Resursele acvatice

Apa are o importanta indiscutabila n viata omului, sta la baza existentei biosferei;
e mediu de viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala
utilizabila pentru om si necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului
si de racire n tehnica si n natura; e materie prima n economie; e cale de transport
pentru ambarcatiuni dar si pentru substante dizolvate; e mijloc de igiena pentru
spalat; e agent terapeutic etc.
Apa de pe planeta noastra formeaza un veritabil nvelis
al Terrei, pe care l numim hidrosfera , si care e n
strnsa relatie cu atmosfera , litosfera si biosfera .
Hidrosfera e formata din trei mari compartimente: apa
din atmosfera (apa meteorica), apa de la suprafata
pamntului (apa de suprafata) si apa de sub suprafata
acestuia (apa subterana). Decenii ntregi s-au facut
mari eforturi de a determina cantitatea si repartitia
Reteaua hidrografica si
punctele de monitoring a
apelor

apei. Cantitatea totala actuala de apa de pe planeta

noastra este estimata la circa 1,4 miliarde de kilometri
cub.

n comparatie cu restul Europei si Romnia Republica Moldova este o tara cu

resurse reduse de apa. n ciuda realizarii a numeroase acumulari, volumul apei de
suprafata statatoare si debitul rurilor este mic. Densitatea retelei hidrografice n
mediu pe republica constituie 0,48 km/km 2 , variind de la 0,84 km/km 2 la nordul
tarii pna la 0,2 km/km 2 n partea stnga a Nistrului. Sursele principale de
alimentare ale rurilor sunt apele pluviale si cele provenite de la topirea zapezilor.

Apele de suprafata
Reteaua hidrografica a Republicii Moldova este reprezentata prin 3621 ruri si
praie, inclusiv 7 au lungimea peste 100 km, alte 247 - peste 10 km, 57 de lacuri

cu suprafata oglinzii apei de 62,2 km 2 si circa 3000 bazine artificiale de apa.

Lungimea sumara a rurilor este mai mare de 16000 km.
Rurile Nistru(debitul anual - circa 10 km 3 ) si Prut
(debitul anual - circa 2,4 km 3 ) cu portiunile de 630 km
si corespunzator 695 km marcheaza frontiera ntre
Republica Moldova, Ukraina si Romnia. Cele mai mari
lacuri naturale sunt situate pe cursul rului Prut (Beleu,
Dracele, Rotunda, Fontan), fl. Nistru (Bc, Ros, Nistru
Vechi). Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt
Ecosistem acvatic (Rul
Prut)

Costesti-Stnca pe rul Prut (735 mln.m 3 ) si Dubasari

pe Nistru (277,4 mln.m 3 ).
Caracteristicile de baza ale principalelor obiecte acvatice
din Republica Moldova sunt demonstrate n tabelele 1 si 2.

Apele subterane
Un rol deosebit n bilantul terestru al apei l joaca
apele subterane. Ele activ se includ n ciclul
hidrologic ca parte componenta a debitului subteran
de apa.
n Republica Moldova cca 40% din populatie (rurala)
se alimenteaza cu apa din straturile subterane cu
presiune hidrostatica si din primul strat acvatic

O sursa de apa subterana

freatic (fara presiune).

O valoare deosebita pentru republica o au apele din
stratul acvifer freatic si de adncime.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute 17 complexe si orizonturi acvifere de

vrstele cuaternara, meoticiana, sarmatian superioara, medie si inferioara,
tortoniana, paleogena, cretacic superioara, jurasic superioara (chimeridg-titon),
jurasic superioara (chellovei-oxford), jurasic medie, permian - triasiana,

carbonifera, siluriana si arhaica. Dupa modul si scopul utilizarii in practica, apele

subterane pot fi potabile, tehnice, minerale, industriale si termale. Aceste tipuri de
ape subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova.

