MD-3900, Republica Moldova, r-l Cahul

s.Chircani, str. Garoafelor 42

tel/fax: (0299) 41255, (0299) 41256

e-mail: milka@mail.ru

MILKA S.R.L.
http://www.verdemondial.com

email: info@verdemondial.com

PLANUL DE AFACERI
pentru anul 2011-2012
în scopul obţinerii unui credit bancar
(Planul conţine informaţii confidenţiale care nu pot fi reproduse, distribuite sau utilizate
fără consimţămîntul conducerii întreprinderii)

CAHUL

DECEMBRIE 2011

1
 CUPRINS

REZUMAT .............................................................................................................................................................. 3

I. Descrierea afacerii, misiunea şi obiectivele ..................................................................................................... 4

II. Afacerea şi produsul .............................................................................................................................................. 5

III. Planul de Marketing………………………….…………………………………………………………………………………….………6

IV. Planul operaţional .................................................................................................................................................. 8

V. Managementul şi personalul .............................................................................................................................. 10

VI. Analiza SWOOT şi Riscurile intreprinderii .................................................................................................. 14

VII. Prognozele financiare .......................................................................................................................................... 17

ANEXE…………………………..………………………………………………………………………………………..….………………………………28

2
 Rezumat
La momentul actual se observă o tendinţă de creştere a consumului de produse lactate, care de
altfel sunt foarte necesare dezvoltării sănătoase a organismului. Conform unor studii aproximativ
80% din laptele pus în comercializare este contrafăcut, nerespectînd normele legale, pentru obţinerea
unor venituri consistente. Mai nou autorităţile sunt interesate de crearea unui număr mai mare de
ferme care să crească productivitatea laptelui, pentru a oferi cetăţenilor produse de calitate, iar
înfiinţarea fermelor noi va deschide, de asemenea, în zonele rurale noi locuri de muncă.
Idea afacerii noastre a survenit în urma cercetărilor efectuate pe piaţa locală de Sud, unde am
constatat că materia primă pentru fabricarea produselor din lapte este din ce in ce tot mai deficitară,
o mare parte din crescătorii de animale au renunţat la creşterea vacilor, astfel firmele producătoare
de lactate sunt nevoite să importe materia primă.
Ne-am propus deschiderea şi darea în exploatare a unei miniferme de vaci prin achiziţionarea a
20 capete vaci de rasă „Holstein”/Austria, astfel vom produce lapte natural pe care îl vom realiza
angro producătorilor de produse lactate din Cahul. Pentru aceasta cei 5 fondatori vin cu o contribuţie
de cite 12000 lei, şi solicitam un credit în valoarea de 350000 lei, pe care îl vom returna timp de 5
ani, conform profitului aşteptat.
Activitatea economică a firmei ,,Milka” S.R.L. în anii 2012-2016 va fi orientată spre
producerea laptelui şi comercializarea acestuia producătorilor locali, pe viitor prevedem realizarea
de contracte de comercializare a laptelui şi producătorului străin din România.
Laptele fiind un aliment cu valoare biologică foarte ridicată, deosebit de important în
alimentaţia omului, indiferent de vîrstă, datorită substanţelor nutritive pe care le conţine, asigură
dezvoltarea normală a organismului de la primele luni din viaţă pîna la sfîrşitul acesteia. Fiind un
produs foarte solicitat credem ca şansele de reuşită a afacerii noastre sunt foarte mari. În ceea ce
priveşte personalul, acesta va fi ales cu mare grijă, va fi instruit, ca să se asigure o eficienţă maximă
a lucrului efectuat.
Angajarea personalului se efectuează prin depunerea cererii de angajare către Directorul
General al firmei, iar în relaţiile dintre companie şi angajaţi mai există şi regulamentul intern, în
care sunt stipulate detaliat principiile interne de angajare, eliberare, comportament, relaţiile dintre
angajaţi şi manageri, etica comportamentului în întreprindere.

3
 I. Descrierea afacerii, misiunea şi obiectivele.
Intreprinderea ,,Milka” S.R.L a fost fondată la 15 noiembrie 2011 prin certificatul de înregistrare
nr. 1011603002226 la Camera Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale al
Republici Moldova (documentele se anexează). Sediul intreprinderii se află pe adresa: Republica
Moldova, sat Chircani,str.Garoafelor 42, şi reprezentată prin Armanu Nicolae în calitate de manager
principal al firmei.
Tabelul 1.1. Fondatorii şi Capitalul Social a firma „Milka”
Nr. Numele Fondatorului Cota Parte % Valoarea (lei)
1 Armanu Nicolai 20 1080
2 Onuţă Tatiana 20 1080
3 Cabac Irina 20 1080
4 Dănăilă Lilia 20 1080
5 Horneţ Natalia 20 1080
TOTAL 100 5400
Fiecare din fondatorii companiei a intervenit cu ajutor material pentru iniţierea afacerii, după
cum urmează:
Tabelul 1.2. Cota parte a fiecarui fondator
Nr. Numele Fondatorului Suma, lei
1 Armanu Nicolae 12 000
2 Onuţă Tatiana 12 000
3 Cabac Irina 12 000
4 Dănăilă Lilia 12 000
5 Horneţ Natalia 12 000
TOTAL 60 000
Intreprinderea a fost fondată cu scopul de a desfăşura activitatea de creştere, producere şi
comercializare a produselor animaliere.
Activitatea de bază a întreprinderii se axează pe producerea laptelui, transportarea, şi
comercializarea acestuia producătorilor de produse lactate din oraşul Cahul. Păstrarea, transportarea
şi comercializarea producţiei se va realiza în conformitate cu standardele Uniunii Europene,
utilizînd tehnologii performante. Faptul că nu există o concurenţă elocventă în domeniu ne permite
crearea unei reţele stabile şi vaste, iar profesionalismul şi implicarea activă a personaluluiu
întreprinderiii va asigura fidelizarea clienţilor şi crearea unei imagini de încredere pe piaţa
naţională.
Obiectivele "Milka "SRL sunt următoarele :
1. De a adapta încăperea fermei pentru procesul de activitate operaţională;
2. De a efectua utilarea tehnică a fermei;
3. De a cuceri şi majora segmentul regional de comercializare a laptelui în baza încheierii
contractelor cu întreprinderile specializate din regiune;
4. De a asigura obţinerea venitului din producerea şi realizarea laptelui de înaltă calitate,
suficient pentru dezvoltarea afacerii şi achitarea în termenii stabiliţi a creditului.
5. Îmbunătăţirea imaginii produselor prin utilizarea utilajelor performante;
6. Susţinerea produselor autohtone;
Misiunea Întreprinderii constă în îmbunătăţirea calităţii produselor lactate de pe piaţa
naţională prin oferirea produselor ecologic pure de calitate înaltă în timp rapid. Laptele oferit de
4
companie corespunde standardelor cerute de UE, este prelucrat în conformitate cu ultimele invenţii
tehnologice şi conţine elemente nutritive şi folositoare necesare organismului uman, prin faptul că
intreprindere producătoare din industria .
În următorii 4-5 ani compania planifică extinderea afacerii prin achiziţionarea a încă 20
capete, astfel mărind şi cantităţile de comercializare. În măsura posibilităţilor financiare se
prognozează procurarea unui nou utilaj robotizat astfel vom atinge succesul scontat prin utilizarea
acelor metode ale zootehniei ultramoderne, ceea ce va scădea considerabil cheltuielile de colectare a
laptelui şi va asigura un avantaj competitiv incontestabil faţă de concurenţii noştri care efectuează
aceste lucrări în mod manual, astfel ne propunem ca în viitor să asigură, populaţia din partea de sud
a Republicii cu producţie de o calitate foarte bună, accesibilă şi la îndemina oricui.

