UNIVERSITATEA BABES- BOLAY CLUJ- NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR Vasile Surd

STUDENT Barz Mihai- Gavril

UNIVERSITATEA BABES- BOLAY FACULTATEA DE GEOGRAFIA TURISMULUI

Model de succes in turismul urban Clujean

COORDONATOR
VASILE SURD

STUDENT
Barz Mihai-Gavril

1. JUDETUL CLUJ - ANALIZA TERITORIAL SPATIALA

Judeul Cluj, cea mai important unitae administraiv-teritorial a Romaniei din zona Transilvaniei, se situeaz n jumaea de Nord Vest a rii, la contactul a trei uniti naurale reprezentaive, Munii Apuseni, Podiul Somean i Cmpia Transilvaniei, fiind situa ntre paralele 47 28' 44" i 46 24' 47" laitudine nordic i 23 39' 22" i 24 13'46" longitudine estic. Judeul Cluj se invecineaz la nord-est cu judeul Maramure i Bistria Nsud, la est cu judeul Mure, la sud cu judeul Alba iar la vest cu judeele Bihor i Slaj. ntins pe o suprafa de 6674,4 km, judeul Cluj reprezint 2,8% din teritoriul rii i se afl pe locul 13 ntre judeele rii, ca mrime. Din punct de vedere al reliefului, element foarte important n creionarea potenialului de aractivitae al teritoriului, Judeul Cluj se nscrie ntre unitile administraive ale rii cu resurse superioare mediei. Relieful judeului Cluj este n majoritae deluros, restul fiind constituit din muni. Cmpiile lipsesc n totalitae, acestea fiind suplinite de luncile rurilor Some i Arieul Inferior. Cmpia Transilvaniei este o regiune cu aspect colinar. La nivelul intregii ri clima este temperat-continental de tranziie, specific Europei Centrale, cu paru anotimpuri bine definite. Datorita poziei sale, clima judeean exprim etajarea reliefului, beneficiind de un climat continental moderat. Judeul Cluj dispune de un potenial hidrografic ridica constituit din reele hidrografice de suprafa, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri srae i cu apa dulce, cascade. Reteaua hidrografica a judeului Cluj este reprezentaa de bazinele a trei rauri principale: Somesul, Crisul Repede i Ariesul. Configuraia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versanti muntosi i o scurgere subsecventa n perimetrul depresionar. 1.1 Resursele naturale n teritoriul judeului Cluj se regasesc urmaoarele formaiuni de biocenoze zonale : Zona silvostepei continentale transilvane prezenta n Podisul Mahaceni, estul Dealurilor Clujului, - Zona nemorala inferioara are caracter subcontinental i se extinde n Dealurile Clujului i Dejelui, vestul podisului Mahaceni, Campia Transilvaniei pana la altitudinea de 650 m. - Etajul nemoral alantic( al fagetelor) este regasit n Muntii Apuseni dar i n dealurile inalte la altitudini cuprinse ntre 650 1 200 m. - Etajul boreonemoral de tranzitie este caracteriza prin prezenta padurilor de amestec de molid i fag situae n principalele masive muntoase la altitudini de 1200 1400m. - Etajul boreal sau al taigalei montane carpaine este caracteriza prin predominanta padurilor de molid la altitudini de 1400 1600 1800 m regasit n Muntele Mare, Vladeasa. Complexitaea reliefului i a vegetaiei judeului Cluj, favorizeaz prezena unei faune spontane bogae n mare perte important sub aspect cinegetic i piscicol. n apele de munte se remarca prezenta salmonidelor, n primul rnd pstrvul. -

n zona colinar i de es a judeului diversitatea piscicol e reprezentat de ciprinide, intre care predomin crapul, dar i alte specii precum: tiuca, somnul, caras, pltica, i mreana i cleanul, n zona colinar. n Cmpia Transilvaniei, apar 20 de lacuri fluviaile, din care 8 sunt amenajate ca heleteie i folosite pentru agrement i pescuit sportiv. Categoriile majore de soluri prezente n Judeul Cluj se grupeaza pe trei caegorii: - argilovisolurile sunt solurile dominante n judeul Cluj foarte afectare de procese de degradare. - molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitae desi dispuse pe o suprafaa mai restransa - cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier mijlociu i inferior avand o larga extindere la nivelul treptei orografice intermediare (dealuri inalte i munti josi) 1.2. Resursele subsolului Judeul Cluj detine o gama variaa de resurse, dar exceptand cele de minereuri complexe (plumb, zinc) sare i ape minerale care apar n cantitai limitae, nu motiveaza proiectarea unei industrii de amploare. Mentionam minereurile neferoase exploaae la Baisoara cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploaae la Capus, Vlaha, Savadisla, marca, Baisoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploaaeaza la turda, dej. Sarea se extrage la Ocna Dej, Turda. Se remarca modestia resurselor energetice (petrol, carbuni i gaze) care sunt departe de a saisface necesarul. Exploaarea neraionala n cariere a calcarului (Sandulesti), tufului vulcanic i a altor roci de constructie conduce la apartitia unor grave dezechilibre n versanti, precum i la schimbarea partiala sau totala a fizionomiei unei regiuni (Bologa Poieni, Aschileu). n lungul principalelor cursuri de apa exista un numar mare de balastiere (Buru, Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floresti, Bontida, Iclod, Cacau, etc). n toae aceste zone, pe langa modificarea esentiala a albiei, flora i vegetaia sunt puternic perturbae iar apa raurilor este poluaa cu produse pertoliere. 1.3 Resursele balneare sunt destul de importante n judeul Cluj dar au capacitai reduse aa din punct de vedere al dotarilor ca i din punct de vedere curaiv, necesitand lucrari costisitoare de marire a capacitaii. Judeul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentae prin acvifere preponderant clorosodice i cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legae aparitia izvoarelor, lacurilor sarae i a namolurilor terapeutice. ntre acestea mentionam: 1. Baile Sarae Turda, un complex de lacuri i bazine artificiale, completae cu o salina uriasa. 2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridica de salinitae, utilizae pentru traarea afectiunilor reumaismale; 3. Baile Baita langa Gherla 4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare i marire a capacitaii prin decolmaarea izvoarelor minerale i suplimentarea apelor curaive cu ajutorul sondelor de adancime; 5. Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarae i de o salina amenajaa; 1.4 Mediu si zone de risc 1.4 .1 Calitatea aerului Surse majore de poluare a aerului Principalele surse de poluare a aerului din judeul Cluj sunt legae de activitile antropice i pot fi grupae pe 3 caegorii:

activiti industriale diverse traficul auto activitai urbane specifice (arderea combustibililor) Uniti cu rol determinant n poluarea amosferic: - SC Terapia SA Cluj-Napoca, SC Carbochim SA Cluj-Napoca, S.C. Some Dej S.A, S.C. Holcim Cimentul Turda, SC Gypsum Turda, S.C. Casirom Turda i SC Industria Srmei Cmpia Turzii. Msuri de remediere/Aciuni Montarea unor instalaii de reinere a pulberilor i noxelor (termen scurt) Achiziionarea i montarea de arztoare cu emisii reduse de NOx, (termen scurt) Retehnologizarea instalaiilor de ardere n vederea reducerii emisiilor i modernizarea cazanelor termice (termen scurt) 1.4..2 Calitatea apelor Surse majore de poluare a apelor Cele mai importante surse de poluare a apelor n judeul Cluj sunt : Compania de Apa Somesj, S.C. Terapia S.A Cluj , S.C. Some Dej , Agroflip Bonida. Msuri de remediere/Aciuni Proiectarea i realizarea sistemelor de monitorizare a calitii efluentului evacua din staiile de epurare (termen mediu) Construirea staiilor de epurare a apelor menajere uzae n localitile rurale (termen mediu) Modernizarea i retehnologizarea staiilor de epurare a apelor industriale uzae la principalii ageni industriali poluaori Reabilitarea sistemului de epurare al apelor uzae din complexul zootehnic al SC Agroflip SA Bonida prin extinderea cu o treapt biologic (termen scurt) Reabilitarea staiilor de epurare a apelor menajere din Cmpia Turzii (treapta biologic) i Huedin (termen mediu) 1.4.3Calitatea apelor subterane

Depirile limitelor admise pentru indicaorii de potabilitae se daoreaz : - lipsei sistemelor de colectare, transport i epurare a apelor uzae menajere, n localitile rurale; - existena rampelor neamenajae i neorganizae de deeuri menajere, precum i cele rezultae din activitile zootehnice; - grupurile sociale din gospodriile individuale 1.5 Deseurile si calitatea solului n judeul Cluj degradarea solului este n general o consecin a producerii i depozitrii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultae din activitile menajere i industriale, ca urmare a exploarii neraionale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin folosirea n practica agricol a unor substane chimice. Msuri de remediere/Aciuni Realizarea unor depozite ecologice securizae pentru deeurile de HCH din zona Turda (termen scurt) Eliminarea deeurilor periculoase prin incinerare (termen mediu) Amenajarea unui nou depozit ecologic pentru depozitarea deeurilor periculoase provenite de la S.C. Terapia S.A (termen scurt) nfiinarea depozitelor de rumegu n zonele de exploaare a maerialului lemons (termen scurt) 1.5.1 Gestiunea deeurilor menajere Cantitaea de deseuri urbane solide produse n Judetul Cluj creste an de an. n anul 2005 se produc cca 250 mii tone, iar pana n 2020 se vor produce cca. 350 mii tone. Un sistem integrat de gestionare a deseurilor urbane cuprinde:

- colectarea selectiva la bordura - retea de puncte de colectare a ambalajelor n magazine, piete, zone turistice; - retea de centre de colectare i recuperare a deseurilor domestice (un centru la 60.000 locuitori ar putea colecta 12.000 t/an deseuri); - retea de instalaii de compostare a deseurilor putrescibile (capacitaea unei instalaii este de 3.600 t/an); - depozite ecologice zonale pentru deseuri urbane solide ce nu mai pot fi valorificae cu o capacitae minima fiecare de 4 mil.mcubi ce va functiona pe o perioada de 15 ani (la Cluj-Napoca/Apahida, pentru municipiul Cluj-Napoca i comunele nvecinae, la Cmpia-Turzii, pentru municipiul Turda i Cmpia Turzii i pentru comunele nvecinae, la Gherla, pentru municipiul Gherla i Dej i pentru comunele nvecinae, la Huedin, pentru oraul Huedin i pentru comunele nvecinae); - depozite pentru deseuri inerte - instalaii de recuperare a energiei din deseuri

2.1. ANALIZA CONTEXTULUI GLOBAL

2.1.1Tendintele economiei mondiale

Economia globala trece printr-o perioada de transformari si restructurari fundamentale. Zona economica EURO pierde in termeni de competitivitate fata de principalii actori economici la nivel global.