Apa potabila
Apele subterane potabile sunt nmagazinate in rocile cuaternar, ponticiene,
meoticiene, sarmatiene, cretacic si siluriene. Restul orizonturilor acvifere contin ape
sarate cu continutul de saruri ntre 3.0 si 80.0 g/dm 3 si mai mult. Apelor arteziene
le revine 16 % din volumul total al apelor naturale folosite in alimentarea
centralizata cu apa a republicii . Apele freatice sunt folosite pentru alimentarea ne
centralizata si volumul utilizarii lor fata de alte resurse acvatice n localitatile rurale
constituie 95-100%.
Pe teritoriul tarii sunt cca 6600 sonde adnci de foraj. Din a.2002 functioneaza
numai 3100 sonde. Majoritatea din aceste sonde necesita a fi reparate s-au
lichidate. Apele freatice sunt folosite intens n zonele rurale prin intermediul a cca.
250 mii fntni si izvoare
Rezervele apelor de adncime constituie n total 3173 mii m 3 /zi conform calculelor
din a.1981 pentru perioada de 25 ani. Rezervele apelor freatice, pna in prezent,
nu sunt calculate. Estimarea stiintifica arata, ca tara foloseste zilnic cca 50 mii m 3
apa freatica.

Apa tehnica
Apele subterane tehnice sunt de aceeasi vrsta ca si cele potabile. Intr-un sir de
cazuri una si aceeasi sonda se foloseste pentru alimentarea cu apa potabila si
tehnica, insa, ca regula, apa tehnica este utilizata la cazangerii, obiecte zootehnice,
centre agricole, etc. Din suma totala a rezervelor apelor arteziene 2602.0 mii m3/zi
constituie rezervele apelor potabile si 573.0 mii m 3 /zi - ape tehnice. Date despre
volumul folosit al apei tehnice lipsesc.

Apa minerala

Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape subterane minerale.

Acviferele de diferite vrste sunt situate la adncimea de 200 - 1000 m. n prezent
sunt cunoscute 16 zacaminte de apa minerala si 13 zacaminte s e afla la etapa
cercetarii detaliate hidrogeologica. Apele minerale se mpart in doua categorii: ape
minerale potabile si curative.
Apele minerale potabile sunt raspndite pe tot teritoriul Moldovei. Cele mai
raspndite zacaminte: Varnita, Balti, Racoarea Codrilor, Chisinau, Soroca,
Camenca, Hrgauca, etc. Mineralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm 3 . Apele
minerale curative sunt caracteristice pentru sudul si nord-estul tarii si contin
hidrogen sulfurat, iod, brom si alte elemente chimice (litiu, radon, strontiu, bor).

Apa industriala
Apele industriale contin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apa si folosite
in diverse domenii practice si industriale. In tara noastra acest tip de apa subterana
este foarte raspndit in partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile mezozoice si
paleozoice.
Cele mai raspndite sunt zacamintele de apa cu iod, brom, bor si heliu.
Mineralizarea apelor este de 1.0 -120.0 g/dm 3 , concentratiile iodului - 1.0-60.0
mg/dm 3 , bromului - 20.0-250.0 mg/dm 3 si heliului - pna la 15.0 ml/dm 3 .

Ecosistem acvatic (Fluviul Nistru)

Apa termala
Apele termale sunt raspndite in lunca r. Prut si n partea de sud a Moldovei. Vrsta
acviferilor variaza de la neogen pna la silurian cu pozitia subterana intre 100 1000 m si mai mult. Temperatura apei constituie 20.0-80.0 0 C. Debitul foragelor
cu apa termala cuprinde valorile 10 -100 m 3 /zi.
Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uniforma,
cea mai mare parte a lor fiind concentrata n luncile rurilor Nistru si Prut. Pe
masura ndepartarii de aceste ruri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere
subterane scade.