II. Afacerea şi produsul.

Una din direcţii în cadrul sectorului primar ar fi ca procesatorii să investească în ferme de vaci
cu lapte. Infiinţarea fermelor de vaci reprezintă unul din factorii critici pentru dezvoltarea sectorului
zootehnic primar, iar necesitatea creării fermelor de vaci actualmente se resimte stringent în R.
Moldova, de aceea cooperativele şi intreprinderile de prelucrare tind să creeze astfel de ferme.
Avantajele pe care le asigură fermele de vaci in comparaţie cu gospodăriile individuale sunt:
obţinerea materiei prime corespunzătoare cerinţelor intreprinderilor de prelucrare; ducerea unei
evidenţe veterinare stricte şi organizarea selecţiei; stimularea procesului de planificare a volumului
de producţie atat a furnizorilor cat şi a prelucrătorilor; simplificarea procesului de colectare şi livrare
a materiei prime obţinute; asigurarea trasabilităţii, cerinţă dură a Uniunii Europene; flexibilitate în
cazul modificării cerinţelor intreprinderilor.
Afacerea constă în producerea laptelui natural, şi comercializarea acestuia firmelor comerciale
de producere a produselor lactate. Pentru a realiza obiectivele asumate, întreprinderea va procura 20
vaci pentru lapte „Holstein”/Austria. În activitatea operaţională se va folosi zilnic nutreţ combinat,
hrană vegetală, ca rezultat produsul oferit de către întreprindere pentru realizare va fi lapte de vaci
de calitate superioară. Pentru creşterea vacilor este nevoie de spaţiu şi încăperi pregătite special
pentru creştere.
Întreprinderea la moment ia în arendă o încăpere pentru ferma de vaci, care este o clădire
capitală din coteleţ, acoperită cu ardezie, având disponibile reţele inginereşti ca sursa de energie
electrică, cu o suprafaţă totală de 1394 metri patraţi. Încăperea este amenajată pentru a acorda
condiţii bune pentru întreţinerea vacilor. Întreprinderea îşi va desfăşura activitatea în s. Chircani, r-ul
Cahul. Un veterinar cu experienţă va consulta întreprinderea noastră.
Se preconizează de a încheia contracte de realizare a producţiei gata (laptelui) cu firme
comerciale, care se ocupă cu colectarea acestor genuri de produse - ca rezultat gama de produse va fi
oferită conform specificaţiei contractului.
Prin investiţia realizată se urmăreşte scopul să se promoveze si să se creeze o imagine a unei
întreprinderi care oferă o producţie de calitate superioară beneficiarilor săi, şi nu în ultimul rând la
un preţ acceptabil.
Produsul este laptele natural, pe care îl vom comercializa cu 5 lei/litru, care îl vom
comercializa fabricei de brînzeturi din Cahul.
Produsul Milka spre deosebire de produsele similare ale concurenţilor actuali va oferi o
garanţie a calităţii prin faptul că odată colectat va fi păstrat în vase special care îi vor permite să îşi

5
păstreze calităţile şi proprietăţile nutritive îndelungat timp, oferind consumatorului industrial
posibilitatea achiziţionării unei cantităţi mari de lapte cu cheltuieli minime de colectare(700 l/zi).
Activitatea operaţională planificată ar permite obţinerea într-un ciclu complet care ca rezultat
ar oferi pentru comercializare lapte de calitate superioară.

III. Planul de marketing

Cunoaştem foarte bine cît de indispensabil este laptele pentru dezvoltarea unui organism sănătos.
La momentul dat industria laptelui în Republica Moldova se confruntă cu o serie de probleme ce o
fac incompetentă în domeniul repectiv.
In ultimii ani, consumul de lactate în Republica Moldova pe cap de locuitor a crescut
semnificativ, însă este net inferior nivelului din Europa. Din 2000, în statele europene consumul
global de produse lactate a crescut în medie cu 2,5% în fiecare an. Această creştere s-a redus în
2008-2009 la 1% pe an.
În prezent În RM consumul mediu de lactate anual este 180 L pe persoană, deţinand o pondere
de 20,4% în total consum al persoanelor. În 2009, consumul de produse lactate s-a redus cu 2-5 %
din cauza reducerii puterii de cumpărare a populaţiei urmare a crizei economice. În funcţie de
regiune există anumite diferenţe în consumul de lactate. Astfel, în cadrul celei mai importante pieţe
de desfacere Chişinău (65%) consumul de lactate este de 225 litri per persoană anual, iar
regiunea cu cel mai slab consum este cea de sud cu un consum de 151 litri anual.
Piaţa ţintă a întreprinderii o constituie întreprinderile specializate.
Consumatori finali ai laptelui de vaci sunt consumatorii individuali. Acestea sunt familii cu
venituri medii lunare ce nu depăşesc 2 500 lei. Dat fiind faptul că preţul la lapte este reglat în mare
măsură de piaţă şi acest produs face parte din produsele de primă necesitate, cererea va înregistra
variaţii în urma modificării preţului pe piaţa de desfacere. Luând în consideraţie faptul că laptele
este un produs de larg consum, întreprinderea se va orienta spre satisfacerea integrală a pieţei. Un
impact negativ asupra activităţii poate avea apariţia unor noi mari concurenţi atât în regiunea dată,
cât şi în raioanele vecine. Acest fapt poate genera o scădere până la 10% din venitul societăţii.
Pentru a evita apariţia acestui eveniment conducerea îşi propune aplicarea următorilor paşi
strategici:
 menţinerea calităţii produsului la un nivel stabil înalt;
 lărgirea asortimentului de produse.
S.R.L. «Milka» în selectarea strategiei de stabilire a preţurilor a hotărât să se orienteze după
costuri. Această strategie îi va permite să cucerească şi să-şi menţină poziţia de producător serios pe
piaţa locală.
Volumul de producere prognozat şi comercializarea produselor sunt calculate reieşind din
următoarele condiţii interne:
 capacitatea de producere a fermei;
 cantitatea de cicluri de producere;
 coeficientul rabatului - 0,10. şi condiţii externe:
 cererea consumatorilor finali este constantă.
Volumul producţiei va fi sensibil la solicitările clienţilor. În cazul apariţiei unor dificultăţi pe
piaţă (apariţia unor concurenţi puternici, creşterea preţurilor la materia primă etc.) întreprinderea va
aplica în calitate de strategie comercială – „discriminarea de preţuri” faţă de concurenţi.
Întreprinderea îşi va permite de a întreprinde această măsură în lupta pentru poziţia pe piaţă, în baza
rezervelor de furaje şi nutreţuri de care va dispune întreprinderea şi care vor fi formate pe parcursul
6
activităţii şi a flexibilităţii asortimentului. În calitate de clienţi se preconizează, de asemenea, de a
atrage şi astfel de consumatori ca: grădiniţele din regiune, şcolile inclusiv din or. Cahul.
În ceea ce priveşte concurenţa aceasta practic nu există, fiind reprezentată prin gospodarii care
în condiţii casnice ţin pe lînga casă o văcuţă pentru satisfacerea nevoilor familiei. Studiind piaţa
concurenţială nu am depistat nici un concurent, ceea ce ar putea afecta activitatea intreprinderii este
doar apelarea intreprinderilor specializate la materia primă de lapte praf pentru producerea
produsului final lactat.
Realizînd un studiu de piaţă pe segmentul respectiv, nu am identificat concurenţi direcţi care
să vîndă asemenea produse prin contract direct. Aceasta constituie un avantaj, deoarece compania nu
va suferi din cauza preţurilor la produse asemănătoare impuse de concurenţi.
„Milka” SRL este o companie înregistrată oficial, dispune de toate certificatele necesare
pentru confirmarea nivelului corespunzător a calităţii produselor. Întreprinderea respectă toate
normele sanitaro-igienice în procesul de colectare, depozitare, şi transportare a laptelui.
Întreprinderea a adoptat strategia transportului direct, din cauza că obiectivul constă în
garanţia calităţii produsului iar costurile ridicate de distribuţie pot fi recuperate din preţ.
Aceasta este caracterizată de următoarele:
 Producţia rămîne concentrată la colectator;
 Întreprinderea se apropie de cumpărător printr-o prezenţă directă şi stabilă pe piaţă;
 Este protagonistul în canalele de pătrundere pe piaţă, avînd contacte directe cu intermediarii şi
clienţii de pe piaţa respectivă.
Avantajele acestei strategii sunt:
 Obţinerea informaţiilor suplimentare despre piaţă;
 Posibilitatea oferirii serviciilor ante- şi post-vînzare;
 Sensibilitatea ridicată la evoluţia cererii;
 Control mai ridicat asupra mixului de marketing.
De aceea ne vom impune prin calitatea produsului şi preţ accesibil, care va dobîndi încredere
în ochii producătorului, astfel vom contribui la bunăstarea sănătăţii consumatorului autohton şi nu
numai.
Conform contractului nr.002462 din 05.12.2011, semnat cu Fabrica de Brînzeturi, şi ţinând
cont de conjunctura pieţei, structura concurenţei, preţul pentru 1 kg de lapte de vaci este prezentat
mai jos:
Tabelul 3.1. Valoarea şi evoluţia preţului pe parcursul anului
nr. denumire produs / serviciu Preţ (lei/kg)
1. Lapte (aprilie- noiembrie) 4,00
2. Lapte (decembrie- martie) 4,20
Prognoza vînzărilor:
Pe zi se preconizează obţinerea a 30 litri de lapte de la fiecare vacă astfel pe luna se
preconizează următorea cantitate de producţie:
15 litri*2 mulsori*30 zile*20vaci=18 000 litri lapte
18 000 litri*4lei/litru= 72000 lei
18 000litri*4,2lei/litru=75600 lei
Deci volumul vînzărilor în anul 2012 ar fi constituit astfel:
8*72000 lei + 4*75600= 576000+302400= 878400 lei