2.1.2 Tendinte economice regionale

Din perspectiva expansiunii economice ultimii 5 ani (2000 2004) au fost de success pentru tarile din regiunea Europei Centrale si de Est. Aderareala Uniunea Europeana in anul 2004 a avut un effect pozitiv asupra ratei de expansiune economica Toate tarile aflate i procesul de aderare Europeana au cunoscut rate de crestere importante si peste media tarilor industrializate Conform asteptarilor analistilor regiunea noastra va continua sa detina un ritm alert de expansiune economica, devenind una din regiunile cu rata cea mai mare de crestere.

2.1.3 Tendinte economice nationale

Politicile macroeconomice si evolutiile politice la nivel national au un efect important asupra performantelor. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici la nivel national indica un mediu favorabil dezvoltarii la nivel de judet.

2.2. ECONOMIA JUDETULUI CLUJ

2.2.1 Produsul intern brut ( PIB ) la nivel regional
Se remarca o crestere semnificativa atat la nivel national cat si regional

2.2.2. Productivitatea muncii

- Sectorul primar (agricultura) inregistreaza o reducere a salariatilor - Se inregistreaza o crestere relative mica a sectorului secundar (industrie)

- Crestere spectaculoasa a ponderii populatiei salariate la nivel de judet in sectorul tertiar. Sectorul tertiar retine peste jumatate din numarul de salariati la nivel de judet

2.2.3. Investitii
- Nivelul investitiilor reflecta motivatia si dinamismul sectorului economic privat si reprezinta gradul de armonizare a strategiilor de dezvoltare locale, judetene sau regionale. Ponderea cea mai mare a investitiilor straine o reprezinta investitorii din Ungaria. Ramurile economice cele mai atractive apartin domeniilor: energetic, industrie prelucratoare, industria bunurilor de consum, precum si activitatile de transport si depozitare. O pozitie importanta este ocupata de sectorul de servicii prestate populatiei

2.3. INDUSTRIA JUDETULUI

Evolutia indicatorilor productiei industriale la nivel judetean subliniaza gradul ridicat de expunere a economiei la variatiile de pe pietele internationale, fiind vorba de fluctuatiile existente pe piata petrolului sau a energiei. Judetul Cluj se evidentiaza prin productia de: ciment, otel brut, lapte de consum, gaze naturale extrase, hartie, cherestea, etc.

2.3.1 Industria constructiilor din judet

Un rol important il constituie constructia de locuinte. Comunele din zona de munte reprezinta o atrativitate pentru constructia locuintelor/ caselor de vacanta: Belis, Baisoara, Rasca, etc. - Zona situata in proximitatea orasului reprezinta atractivitate pentru investitia inlocuinte, tocmai prin apropiereafata de centrul urban: comunele Apahida, Floresti, Feleacu, Baciu in jurul Municipiului Cluj-Napoca; Sandulesti sau Tureni in vecinatatea Turzii; Cuzdrioara in apropierea Municipiului Dej.

2.3.2 Comertul exterior

- Se asista la cresteri semnificative a importurilor in defavoarea volumului de productie marfa exportat - In ultimii 4 ani valoarea productieie industriale realizate la nivelul Judetului Cluj a cunoscut o crestere constanta - La export principalele produse livrate au fost: lemn, hartie, imbracaminte, tricotaje, incaltaminte, produse cromice, masini si aparate, echipamente electrice, mobile, instrumente si aparate optice, produse din fonta, fier si otel - Valoarea marfurilor importate a depasit valoarea marfurilor exportate, respective 727,0 mil. EURO (in anul 2004) - Au fost importate : produse farmaceutice, materiale plastice, piei brute, hartie, cartoane, bumbac, fire sintetice, masini si aparate, echipamente electrice, instrumente si aparate optice, consumabile si uleiuri minerale, automobile, etc.

2.3.3. Comertul cu amanuntul

- se remarca cresteri valorice ale comertului cu amanuntul incepand din anul 2001, corelat cu cresterea puterii de cumparare a populatiei

2.4. AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURALA

- Diversitatea productiilor agricole a comunelor reprezinta caracteristica definitorie a agriculturii judetului - Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei economii de subsistenta si diversitate in alegerea tipurilor de culture agricole - Surplusurile de productie sunt mici

- Resurse umane reduse datorita migratiei rural urban - Fenomenul de comas a terenurilor foarte redus conduce la faramitarea activitatilor antreprenoriale in domeniul agricol - Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin intermediul pietelor agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi convertite in mijloace de productie pentru a rentabiliza exploatatia agricola - Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice cu atat volumul si gama productiilor agricole scad: comunele ce apartin arealului muntilor apuseni se incadreaza in grupa ce insumeaza cote inferioare ale productiei agricole - Rentabilizarea activitatilor zootehnice este in mare masura dependenta de gradul de prelucrare pe plan local a produselor animaliere in unitati industriale de capacitate mica si mijlocie

3. POPULAIA I RESURSELE UMANE 3.1 Evolutia si structura populatiei

Se observ o scdere a populaiei tuturor unitilor urbane. In mediul rural, avem: - 9 comune cu peste 5.000 locuitori, - 10 comune ntre 4001-5000 locuitori, - 7 comune ntre 3001-4000 locuitori, - 20 comune ntre 2001-3000 locuitori, - 29 comune cu pn la 2000 locuitori. Se menine puternicul decalaj ntre populaia rural i cea urban n procesul de mbtrnire.

3.2 Miscarea naturala a populatiei

Rata brut de natalitate din judeul Cluj a ajuns la 8,3 n 2003, valoare cea mai sczut din Transilvania i sub media naional. Din punctul de vedere al evoluiei populaiei, judeul Cluj i-a pstrat poziia demografic pe plan naional n ultimul deceniu, ocupnd acelai loc 7 dup Municipiul Bucureti i judeele Bacu, Constana, Dolj, Iai i Prahova. Populaia total a judeului Cluj, ntre ultimele dou recensminte a nregistrat o scdere de 4,56%. ntre 1992-2002 se nregistreaz pierderi proporional echivalente n cele dou medii: numrul orenilor scade cu circa 5% iar cel al stenilor cu 4% n cei 10 ani. Toate oraele cunosc un declin de populaie, cel mai mic, proporional, fiind caracteristic capitalei de jude.

I 3.3 Invatamant, cultura si educatie

3.3.1 nvmntul pre-universitar

n anul colar 2004-2005 conform datelor furnizate de Inspectoratul colar n jude funcionau 763 de uniti colare cu un efectiv total de 104.721 colar.

in mediul urban funcionau 224 dintre aceste uniti (30%) la care erau nscrii aproximativ 75% din populaia total de precolari i elevi (n jur de 80.000 de elevi). S-au identificat urmtoarele deficiente: Probleme de infrastructur i dotare material, n special a colilor din mediul rural. La nivelul judeului, numrul de sli i de terenuri de sport este insuficient sau, uneori neadecvat.Exist copii de vrst colar necuprini n sistemul de nvmnt. Numrul exact al acestora este dificil de estimat pe baza datelor oficiale. O parte din cadrele didactice, n special n localiti din mediul rural, sunt necalificate sau au calificri diferite de disciplinele predate. nfiinarea unor uniti liceale n mediul rural nu a reuit deocamdat s mbunteasc semnificativ accesul elevilor din aceste zone la nvmnt liceal. Gradul de informatizare relativ sczut al unitilor colare, un numr mare de coli nu este conectat la internet, numrul de calculatoare disponibile pentru activitile didactice este nc foarte redus: 1 la 20 de elevi. Aproape jumtate din calculatoarele existente sunt uzate fizic i moral.

3.3.2nvmntul superior
La ora actual, n judeul Cluj exist 10 institute de nvmnt superior, toate situate n Municipiul Cluj-Napoca (6 sunt institute publice i 4 private). - numrul total de faculti se ridic la 56, 48 aparinnd de nvmntul public iar 8 de cel privat. n total, n judeul Cluj, la nivelul anului universitar 2003-2004 existau aproape 60.000 de studeni - nvmnt de zi (85%) - fr frecven 7% - distant 8% seral sub 0,5%) De asemenea, majoritatea studenilor 91% sunt nscrii n cadrul unor instituii publice i doar o mic parte (9%) n instituii private. Instituiile de nvmnt superior ofer avantaje importante i n planul integrrii europene reale (ca opus formaului dat de politic) a Romniei. Prin prestigiul lor, ele constituie un punct de atracie pentru strini, investitori, ONG-uri, centre culturale ale unor ri importante (SUA, Marea Britanie, Frana, Germania, etc.) lrgind conexiunile pe plan internaional ale judeului. Prin programele i liniile de studiu n romn, maghiar, german, englez i francez, prin schimburile de studeni i cadre didactice universitatea are un rol important n promovarea valorilor europene (toleran, multi-culturalism, etc.). Prin existena unor locuri la buget speciale pentru pentru rromi (discriminare pozitiv prin anularea parial a efectelor induse de inegalitatea de anse), universitatea contribuie direct la integrarea acestora, pe termen lung, efectele pozitive extinzndu-se i la nivelul altor segmente ale populaiei de etnie rrom.

3.4..Cultura
3.4.1 Bibliotecile La o populaie total stabil estimat la 1 iulie 2003 ca fiind de 684.383 locuitori, judeul Cluj are pe teritoriul su un total de 439 de biblioteci n care sunt depozitate 10.574.269 de volume. Presa scris La nivelul judeului Cluj apar 13 titluri de ziare locale, judeene i regionale, dintre care 6 sunt apar n fiecare zi (sunt cotidiane), 6 apar sptmnal, iar unul apare neregulat. Totodat, la nivelul anului 2004, exist 87 de periodice/ reviste.

Domeniul audio-vizual n anul 2003 n judeul Cluj existau 24 de staii de radiodifuziune, trei sferturi dintre acestea (18) avnd capital privat, iar un sfert dintre ele (6) fiind n proprietate public. De asemenea, pe teritoriul judeului funcionau 9 televiziuni, dintre care 7 private i 2 publice. Domeniul spectacolelor cinematografice i artistice Cinematografele n 2003 n judeul Cluj existau 8 cinematografe cu o capacitate total 3.141 de locuri. Pe parcursul aceluiai an de referin, acestea au oferit publicului un numr de 8.858 de spectacole la care au participat n total 430 de mii de spectatori. Muzee i monumente Conform datelor Institutului Naional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii i Cultelor, n judeul Cluj n anul 2004 erau nregistrate 1.382 de obiecte de patrimoniu istoric inventariate ca monumente istorice i situri arheologice. Totodat, judeul Cluj deine 13 muzee, din care se afl n municipiul Cluj-Napoca, care au fost vizitate pe parcursul anului 2003 de ctre 214.314 vizitatori.