Calitatea apei
Apa nu apare n natura n stare pura, ci are multe saruri dizolvate si alte substante.
Desigur proportia variaza mult ntre apele dulci si cele sarate, oceanice sau din
lacuri sarate.
Statistic unele elemente sunt prezente n cea mai mare parte a apelor si au
concentratii semnificative, pe cnd altele apar rar sau numai n cantitati extrem de

reduse. O statistica asupra compozitiei apei potabile propune urmatoarea ordine a

abundentei:
Constituenti majori: sodiu, calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat, clor, silice;
Constituenti secundari: fier, strontiu, potasiu, carbonat, azotat, fluor bor;
Constituenti minori: stibiu, aluminiu, arsen, bariu, brom, cadmiu, crom, cobalt,
cupru, germaniu, iod, plumb, litiu, mangan, molibden, nichel, fosfat, rubidiu,
seleniu, titan, uraniu, vanadiu, zinc;
Constituenti prezenti ca urme: beriliu, bismut, ceriu, cesiu, galiu, aur, indiu,
lantan, niobiu, platina, aur, ruteniu, scandiu, argint, taliu, toriu, cositor, tungsten,
yterbiu, ytriu, zirconiu;
Deoarece sursele principale n alimentarea centralizata a tarii cu apa potabila snt
rurile Nistru(56%) si Prut(16%), alte surse de suprafata - 8%, un interes deosebit
l prezinta calitatea apei lor (Tabelul 3).
n ultimii ani (2000 2004) comparativ cu anii 1980 - 1990 calitatea apelor att
dupa indicii organoleptici ct si principalii indici hidrochimici s-a mbunatatit:
mineralizarea apei a scazut cu 10-15% ncadrndu-se n limitele 248-473 mg/dm 3
(fl. Nistru), 232-644 mg/ dm 3 (r. Prut) si 278-550 mg/dm 3 (fl. Dunarea);
continutul nitratilor a scazut de 2-3 ori; n apa se depisteaza cantitati mici de nitriti;
fosfati Datele referitoare la calitatea apei r. Nistru pe teritoriul Republicii Moldova,
dupa proprietatile fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca apa este de clasa
a 2-a a calitatii - "poluare moderata".
n sectiuni dupa orasele amplasate de-a lungul rurilor si confluenta cu afluentii
Raut si Bc, apa este de clasa a 3-a - "poluata" .Calitatea apei rului Prut pe
teritoriul Republicii Moldova nu depaseste clasa a 3-a.

Cascada mare la Tpova

Utilizarea apei
n conditiile limitate ale cantitatii de apa este necesar de determinat prioritatile
utilizarilor pentru diferite necesitati social-economice.
Practic n primul rnd sunt satisfacute necesitatile de asigurare a populatiei cu apa
potabila apoi urmeaza cerintele respective ale ntreprinderilor pentru prelucrarea
produselor agricole (fabrici de conserve, de prelucrare a strugurilor, a produselor
zootehnice s. a). Cea mai mare cantitate de apa se foloseste n Republica Moldova
n irigatie. Pentru un ha, n decursul unui sezon de irigare se cheltuieste, n
dependenta de plante, conditii climaterice si tehnica de irigatie - de la 1000 pna la
3500 m 3 .
O conditie obligatorie de folosire a apelor de suprafata este asigurarea n sursa de
alimentare a calitatii sanitare.
Consumul apei n Republica Moldova a scazut semnificativ, att pentru necesitati de
productie, irigarea terenurilor agricole, c t si a celei potabile (Tabelul 4). Cauza
acestor constatari este declinul n economie. Alimentarea cu apa potabila a
localitatilor este asigurata n proportie de 30% din sursele de suprafata si 70% din
cele subterane. Populatia rurala se alimenteaza din surse centralizate numai n

proportie de 18% , n rest alimentarea cu apa a zonelor rurale este decentralizata,

din fntni.
Generaliznd datele privind cantitatea de apa de suprafata ce se formeaza pe
teritoriu (1,32 km 3 ), de ape subterane (1,1 km 3 ), ct si a cotei-parte de apa, ce
revine republicii din rurile transfrontiere Nistru (4,1 km 3 ) si Prut (0,7 km 3 ), se
impune afirmarea ca resursele de apa disponibile pentru diverse folosinte n
republica pot fi estimate actualmente la 7,1 km 3 /an. Unui locuitor din republica i
se revine cca 0,33 mii m 3 pe an, reiesind din resursele locale si 1,7 mii m 3 pe an,
calculndu-se si volumul cotei parte de apa din rurile transfrontaliere.