7
 Astfel acest preţ este suficient pentru acoperirea cheltuielilor de producţie, depozitare,
transportare cît şi de onorare a altor obligaţiuni financiare şi ne garantează şi un profit garantat.
Laptele de vacă se bucură de o cerere sporită pe piaţă, la şcoli, grădiniţele de copii. Laptele de
vacă are calităţi bine recunoscute. În ţară activează circa 8 întreprinderi mari ce se ocupă cu
achiziţionarea laptelui de vacă.
Concurenţii sunt reprezentanţi de gospodăriile ţărăneşti şi individuale care cresc vaci.
Spre deosebire de concurenţi, am dori să menţionăm câteva momente care ne-ar da prioritate faţă de
concurenţi: Preţurile produselor oferite de întreprindere pe piaţă vor fi cu 4-5% mai mici şi calitatea
va fi mai înaltă;
Se intenţionează să se elaboreze o politică mai flexibilă a preţurilor decât cea a concurenţilor,
în aşa mod se va reuşi de atras un număr mai mare de cumpărători.
Mixul promoţional al întreprinderii va fi axat pe următoarele elemente, în tabel fiind
prezentată cota în efortul de promovare estimat ca procent din orele de lucru totale dedicate
promovării: Conducătorul întreprinderii trimestrial va organiza vânzarea produselor utilizând un
sistem flexibil de reduceri. Mai cu seamă aceste activităţi vor fi organizate pentru noii clienţi şi cei
cu volum mediu de achiziţionări de produse.

IV. Planul Operaţional

S.R.L. „Milka” a fost înfiinţată cu scopul producerii şi comercializării laptelui de vaci.
Afacerea va începe cu procurarea a 20 vaci de rasă pentru lapte „Holstein”/Austria din România.
Activitatea operaţională planificată ar permite obţinerea într-un ciclu complet care ca rezultat ar
oferi pentru comercializare lapte de calitate superioară.
O bovină din rasa Holstein ajunsa la maturitate cantăreşte cel putin 675 kg şi poate produce o
cantitate medie anuală de 10950 l lapte cu o concentraţie de 3.6 % grasime şi 3,4% proteine / l de
lapte.
Pentru a obţine aceste rezultate raţionul zilnic de hrană pentru o bovină este:
- dimineata - 2 kg faina (porumb +tăraţe grâu+ orz sau ovăz), 0,5 kg şrot de floarea soarelui
0,5 kg trot- soia, 100 g premix (carbonat de Calciu vitaminizat), fân lucernă sau trifoi la discreţie (4-
8 kg/zi).
- inainte de mulsul de seara cu 3 ore: 5 kg siloz de porumb, 3 kg faina ca mai sus, 0,5 kg şrot
de floarea soarelui 0,5 kg strot- soia, 100 g premix, drojdie-20 g. Iarna se pot administar la discretie
bostanoasa, sfecla de zahar (5 kg pe zi.)
Astfel cantitatea zilnică de hrană pentru o vacă matură constituie circa 20 kg de hrană
combinată. Necesarul de nutreţ necesar pentru hrana vacilor va fi procurat de la persoanele fizice şi
de la gospodăriile ţărăneşti din zonă.
Pentru întreţinerea vacilor este nevoie de spaţiu special amenajat ce va include:
- Culcuş pentru odihnă;
- troacă pentru apă şi mâncare;
- secţie pentru îngrijirea suplimentară a vacilor.
Acest spaţii urmează a fi luat în arendă, de la primăria comunei Cucoara, pe o perioadă de 10
ani, cu posibilitate de a fi prelungit, cu o plată lunară de 5000 lei.

8
 Tabelul 4.1. Numărul şi capacitea rutelor efectuate de către firma „Milka”
Consum
Perioada Ruta Km motorină Cost
Cucoara-
Zilnic Cahul 46 6 litri 96 lei
Cucoara-
Lunar Cahul 1380 180 litri 2880 lei
Cucoara-
Trimestru Cahul 4140 540 litri 8640 lei
Cucoara-
Anual Cahul 16560 2160 litri 34560 lei

Procesul tehnologic al firmei are următoarele etape: hrănirea, mulgerea şi transportarea

laptelui la client. Transportul laptelui va avea loc zilnic la ora 7 dimineaţă, astfel maşina va fi
încarcată cu lapte şi se va deplasa la S.A. Fabrica de Brînzeturi din Cahul, cu care vom avea încheiat
un contrac pe o perioadă de 1 an, cu posibilitatea de a fi prelungit (tab.4.1). Astfel, zilnic, firma
prognozează sa producă şi să realizeze în medie 600 litri de lapte.
Pentru ca firma să activeze va avea nevoie de următoarele investiţii: un automibil pentru
transportul laptelui, aparat de muls, vas de păstrare/transportare a laptelui, tanker streare lapte
(tab.4.2.) care urmează a fi achiziţionate la finele anului 2011.

Tabelul 4.2. Investiţiile necesare activităţii firmei S.R.L. „Milka”

Investiţia Suma Resurse
Credit Proprii
Vaci "Holstein"/ Austria 350000 350000
Tanker streare lapte 40000 - 40000
Aparate de muls 13000 - 13000
Vase de depozitare /transportare a 2000 - 2000
laptelui
OMVSD 5000 - 5000
Total, lei 410000 350 000 60000

Astfel procesul operaţinal va genera o serie de costuri şi cheltuieli operaţionale şi general

administrative care urmează a fi deduse din veniturile firme. Astfel firma va înregistra costuri şi
cheltuieli cu: hrana bovinelor, salariul lucrătorilor, cheltuieli cu energia electrică, apa, combustibil.
Pe lîngă cheltuelile lunar efectuate firma la începutul activităţii va mai înregistra şi cheltuieli
legate de procurare de îmbrăcăminte, încălţăminte, unelte de lucru estimate la 5000 lei.

9
V. Managementul şi Personalul
Elementul principal în structura organizatorica a oricarei organizatii îl constituie organigrama
acesteia. Ea reprezinta sub forma grafica modul în care au fost grupate compartimentele de munca,
modul de subordonare al acestora precum şi legăturile care s-au stabilit între aceste
compartimente şi care toate la un loc formeaza structura organizatorica a societăţii. Organigrama îi
ajută pe noii angajaţi să facă o primă identificare a poziţiei lor în cadrul companiei. Partenerii de
afaceri vor înţelege cu ce departamente vor interacţiona. Iar investitorii şi finanţatorii pot vedea cât
de complexă este firma, numarul nivelurilor ierarhice şi dacă există sau nu unele funcţii şi
departamente.
S.R.L. ”Milka„ va avea 9 angajaţi, manager, contabil, veterinar, şofer, lucrători şi paznici
(fig.5.1.). Aceştea vor fi recrutaţi şi angajaţi în cadrul firmei la începutul anului 2012.

Manager

Veterinar Şofer Paznic (2 Per.)