3.5 SNTATEA
3.5.1Infrastructura tehnico-material a sistemului de sntate Judeul Cluj este bine reprezentat din punct de vedere al infrastructurii cu uniti sanitare i paturi, comparativ cu alte judee din regiunea de Nord-Vest. Din anul 2000 n municipiul Cluj-Napoca funcioneaz dou spitale private. n 2003 numrul acestora a crescut la 3. n spaiul rural nu funcioneaz nici o cre, iar numrul de paturi de cree din urban i de la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-a redus ( cu aproape 200 de paturi n urban i 300 de paturi n Cluj-Napoca). n rural exist spitale la Bora, Gilu, Iara, Mguri Rctu i Mociu. 3.5.2 Personalul medical n sistemul de sntate Numrul de locuitori care revine pentru un medic este de aproximativ dou ori mai sczut dect media la nivel naional i de la nivel regional. Proporia locuitorilor per personal mediu-sanitar este similar cu cea de la nivel naional i respectiv regional (anexa III, grafic 1, grafic 2). i n ceea ce privete asigurarea populaiei cu medici stomatologi i farmaciti, la nivelul judeului Cluj situaia este mai favorabil dect media pe ar i media la nivelul Regiunii de Nord-Vest. La nivelul judeului Cluj, prioritatea n domeniul ocrotirii sntii ar trebui s o constituie mai degrab serviciile de medicin preventiv. Se impune o evaluare a prioritilor rezultate din mortalitatea specific i morbiditatea la nivelul judeului.

3.4. TURISMUL
In cadrul Planului de Dezvoltare a Judeului Cluj, pe perioada 2007-2013, turismului ca activitate social-economic, i revine un loc deosebit de important, datorit rolului pe care el l poate juca n dezvoltarea economiei judeului, a ocuprii forei de munc, a asigurrii unor condiii optime de recreere, refacere fizico-psihic i culturalizare a locuitorilor acestuia, dar i a unei cereri alohtone, inclusiv din alte ri mai mult sau mai puin apropiate. Integrarea judeului n Regiunea de Nord-Vest presupune participarea sa la susinerea tuturor tipurilor i formelor susmenionate ntr-o manier semnificativ, dup cum urmeaz:

La constituirea unei reele de baze destinat turismului curativ pe seama apelor termale i minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staiuni sau a nfiinrii altora, Judeul Cluj particip prin urmtoarele locaii posibile: Turda-Bi, Ocna Dej, Cojocna, Bia, Leghia Afirmarea turismului rural n unele areale din Munii Apuseni (Mriel-Beli, Clele, Rchiele, Valea Iadului), dar i din Cmpia Transilvaniei (zona cu iazuri i heleteie) Depresiunea Huedin (Sncrai, Izvoru Criului) sau din Podiul Somean. Dezvoltarea turismului n zonele periurbane, ndeosebi ale aezrilor urbane vechi, cu dotri culturale i, deci, cu o cerere turistic mai important (Cluj Napoca, Turda, Dej etc). Dezvoltarea speoturismului i a turismului cinegetic ca forme de agrement de mare competitivitate internaional prin amenajarea unor peteri din munii Apuseni precum i a unor parcuri de vntoare specializate (urs, cerb, mistre, cprior, fazan). Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier, turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,). Punerea integral n valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarn (ski, sniue, bob) n munii Gilu-Muntele Mare, Vldeasa i Bihor. Amenajri de prtii, baze de cazare i transport pe cablu (Bioara, Beli-Fntnele, Vldeasa, Vrfuraul). Valorificarea oportunitilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul cilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la intersecia acestora cu DJ-urile. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o larg adresabilitate Circuitul caselor memoriale Circuitul salinelor), Crearea unei oferte turistice autentice, original, bazat pe specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient) nfiinarea unui Centru Regional de Management i Informare Turistic, la Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia n principalele areale turistice din jude (DejGherla, Huedin, Turda-Cmpia Turzii) i, evident, din Regiunea de Nord-Vest.

DEZVOLTAREA TURISMULUI REGIONAL I LOCAL

Valorificarea potenialului curativ (balnear i climacteric): modernizarea vechilor staiuni (Turda Bi, Ocna Dej, Someeni, Cojocna, Baia, Leghia). Afirmarea turismului rural prin dezvoltarea reelei de pensiuni agroturistice n unele areale ale Munilor Apuseni (Mriel, Beli, Clele, Rchiele, Valea Iadului) Cmpia Transilvaniei n zona cu iazuri i heletee, Depresiunea Huedin (Sncraiu, Izvorul Criului).

Dezvoltarea speoturismului si turismului cinegetic ca forme de agrement de mare competitivitate internationala prin amenajarea unor pesteri din Muntii Apuseni precum si a unor parcuri de vanatoare specializare. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol,minier, piscicol, extreme Punerea integral n valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarn: amenajri de prtii, baza de cazare i transport cablu la Bioara - Vrtop, Beli Fntnele, Vldeasa Vrfurau. Valorificarea oportunitilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul unor ci rutiere principale. Conturarea unui brand al turismului clujean. nfiinarea unui centru regional de management i informare turistic la ClujNapoca , respectiv a filialelor acestora n principalele orae din jude. Amenajare turistic modern i complex a zonelor periurbane: zona preoreneasc a oraului Cluj-Napoca (Padurea Fget, Pdurea Hoia, Cheile Baciului, Cheile Someeni, Bile Cojocna, Gilu, Someu Cald Tarni), zona preoreneasc a oraului Turda Cmpia Turzii (Bile Turda, Cheile Turzii, Cheile Tureni, Cheile Borzeti), zona preoreneasc a oraului Gherla (Bile Bia, Mnstirea Nicula), zona preoreneasc a oraului Dej (Pdurea Bungar, salina Ocna Dej), zona preoreneasc a oraului Huedin (Leghia, Izvorul Criului, Clele). nfiinarea prin amenajri adecvate, a unor noi baze turistice n zone nevalorificate actualmente: Ic Ponor (Complex speoturistic), Pietrele Albe (Speoturism i turism recreativ), Someul Rece (Sistematizare i remodelare turistic); Geaca, aga, Ctina (turism de agreement, turism piscicol). Repunerea n funciune i exploatarea n scop turistic a Mocaniei pe Valea Arieului.

ATET CU POZA

4. Prezentarea generala a Hotelului Central - Melody

4.1 Istoric

Situat in centrul Clujului, in inima Transilvaniei, Hotel Central- Melody are o noua infatisare, inspira o atmosfera intima si atrage turistii. Cladirea in care este amplasat hotelul societatii Central- Melody a fost construit la mijlocul secolului XIX si terminata in 1868. in 1891 cladirea functiona deja ca si hotel avand doar parter si etaj, nivelul al dioilea adaugandu-se ulterior. In decursul timpului cladirea a avut diferite utilizari: la parter magazine, iar la etaj spatii de invatamant sau de hotel. De aceea constructia a suferit modificari in functie de destinatiile pe care le-a avut, dar mai pastreaza si azi principalele elemente constructive specifice secolului XIX. In ultimii 50 de ani, amplasamentul a fost utilizat in exclusivitate ca hotel si restaurant, fiind administrat de diferite firme (hotelul a fost gestionat separat de restaurant). Spatiile interioare nu au fost corelate functional potrivit cerintelor unui hotel autonom. Pana in 1998 spatiile de cazare au fost mentinute cu dotarile si compartimentarile camerelor fara baie cu cate 1,2,3,4 paturi. Incepand cu 1995, s-a infiintat Hotel Central- Melody, hotelul este privatizat integral si intra in administrarea noului proprietar. In 1997 Adunarea Generala a Actionarilor aproba programul de investitii pentru perioada 1998-2001 potrivit caruia spatiile de cazare si spatiile comune au fost deja modernizate realizandu-se recompartimentarea interioara a camerelor, acestea au fost dotate cu bai proprii, cu mobila si obiecate de inventar moderne, inlocuindu-se toate instalatiile electrice, sanitare si partial cele de incalzire. In intervalul 2001-2005 s-a continuat procesul de modernizare fara o ulterioara compartimentare a spatiilor de cazare. Efectul imediat al programului de investitii a fost reclasificarea intregului hotel la categoria 3***. Modernizarea hotelului a redus capacitatea acestuia de la 75 de locuri la 43 iar in final la 50 de locuri.

4.2. Modul de constituire. Patrimoniul unitatii

Hotel Central Melody functioneaza din anul 2001 ca unitate hoteliera incadrata in totalitate in categoria 3 stele. Hotelul ofera servicii de turism cuprinse in categoria serviciilor hoteliere si serviciilor de alimentatie publica. Din 05.06.1995 hotelul devine societate pe actiuni, inregistrata la Oficiul National al Registrul Comertului J-12/1053/1995. Cinci actionari sunt detinatorii S.C. Central Melody SA: dintre care actionarul majoritar detine 99,92% din capital, restul de 0,06% este detinut de ceilalti 4 actionari in procent de 0,02% fiecare. Societatea s-a constituit si isi desfasoara activitatea in conformitate cu urmatoarele reglementari: Legea nr. 31/1990 privind infiintarea societatilor comerciale; - Ordonanta Guvernului 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatilor de turism;

- Ordinul 52/1998 pentru modificarea si completarea normelor metodologice privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice, criteriile si metodologia de acordare a licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 125/1998; Contract de societate incheiat intre asociati; Regulamentele proprii eliberate in diferite domenii. Hotelul Central Melody este un hotel de capacitate mica: 26 spatii de cazare si functioneaza ca unitate independenta, deci este un hotel de tip exploatatie individuala, functiile de proprietar si exploatant fiind indeplinite de una si aceeasi persoana. 5. Caracteristici ale Hotelului Central Melody 5.1. Amplasare Ca amplasare hotelul se bucura de o pozitie foarte buna in centrul istoric al Clujului. Amplasamentul reprezinta punctul forte al unitatii. Orasul Cluj- Napoca, important centru universitar, cultural, industrial, este permanent vizitat de turisti atat din motive recreative cat si profesionale. Figura 2.1. Pozitionarea hotelului !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Astfel pozitionarea centrala, accesibilitatea, posibilitatile de transport sunt favorabile hotelului si aduc turisti in procent foarte mare, pe tot parcursul anului. Hotelul se afla in imediata apropiere a principalelor obiective turistice precum si culturale: Muzeul de Arta, Universitatea Babes- Bolay, Biblioteca Universitara Lucian Blaga, Teatrul National, Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Gradina Botanica, in apropierea pietelor vechi, dovezi incontestabile ale istoriei si maretiei orasului: Piata Unirii cu celebra Catedrala Sfantului Mihail, Piata Avram Iancu. Activitatea economica, comerciala si industriala intensa care se desfasoara in orasul Cluj- Napoca reprezinta interes pentru multa lume din tara si de peste hotare ceea ce face ca numarul clientelei de afaceri sa creasca aceasta fiind clientela de baza a hotelului.

