Insulina si Glucagonul

Au efectuat:
Bacanu Alina Nicoleta
Artiomov Daniela
Cuprins:

 Introducere
 Descriere
 Mecanism de actiune
 Efecte metabolice
 Discutii
 Bibliografie
I. Funcţia endocrină a pancreasului

Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidicăla

nivelul insulelor Langerhans:
 Celule α⇒glucagon
 Celule β⇒insulină
 Celule Δ⇒polipeptide pancreatice (somatostatina)
Insulina
(date generale)
 este secretata de celulele beta din pancreasul endocrin ca raspuns la hiperglicemie
 determina patrunderea glucozei in celule (musculara, adipocite)
 determina sinteza glicogenului in ficat si muschi
 activeaza glicoliza si sinteza acizilor grasi in ficat
 determina captarea acizilor grasi si sinteza de trigliceride in tesutul adipos
 determina captarea aminoacizilor si sinteza proteinelor in ficat si tesutul muscular
Cum se formeaza Insulina?

 Insulina este un hormon de natură proteică formată din 2 lanţuri polipeptidice: lanţul α cu
21 aminoacizi şi lanţul β cu 30 aminoacizi
 Sintetizată în RER al celulelor B,
 se sintetizează în ribozomi preproinsulina
 În aparatul Golgi se formează proinsulina
 Proinsulina se transformă în insulină sub influenţa kalikreinei
 Insulina este stocată în granule de secretie ca hexamer, în plasmă circulă ca monomer, T ½
este de 5-8 minute
 Insulina este învelită în membrană, în aparatul Golgi şi stocată în granule
 Eliberarea Insulinei
 Prin exocitoză în prezența Ca++
 Proinsulina are 10% din activitatea insulinei
 Pancreasul uman are 200 U insulină
 Secreția zilnică este de 40-60 U
 În caz de înfometare secreția scade la 10U/24 ore  
 Dinamica secreţiei de insulină în condiţii normale prezintă o curbă cu 2 vârfuri :
 unul rapid, de scurtă durată(insulină activă stocată)
 lent ce reprezintă secreţia de insulină nou sintetizată1 U insulină este de aproximativ 40ɥg
hormon
 Transportul se face sub 2 forme: de insulină liberă şi insulină “legată” de o proteină
 Insulina din sânge trece rapid de ficat, rinichi, muşchi scheletici
 În ficat există insulinaza
 creierul, eritrocitele nu fixează insulina
Secretia insulinei e influentata de:
 glicemie - sistem feed-back
 aa - arginină, leucină, fenilalanină
 agenţii beta-adrenergici - stimulează secreţia de insulină
 glucagonul, STH
 enterohormonii: enteroglucagon, secretină, pancreozimină, gastrină
 scăderea Zn din celulele pancreatice 
 Sistemul parasimpatic prin acţiune colinergică stimulează secreţia iar sistemul simpatic
o inhibă
 
Mecanismul de actiune al insulinei:
Receptorii pentru Insulina
 RI(receptorul de insulină) este o glicoproteină formată din două subunităţi alfa şi două beta legate
prin punţi disulfidice  
 Scăderea concentraţiei în receptori este urmată de scăderea sensibilităţii tisulare faţă de hormoni
 Hormono-insensibilitate apare în: obezitate cu hiperinsulinism, îmbătrânire, stări severe de acidoză
 Există două tipuri de cooperare între insulină şi receptor:
 cooperarea negativă
 down regulation 
 Cooperarea negativă este un feed-back negativ în care afinitatea pentru insulină a receptorilor
neocupaţi scad pe măsură ce un număr tot mai mare au fost deja ocupaţi. Dimineaţa şi seara
receptorii prezintă valori maxime, iar la ora 14 valori minime. In absenţa alimentaţiei scad
dimineaţa şi se normalizează până la prânz
 Down –regulation constă în reglarea numărului de receptori în funcţie de nivelurile insulinei
circulante
 Astfel în stări hipoinsulinemice numărul receptorilor creşte, iar în stări hiperinsulinemice numărul
receptorilor scade (în obezitatea de aport
 La creşterea glicemiei, în primele 3-5 min se eliberează insulina, nivelul plasmatic creşte
de 10x, insulina depozitată, apoi scade
 După 15 min secreţia creşte din nou, atinge un platou în 2-3 ore, este cea preformată şi cea
nou sintetizată
 Răspunsul secretor este mai important la administrarea orală a glucozei, stimulare nervos
vegetativă şi eliberarea unor hormoni gastro-intestinali care stimulează secreţia de Insulină
 Glucoza intră în celula B prin Rp GLUT 2 (insulino-indep), cu efect nuclear, stimularea
transcripţiei mARN
 Efecte metabolice citoplasmatice, creşte raportul ATP/ADP, se închide canalul membranar
al K  
 Canalul de K ATP dependent se închide, celula B se depolarizează