Contabil

Lucrător (3 per.)
nr. Numele Funcţia Salariul CAS CAM Scutirea
Prenumele Calculat salariat salariat personală
1 Armanu Nicolae manager 3000 180 105 675
Fig.5.1 Organigrama Întreprinderii S.R.L. „Milka”
2 Dănăilă Lilia contabil 1500 90 52,5 675
În funcţie de Manager va nr.3fi Numele
Rotaru
angajat Vasile Funcţia
veterinar
Armanu Nicolai, Salariul
el este 2000din
unul CAScei120 CAM 70 aiScutirea675
5 fondatori
Prenumele Calculat salariat salariat
firmei, licenţiat în economie cu studii universitare
4 Corjan Mişa efectuate la Universitatea
şofer 2000 de Stat 70 personală
120„B.P.Haşdeu” 675
din Cahul, facultatea Finanţe şi 16Evidenţă
Armanu Contabilă,
Nicolae
Ciobanu Ion specialitatea
manager
lucrător Finanţe
3000
1500 şi Bănci.
180
90 Managerul
105
52,5 675
675
posedă trei ani de experienţă în muncă, activând
2 Dănăilă Lilia în cadrul unei
contabil companii1500comerciale.
90 Cunoştinţele
52,5 675
7 Buruiană Alex. lucrător 1500 90 52,5 675
acumulate, deprinderile formate şi3 personalitatea
Rotaru Vasile de lider îl ajută
veterinar să iniţieze
2000 o afacere
120 inovatoare
70 şi 675
9 Moldari Maria
să gestioneze eficient o echipă competentă. lucrător 1500 90 52,5 675
4 Corjan
Mocanu Mişa şofer 2000 120 70 675
Managerul va gestiona toată activitatea firmei, se va ocupa de căutarea potenţialilor clienţi şi
10 Ghenadie
6 Ciobanu Ion lucrător
lucrător 1500
1500 90
90 52,5
52,5 675
675
de încheierea contractelor cu aceştea.
Dănăilă Lilia va îndeplini11 CabacdeNicolae
Buruiană
7 funcţia Alex. paznicare studii
lucrător
contabil. Acesta 1000
1500 60 efectuate
90
universitare 52,535 la 675
675
Universitatea de Stat „B.P.Haşdeu” 12
9 din Tanase
Cahul,Anderi
Moldari paznic şi Evidenţă
facultatea Finanţe
Maria lucrător 1000Contabilă,
1500 60 specialitatea
90 52,535 675
675
Contabilitate. Acesta urmează să 13 obţină gradul de magistrat în economie
Mocanu
Total în primăvara
16500 990 anului 2012
577,5 6750
10
cu specialitaea Contabilitate şi Audit, Ghenadie
nr. Numele lucrător
la Universitatea „Dunărea
Funcţiade Jos” Galaţi. Acesta
1500
Salariul CAS areCAM
90 peste 2 Scutire
52,5 675
ani de experienţă în domeniu, activând
11 Cabac Nicolaela întreprindere
ca contabil paznic de producţie
1000 din oraşul
60 Cahul. 35 personal675
Prenumele Calculat salariat salariat
Contabilul se va ocupa de12evidenţa tuturor mişcărilor mijloacelor1000 deţinute de60întreprindere
35 şi
1 Tanase
Armanu Anderi
Nicolae paznic
manager 3000 180 105 675
675
de prezentarea la timp a dărilor de seamă către Inspectoratul Fiscal şi alte instutuţii acreditate.
132 Total 16500 990 577,5 6750
Funcţia de veterinar o va deţine Dănăilă LiliaVasile. Acesta
Rotaru contabila absolvit1500facultatea90de Medicină
52,5 675
nr.3 Numele Funcţia Salariul CAS CAM Scutirea
Veterinară în cadrul Universităţii De Ştiinţe
Rotaru Agronomice
Vasile Şi
veterinar 2000 din120
Medicină Veterinar Bucureşti.70 Şi-a 675
facut stagierea în cadrul unei ferme Prenumele
4 din României
Corjan şi activat Calculat
Mişa unde a şofer ca medic salariat
120 însalariat
2000 veterinar 70 3personală
ultimii 675
ani. În aceşti ani a avut ocazia să lucreze
1 Armanu
6 Ciobanu cu rasa
Ion de vaci lucrător
Nicolae „Holstein” astfel
manager 3000
1500acumulînd 90informaţie
180 52,5 şi
105 675
675
practică cu privire la modul de îngrijire
2 Dănăilăa raseiLilia
date. contabil 1500 90 52,5 675
7 Buruiană Alex. lucrător 1500 90 52,5 675
39 Rotaru Vasile veterinar 2000 120 70 675
Moldari Maria lucrător 1500 90 52,5 675
4 Corjan
MocanuMişa şofer 2000 120 70 10 675
10
6 Ghenadie
Ciobanu Ion lucrător
lucrător 1500
1500 90
90 52,5
52,5 675
675
11 Cabac Nicolae
7 Buruiană Alex. paznic
lucrător 1000
1500 60
90 35
52,5 675
675
12
9 Tanase Anderi
Moldari Maria paznic
lucrător 1000
1500 60
90 35
52,5 675
675
13 Mocanu
Total 16500 990 577,5 6750
 Veterinarul va avea funcţia de îngrijire a animalelor şi deasemena va răspunde de căutarea şi
achiziţia materialului furajer necesar pentru hrana bovinelor.
În cadrul firmei „Milka” vor mai activa:
 1 şofer care se va ocupa de transportul produsului obţinut la clienţi;
 3 lucrători – care se vor ocupa de îngrijirea nemijlocită a bovinelor, în baza
indicaţiilor primite de la veterinar;
 2 paznici.
Salariile au fost stabilite de comun acord cu angajaţii, în funcţie de responsabilităţile şi
capacităţile ce le revin. Politica salarială, nu va suferi modificări în cursul anului de gestiune şi va
fi revăzută în dependenţă de rezultatele financiare obţinute la sfîrşitul anului.
Salariul a fost calculat în conformitate cu Legea Salarizării din Republica Moldova şi Codul
Fiscal al Republicii Moldova.
Anul curent, conform legislaţiei, la salariul se calculează următoarele contribuţii:
 Asigurarea socială (23%) achitată de către întreprindere;
 Asigurarea Socială (6%) achitată de către angajat;
 Asigurarea Medicală Obligatorie (3,5%) achitată de către întreprindere;
 Asigurarea Medicală Obligatorie (3,5%) achitată de către angajat.
Toţi angajaţii S.R.L „Milka” dispun de scutire personală, ce constituie 675 lei lunar. Impozitul
pe venit este stabilit în două cote: 7% se aplică la un venit de până la 2100 lei lunar (inclusiv),
excedentul fiind deja impozitat la cota de 18%.
Prezentăm drept exemplu calcularea salariului directorului general:
1. Contribuţiile achitate de către întreprindere
Salariul calculat * CAS(23%) + Salariul calculat * CAMO(3,5%)
3000*0,23+3000*0,035=795 lei
2. Contribuţiile achitate de către angajat
Salariul calculat * CAS(6%) + Salariul calculat * CAMO(3,5%)
3000*0,06+3000*0,035=285 lei
3. Calcularea venitului impozabil
Salariul calculat – Scutirea personală – CAS – CAMO ; 3000-675-285 = 2040 lei
4. Calcularea impozitului pe venit
2040*7%=142,80 lei
5. Calcularea salariului spre plată
Salariul calculat – CAS(6%) – CAMO(3,5%) – Imp.venit ; 3000-285-142,80 = 2572,20 lei
6. Din fondul de salarizare se alocă
Salariul calculat + CAS (23%) + CAMO (3,5) ; 3000+690+1055 = 3795 lei

11
 Tabelul 5.1. Fondul de salariu al firmei „Milka” pe anul 2012

nr. Numele Funcţia Salariul CAS CAM Scutirea Venitul Impozitul Salariul CAS CAM Fondul de

1 Armanu Nicolae manager 3000 180 105 675 2040 142,8 2572,2 690 105 3795
2 Dănăilă Lilia contabil 1500 90 52,5 675 682,5 47,775 1309,73 345 52,5 1897,5
3 Rotaru Vasile veterinar 2500 150 87,5 675 1587,5 111,125 2151,38 575 87,5 3162,5
4 Corjan Mişa şofer 1500 90 52,5 675 682,5 47,775 1309,73 345 52,5 1897,5
5 Ciobanu Ion lucrător 1500 90 52,5 675 682,5 47,775 1309,73 345 52,5 1897,5
6 Buruiană Alex. lucrător 1500 90 52,5 675 682,5 47,775 1309,73 345 52,5 1897,5
7 Mocanu Ghenadie lucrător 1500 90 52,5 675 682,5 47,775 1309,73 345 52,5 1897,5
8 Cabac Nicolae paznic 1000 60 35 675 230 16,1 888,9 230 35 1265
9 Tanase Anderi paznic 1000 60 35 675 230 16,1 888,9 230 35 1265
10 Total 15000 900 525 6075 7500 525 13050 3450 525 18975
11 Total anul 2012 180000 10800 6300 72900 90000 6300 156600 41400 6300 227700

12
 CAP. VII ANALIZA SWOT ŞI IDENTIFICAREA RISCURILOR.
O modalitate de sintetizare a diagnosticului întreprinderii este reprezentată de analiza
SWOT.
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti "Strengthts" (Forte, Puncte forte),
"Weaknesses" (Slăbiciuni, Puncte slabe), "Opportunities" (Oportunităţi, şanse) şi "Threats"
(Ameninţări). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar urmatoarele doua privesc
mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.
Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme care trebuie
urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situaţiei de fapt a
mediului şi a firmei. Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce priveşte punctele forte,
punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările să aiba o anvergură necesară pentru a fi cu adevarat
probleme strategice, să aibă legătura cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative pentru
evaluarea judiciozităţii acestora şi, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
Legat de analiza SWOT a Milka SRL se observă o abundenţă de puncte tari şi o penurie de
puncte slabe datorită faptului că firmei îi este dată o "mâna de fier" care a scos firma din starea de
levitaţie.
Puncte tari: Puncte slabe:

 Societatea prin produsele sale şi preţurile  Motivarea insuficientă a resurselor umane şi

atractive ale acestora, va avea o imagine
favorabilă pe piaţă.
 Renumele şi reputaţia firmei, va imprima
clienţilor un sentiment de siguranţă.
 Imaginea firmei este susţinută în primul rând
de calitatea produselor oferite pieţii, dar şi de
de o strategie de marketing aliniată cerinţelor
economiei de piaţă.
 Structura organizaţională a societăţii este
modernă, cuprinzând sectoarele, secţiile şi
compartimentele necesare unei intreprinderi
moderne.
 Buna colaborare cu clienţii şi furnizorii
 Preţ de vânzare redus al produselor (adaos
mic)
 Viteza de reacţie decizională la modificările
produselor în mediul inter sau extern.
 Societatea beneficiază de un management
modern.
 Cunoaşterea foarte bine a pieţii.
 Aspect comercial modern, plăcut, comerţ
civilizat.
ca urmare fluctuaţia continuă a personalului.
 Politica incorectă a preţurilor.
 Nivelul scăzut al instituţilor de profil de
pregătire a cadrelor.
 Infrastructura de distribuţie slab dezvoltate.
 Vînzări mai scăzute în timpul postului.
 Lipsa surselor de finanţare proprii.
 Prea puţine noi strategii ale firmei.
 Nu există un soft de gestiune funcţional, care
să integreze atât aprovizionarea cît şi
vânzarea mărfii.
 Nu există sistem de livrare la domiciliu
pentru persoane fizice.
 Există unele disfuncţionalităţi care apar în
relaţii cu furnizorii locali.
 Numărul restrâns de personal.
 Promovare insuficientă, în comparaţie cu
companiile agresive ale concurenţilor.

13
Oportunităţi: Riscuri:

 Cu toate efectele negative ale crizei
economico - financiare, consumul populaţiei
reflectă menţinerea tendinţei de alocare a
celei mai mari părţi din venituri produselor
alimentare.
 Existenţa cererii de noi produse pe pieţele
existente.
 Creşterea rapidă a pieţii ca urmare a creşterii
nivelului de trai al populaţiei.
 Societatea are posibilitatea extinderii
nomenclatorului de produse fie prin
sortimente noi.
 En-gros-iştii cumpară marfa cea mai ieftină,
concurenţii nu sunt încurajaţi să intre pe
piaţă.
 Îmbunătăţirea cadrului economic concurenţial
din municipiul Cahul, prin impicarea
autorităţilor locale în susţinerea investiţiilor
care crează locuri de muncă şi contribuie
direct şi indirect la bugetul local.
 Posibilitatea obţinerii unor credite cu dobînzi
mici sau a subvenţilor destinate dezvoltării şi
modernizării intreprinderii.
 Fluxul în creşter continuă de informaţii,
echipamente, know-how şi experienţă străină
în domeniu.
 Efectele nefavorabile ale crizei economico-
financiare asupra activităţii firmei.
 Imperfecţiunea şi ambiguitatea legislaţiei în
vigoare.
 Atenţia insuficientă din partea Guvernului.
 Iresponsabilitatea etică, ecologică, socială a
comercianţilor.
 Intrarea unor noi concurenţi pe piaţă cu
strategii clare.
 Presiunea crescândă a concurenţilor.
 Imposibilitatea plăţii la timp furnizorilor
datorită nerecuperării la timp a creanţelor.
 Intenţia declarată a unor jucători importanţi
din piaţa internaţională de se dezvolta, chiar
în sistem de franciză, pe piaţă din RM, odată
cu maturizarea acesteia.
 Rata inflaţiei cunoaşte un trend ascedent,
afectînd puterea de cumpărare şi implicit,
volumul mărfurilor achiziţionate.
 Apariţia şi multiplicarea unor factori
psihologici care infuenţează negativ
consumul: pesimismul, neîncrederea în
măsurile guvernamentale de combatere a
crizei şi de relansare economică.
 Instabilitatea politică.
 Restrîngere posibilităţilor de finanţare a
populaţiei prin credite de consum.
 Posibila creştere a preţurilor de consum.

Analiza SWOT este o metoda eficientă, utilizată în cazul planificarii strategice pentru
identificarea potenţialelor, a prioritaţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea raspunsul la întrebarea "Unde
suntem?", aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern general şi
specific.
Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru înlaturarea/diminuarea
punctelor slabe (ierarhizarea lor ca priorităţi) şi elimină în mare măsura surprinderea în cazul
ameninţărilor.

Identificarea şi analiza riscurilor

Riscul se defineşte drept un element incert dar posibil ce apare permanent în procesul
evenimentelor tehnice, umane, sociale, politice, reflectînd variaţiile distribuirii rezultatelor posibile,

14
probabilitatea de apariţie cu valorile subiective şi obiective având efecte posibil păgubitoare şi
ireversibile.
Riscul în afaceri se traduce prin variabilitatea rezultatului, afectând rentabilitatea activelor şi în
consecinţǎ rentabilitatea capitalului investit. Aceasta variabilitate poate fi cu atat mai bine stǎpânitǎ,
cu cât firma posedǎ un grad mai mare de flexibilitate.
Riscurile activitǎţii economice rezultǎ în principal din incapacitatea firmei de a-şi adapta
continuu costul şi de a se adapta la mediul economic.
A. RISCURI INTERNE:
Riscul de calitate, care se referă la fabricarea unor produse neconforme cu prescripţiile de
calitate stabilite prin norme, este exclus la SRL „Milka”. In cazul nostru calitatea executării
produselor este foarte bine asigurată de utilajele folosite..
Sensibilitatea reprezintă gradul în care activitatea societăţii poate fi afectată de schimburile ce
pot interveni faţă de parametrii avuţi în vedere la conceperea investiţiei:
 Creşterea preţului materiei prime: indicatorii economici pentru anii următori indică o creștere
lentă a inflaţiei, deci o creştere mai redusă a preţurilor;
 Creşterea preţului de vânzare a produselor: de asemenea, preţurile de vânzare ale produselor în
general şi al produselor lactate în particular vor avea o cresţere mai puţin accentuată în anii
următori,
Alte riscuri:
o Boli ale animalelor (boala “vacii nebune, de exemplu”) ar putea afecta negativ nevoia de materie
primă a firmei;
o Defecţiuni tehnice în depozitul frigorific, fapt ce ar duce la alterarea facilă a produselor, la
alocarea unor bani pentru debarasare, igienizare şi reparaţii, la întreruperea temporară a
producţiei şi nerespectarea termenelor de livrare către agenţii economici şi clienţi etc.
Riscul tehnologic, de producţie, inovaţie, tehnic: incompatibilitatea între tehnologiile vechi şi
noi, aplicarea greşită a rezultatelor inovatoare de modelare–simulare folosind tehnologia
informaţiei.
Riscul de producţie are dept componente riscurile asociate utilizării de noi tehnologii. Riscul de
producţie vizează aspecte care concură la nerealizarea proiectului în termenii prevăzuţi în contracte,
însă acest risc este minimal deoarece întreprinderea în primul rînd vom dispune de utilaj modern iar
onorarea contractelor la termen fiind o pioritate.
Riscuri în gestionarea resurselor umane – problemele care pot apǎrea în gestionarea
resurselor umane sunt cele ca: lipsa de competenţă; depăşirea competenţei; exces de putere;
mentalitatea, cultura, educaţia persoanelor implicate în proiect. Factorul general de educaţie este cel
mai puternic în ceea ce priveşte expunerea la mesaje despre evenimentele politice, publice, culturale
şi sociale. În cadrul întreprinderii vor activa persoane calificate, abilitate, care dispun de
experiență, cu studii superioare (personalul administrativ și veterinarul) și studii medii de
specialitate (muncitorii).
Riscuri în gestionarea resurselor materiale, aprovizionare şi desfacere. Acest risc este
gestionat de însăși managerul întreprinderii, astfel ca acesta va opera eficient cu aceste resurse.
Riscul de firmă/companie
Riscul comercial - este direct legat de calitatea poziţiei concurenţiale pe piaţă atât a firmei cât
şi a produsului ( produselor ) sau serviciului ( serviciilor) acesteia; acest risc produce o mare
diferenţă între obiectivele stabilite în planul de afaceri şi realizările obţinute; caracterizează
15
ineficienţa politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare şi vânzare), a politicii de
preţuri practicate de întreprindere, precum şi competitivitatea produselor sale, astfel că
întreprinderea va da dovada de perseverență și va oferi produse de calitate care se vor diferenția
semnificativ prin calitate la prețuri concurențiale.
Riscuri datorate contractelor încheiate şi întîrziate sau neonorate. Onorarea contractelor va
reprezenta scopul de bază, acestea fiind principala sursă de venit pentru întreprindere.
B. RISCURI EXTERNE
Riscurile externe se manifesta în mediul în care firma îşi desfaşoarǎ activitatea:
Riscuri comerciale - nivelul costurilor, al crizelor economice, al materialelor neprelucrate,
embargouri, blocade economice. Creșterea prețurilor la combustibili (gaz natural, în special) va
determina întreprinderea să caute și surse alternative de energie, astfel își va micșora costurile și
implicit riscurile comerciale.
Riscuri financiare – Exprimă incapacităţile firmei de a se adapta la presiunile exercitate de
un mediu instabil utilizând cât mai puţine resurse. Aici se pot evidenţia următoarele: riscul de preţ,
riscul generat de rata inflaţiei, riscul fluctuaţiei ratei dobânzii, riscul valutar, riscul de transfer
valutar, risc de aplicare TVA.
Riscul de preţ - apare datorită neconcordanţei preţului în timp, între momentul elaborǎrii proiectului
şi momentul punerii sale în practicǎ. Întreprinderea noastră nu va fi afectată de scăderea pețurilor la
produsele sale deoarece acestea inregistrează o tendință de creștere, deoarece oferta este foarte
mică.
Riscul fluctuaţiei ratei dobânzii. Analiza riscului de dobandǎ se materializeazǎ în analiza riscului de
venit şi a riscului de capital, ceea ce reprezintǎ în fapt, aversul şi reversul aceleiaşi monede. Cei ce
se împrumutǎ se expun riscului de venit. O creştere a ratei dobânzii determinǎ suportarea unui cost
de oportunitate invers. Întreprinderea va opta pentru un credit bancar cu rată fixă.
Riscuri comunitare – întreruperea serviciilor esenţiale – apă, electricitate. Acest risc practic
este exclus, deoarece infrastructura s-a îmbunătățit simțitor.
Riscuri de mediu – condiţii climatice grave: caniculă, valuri de frig, furtuni, cutremure.
Clima din regiunea de sud a Moldovei este una destul de tolerantă, astfel că condițiile climaterice
nu reprezintă un risc.
Riscuri legate de relaţiile cu subcontractanţi şi parteneri (riscurile contractuale) se referǎ
la nerealizarea de cǎtre partener a obligaţiilor pe care şi le-a asumat prin contracte. Acest risc poate
aparea fie cand unul contracte nu mai prezintǎ interes pentru partener (risc de neexecutare), fie când
partenerul nu mai este în mǎsurǎ sǎ-şi respecte obligaţiile contractuale (risc de insolvabilitate).
Întreprinderea va încheia contracte doar cu parteneri care au o reputație impecabilă și care își asumă
responsabilitatea pentru neîndepliirea obligațiunilor.