5.2. Structura spatiilor de cazare si alimentatie Potrivit Ordinului Ministrului Turismului nr. 56/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice si a Criteriilor privind clasificarea pe stele si pe categorii a structurilor de primire turistice*** precum si a dosarului depus dupa ultima renovare Hotel Meoldy Central a fost incadrat in categoria ***. Clasificarea pe stele se face pe baza urmatoarelor categorii de criterii minime: criterii privind constructiile si instalatiile; dotarea cu mobilier, lenjerie si alte obiecte; servicii minime oferite turistilor; alte criterii ( o conditie esentiala fiind ca directorul sa detina brevetul de turism). Activitatea desfasurata in cadrul structurilor de primire turistice constituie un tot unitar fiind parti componente ale produsului turistic care impune asigurarea corelatiei intre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii. Hotelul are in componenta 26 de spatii de cazare, cu 50 de locuri.

Tabel 2-1 Structuta spatiului de cazare Denumirea camerei Camera single Camera queen Camera double Garsoniera Apartament TOTAL Nr. Camere 2 5 16 2 1 26 Nr. Paturi 1 pat individual Pat matrimonial 2 paturi 2 paturi 2 paturi Nr. Locuri 2 10 32 4 2 50

*** Modificat de Ordinul 61/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. Hotelul are in componenta ca unitati de alimentatie: restaurant care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia turistilor o gama variata de preparate; caf bar unde pe langa servirea cafelei se pot servi o multime de alte bauturi alcoolice si nealcoolice; Club & Lounge destinata divertismentului pentru tineret (prin intermediul muzicii de auditie si de dans), 100 locuri, terasa frecventata ata de catre clientii hotelului cat si de trecatori pentru a consuma o bautura racoritoare sau preparate calde si admira Piata Unirii cu aerul ei istoric. Restaurantul a fost incadrat in categoria I. Acesta este amplasat la parter si are o capacitate de 140 locuri iar salonul de 80 de locuri, 40 locuri terasa. Club & Lounge dispune de 100 de locuri si este incadrat in categoria I. 5.3. Servicii suplimentare In conformitate cu Normele Metodologice aprobate prin Ord. M.T. nr. 56/1995, privind obtinerea Certificatelor de clasificare a unitatilor hoteliere, un hotel de 3*** trebuie sa efectueze minim 10 servicii suplimentare, Hotelul Central Melody presteaza o serie de servicii suplimentare gratuite dar si cu plata dupa cum urmeaza: Servicii suplimentare prestate gratuit: informatii privind mijloacele de transport in comun; trezirea clientilor la ora solicitata; pastrarea obiectelor de valoare; transmiterea de mesaje; preluarea si predarea corespondentei clientilor; pastrarea obiectelor uitate de clienti si anuntarea acestora;

Servicii suplimentare cu plata: ghiduri); convorbiri telefonice interne si internationale din camera (vezi anexa 3); fax (vezi anexa 3); multiplicari documente; spalat, curatat, calcat, la cererea clientului; organizari de banchete, mese oficiale, nunti; rent a car; vanzari de carti postale, ilustrate, materiale de propaganda (albume, brosuri, inchiriat Sali pentru receptie, simpozioane;

Serviciile suplimentare sunt puse la dispozitia clientilor pentru a aduce un plus de satisfactie, alaturi de serviciile de baza cazare si alimentatie.

5.4. Analiza ofertei Oferta in orasul Cluj-Napoca este mare, intr-o continua dezvoltare si foarte variata in acelasi timp. Exista numeroase hoteluri cu traditie, dar si hoteluri noi care aduc un aer modern in oferta hoteliera clujeana. In anul 2005, capacitatea de cazare a municipiului Cluj- Napoca era de circa: 33 hoteluri 12 vile turistice 1 moteluri 1 campinguri 5 pensiuni turistice 1 youth hostel

Concurenta este acerba, insa concurentii directi ai hotelului sunt Hotel Victoria, Hotel Agape si Hotel Meteor. Tabel 1. Hotelurile in Municipiul Cluj Napoca Unitate hoteliera H. Transilvania**** Nr. Camere 152 Servicii complementare Modernizat, aer conditionat in spatiile de cazare, parcare, sala de conferinte, psicina, sauna, coafor; Parcare cu supraveghere video, terasa, aer conditionat in spatiile de cazare; Parcare, apartamente dotate cu calculatoare cu acces la internet, sauna;

Vila Casa Alba**** Vila Rimini****

9 21

H. Victoria*** H. Onix**** H. Topaz*** H. Univers T** H. Napoca** H. Sport** H. Confort** H. Meteor** H. Paradis***

74 43 30 59 160 150 12 9 29

Parcare, sauna, masaj, coafor, frizerie; Parcare, hotel relativ nou; Parcare, amfiteatru cu o capacitate de 300 de locuri, fitness, terenuri de tenis; Agentie de turism, parcare, sala de conferinta; Parcare, strand, coafura, frizerie, sala de conferinta; Unitate hoteliera nou aparuta pe piata turistica clujeana, amplasare buna; Unitate hoteliera nou aparuta pe piata turistica clujeana, amplasat central, capacitate redusa de cazare; Unitate hoteliera nou aparuta pe piata turistica clujeana, decoratiuni exotice, restaurant.

Tabel 2. -Pozitionarea hotelurilor pe piata in functie de amplasare si cateva servicii complementare. Amplasare (0.4) H. Victoria*** H. Transilvania**** H. Onix**** H. Topaz*** H. Napoca** H. Sport** H. Confort** H. Meteor** H. Paradis*** H. Melody*** 2 1 1 1 1 1 2 2 1 2 Parcare (0.25) 2 3 3 2 2 2 2 1 2 2 Sala de conferinta (0.2) 3 3 0 0 2 2 0 0 0 1 Alte servicii Total (0.15) 2 3 3 2 1 1 1 0 1 0 2.20 2.20 1.60 1.20 1.45 1.45 1.45 1.05 1.05 1.50

!!!! Figura 2. Pozitionarea pe piata Punctajele le-am acordat astfel:

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

amplasare: 1= buna si 2= foarte buna parcare: 1= mica, 2= normala, 3= mare sala de conferinte: 0= nu exista, 1= slab dotata, 2= dotata si 3= bine dotata alte servicii: sauna 1 punct, aer conditionat 1 punct si coafor un punct.

Fiecarui criteriu luat in considerare, in functie de importanta sa, I s-a acordat o pondere in valoarea totala a rezultatului, astfel: amplasare: 0.40 parcare: 0.25 sala de conferinte: 0.20 alte servicii: 0.15

Punctajul total s-a calculat prin insumarea produselor dintre punctele si ponderile fiecarui criteriu. 5.5.Analiza cererii Serviciile oferite de Hotel Melody Central se adreseaza in principal turistilor cu venituri medii, datorita tarifelor practicate. Clientii majoritari sunt vizitatorii in tranzit, motivatia principala fiind cea de afaceri: participarea la targuri, conferinte, studii sau indeplinirea unor misiuni de serviciu. Nu lipsesc nici turistii veniti pentru vizitarea orasului sau a imprejurimilor. In general insa se poate spune ca durata medie a sejurului este de 2-3 zile. Faptul ca turistii majoritari sunt cei in tranzit veniti in scopuri profesionale explica de ce hotelul nu este afectat de sezonalitate. Remarcandu-se eventual o sezonalitate saptamanala deoarece clientela de afaceri este prezenta in cea mai mare parte in timpul saptamanii. Categoriile de varsta ale turistilor sunt variate, cuprinse in majoritate intre 24-55 de ani, predominand barbatii. Aspecte cantitative Tabel 3.-Situatia lunara 2006 Luna Ian. Febr. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Total turisti Romani Straini 292 193 325 215 426 234 483 312 474 309 724 440 793 467 343 496 629 286 523 278 365 236 293 185 Total intrari Romani Straini 112 87 178 98 268 93 297 162 293 182 280 264 338 331 198 327 384 162 316 125 325 114 195 112

!!!!! Figura 2. Total intrari turisti romani si turisti straini Dupa cum se poate vedea in Situatia lunara numarul turistilor romani este mai mare. De asemenea, numarul turistilor straini este important ajungand sa depaseasca turistii romani in luna august a anului 2004. Numarul clientilor variaza in functie de sezon, dar nu se poate spune ca este vorba de sezonalitate, ci despre un fenomen numit activitate intermitenta**** care se caracterizeaza prin diminuarea gradului de ocupare la fiecare sfarsit de saptamana, de vineri pana luni, atunci cand hotelurile sunt parasite de clientela de afaceri care constituie segmentul majoritar. (subsol Nicolae LUPU Hotel _ Economie si management, pag.18; ) Cele mai mari solicitari sunt primavara si toamna. Lunile de primavara si de inceput de vara precum si toamna sunt lunile in care se inregistreaza cel mai mare numar de intrari in noiembrie: 366 pentru turistii romani, deoarece se poate spune ca este perioada de munca deplina, in ceea ce priveste turistii straini cel mai mare numar de intrari se inregistreaza in perioada de vara explicatia este ca multi turisti straini vin pentru a vizita Clujul si imprejurimile lui. Se practica, in general, urmatoarele forme de turism: turismul de afaceri turismul individual turismul de grup Figura 4 Forme de turism practicate !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Turismul de afaceri 79%, este reprezentat de angajati sau oameni de afaceri care vin in Cluj- Napoca in scopuri profesionale, ei reprezentand categoria principala de clienti ai hotelului. Turismul individual 16%, este practicat in scopuri personale de multi turisti sositi la hotel. Turismul de grup 5%, practicat mai putin deoarece capacitatea hotelului este relativ mica si se poate ajunge la suprapuneri sau la retinerea unor spatii de cazare care pe urma sa ramana neocupate. Clientii hotelului sunt atat turistii romani in procent de circa 55 60% si totodata turisti straini din Germania, Italia, Spania, SUA, Canada, Israel Tabel 3. -Grad mediu de ocupare 2001-2006 An 2001 2002 2003 2004 2005 2006 iunie Gradul mediu de ocupare % 74.82 73.9 76.6 79.8 81.1 86.03 Turisti straini % 31.5 21.3 23.3 26.7 32.3 36.43