 Unii aa (arg, fenala, liz) stimulează secreţia de Insulină prin hiperglicemia pe care o
determină
 Hormonii gastro-intestinali CCK, GIP, gastrina, secretina, stimulează secreţia de Insulină
 Glucagonul stimulează secreţia, Somatostatinul o inhibă
 STH-ul, glucocorticoizii, progesteronul, estrogenii cresc secreţia
Efectele Insulinei
Ţesutul muscular
• creşte aportul de glucoză
• creşte sinteza de glicogen
• creşte încorporarea de aa
• creşte sinteza proteică din ribozomi
• creşte încorporarea K
• scade gluconeogeneza din aa
• scade catabolismul proteic
Ficat
• creşte sinteza proteică
• creşte sinteza lipidelor
• scade AMP ciclic (stimulează lipoliza cu eliberare de A.G)
• scade cetogeneza
• scade glucogeneza şi gluconeogeneza crescând sinteza glicogenului
• creşte sinteza enzimelor cu rol în utilizarea H.C.
Ţesutul adipos
• creşte aportul de glucoză
• creşte sinteza de A.G
• creşte sinteza de glicerol-fosfaţi
• creşte depozitarea T.G
• creşte încorporarea K
• activează lipoproteinkinaza
Pe metabolismul glucidic insulina are efect hipoglicemiant prin:
• stimularea glicolizei (aerobă, anaerobă)
• glicogenogenezei
• inhibarea glicogenolizei
• stimularea gluconeogenezei din lipide şi proteine cu eliberare de AG, aa., urmate de
scăderea în greutate prin pierderea de grăsimi şi mase musculare
 
Pe metabolismul proteic insulina:
• creşte anabolismul proteic
• scade ureogeneza hepatică, scopul este acela de a se evita risipa de aa. şi conservarea
masei musculare
 
Pe metabolismul lipidic insulina:
• stimulează lipogeneza pornind de la glucoză şi acetat prin activarea lipoproteinlipazei
• inhibă lipoliza fiind singurul hormon antilipolitic
• scade eliberarea de glicocol şi acizi graşi din ţesutul adipos
• lipsa de insulină determină o mare mobilizare de grăsimi din depozite, favorizând
încărcarea grasă a ficatului şi ateroscleroza
• cetogeneza este stimulată când betaoxidarea acizilor graşi are loc printr-un aport energetic
scăzut (lipsă de insulină)
 
Glucagon
 Glucagonul, un hormon peptidic alcătuit din 29 aminoacizi, este produs de către celulele
insulare pancreatice de tip alfa şi de către hipotalamus.
Descriere
 Glucagonul este sintetizat de celulele alfa din pancreas:
 intensifică glicogenoliza hepatică şi neoglucogeneza
 creşte lipoliza; creşte acizii graşi plasmatici
 acţionează numai la nivel hepatic
 secreţia este stimulată de hipoglicemie, stări de post, aa. ca arginina şi lizina
 Activată maximal eliberează 1g glucoză pe minut
 În inaniţie, efort, raportul insulină-glucoză este subunitar

 Gluconeogeneza se realizează prin activarea enzimelor implicate în transformarea piruvatului

în fosfoenolpiruvat şi prin glucagonul care creşte extragerea aa din plasmă
 Aşa se explică efectul rapid al glucagonului în refacerea glicemiei
Rol  Metabolismul glucidic
LA NIVEL HEPATIC: este favorizată glicogenoliza şi gluconeogeneza
 Glicogenoliza se realizează: glucagonul activează AC din membrana hepatocitelor, creşte cAMP, se activează PK
regulator protein, se activează PK, activează fosforilaza b kinaza, care transformă fosforilaza b în a, cu degradarae
glicogenului în gl 1 P, este defosforilat şi glucoza este eliberată din celulele hepatice
 
 Metabolismul lipidic 
 Glucagonul este un hormon lipolitic
 Este activată lipaza glucagon sensibilă din ţesutul adipos prin cAMP, ceea ce duce la creşterea nivelului plasmatic al
AG şi glicerolului
 Glicerolul este substrat al gluconeogenezei
 AG sunt oxidaţi şi folosiţi ca substrat energetic, este economisită glucoza
 Glucagonul duce la beta oxidarea AG, rol în cetogeneză
 În absenţa insulinei, glucagonul accelerează cetogeneza, ACIDOZA METABOLICĂ!!! 

 Metabolismul proteic
Glucagonul are efect proteolitic, prin stimularea gluconeogenezei şi formează ureea
 Şi efecte antianabolice prin inhibarea sintezei proteice
 Alte efecte: în cantitaţi foarte mari: creşte Fc a inimii, creşte secreţia secreţiei biliare, inhibarea secreţiei gastrice acide
 
 Controlul metabolismului glicogenului
In FICAT
MECANISM DE SEMNALE REZULTATE
CONTROL

Cresterea raportului Absorbtia intestinala a glucozei in Activarea glicogenogenezei

insulina/glucagon perioade post-prandiale Inhibarea glicogenolizei
Diminuarea nivelului Transportul intracelular al glucozei
AMPc

Scaderea raportului Suprimarea absorbtiei intestinale a Inhibarea glicogenogenezei

insulina/glucagon glucozei in perioade Activarea glicogenolizei
Cresterea nivelului AMPc interalimentare
 In tesutul muscular
MECANISM DE SEMNALE REZULTATE
CONTROL
Cresterea raportului Absorbtia intestinala a Activarea
insulina/glucagon glucozei in perioade post- glicogenogenezei
Diminuarea nivelului prandiale, in stare de repaus Transportul intracelular al
AMPc   glucozei

Scaderea raportului Suprimarea absorbtiei Inhibarea

insulina/glucagon intestinale a glucozei in glicogenogenezei
Cresterea nivelului AMPc perioade interalimentare, Activarea glicogenolizei
in stare de repaus
Bibliografie

 “Notiuni de biochimie structurala” Felicia Gligor, Ed. Universitatii Lucian Blaga

 “Fiziopatologie Vol 1” Minerva Boitan, Ed. Universitatii Lucian Blaga
 Harrison Endocrinologie
 http://fiziologie.umft.ro/ro/Endo-Curs3.pdf
 http://pathophysiology.umft.ro/data/media/ro/program/mg/curs_-14_metabolismul-glucidic
.pdf
Multumim!