16
 CAP. VII PROGNOZELE FINANCIARE.
Prognoza financiară prezentată în acest plan de afaceri reprezintă varianta pesimist moderată ţinând cont de factorii de risc care pot minimiza
vânzările companiei fie din cauza factorilor de producere sau a factorilor de piaţă. Calculele costurilor de producere au fost efectuate conform
normelor maximal necesare cu toate că la unele capitole în dependenţă de anumite circumstanţe se pot face economii considerabile.
IPOTEZE

Generale
Rata anuala a inflatiei 10%
Rata lunara a inflatiei 0,80%
Rata impozitului de venit 12%

Cresterea anuala a volumului vanzarilor 6%

Cresterea preturilor la produse/servicii 10%

Numarul de luni in primul an 12

Marimea rezervelor (% din profit net) 0%

Credit Bancar
Rata dobanzii creditului 12,0%
Termenul de creditare, ani 5
Perioada de gratie la plata dobanzii, luni 0
Perioada de gratie la suma principala, luni 0

Activitatea Operationala
Viteza de rotatie a stocurilor (cu exceptia produselor finite), zile 10
Viteza de rotatie a storurilor de produse finite, zile 10
Viteza de rotatie a creantelor, zile 10
Viteza de rotatie a datoriilor comerciale, zile 10

17
 Întreprinderea îşi propune să producă şi să comercializeze în perioada anului în medie pe zi 30 litri de lapte pe cap de animal. Ţinând cont de
conjunctura pieţei, structura concurenţei, preţul pentru 1 L de lapte de vaci de asemenea va varia de la 4 lei la 4,20 lei.
Astfel ţinînd cont de de cele spuse mai sus valoarea vînzărilor prognozate pe parcursul unui an va fi de 878 400 lei .
Prognozarea Vânzarilor lunare, inclusiv TVA
Pret
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total 2012
unit, lei

Lapte (aprilie- noembrie) 4,00 - - - 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 - 576 000

Lapte (decembrie- martie) 4,20 75 600 75 600 75 600 - - - - - - - - 75 600 302 400

TOTAL 75 600 75 600 75 600 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 75 600 878 400

Pentru anul 2012 se prognozează un volum de producere a laptelui în cantitate de 219000 de litri care vîndut va aduce intreprinderii un venit din
vînzări în mărime de 878 400 de lei. Luînd în calcul majorarea preţului la lapte anual cu 10% din sursele statistice putem prognoza venitul din vînzări
pe următorii 5 ani.
Prognozarea Vânzari anuale (5 ani)
Crestere pe
TVA 2012 2013 2014 2015 2016
an
incl.
incl. TVA incl. TVA incl. TVA incl. TVA
TVA

Lapte (aprilie- noembrie) 10% 8% 576 000 42 667 633 600 46 933 738 778 54 724 861 415 63 808 1 004 410 74 401
Lapte (decembrie- martie) 10% 8% 302 400 22 400 332 640 24 640 387 858 28 730 452 243 33 499 527 315 39 060

TOTAL 878 400 65 067 966 240 71 573 1 126 636 83 454 1 313 657 97 308 1 531 725 113 461

Pentru obţinerea producţiei prognozate firma va trebui să suporte un set de cheltuieli şi costuri care vor influenţa direc preţul ne vînzare negociat.
Astfel în cadrul firmei „Milka” se vor înregistra cheltuieli comerciale. În acestea vor intra cheltuielile legate de distribuirea produsului final, salariul
şoferului, arenda automobilului şi cheltuielile generate de acesta.

18
 Consumuri directe pe un litru, MDL (include TVA)

Lapte (aprilie- noembrie) Lapte (decembrie- martie)

silos 0,30 0,30

fân 0,1333 0,1333
porumb 0,307 0,307
ovăz 0,0383 0,0383
apă 0,0373 0,0373
altele 0,11 0,11
TOTAL 0,92 0,92

Planul Lunar de Producere, litri

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total 2012
Lapte (aprilie-
noembrie) 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 144 000
Lapte (decembrie-
martie) 18000 18000 18000 18000 72 000

Planul Lunar de Producere, litri

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total 2013
Lapte (aprilie-
noembrie) 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 144 000
Lapte (decembrie-
martie) 18000 18000 18000 18000 72 000

Planul Anual de Producere, litri

Cresterea
anuala 2012 2013 2014 2015 2016
Lapte (aprilie-
noembrie) 6% 144 000 144 000 152 640 161 798 171 506
Lapte (decembrie-
martie) 6% 72 000 72 000 76 320 80 899 85 753

19
 Consumuri directe de materiale, MDL
2012 2013 2014 2015 2016
Inflatia TVA, %
incl. TVA incl. TVA incl. TVA incl. TVA incl. TVA
silos 10% 20% 64 800 10 800 71 280 11 880 83 112 13 852 96 909 16 152 112 996 18 833
fân 10% 20% 28 800 4 800 31 680 5 280 36 939 6 157 43 071 7 179 50 220 8 370
porumb 10% 20% 66 240 11 040 72 864 12 144 84 959 14 160 99 063 16 511 115 507 19 252
ovăz 10% 20% 8 280 1 380 9 108 1 518 10 620 1 770 12 383 2 064 14 438 2 406
apă 10% 20% 8 064 1 344 8 870 1 478 10 343 1 724 12 060 2 010 14 062 2 344
altele 10% 20% 23 328 3 888 25 661 4 277 29 920 4 987 34 887 5 815 40 679 6 780
TOTAL 20% 199 512 33 253 219 463 36 578 255 894 42 650 298 373 49 730 347 902 57 985