Figura 5. Evolutia gradului de ocupare si ponderea turistilor straini Gradul mediu de ocupare are o evolutie variata de la an la an dar totusi cu tendinta usor crescatoare. In urmatoarea perioada se asteapta la o crestere a acestuia datorita faptului ca hotelul a fost renovat si tarifele sunt acceptabile. In ceea ce priveste ponderea turistilor straini se poate remarca tendinta clar crescatoare de la 3,8% in 1995 la 32,5% in 2000 si 36,43% in 2006 (iunie). 6. Departamentul de cazare 6.1. Serviciul receptie Receptia este coordonatorul operational al activitatii hotelului, este elementul cheie al unitatii de cazare. Receptia este amplasata la nivelul de acces al turistilor intr-o pozitie accesibila turistilor si care permite astfel supravegherea circulatiei in hotel. Intrarea in hotel se face din strada, se trece printr-un hol comun din care se poate ajunge in restaurant si in receptia hotelului. Mobilierul cu care este ditata receptia a fost modernizat cu ocazia ultimelor lucrari de renovare facute in hotel si este alcatuit din: birou de lucru; dulapuri pentru arhive, seifuri; fotolii; masute; Receptionerii au la dispozitie ca utilaje, rechizite si ustensile urmatoarele: calculator pentru exercitiu operativ contabil, telefoane, documente si materiale prevazute in sistemul informational hotelier; materiale pentru acordarea unor informatii turistice precum: ghidul localitatii, carti de telefon, trusa pentru primul ajutor, ceasuri de perete care indica ora in mai multe tari (Roma, Londra, New York, Bucuresti,Tokyo, Sidney). La receptie este afisat Brevetul de turism al managerului precum si premiile acordate de Camera de Comert, Industrie si Agricultura, in Topul Societatilor Comerciale, Sectiunea Turism, Hoteluri si Restaurante.#5 Activitatile care se desfasoara la nivelul receptiei sunt: inchirierea spatiilor de cazare; prestarea serviciilor comandate de turisti; incasarea contravalorii serviciilor prestate; mentinerea relatiilor cu celelalte compartimente ale hotelului; primirea propriu-zisa a turistilor; completarea formularelor de sosire (fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor); schimbari de camere; modificari de tarife; rezolva reclamatiile turistilor; acorda echipament suplimentar turistilor la cerere (paturi suplimentare, perne, paturi,); verifica impreuna cu serviciul de etaj ocuparea camerelor; inregistreaza defectiunile semnalate de clienti in camere si urmareste rezolvarea lor; rezerva locuri in rstaurantul hotelului;

primirea postei, clasarea si repartizarea ei; controlul vizitatorilor turistilor.

Sarcinile receptionerului sunt: cunoasterea caracteristicilor spatiilor de cazare sub aspectul capacitatii, structurii; cunoasterea preturilor si tarifelor practicate in unitate; cunoasterea pentru ziua respectiva si perioada imdiat urmatoare a camerelor libere si inchiriate; mentinerea relatiilor cu angajatii din celelalte compartimente ale hotelului; repartizarea spatiilor de cazare pe baza documentelor legale; dotarea receptiei cu materiale necesare pentru buna desfasurare a activitatii si cu materiale informative; intocmirea corect si la timp a tuturor documentelor de evidenta; primirea obiectelor uitate si pastrarea pana la revendicarea lor. Personalul care lucreaza in receptie este alcatuit din: 1 receptionera sefa; 2 receptioneri. Receptionerul trebuie sa fie calificat astfel ca fiecare trebuie sa fie absolvent al unor cursuri de specializare ca receptioner sau al unor scoli cu profil turistic. Abilitatea personalului de la receptie de a raspunde la intrebari, de a coordona activitatea, de a oferi cat mai multe informatii turistilor si de a satisface cererile acestora este importanta pentru misiunea hotelului. Serviciul receptie este cartea de vizita a hotelului si reprezinta conducerea unitatii hoteliere in lipsa directorului. (nota In anul 2006, au obtinut locul 2) 6.3. Rezervarea Rezervarea constituie un element important al vanzarii si primirii clientului. Ea reprezinta primul pas in incheierea contractului hotelier. El se incheie prin formularea unei cereri si prin acordul dat de catre hotelier. Prin semnarea Fisei de anuntare a sosirii si plecarii turistilor, clientul se angajeaza sa respecte uzantele hoteliere in ceea ce priveste plata, comportamentul, Fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor cuprinde (vezi anexa 8): numele si prenumele turistului; cetatenia; domiciliul; data sosirii si plecarii; scopul calatoriei; actul de identitate. Desfasurarea efectiva a activitatii: clientul sosit la hotel prezinta buletinul sau pasaportul, iar receptionerul intocmeste Fisa de anuntare a sosirii si plecarii. Receptionerul este direct raspunzator pentru eventualele nereguli. Cazarea nu se poate face fara acte de identitate. Aceasta fisa apare in dublu exemplar, se indosariaza si se pastreaza

obligatoriu 5 ani. Pe baza fiselor de anuntare a sosirii si plecarii se aduna si se centralizeaza datele pe calculator intocmindu-se situatia zilnica si pe baza acesteia situatia lunara. La plecare clientul achita contravaloarea serviciilor de cazare si pe baza controlului si raportului cameristelor achita si consumatia din minibar. Receptionerii sunt cei care intocmesc notele de plata (vezi Anexa 9), facturile (vezi Anexa 10) si urmaresc incasarea lor. La predarea schimbului receptionerul inchide situatia la zi a clientilor si deschide o alta situatie care este preluata de receptionerul care intra in schimb. Zilnic pana la ora 12 receptionerul intocmeste Raportul de gestiune care este predat apoi Serviciului economic. Situatia lunara de evidenta a numarului de turisti se intocmeste pe baza unei situatii zilnice care cuprinde urmatoarele elemente: camera; numele si prenumele turistului; sold initial; prestatii la zi (cazare, servicii); total prestatii; suma achitata; sold final. Pentru clientii pe cont propriu Fisa de anuntare a sosirii si plecarii este de fapt contractul hotelier care are caracteristicile unui contract de adeziune specific consumului de masa#: conditiile incheierii contractului nu sunt negociate, clientul avand posibilitatea se a accepta sau nu oferta hotelului. Clauzele contractlui hotelier isi au originea in prevederile Conventiei Europene di 17 decembrie 1962 asupra raspunderii hotelierilor cu rpivire la lucrurile voiajorilor, Regulamentul hotelier international#7 adoptat de Consiliul Asociatiei Internationale a Hotelurilor in 1982, la Katmandu-Nepal, Codului de practici pentru contractarea dintre hoteluri si agentiile de voiaj, stabilite de Asociatia Hotelierilor din Romania in 1995, Codului de practici pentru reglementarea relatiilor contractuale dintre societatile oteliere/hoteluiri si agentiile de turism, stabilit de catre Asociatia Hotelierilor din Romania si Asociatia Nationala a Agentiilor de turism din Romania, intrat in vigoare in 1996, Normelor cu privire la accesul, evidenta si asigurarea securitatii turistilor in structurile de primire turistice, aprobate prin H.G.R. 41/1996, Codului civil roman Rezervarea care este consemnata printr-un document si impune urmatoarele obligatii din partea ambelor parti: hotelierul este obligat sa puna la dispozitie la data prevazuta spatiul de cazare pe care la contractat; clientul plata tarifului prevazut in contract. Nerespectarea obligatiilor partilor atrage dupa sine raspunderea materiala, iar in ceea ce priveste hotelul nerespectarea contractului duce la degradarea imaginii in randul clientilor ceea ce poate avea efecte negative semnificative pentru unitate. Pentru realizarea activitatii de rezervare se foloseste programul FOX PRO unde sunt introduse toate datele iar apoi se extrag documentele care merg la serviciul contabilitat. Avand in vedere ca hotelul este mic activitatea de la receptie nu este structurata pe sectiuni, iar receptionerele sunt responsabile de toate activitatile ce se desfasoara in receptie. (nota 6 Nicolae LUPU Hotel Economie si management, pag.288) (nota 7 Gabriela STANCIULESCU Tehnica operatiunilor de turism, pag 149) 6.4.Serviciul de etaj

Serviciul de etaj reprezinta partea cea mai importanta pentru activitatea unui hotel, camerele se inchiriaza clientilor care le folosesc ca pe propria lor locuinta. Personalul din acest departament trebuie sa mentina tot timpul camerele cat mai curate si sa creeze turistilor senzatia ca ei sunt primii care le folosesc, sa predomine permanent un aer de prospetime. Personalul serviciului de etaj este reprezentat de: 4 cameriste; 1 lenjereasa; 1 spalator textile; 1 administrator care supravegheaza buna desfasurare a activitatii in acest departament. Ca structura in acest departament intra camerele, holurile, oficiile cameristelor. 6.5. Dotarea spatiilor de cazare Hotel Central Melody dispune de 23 de camere, 2 garsoniere si un apartament. In ceea ce priveste apartamentul trebuie mentionat ca acesta nu intra in sistemul de inchiriere datorita faptului ca desi a fost renovat nu dispune de mobilierul necesar pentru a putea fi dat in folosinta. Camerele dispun de telefon si se poate suna local, interurban, mobil, international. Pe etajul I sunt 11 camere, oficiu pentru cameriste si biroul contabilitate. Pe etajul II sunt 15 camere, oficiu pentru cameriste, oficiul lenjeresei, minispalatorie. Camera cu pat individual destinata cazarii unei singure persoane, este alcatuit din vestbiul, camera propriu-zisa, camera de baie. Latimea patului este de 90 cm iar suprafata minima a camerelor este de 12. Camera cu doua paturi este folosita de doua persoane si in functie de dimensiunile camerei si de pozitionare acestea au fost diferentiate prin tarif (10euro): Camere confort A Camere confort B Figura 6- Camera cu doua paturi confort A !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Camera cu pat matrimonial este spatiul de cazare destinat folosirii de catre una sau doua persoane, latimea patului este de 140 cm si este compusa deasemenea din vestibul, camera propriu-zisa, camera de baie. Garsoniera este alcatuita din dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul, grup sanitar propriu. Apartamentul nu este inca dat in folosinta pentru ca nu dispune de mobilierul necesar, dar in curand va fi mobilat. Camera propriu- zisa este dotata cu: pat de diferite dimensiuni; noptiere; masuta pe care este asezata o tava cu pahare si scrumiera; scaune semitapisate; televizor color; frigider care reprezinta si minibarul; telefon. In general culorile care predomina in camere este albul si maro deschis, culoarea lemnului. In unele camere pe jos sunt mochete sau covoare asortate cu mobilierul. Paturile din camere au lungimea minima de 190 cm. lenjeria de pe paturi are: salteluta absorbanta, cearsaf, patura, cearsaf plic, perna, perinita. In vestibulul camerei sunt dulapuri pentru haine cu umerase, perii pentru haine, papuci sau ansambluri de cuiere cu oglinda. In salonul garsonierei sunt: masa de scris, scaun semitapisat, masuta, canapea, corpuri de iluminat adecvate- lampa de birou, televizor. Figura 7- Camera de baie