Sursa importanta de apa fluviul international Nistru

De o importanta economica deosebita este pentru Republica Moldova v alorificarea
resurselor piscicole
n anul 2002 pescuitul industrial a fost autorizat n lacul de acumulare Costesti
Stnca (r. Prut) si n bazinul fl. Nistru. Din limitele aprobate pentru anul 2002 (139
tone) beneficiarilor au fost atribuite 78,35 tone, din care au fost pescuite 37,8 tone.
Resursele piscicole din bazinele piscicole naturale snt n stare de criza cu tendinta
pierderii valorii piscicole si economice.

Pentru ameliorarea starii resurselor piscicole este necesar :

- ncheierea acordurilor bilaterale cu Ucraina si Romnia privind protectia si
folosirea resurselor piscicole, reglementarea pescuitului si efectuarea masurilor
comune de ameliorare piscicola;
- corelarea legislatiei privind protectia resurselor piscicole si altor acte normative
reiesind din situatia social - economica actuala si de perspectiva;
- popularea cu puiet a lacului de acumulare Dubasari si efectuarea lucrarilor
ameliorativ - piscicole;
- construirea unui centru de incubare artificiala a icrelor la lacul de acumulare
Costesti Stnca

Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si neorganizata.
Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si
agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi
ai azotului, detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute
si supravegheate, iar deversarile lor pot fi estimate cu destula precizie.
n Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume
poluarile provenite de la utilizatorii de apa primari si cei racordati la sistemele de
canalizare centralizate. Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor
surse (apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare, gunoisti s. a.)
demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase pentru mediul nconjurator dect
sursele organizate.
La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul format n stocul
deseurilor infiltrndu-se prin talpa si corpul barajului, polueaza pnza freatica, care
are un continut ce depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici. .
Deversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic (cca 70% din ele se

evacueaza n haznale permeabile si n cursuri de apa) polueaza si ele apele

naturale.
Alte surse potentiale de poluare sunt cmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar ,
namolurile depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul
de grajd de la complexele animaliere ramase n functiune. Cu regret impactul
acestor surse de poluare asupra mediului nu se monitorizeaza. Lipseste reteaua de
observatii si investigatii de laborator asupra pnzei freatice din zona de amplasare a
obiectivelor nominalizate. Lipsa datelor factologice sistematice nu permite
evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii ceea ce
provoaca degradarea continua a calitatii apelor de suprafata si subterane.
Din an n an scade gradul de ncarcare a capacitatilor disponibile a statiilor de
epurare biologica a apelor (SEB) n functiune.
Pentru epurarea apelor uzate pna n anii 90 au fost construite peste 580 statii de
epurare biologica (SEB). n anul 2003 au functionat 104. n 2003 statiile de epurare
au fost folosite doar la o treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m 3 /zi,
la o capacitate totala de 614 mii m 3 /zi
Din instalatiile de epurare amplasate n bazinul r. Nistru mai functioneaza cu
ncadrare la cerintele autorizatiilor de mediu doar SEB Floresti, Balti. n 2003 au
fost frecvente cazurile cnd s-a depistat continutul redus de oxigen n apele r. Bc
n aval de mun. Chisinau (dupa SEB SA Apa-Canal). S-a redus, aproximativ de 2
ori, eficienta de epurare a instalatiilor municipale dupa prabusirea la 30.XI. 2002 a
peretilor n bazinele de aerare. n 2002-2003 s-au efectuat lucrari de
retehnologizare a sistemului de aerare care va contribui la o epurare mai eficienta.
Volumul apelor uzate evacuate n rurile Nistru, Bc, Prut si Raut s-a redus fata de
1990 corespunzator de 3,9; 2,3; 5,6 si 3 ori; s-au format 703 mln.m 3 de ape
uzate, inclusiv 560 mln.m 3 ape evacuate fara epurare folosite pentru racirea
turbinelor Centralei electrice din Dnestrovsk.