Cheltuieli indirecte, MDL

2012 2013 2014 2015 2016
Inflatia TVA, % incl. incl.
incl. TVA incl. TVA TVA TVA incl. TVA
Articole de cancelarie 10% 20% - - - - - - - -
Servicii telefonice 10% 20% 150 25 150 25 150 25 150 150 150 25
Întreţinerea şi reparaţia
mijl. fixe 10% 20% 3 960 660 3 960 660 4 356 726 4 792 799 5 271 878
Energie electrică 10% 20% 2 102 350 2 102 350 2 313 385 2 544 424 2 798 466
Servicii bancare,
poştale, notariale 10% 20% 500 83 550 92 605 101 666 111 732 122
Arenda încăperii 10% 20% 20 000 3 333 20 000 3 333 20 000 3 333 20 000 3 333 20 000 3 333
Arenda automobil 10% 20% 39 600 6 600 39 600 6 600 39 600 6 600 39 600 6 600 39 600 6 600
Alte cheltuieli indirecte 10% 20% 2 040 340 2 040 340 2 244 374 2 468 411 2 715 453
TOTAL 68 352 11 392 68 402 11 401 69 268 11 545 70 219 11 828 71 266 11 878

Cheltuieli comerciale, MDL

2012 2013 2014 2015 2016
Inflatia TVA, % incl.
TVA incl. TVA incl. TVA incl. TVA incl. TVA
Cheltuieli de ambalare 10% 20% - - - - - - - -
Cheltuieli de transport 10% 20% 34 560 5 760 38 016 6 336 41 818 6 970 45 999 7 667 50 599 8 433
Cheltuieli de promovare 10% 20% - - - - - - - -
Alte cheltuieli comerciale 10% 20% 360 60 1 440 240 1 584 264 1 742 290 1 917 319
TOTAL 34 920 5 820 39 456 6 576 43 402 7 234 47 742 7 957 52 516 8 753

20
 Uzura anuala, MDL
Termen expl, Valoarea
TVA, % Cost incl. TVA Uzura
ani ramasa, lei

mijloace fixe 17% 410 000 68 335 8 291 667 6 000

TOTAL 410 000 68 335 291 667 6 000

Cheltuieli de munca (pe an), MDL

# pers. salariu funcției Fondul de salarizare Total an
Directe
Lucrători fermă 3 1 800 5 693 68 310
Aprovizionare/desfacere - -
Sub-total 5 693 68 310

Indirecte
Director 1 3 000 3 795 45 540
Contabil 1 1 500 1 898 22 770
Veterinar 1 2 500 3 163 37 950
Paznic 2 1 500 2 530 30 360
Șofer 1 1 500 1 898 22 770
Sub-total 13 283 159 390
Total: 18 975 227 700

Cheltuieli privind taxe, MDL

anual
Licenţă
Taxa pentru apă 120
Folosirea resurselor naturale -
Impozitul privat
Taxa de folosire a drumurilor 280
Impozitul funciar -
Impozitul pe bunurile imobiliare -
Amenajarea teritoriului 180
Taxa pentru salubruzare -
Taxa unit. comerţ
Alte taxe 210
TOTAL 790

Cheltuielile legate de rata creditului la banca se va include in componenţa altor cheltuieli alături de
cheltuielile legate de igienizarea şi curăţirea fermei, care va avea loc trimestrial şi pentru care se vor
aloca cîte 1000 lei trimestrial.
Cheltuielile menţionate mai sus nu se includ în costul produsului şi nu influenţează direct
preţul acestuia. Costul producţiei se formează din însumarea cheltuielilor legate de salariul
muncitorilor, hrana şi apa bovinelor, arenda grajdurilor, amortizarea utilajelor.
Astfel analizînd tabelul de mai sus, prognoza cheltuielilor şi costurilor, observăm că pe
perioada unui an firma va înregistra cheltuieli totale de 737 784 lei, acesta fiind un rezultat bun
deoarece nu depăşeşte valoarea veniturilor, care au o valoare de 813 333 lei.

21
 Însă pentru iniţierea afacerii firma va avea nevoie de resurse împrumutate, astfel acesta va
trebui sa contracteze un credit de bancă în valoarea de 350000 lei, la o rată a dobîndei de 12%
anual pe o perioadă de 5 ani sau 60 luni. În tabel de mai jos este reprezentat graficul de rambursare a
creditului.

GRAFICUL DE RAMBURSARE A CREDITULUI

Luna Cota credit Dobanda Sold Luna Cotă credit Dobanda Sold

350 000 175 000

1 5 833 3 500 344 167 31 5 833 1 750 169 167
2 5 833 3 442 338 333 32 5 833 1 692 163 333
3 5 833 3 383 332 500 33 5 833 1 633 157 500
4 5 833 3 325 326 667 34 5 833 1 575 151 667
5 5 833 3 267 320 833 35 5 833 1 517 145 833
6 5 833 3 208 315 000 36 5 833 1 458 140 000
7 5 833 3 150 309 167 37 5 833 1 400 134 167
8 5 833 3 092 303 333 38 5 833 1 342 128 333
9 5 833 3 033 297 500 39 5 833 1 283 122 500
10 5 833 2 975 291 667 40 5 833 1 225 116 667
11 5 833 2 917 285 833 41 5 833 1 167 110 833
12 5 833 2 858 280 000 42 5 833 1 108 105 000
13 5 833 2 800 274 167 43 5 833 1 050 99 167
14 5 833 2 742 268 333 44 5 833 992 93 333
15 5 833 2 683 262 500 45 5 833 933 87 500
16 5 833 2 625 256 667 46 5 833 875 81 667
17 5 833 2 567 250 833 47 5 833 817 75 833
18 5 833 2 508 245 000 48 5 833 758 70 000
19 5 833 2 450 239 167 49 5 833 700 64 167
20 5 833 2 392 233 333 50 5 833 642 58 333
21 5 833 2 333 227 500 51 5 833 583 52 500
22 5 833 2 275 221 667 52 5 833 525 46 667
23 5 833 2 217 215 833 53 5 833 467 40 833
24 5 833 2 158 210 000 54 5 833 408 35 000
25 5 833 2 100 204 167 55 5 833 350 29 167
26 5 833 2 042 198 333 56 5 833 292 23 333
27 5 833 1 983 192 500 57 5 833 233 17 500
28 5 833 1 925 186 667 58 5 833 175 11 667
29 5 833 1 867 180 833 59 5 833 117 5 833
30 5 833 1 808 175 000 60 5 833 58 0

În tabelul ce urmează sunt reflectate rata creditului şi valoarea dobînzii care vor fi rambursate anual
pe perioada 2012-2116.

22
 Ratele de rambursare a creditului pe perioada 2012- 2016

2012 2013 2014 2015 2016 Total

Plata Dobînzii 38150 29750 21350 12950 4550 106750
Plata sumei principale 70000 70000 70000 70000 70000 350000
Total spre plată 108150 99750 91350 82950 74550 456750

Pentru anul 2012 se prognozează producerea a 219000 L de lapte la un cost de 234 569,00 lei.
Dacă luăm în calcul majorarea preţului la fîneţe şi cereale anual în mediu cu 10% din datele
statistice putem previziona bugetul costului de producere şi profitul brut aşteptat de intreprindere.
REZULTATUL FINANCIAR

2012 2013 2014 2015 2016

Vanzari Nete 813 333 894 667 1 043 181 1 216 350 1 418 264

Costul Vanzarilor 234 569 258 026 295 899 339 563 389 930
Consumuri directed de
materiale 166 259 182 885 213 244 248 643 289 917
Retribuirea muncii 68 310 75 141 82 655 90 921 100 013

Profit Brut 578 764 636 640 747 282 876 786 1 028 333

Cheltuieli Operationale 290 390 301 751 314 893 330 064 347 854
Cheltuieli generale si admin 56 960 57 002 57 723 58 391 59 388
Cheltuieli comerciale 29 100 32 880 36 168 39 785 43 763
Retribuirea muncii 159 390 175 329 192 862 212 148 233 363
Uzura 6 000 6 000 6 000 6 000 6 000
Cheltuieli privind taxe 790 790 790 790 790
Dobânzi bancare 38 150 29 750 21 350 12 950 4 550

Profit pana la Impozitare 288 374 334 890 432 390 546 722 680 479

Impozit pe profit 12% 34 605 40 187 51 887 65 607 81 657

Profit Net 253 769 294 703 380 503 481 116 598 822

Prognozele au fost calculate şi planificate într-o variantă pesimistă, sperînd la o economie stabilă
în ţară şi considerînd maximul de cheltuieli posibile cu un venit din vînzări permament al
intreprinderii.
Tot în calcul a fost luat şi Impozitul pe Venit în mărime de 12% care este planificat a fi impus
persoanelor juridice din 2012 care activează pe teritoriul Republicii Moldova.