Camera de baie cuprinde: oglinda cu suport pentru articole de lavoar, savoniera; cos pentru gunoi; cuier baie; perie WC si dezodorizant; covoras pentru protectie, pentru evitarea alunecarii; suport pentru prosoape; pahare pentru apa 1 buc/pers; sapun; hartie igienica; prosoape plusate pentru fata, pentru baie, pentru picioare. Holurile si coridoarele de etaj sunt pardosite cu marmura si acoperite cu mocheta sau covoare pentru atenuarea zgomotului, sunt dotate cu masute, fotolii, scrumiere, ornamente florale,deasemenea holurile sunt luminoase datorita geamurilor mari care dau in interior creandu-se o atmosfera primitoare. Dotarea minibarului

Fiecare camera dispune de frigider care este aprovizionat cu bauturi racoritoare, bauturi alcoolice si dulciuri. Clientul se poate servi iar la plecare odata cu predarea camerei trebuie sa achite si consumatia, cameristele verifica ce s-a consumat si anunta receptia. Tabel 3.7 Meniul mini- bar Sampanie Cognac Alexandrion Vin Bere Ursus Bere DAB Apa minerala BORSEC Coca- Cola Apa minerala Harghita Alune Best Covrigei Capollini Suc cu pai Goal Energy Activator Cult Ceai/Suc San-Pellegrino 1*250.000lei/25 RON 1*100.000lei/10 RON 2*80.000lei/ 8 RON 2*50.000lei/ 5 RON 2*100.000lei/10RON 2*30.000lei/ 3 RON 2*40.000lei/ 4 RON 2*30.000lei/ 3 RON 2*25.000 lei/ 2,5 RON 2*20.000 lei/ 2 RON 2*30.000 lei/ 3 RON 1*80.000 lei/ 8 RON 2*40.000 lei/ 4 RON

PRODUSELE CONSUMATE SE ACHITA LA RECEPTIE ODATA CU PREDAREA CAMEREI 6.6. Intretinerea si curatenia camerelor si spatiilor comune Intretinerea si curatenia este un element important pentru orice hotel: o camera trebuie sa arate intotdeauna ca si cum atunci ar fi folosita pentru prima data, totul trebuie sa fie impecabil pentru a multumi clientul. Pentru desfasurarea acestor activitati se folosesc: produse de curatenie si igiena: detergenti, prafuri de curatat, dezinfectant; utilaje de curatenie: aspirator; ustensile de curatat: maturi, carpe, perii; Frecventa operatiilor de curatenie a camerelor:

 curatenia si intretinerea zilnica se face la cererea clientului si consta in aerisire, golirea cosurilor, stergerea prafului, schimbarea lenjeriei, curatenia in camera de baie; curatenia generala se face dupa plecarea fiecarui client, in acest caz camera se curata si se aranjeaza pentru orimirea altui client; lucrari diverse ca de exemplu: preluarea lenjeriei curate, curatarea spatiilor comune, spalarea geamurilor Etapele procesului de curatenie sunt: informarea camerelor eliberate la receptie; pregatirea utilajelor si ustensilelor; curatenia propriu- zisa; controlul curateniei.

Curatenia propriu- zisa: se controleaza camera si orice defectiune se anunta la receptie; se deschid ferestrele; obiectele uitate se predau la receptie; se schimba patul si se evacueaza lenjeria folosita; se aspira, se sterge praful, se spala paharele, scrumierele; se pun materiale informative: brosuri, lista de preturi pentru minibar si lista cu tarifele telefonice; se curata camera de baie: oglinda, suportul pentru pahare, faianta, dusul, chiuveta, WC-ul, pardoseala; se doteaza cu: hartie igienica, sapun, prosoape; Reguli in procesul de curatenie: activitatea se desfasoara in liniste; personalul hotelului nu are voie sa se foloseasca de lucrurile turistilor sau de ustensilele din camera; personalul nu are voie sa umble in bagajul turistilor; inainte de a intra in camera este obligatoriu sa se bata la usa. Hotel Melody Central nu dispune de spalatorie proprie pentru intreaga lenjerie din hotel, motiv pentru care au contractat cu o spalatorie din afara si transporta la 4 zile lenjeria pentru spalat. Servicii suplimentare oferite de hotel Servicii cu plata: minibar frigorific in camera convorbiri telefonice interne si internationale fax multiplicari documente spalat, curatat, calcat la cererea clientului inchirieri Sali, receptie, simpozioane; organizari de banchete, receptii, mese oficiale, nunti, etc. agentie de turim in holul hotelului (tel: 0264597466) rent a car servicii internet

Servicii gratuite: parcaj auto informatii privind prestarea de servicii turistice rezervari de locuri la hoteluri in alte localitati rezervari bilete la mijloace de transport rezervari de locuri in diverse unitati de alimentatie primirea si expedierea corespondentei transmiterea de mesaje pentru client asigurarea de mijloace mass-media trezirea clientilor la ora solicitata pastrarea obiectelor de valoare in seiful de la receptie pastrarea bagajelor comenzi pentru taxi 7. Departamentul de alimentatie Activitatea departamentului de alimentatie se desfasoara la nivelul spatiilor de productie si servire. In cadrul departamentului de alimentatie activitatile desfasurate la nivelul salonului de servire fac parte din categoria activitatilor operationale, pe cand activitatile din bucatarie sunt considerate drept activitati functionale. Prestarea nemijlocita a serviciilor specifice se realizeaza in salonul de servire unde preparatele culinare obtinute in bucatarie, ca si bauturile aprovizionate de la furnizori sunt servite intr-un anume cadru fizic, prilejuind un contact nemijlocit al acestora cu personalul de servire. Departamentul de alimentatie cuprinde: spatii de servire restaurant, caf bar, terasa; spatii de productie bucataria. 7.1. Spatiul de productie Spatiul de productie are la baza bucataria unde se gasesc preparatele care apoi vor fi servite consumatorilor precum si anexele acesteia. I. Bucataria centrala este impartita astfel: loc pentru taierea painii; rafturi pentru asezarea veselei; masa pentru pregatirea salatei; masa pentru portionarea carnii; masa pentru pregatirea aperitivelor; sobe, aragaz, fripteuza.

II. Spatii de depozitare magazii, pivnite, camere frigorifice unde sunt pastrate materiile prime la temperaturi optime. III. Oficiul bucatariei spatiul unde se receptioneaza marfa, unde personalul din bucatarie serveste masa. IV. Spalatoria formata din doua Sali: o sala pentru spalat pahare si una pentru spalat vase, curatat legume.

V. VI. VII. VIII.

Vestiare si grupuri sanitare pentru personalul care lucreaza la bucatarie. Sala pentru cantare; Spatiul pentru depozitarea resturilor; Lift pentru aprovizionarea salii de banchete.

Regula fundamentala de igiena exculde orice incrucisare a circuitului materiilor prime care necesita operatii de curatare cu circuitul materiilor prime curate, a circuitelor materiilor prime si preparatelor ci circuitul deseurilor si a resturilor, a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clientilor. Succesiunea activitatilor pana la stadiul de preparat final: receptia si depozitarea in spatii frigorifice sau magazii; productia cu zone distincte de prelucrare preliminara pentru carne, legume, peste; distributia la nivelul oficiului, cu evitarea luarii in contact a preparatelor care-si urmeaza drumul spre farfuria clientului cu resturile deja incluse in circuit; servirea si consumul preparatelor in salonul de servire. Functiile si numarul personalului din bucatarie: 1 bucatar sef; 2 bucatari; 1 ajutor bucatari; 1 spalator vase; 1 muncitor intretinere.

Echipa din bucatarie este coordonata de bucatarul sef. Acesta asigura planificarea meniurilor si elaborarea liste meniu, previzioneaza comenzile si organizeaza munca intregii echipe a bucatariei si controleaza calitatea preparatelor. Bucatarul sef intocmeste zilnic un raport de gestiune in care sunt inregistrate: sold precedent, intrari, vanzari, sold final. La baza activitatii din bucatarie stau fisele tehnologice (vezi anexa 1) care cuprind urmatoarele: materii prime si unitatile de masura; cantitatea de materie prima pentru X portii; gramajul pentru o portie de produs final; procesul tehnologic: - operatiuni pregatitoare; - tehnica prepararii; - prezentarea si servirea.

Pe baza acestor fise se poate stabili clar necesarul de materii prime si deasemenea se pot calcula preturile pentru un preparat. 7.2. Spatiul de servire 7.3 Restaurantul Figura 4.1 Salonul din restaurant

Restaurant potrivit HG 601/1997 si OMT nr .56/1995 a fost incadrat in categoria I. acesta este amplasat la parter si dispune de o suprafata utila de 400 mp, suprafata comerciala de 300 mp. Capacitatea restaurantului este de 140 de locuti iar a slonului de 100 locuri. Suprafata aferenta unui loc de masa se afirma ca un factor important al nivelului d3 confort, astfel suprafata aferenta unui loc este de 2,5 mp/loc la masa, ceea ce sugereaza o utilizare nerentabila a spatiului comercial de catre restaurant. Intrarea in restaurant se face printr-un hol comun pentru restaurant si hotel. Holul este mobilat si aranjat elegant cu 4 masute, fotolii din piele, oglinzi pe pereti si flori iar pe jos mocheta. Restaurantul este mobilat cu mese patrate, scaune semitapisate, pe pereti sunt oglinzi care creeaza senzatia de spatiu. Pe scena se dau concerte de catre formatia hotelului. Personalul din restaurant: 1 sef de sala; 1 sef de unitate; 5 ospatari pe tura (barman, 2 ospatari, 2 ospatari pe terasa) 1 femeie de serviciu.