Cantitatea substantelor organice (CBOt), materiilor n suspensii si azotului

amoniacal evacuate n apele de suprafata s-au redus considerabil fata de anii 19901995.
Apele freatice sunt extrem de vulnerabile fata de impactul antropogen. Din totalul
prizelor de apa numai 20.0% corespund normativelor sanitare si igienice. Spectrul
poluantilor naturali si artificiali este foarte larg: compusii cu azot, pesticide, seleniu,
fluor, sulfati, etc. Valorile mineralizarii si duritatii totale depasesc de 2.0-5.0 ori si
mai mult normativele internationale. n ultimii ani poluarea bacteriana se plaseaza
pe primul loc, drept confirmare a majorarii impactului antropogen. Conform
estimarilor concernului "Apele Moldovei" 1.5 mln. oameni din tara folosesc apa
freatica poluata cu nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.
In zonele rurale cca 70% dintre copii sufera de lipsa s-au prezenta excesiva a
fluorului in apele subterane.
Reiesind din datele tabelului 5 ponderea
probelor de apa, care nu corespund cerintelor
sanitar igienice conform datelor
supravegherii sanitar epidemiologice aspect
teritorial, s-a constatat ca cea mai
nefavorabila situatie privind calitatea apei din
sursele subterane, folosite n scopuri potabile,
s-a creat n judetele Taraclia, Ungheni, Orhei,

Ecosistem acvatic de lnga Balatina

Lapusna, Cahul si UTA Gagauzia, unde ponderea ne corespunderii calitatii apei la

parametrii hidrochimici depaseste 50%. Microbiologic, cea mai nefavorabila situatie
se nregistreaza n Transnistria, jud. Tighina, Chisinau, Soroca, Taraclia si Ungheni,
unde ponderea ne corespunderii depaseste 10 %.

4 b. Poluarea transfrontaliera
Gestionarea apelor transfrontaliere implica eforturile conjugate ale tarilor riverane
(Republica Moldova Romnia; Republica Moldova Ucraina) si este reglementata
prin conventii internationale. Dintre acestea mai relevante sunt Conventia privind

protectia rurilor transfrontaliere si a lacurilor internationale (1992) si Conventia

privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a bazinului fluviului
Dunarea (1994).
Recent SHS a instalat 4 statii de control automat pe r. Prut si fl. Nistru: Cu ajutorul
lor se monitorizeaza ncontinuu calitatea apei rurilor transfrontaliere (pH,
temperatura, nivelul apei, conductibilitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat),
realiznd astfel o supraveghere sistematica si operativa asupra calitatii apelor
transfrontaliere si avertizarea urgenta privind cazurile de poluare accidentala a
apelor transfrontaliere catre statele vecine, autoritatile publice locale si
centrale ,agentii economici si populatia.
Pe parcursul anului 2003 poluari evidente, nalte si extrem de nalte din punct de
vedere hidrochimic, pe cursurile de apa ce tranziteaza teritoriul Republicii Moldova,
n-au fost nregistrate.
Construirea barajelor si a lacurilor de acumulare Novodnestrovsc - Ucraina (fl.
Nistru) si Costesti-Stanca (r. Prut) a avut urmari nefaste pentru ecosistemele
rurilor. Activitatea nodului hidroelectric provoaca variatii nenaturale ale regimului,
ceea ce a modificat viteza curentului de apa, regimul termic si a dus la cresterea
turbiditatii apei si nnamolirii albiei pe tot cursul rului n aval de Novodnestrovsc.
Prin schimbarea regimului termic al apei fluviului Nistru n aval de complexul
hidrotehnic Novodnestrovsc s-a micsorat viteza proceselor fizico-chimice din apa.

