul transformarilor mecanice si chimice prin care bolul
alimentar la nivelul stomacului devine chim gastric. La realizarea acestui process conlucreaza
cele doua functii ale stomacului: secretorie si motorie.

Functia secretorie consta in elaborarea sucului gastric, care contine 99% apa si 1%
reziduu uscat: substante anorganice si organice (enzime si mucina). Mucina protejeaza mucoasa
gastrica de actiunea pepsinei si a acidului.

Secretia gastrica este reglata prin mecanisme nervoase si umorale, este conditionata de
cantitatea si calitatea alimentelor ingerate. Aceasta reglare se realizeaza in trei etape:

 faza cefalica: mecanismele neconditionate sunt declansate la contactul alimentelor cu

receptorii gustativi din cavitatea bucala. Impulsurile ajung la centrii gastrosecretori
bulbari si la nucleul dorsal al vagului, de unde pe cale eferenta vagala, pornesc comenzi
spre glandele gastrice, declansand secretia de suc gastric. Mecanismele conditionate se
declanseaza la simpla vedere, gust, miros sau chiar la gandul consumului unui aliment
dorit.
 faza gastrica: mecanismul nervos, este declansat de distensia stomacului produsa prin
ingestia alimentelor. Efectul consta in stimularea secretiei de suc gastric. Mecanismul
umoral este principalul mecanism de reglare; la contactul alimentelor cu mucoasa gastrica
se elibereaza gastrina, un hormon care transportat de sange pana la nivelul glandelor
gastrice, stimuleaza secretie de suc gastric.
 faza intestinala: mecanismul nervos este declansat de prezenta chimului gastric in stomac
si stimuleaza secretie de suc gastric. Mecanismul umoral este principalul mecanism de
reglare. La contactul chimului gastric cu mucoasa duodenala se elibereaza enterogastron
si gastrina, hormoni care inhiba secretia de suc gastric si motilitatea stomacului.
Alimentele stagneaza in stomac si apare indigestia.
 Functia motorie este asigurata de musculatura neteda a stomacului care executa doua tipuri de
miscari peristaltice si tonice; rezultatul acestor miscari este reprezentat de amestecul alimentelor
cu sucul gastric si de evacuarea gastrica a acidului clorhidric.

Digestia la om

Procesul de digestie începe în gură, se continuă, apoi, în stomac (gaster), intestinul subțire, cu
segmentele: duodenum, jejunum și ileum (absorbția hranei producându-se numai la nivelul
intestinului subțire).

Durata digestiei la om poate dura, după natura hranei, între 33 și 42 de ore. Resturile ajunse în
rectum, pot rămâne până la 5 zile, unde, de fapt, nu mai are loc nici un proces de digestie.
PROCESE MECANICE – MOTILITATEA GASTRICĂ care cuprinde:

 relaxare receptivă pentru a stoca alimentele

 amestecarea alimentelor cu secretiile gastrice
 contracții peristaltice :
 sunt initiate la limita dintre fundul si corpul gastric
 se deplaseaza caudal – inferior
 propulseaza alimentele catre pilor
 forta lor este controlata de acetilcolina si gastrina
 miscari de retropulsie – miscari de du-te-vino determinate de propulsia puternica a
continutului gastric catre sfincterul piloric inchis
 evacuarea continutul gastric in duoden

PROCESE FIZICE – umectarea cu suc gastric

PROCESE CHIMICE – acțiunea enzimelor lipolitice si proteolitice din sucul gastric asupra
alimentelor

ABSORBȚIA GASTRICĂ- la nivelul stomacului se absorb:

– apa

– etanol

– substanțe foarte solubile în lipide

– sodiu, potasiu, glucoză și aminoacizi în cantități extrem de mici

Fiziologia digestiei gastrice

In stomac alimentele stationeaza 3-4 ore si sunt amestecate cu sucul gastric.

Sucul gastric este secretat de glandele din peretele mucoasei gastrice (1,5-2 L) si contine apa,
mucus, acid clorhidric si enzime
Acidul clorhidric are 2 functii:
 distruge microorganismele care ajung in stomac
 activeaza pepsina gastrica (enzima care incepe descompunerea proteinelor inca din
stomac)
Enzimele sucul gastric sunt : PEPSINA (incepe descompunerea chimica a proteinelor), LIPAZA (
incepe descompunerea chimica a lipidelor) , GELATINAZA ( incepe descompunerea chimica a
gelatinei).
La sugari exista o enzima speciala numita LABFERMENT care precipita cozeina din lapte pentru
a o transforma intr-un produs usor de digerat in duoden.

Fiziologia digestiei duodenale

In duoden ajung resturile ramase nedescompuse impreuna cu suc gastric. Acest amestec formeaza
chimul gastric. Continuarea digestiei se realizeaza si se finalizeaza sub actiunea celor 3 sucuri
eliminate in duoden : BILA, PANCREATIC, INTESTINAL.

Sucul intestinal este eliminat de celulele din mucoasa duodenului si are aproximativ aceiasi
compozitie chimica ca si a sucului pancreatic.
 BIBLIOGRAFIE

Urmărește filmulețul - Călătoria incredibilă a mâncării

https://view.livresq.com/view/6005ec349eb0b3000788f687/

http://smartumf.ro/wp/2019/09/22/digestia-gastrica/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Digestie

http://irinatudorache1985.blogspot.com/2015/03/nursing-in-gastroenterologie-1-
02032015.html