Restaurantul ofera consumatorilor un sortiment variat de preparate si bauturi. Serviciile sale se adreseaza atat consumatorilor din hotel cat si altor clienti din afara hotelului. Atributiile sefului de sala sunt legate de primirea clientilor, instalarea lor la masa, luarea comenzii, coordonarea activitatii. Seful de sala este subordonat directorului de restaurant. Ospatarul se suordoneaza sefului de sala, el este insarcinat cu efectuarea propriuzisa a serviciului la masa. In fiecare dimineata intre orele 7.30- 10 in restaurant se serveste micul dejun de catre clientii din hotel. I. Sistemul de efectuare a serviciului

Modalitatea de servire este serviciul la farfurie: lucratorul preia de la bucatarie farfuria cu preparate (le pune in lift daca este cazul, pentru banchete in special), apoi ospatarul pune 2-3 farfurii in mana stanga si a 4a in mana dreapta si le duce in sala unde serveste clientii pe partea dreapta in ordinea de preferinta impusa de ocazie. Farfuria se aseaza in fata clientului pe farfuria cu emblema spre centrul mesei. Debarasarea se face dupa consumul fiecarui fel de mancare prin partea dreapta dupa ce s-a cerut permisiunea clientului. In cazul meselor organizate, la cererea clientilor se foloseste si autoservirea sau bufetul suedez. Pentru astfel de mese se pregatesc mese lungi unde se aseaza platourile cu aperitive, prajiturile si tacamurile. Clientii se plimba printre mese si se servesc singuri, dupa preferinta. In acest caz munca ospatarilor consta in debarasarea meselor si aprovizionarea cu preparate in functie de meniul stabilit anterior intre seful de sala si organizatorul mesei.. Gheridoanele sunt folosite mai rar, in general in cazul unor nunti pentru servirea mirilor sau pentru transportarea torului. II. Inventarul de servire

- sticlarie: cupe de sampanie, cupe de vin (rosu, alb), aperitiv, lichior, coniac, bauturi in amestec, bauturi racoritoare, cilindrii si pahare gradate, presaratori, oliviere, mustariera, doze pentru mujdei, scrumiere, fructiera, platouri.

- portelan: cesti si farfurioare pentru cafea, pentru ceai, boluri, farfurii pentru preparate lichide calde, cafetiera, zaharnite, ceainice, supiere, castroane, farfurii suport mici, farfurii pentru desert, farfurii intinse, farfurii adanci, farfurii pentru gem, osiere, sosiere, platouri. - alpaca, inox: lingurite pentru ceai, cafea, inghetata, sos, prajituri, linguri, furculite pentru peste, linguri, furculite cutit mare, cutite si furculite pentru gustari, furculitre si cutite pentru desert, cleste pentru cuburi de gheata, paleta pentru tort, platouri, tavi. Servirea se efectueaza de catre ospatari, personalul va fi in permanenta curat cu parul strans, imbracaminte curata, pantofi lustruiti si fara bijuterii in exces. III. Lista de meniu

Lista de meniu este un instrument important pentru restaurant, ea intruneste ttotalitatea preparatelor bauturilor oferite la un moment dat inclusiv preturile. Lista de meniu cuprinde: denumirea restaurantului; denumirea completa a sortimentelor de preparate si bauturi evidentiindu-se specialitatea casei si specialitatea bucatarului sef; gramajul pentru fiecare preparat; semnatura bucatarului sau a sefului de sala. Lista de meniu este scrisa in limba romana,limba engleza, limba germana, limba franceza. Preparatele si bauturile sunt inscrise grupat in ordinea in care se servesc la masa, astfel structura ei este urmatoarea: I. preparate culinare 98 preparate aranjate in ordinea servirii pe grupele: sunt si ele grupate si se prezinta pretul pe butelie (vin), gramaje (la restul bauturilor). 1. specialitatea casei; 2. specialitatea bucatarului 3. gustari reci 10% din totalitatea preparatelor 4. gustari calde 14% din totalitatea preparatelor; 5. supe si ciorbe 7% din totalitatea preparatelor; 6. preparate din peste 5% din totalitatea preparatelor; 7. preparate de baza si minuturi 36% 8. garnituri 11% din totalitatea preparatelor; 9. salate 7% din totalitatea preparatelor; 10. desert de bucatarie 8% din totalitatea preparatelor. 1. 2. 3. 4. 5. II. bauturi cuprind 52 de feluri grupate astfel: vinuri - 23% din totalitatea bauturilor; bauturi racoritoare - 21% din totalitatea bauturilor; bauturi calde - 12% din totalitatea bauturilor; aperitive 27% din total; bere 17% din totalitatea bauturilor. Figura 8 Repartizarea grupelor de preparate in lista de meniu !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Figura 9 Repartizarea grupelor de bauturi in lista de meniu Pentru micul dejun destinat celor care sunt cazati in hotel exista variante cu diferite preparate si toate in valoare de 150000 lei, pret inclus in tariful camerei (vezi anexa 2).

IV.

Mese organizate

Hotelul dispune de o sala pentru banchete, reuniuni, receptii, cocktailuri, nunti care are circa 80 de locuri, restaurantul de asemenea se inchiriaza in special pentru nunti dar nu numai, capacitatea acestuia fiind mare. Figura 4.4 Sala casino sala de receptii, reuniuni, conferinte. Sala de receptii este dotata cu bar, loc pentru muzica, lift de serviciu care face legatura cu bucataria, camera de depozitare. Pentru buna organizare a unui banchet trebuie sa se cunoasca: data cand va avea loc masa si ora; numarul invitatilor care participa la masa; preferintele culinare, bauturile dorite; avansul de contractare. Seful de sala este cel care ia legatura cu clientul si intocmeste fisa actiunii (vezi anexa 4). Impreuna ei stabilesc data, ora actiunii. Se prezinta clientului meniu si acesta isi alege in functie de preferinte si buget meniul. Alcatuirea meniului si alegerea bauturilor constituie o problema delicata si impune o atentie deosebita, pentru a putea fi in concordanta cu gradul invitatiilor si scopul actiunii. Organizarea serviciilor: localul este verificat sub aspectul curateniei si al functionalitatii instalatiilor din dotare; se stabileste numarul de mese in functie de numarul invitatiilor si modul de asezare a acestora in functie de eveniment; se stabileste personalul raspunzator de actiune. Seful de sala este cel care supravegheaza indeaproape activitatea si comanda materiile prime necesare. Etapele realizarii serviciilor: curatirea si aranjarea salonului; primirea invitatilor; efectuarea propriu- zisa a serviciilor (servirea invitatilor); aranjarea locului dupa terminare.

Ordinea de priritate pentru servirea invitatilor: la masa de onoare se serveste mai intai persoana cea mai inalta in functie apoi persoana din dreapta apoi cea din stanga. La celelalte mese serviciu se face in ordinea stabilita de protocol.

7.4.Caf barul & lounge Caf barul este incadrat in categoria I, iar pe timpul verii dispune si de o terasa. Caf barul ofera clientilor bauturi alcoolice si nealcoolice simple si in amestec, reci sau calde, produse de tutun. Pe terasa deasemenea se pot servi bauturi, produse de patiserie se la cerere preparate de bucatarie. Barul si terasa sunt deschise atat pentru clientii care stau la hotel cat si pentru nerezidenti, trecatori. In bar lucreaza 1 barman. Activitatea barului este mai scazuta, in schimb pe timpul verii terasa este un loc unde vine lume sa se racoreasca la o bere, La bar se vand bauturile, la pahar sau sticla, in baza bonului de marcaj. Servirea si consumul la tejghea nu exclud serviciul la masa. Caf barul are mese patrate, spatiu pentru muzica, bar dotat cu aparat pentru cafea, instalatie pentru gheata, instalatie frigorifica, aparat pentru spalat vase, chiuveta, precum si paharele necesare pentru servirea bauturilor, de la pahare gradate, la pahare de vin sau bere. La subsol se afla club & lounge, de-a lungul timpului a fost folosit de diferiti proprietari si a promovat diferite stiluri, avand perioade mai bune si perioade mai slabe. 8. Organizarea muncii 8.1 Particularitatile muncii 1) Industria hoteliera este o industrie a mainii de lucru. Cu toate tehnologiile introduse, importanta mainii de lucru in hotelarie nu a fost influentata semnificativ. Reducerea personalului se soldeaza cu scaderea calitatii serviciilor mana de lucru. Aceasta este o problema si in cadrul Hotel Central Melody careia ar trebui sa-I acorde mai multa importanta, deoarece numarul scazut de personal din anumite sectii (precum bucataria si receptia) duc la scaderea calitatii activitatii.

2) Activitatea hoteliera este intemitenta pe parcursul unei zile, saptamani sau luni. Hotel Central Melody nu este afectat de sezonalitate aceasta fiind specifica in general hotelurilor din zone turistice: mare, munte. Intermitenta se intalneste pe parcursul unei saptamani, de exemplu oamenii de afaceri in general se deplaseaza in timpul saptamanii, mai putin sambata si duminica. Imposibilitatea stocarii prestatiilor determina acordarea unei atentii deosebite variatiilor cererii pentru asigurarea satisfacerii clientilor. 3) Programul de lucru este permanent, hotelul fiind la dispozitia turistilor 24 de ore din 24. Chiar in timpul lucrarilor de renovare care au fost facute in hotel, a fost deschis pentru clienti iar munca a fost esalonata pe etaje, camere, corpuri de cladire. Variatiile cererii si programul de functionare inclusiv prelungirea orarului unor activitati (restaurant) au repercursiuni asupra programului de lucru a personalului. Programul de lucru de noapte sau de seara si cel de sfarsitul saptamanii sau din zilele de sarbatoare sunt percepute drept constrangeri. Durata zile de munca variaza pe categorii de personal si in general se caracterizeaza printr-o durata care depaseste durata normala. Daca in Romania durata normala este de 8 ore pe zi 5 zile pe saptamana (40 de ore pe saptamana): pentru receptioneri durata saptamanala a muncii este de 60 de ore; pentru bucatari durata saptamanala a muncii este de asemenea in jur de 64 ore pe saptamana. Timpul afectat mesei este inclus.

4)

Munca in hotelarie este una dintre cele mai stresante. In timpul serviciului personalul trebuie sa aiba o mare capacitate de adaptare la cererea clientului, care ii conditioneaza volumul si continutul muncii. Obligatia disponibilitatii permanente si controlul de sine reprezinta o constrangere suplimentara. Solicitarile umane in munca, prelungirea programului, stresul peste limitele normale din punct de vedere fiziologic constituie cauzele unor imbolnaviri si sursele unor frecvente accidente. In Romania, ponderea lucratorilor necalificati din hoteluri si restaurante este de 64%. Hotel Central Melody incearca sa angajeze personal calificat in punctele cele mai importante: receptie, bucatarie, restaurant. Comportamentul patronului, salarizarea, nu sunt motivante pentru angajati si pot fi motive de stress. 5) Salarizarea

Salariul mediu se situeaza sub nivelul celui din alte ramuri. In cadrul hotelului Melody Central salariile angajatilor in general sunt de 510 lei, salariul mediu pe economie; pentru receptioneri, bucatari, sef de sala, salariul este mai mare, depasind 800 lei. Salariului i se mai adauga si unele avantaje de care beneficiaza angajatii: masa gratuita, cafea pe parcursul zilei sau a noptii, de asemenea se acorda concediul de odihna 25 de zile pe an. Ca avantaj se poate mentiona, dar de data asta neoficial, bacsisul pentru angajatii care intra curent in contact vu clientii. Acest bacsis poate fi uneori chiar si la nivelul salariului, compensand astfel nivelul scazut al salariului. Din pacate hotelul nu dezvolta o politica de salarizare bine pusa la punct care sa motiveze personalul, iar compensatiile acordate sunt cele normale oricarui loc de munca obisnuit la noi. Aceasta o consider eu o problema importanta a hotelului, care creeaza nemultumiri in randul angajatilor si care este sursa indiferentei in anumite situatii. Este normal ca efortul sustinut al unui angajat sa fie compensat pe masura, aceasta in viitor ar constitui un beneficiu pentru hotel deoarece entuziasmul si interesul angajatilor ar imbunatati implicit si calitatea serviciilor. In Hotel Central Melody sunt 30 de angajati cu carte de munca si 12 cu contract de prestari servicii. Numarul angajatilor cu contract de prestari de servicii variaza momentan datorita lucrarilor de renovare care s-au efectuat si care se mai efectueaza. Relatiile de ordonare si subordonare, se pot vedea din organigrama urmatoare: 8.2. Timpul de munca Programul de lucru este diferit in functie de departamentul de lucru. Pentru o buna organizare a muncii se recurge uneori la urmatoarele tehnici: Multiplicarea sarcinilor se poate suplini un subordonat care absenteaza dintr-un motiv sau altul de la locul de munca; Programe de lucru individuale, inegale; Utilizarea lucratorilor externi angajarea acestora cu contract de prestari servicii (ex: orchestra, personal intretinere). Programul de lucru al personalului serviciului receptie Receptionerii lucreaza in ture 12 ore apoi 24 ore liber (12 cu 24). Se doreste angajarea unui numar mai mare de receptioneri urmand sa lucreze 12 cu 48. oricum programul este incarcat si are consecinte grave asupra angajatului, oboseala, stress si implicit asupra relatiei cu clientul.