Regimul hidrologic al fluviului Nistru n aval de barajul tampon al

complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk. 2003

Masuri de protectie a resurselor acvatice.

n conditiile crizei economice n care se afla tara, ndeplinirea principalelor masuri
de protectie a resurselor acvatice se realizeaza insuficient. Lasa de dorit
retehnologizarea complexelor de aprovizionare cu apa, constructia si reconstructia
complexelor de epurare a apelor uzate.
n a. 2003 a continuat implementarea Programului de alimentare cu apa si
canalizare a localitatilor din Republica Moldova pna n a. 2006 si s-a efectuat un
anumit volum de lucrari menite sa protejeze resursele acvatice.
De mentionat ca investitiile fondului ecologic n masurile de protectie a resurselor
acvatice s-au majorat de la 8% n 2001, pna la 17,7% n 2003. O pondere sporita
o au si investitiile straine (Danemarca, Olanda si Elvetia), constituind 37,1% din
total.
n 2003 a continuat implementarea mecanismului de percepere a platilor pentru
deversarile de poluanti n apele naturale. Agentiile ecologice au perceput n acest
scop 1,88 mln. lei de la 720 utilizatori de apa.

5 b. Monitoringul calitatii apelor

Directia Monitoring al Calitatii Mediului ( Serviciul Hidrometeorologic de Stat ),

realizeaza monitoringul calitatii apelor de suprafata pe ntreg teritoriul republicii.
Monitoringul calitatii apelor de suprafata se efectueaza n 48 de sectiuni, 39 puncte
de observatii, 6 bazine (Costesti, Dubasari, Ghidighici, Comrat, Taraclia, lacul
Cahul), 1 liman (Cuciurgan),16 ruri (Prut, Nistru, Dunarea, Ciuhur, Grla Mare,
Sarata, Lunga, Coglnic, Camenca, Molochish, Ichel, Raut, Cubolta, Botna, Br.
Turunciuc). El a fost desfasurat conform unui program deplin dupa 49 indici
hidrochimici (indicii fizico-chimici, indicii regimului de oxigen, indicii de mineralizare,
indicii specifici de poluare, elemente biogene) si 5 indici hidrobiologici (indicii
microbiologici, fitoplanctonul, zooplanctonul, perifitonul, zoobentosul).
Pe doua ruri transnationale Prut si Nistru n localitatile
Sirauti, Naslavcea (la ntrare pe teritoriul Republica
Moldova) si n localitatile Valea Mare (centru), Tudora (la
iesire), au fost instalate 4 statii automate, ce efectueaza
controlul calitatii apelor de suprafata dupa urmatorii
indici: pH, temperatura, nivelul apei, conductivitatea,
turbiditatea si oxigenul dizolvat.
Eficienta statiilor SEB, care sunt poluatorul principal al
apelor naturale, este supravegheata de Inspectoratul
Statie automata de
control a calitatii apei
amplasata pe rul
transfrontalier Prut

Ecologic de Stat. IES nsa nu n toate cazurile se reuseste

realiz area acestui control din cauza potentialului mic al
laboratoarelor hidrochimice ( fig.18 sau 2.16).

Asigurarea cu control analitic a eficientei SEB-urilor n functiune n 2002

n anul 2002 din cele 106 SEB-uri n functiune, asigurate cu control analitic au fost
doar 57, iar numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuarilor de ape uzate asupra
cursurilor receptoare.
Evaluarea calitatii si gradului de poluare a apelor folosite n scopuri potabile tine de
responsabilitatea Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva.
Sistemele de alimentare centralizata cu apa sunt supravegheate sistematic.
Controlul privind calitatea apei din cca 250 mii fntni si izvoare din republica este
realizat sporadic, strictul necesar, deasemenea din motivul potentialului mic al
laboratoarelor analitice.