Tot într-o variantă pesimistă se poate de previzionat şi Bilanţul Contabil al intreprinderii

pentru anii 2012-2016:

23
 BILANT (5 ani)
Bilant
deschidere 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016

Active pe Termen Lung

Mijloace fixe - 341 665 413 035 413 035 413 035 413 035

Uzura mijloacelor fixe - 6 000 12 000 18 000 24 000 30 000

Total active pe termen lung - 335 665 401 035 395 035 389 035 383 035

Active Curente

Stocuri de marfuri si materiale - 47 772 8 071 9 275 10 666 12 272

Produse finite - 21 402 8 071 9 275 10 666 12 272

Creante pe termen scurt - 39 066 26 472 30 867 35 991 41 965

TVA de recuperat 53 733 - - - -
Mijloace banesti 138 401 422 837 739 340 1 156 456 1 691 277

Total active curente - 300 374 465 452 788 757 1 213 778 1 757 786

TOTAL ACTIV - 636 039 866 488 1 183 793 1 602 813 2 140 821

Capital Propriu
Capital statutar 5 400 5 400 5 400 5 400 5 400
Capital secundar - - - - -
Profit nerepartizat al anilor
precedenti - - 253 769 548 472 928 975 1 410 091

Profit nerepartizat (anul curent) - 253 769 294 703 380 503 481 116 598 822

Total capital propriu - 259 169 553 872 934 375 1 415 491 2 014 312

Datorii pe Termen Lung

Subventii conditionate (grant) - - - - - -

Credite pe termen lung 340 000 270 000 200 000 130 000 60 000

Total datorii pe termen lung - 340 000 270 000 200 000 130 000 60 000

Datorii pe Termen Scurt

Datorii comerciale - 6 402 8 071 9 275 10 666 12 272

Alte datorii pe termen scurt - 30 468 34 544 40 142 46 656 54 237

Total datorii pe termen scurt - 36 869 42 615 49 417 57 322 66 508

TOTAL PASIV - 636 039 866 487 1 183 792 1 602 813 2 140 821

Pentru o analiză mai detaliată în continuare este descris Fluxul de Mijloacelor Băneşti pe anul 2012:

24
 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Total (2012)
Intrari mijloace banesti
Intrari din vanzari
Lapte (aprilie- noembrie) - - - 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 - 576 000
Lapte (decembrie- martie) 75 600 75 600 75 600 - - - - - - - - 75 600 302 400
Sub-total 75 600 75 600 75 600 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 75 600 878 400

Alte intrari ale mijloacelor

banesti
Credite bancare 350 000 - - 350 000
Contributii proprii 65 400 - - - 65 400
415
Sub-total 400 - - - - - - - - - - - 415 400
491
Total intrari (A+B) 000 75 600 75 600 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 72 000 75 600 1 293 800

Iesiri mijloace banesti

Consumuri directe
Consumuri de materiale 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 16 626 199 512
Retribuirea muncii 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 5 693 68 310
Sub-total 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 22 319 267 822

Cheltuieli indirecte
Cheltuieli generale si
administrative 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 5 696 68 352
Cheltuieli comerciale 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 2 910 34 920
Retribuirea muncii 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 13 283 159 390
Cheltuieli privind taxe - 198 - - 198 - - 198 - - 198 790
Sub-total 21 889 21 889 22 086 21 889 21 889 22 086 21 889 21 889 22 086 21 889 21 889 22 086 263 452

410
Procurarea mijloacelor fixe 000 - - 410 000

Alte cheltuieli ale

întreprinderii
Cheltuieli privind TVA - -
Impozitul pe profit 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 105 975
Alte plati
Sub-total 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 8 831 105 975

Rambursarea creditelor

25
Plata dobanzii la creditul
investiţional 3 500 3 442 3 383 3 325 3 267 3 208 3 150 3 092 3 033 2 975 2 917 2 858 38 150
Rambursarea creditul
investiţional 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 5 833 70 000
Sub-total 9 333 9 275 9 216 9 158 9 100 9 041 8 983 8 925 8 866 8 808 8 750 8 691 108 150
472
Total iesiri (C+D+E+F+G) 372 62 314 62 452 62 197 62 139 62 277 62 022 61 964 62 102 61 847 61 789 61 927 1 155 399

Flux monetar net ( I-II ) 18 628 13 286 13 148 9 803 9 861 9 723 9 978 10 036 9 898 10 153 10 211 13 673 138 401
Bilantul de deschidere - 18 628 31 915 45 063 54 866 64 728 74 451 84 429 94 465 104 363 114 517 124 728 -
104
Bilantul de inchidere ( H+I ) 18 628 31 915 45 063 54 866 64 728 74 451 84 429 94 465 363 114 517 124 728 138 401 138 401

FLUXUL MONETAR (5 ani)

2012 2013 2014 2015 2016

I Intrari mijloace banesti
A Intrari din vanzari
Lapte (aprilie- noembrie) 576 000 633 600 738 778 861 415 1 004 410
Lapte (decembrie- martie) 302 400 332 640 387 858 452 243 527 315
Sub-total 878 400 966 240 1 126 636 1 313 657 1 531 725

B Alte intrari ale mijloacelor banesti

Credite bancare 350 000
Contributii proprii 65 400
total 415 400 - - - -

Total intrari (A+B) 1 293 800 966 240 1 126 636 1 313 657 1 531 725

II Iesiri mijloace banesti

C Consumuri directe
Consumuri de materiale 199 512 219 463 255 894 298 373 347 902
Retribuirea muncii 68 310 75 141 82 655 90 921 100 013
Sub-total 267 822 294 604 338 549 389 293 447 915

D Cheltuieli indirecte
Cheltuieli generale si administrative 68 352 68 402 69 268 70 219 71 266

26
 Cheltuieli comerciale 34 920 39 456 43 402 47 742 52 516
Retribuirea muncii 159 390 175 329 192 862 212 148 233 363
Cheltuieli privind taxe 790 790 790 790 790
Sub-total 263 452 283 977 306 321 330 899 357 935

E Procurarea mijloacelor fixe 410 000 - - - -

F Alte cheltuieli ale întreprinderii

Cheltuieli privind TVA - (36 715) 22 026 27 793 34 845
Impozitul pe profit 105 975 40 187 51 887 65 607 81 657
Alte plati - - - - -
Sub-total 105 975 3 472 73 913 93 399 116 503

G Rambursarea creditelor
Plata dobanzii la creditul investiţional 38 150 29 750 21 350 12 950 4 550
Rambursarea creditul investiţional 70 000 70 000 70 000 70 000 70 000
Sub-total 108 150 99 750 91 350 82 950 74 550
Total iesiri (C+D+E+F+G) 1 155 399 681 804 810 133 896 542 996 903

H Flux monetar net ( I-II ) 138 401 284 436 316 503 417 116 534 822
I Bilantul de deschidere - 138 401 422 837 739 340 1 156 456
J Bilantul de inchidere ( H+I ) 138 401 422 837 739 340 1 156 456 1 691 277

TVA spre achitare (53 733) 17 019 22 026 27 793 34 845

27
 ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI
2012 2013 2014 2015 2016
Indicatorii profitabilitatii
Rentabilitatea investitiei (profit net) / (costul investitiei) 61% 71% 92% 116% 144%
Marja bruta (%) (profit brut) / ( vanzari nete) 71% 71% 72% 72% 73%
Rata profitabilitatii (profit net) / (vanzari nete) 31% 33% 36% 40% 42%

Indicatorii lichiditatii
Lichiditatea curenta (active curente) / (datorii termen scurt) 8,15 10,92 15,96 21,17 26,43
Lichiditatea imediata (mijloace banesti) / (datorii termen scurt) 3,75 9,92 14,96 20,17 25,43

Deservirea datoriei
Indicele de acoperire a dobanzii (profit brut) / (suma dobanzii) 15,17 21,40 35,00 67,71 226,01
(numerar din activitatea operationala) /
Indice de deservire a datoriei (dobanda+suma principala) 2,23 3,85 4,46 6,03 8,17

Termen de recuperare, ani TR 1,3

Rata internă de rentabilitate, % RIR 56,26%

28