Programul activitatii personalului serviciului de etaj Orarul de lucru pentru angajatii acestui departament este: administrator de la ora 7 la ora 15; camerista intre orele 7 15; lucrator intretinere de dimineata pana seara; lenjereasa intre orele 7 15. Unei cameriste ii revin 6 camere pentru a efectua curatenia, precum si o parte din spatiile comune: holuri, scari, coridoare. Uneori programul lor de lucru se prelungeste cu o jumatate de ora sau o ora. Comparativ cu camerele care revin unei cameriste pentru curatenie (si anume 18-20 cemare) se poate spune ca 6 camere este o risipa de mana de lucru. Cameristele raspund mereu de aceleasi camere ceea ce poate avea consecinte negative asupra utilizarii rationale si echilibrate a fortei de munca, deoarece camerele de care raspunde o camerista se poat elibera toate deodata, acestea nereusind sa razbeasca cu lucru. Cameristele care insa si-au terminat de curata camerele isi ajuta colegele, insa nu raspind de lenjerie. Timpul de munca in bucatarie

Se poate spune ca munca in bucatarie este foarte grea, orarul fiind deopotriva draconic. Bucatari muncesc de dimineata pana seara, la inchiderea restaurantului, noaptea tarziu urmand apoi o zi libera ceea ce pe termen lung constituie un important factor de risc, pentru sanatatea lucratorilor. Bucatarul sef lucreaza de la 8 la 16, beneficiaza de un program normal, el fiind cel care coordoneaza activitatea. Orarul de munca al personalului din restaurant

Personalul din restaurant (sef de sala, ospatari, ajutor de ospatar) are de asemenea un program prelungit care incepe dimineata la 7 si se termina noaptea tarziu, cand pleaca ultimul client. Un asemenea program este obositor si poate avea urmari negative mai ales in ceea ce priveste relatia cu clientul. Angajatul obosit nu poate satisface pe deplin necesitatile clientilor, nu poate fi bine dispus pe parcursul zilei de munca. In concluzie timpul de munca din hotelarie se dovedeste a fi foarte obositor si cu efecte negative asupra psihicului si fizicului uman. De aceea este recomandata acordarea unei mari atentii personalului, pentru ca intr-un hotel, oricat de mult s-ar introduce tehnologia, prezenta umana este de necontestat, iar multumirea personalului aduce stralucire unui hotel. 9.Comercializarea serviciilor 9.1Comercializarea serviciilor si comportamentul personalului Comercializarea spatiilor de cazare se face prin contactare directa: prin prezentarea directa la hotel; prin telefon; prin fax; prin internet.

Clientul este cel care contacteaza hotelul si obtine personal informatiile necesare. Daca oferta corespunde cerintelor sale, clientul adreseaza o cerere ferma de cazare.

 Primirea clientului este o parte deosebit de importanta a activitatii hoteliere deoarece creaza prima impresie. La sosirea clientilor nu trebuie sa lipseasca formula de politete Bine ati venit in hotelul nostru. Receptionerul solicita politicos documentele de legitimare si intocmeste documentele de evidenta. La receptie clientul se informeaza de serviciile hotelului si poate obtine si informatii despre oras. Cazarea se face la orice ora din zi si din noapte in ordinea sosirii si in limita locurilor disponibile fara discriminare. Sejurul clientului serviciul etaj se ocupa permanent d asigurarea curateniei zilnice iar receptionerul ofera clientului informatiile pe care acesta le solicita, informandu-se discret cum se simt clientii. Plecarea clientului receptia inchide contul clientului si intocmeste nota de plata. Receptia anunta eliberarea camerelor serviciului etaj pentru a se face curatenia. In final cameristele comunica in receptie camerele disponibile. Obligatiile hotelului fata de clienti: Spatiul inchiriat sa fie in perfecta stare de curatenie; Sa puna la dispozitia clientului toate serviciile gratuite ce intra in tariful de cazare; Sa furnizeze informatii cu caracter turistic; Sa despagubeasca clientul pentru obiectele disparute din spatiul de cazare; Sa pastreze la receptie obiectele de valoare; Sa ia masuri pentru satisfacerea exigentelor sporite ale clientilor. Obligatiile clientului fata de hotel: Sa prezinte documentele de identitate la sosire pentru intocmirea documentelor de evidenta; Sa informeze pana la ora 12 a ultimei zile de cazare plecarea sau prelungirea sederii; Sa nu deterioreze echipamentul hotelier; Sa nu tulbure linistea si odihna celorlalti clienti ai hotelului; Sa predea la receptie cheia la plecare; Sa achite serviciile de care a beneficiat. Norme si principii de comportament al personalului: nu trebuie sa poarte discutii contradictorii, dar trebuie sa se preocupe de satisfacerea cerintelor clientului; trebuie sa manifeste grija fata de dotarea materiala a hotelului; sa aiba permanent grija de integritatea avutului turistilor; sa se preocupe in permanenta de buna servire a pasagerului; sa-si perfectioneze necontenit cunostintele; sa dea dovada de profesionalism; sa dea dovada de discretie in problemele profesionale; sa fie in relatii amicale cu colegii de serviciu. .Tarife de cazare Tarifele reprezinta contravaloarea prestarii unor servicii.

Tariful de inchiriere a spatiilor de cazare este stabilit pentru a acoperi toate cheltuielile pe care le implica inchirierea spatiului respectiv (cheltuieli fixe, cheltuieli variabile). In stabilirea tarifelor se urmareste si corelarea acestora cu fluctuatiile cursului valutar. Tarifele practicate de hotel sunt influientate si de concurenta. Se poate spune insa ca Hotel Central Melody nu are o politica de prex flexibila deoarece tarifele afisate sunt general valabile. In cadrul unitatii nu se practica tarife diferentiate, tarifele afisate la receptie sunt tarifele parcticate de unitate pentru toti turistii indiferent de numarul lor sau de durata sederii in hotel. Trifele afisate Camera cu un pat Camera cu 2 paturi confort B Camera cu pat matrimonial Camera cu 3 paturi confort A Garsoniera 2 persoane Pat suplimentar in garsoniera 50 euro 60 euro 60 euro 70 euro 75 euro 15 euro 150 lei 160 lei 160 lei 190 lei 200 lei 50 lei

Micul dejun in valoare de 15 RON este inclus in pretul unitar si se serveste la restaurant intre orele 7.30 10.00. Tarifele sunt exprimate in euro si sunt actualizate, ele includ dupa cum se poate vedea si contravaloarea micului dejun. Criteriile si factorii care stau la baza stabilirii tarifelor sunt criteriile economice, factorii cererii si reglementarile legale. Criteriile economice include acoperirea costurilor, realizarea profitului si a rentabilitatii, gradul de ocupare in stabilirea tarifului de cazare se urmareste acoperirea costurilor. Factorii cererii se refera la sensibilitatea clientului fata de tarife. Pe o piata turistica care functioneaza la parametri normali, tarifele mici ar ridica semne de intrebari, in conditiile economiei noastre, tarifele scazute reprezinta un avantaj important in lupta cu concurentii atata timp cat valoarea scazuta a tarifului nu este in detrimentul hotelului, neacoperind cheltuielile de baza. Acest lucru se poate observa in activitatea hotelului, tarifele mai mici in raport cu concurenta duc la cresterea cererii si la un grad mediu de ocupare de 75%. Reglementariel legale au fost pana nu demult cele care stabileau tarife maximale de cazare, din 1997 tarifele se determina in mod liber, pe baza cererii si a ofertei si a calitatii serviciilor oferite#8. Stabilirea tarifelor in hotel are la baza metodelor neformale, mai putin obiective, cu un puternic caracter empiric. Deci stabilirea tarifelor se face intuitiv fara o analiza atenta a pietei, bazata oarecum pe tarifele anterioare si avand in vedere si tarifele concurentei, aceste tarife nu pot duce la maximizarea profitului. Plata in general se face la receptie in lei, hotelul nefiind dotat cu cele necesare pentru a putea accepta plata cu carduri. De asemenea plata se mai poate face si prin virament bancar insa se practica intr-un procent mai mic. 9.3.Preturile in alimentatie

Pretul trebuie sa fie astfel stabilit incat sa multumeasca clientul, dar in acelasi timp sa acopere cheltuielile facute de cel care comercializeaza un bun. Pentru a stabili pretul de vanzare trebuie sa se ia in considerare pretul de cumparare, costul de achizitie al unui preparat, adaosul comercial. Stabilirea pretului de vanzare se face: prin aplicarea la costul de achizitie a materiilor prime fara TVA a unui adaos comercial, a carui valoare variaza, neexistand niste limite clare. Atat timp cat produsul respectiv se vinde, adaosul comercial poate avea orice valoare. Marimea preturilor se afla sub influenta a 3 factori majori: structura preturilor; concurenta; preferintele consumatorilor.

Metodologia de stabilire a preturilor are in vedere in mod obligatoriu costurile, care include, toate cheltuielile ocazionate de producerea unui serviciu. Astfel nici in stabilirea preturilor nu exista o strategie aparte, bazata pe o analiza aprofundata a pietei. In materie de politica de preturi se porneste de la principiul potrivit caruia nu poate fi vandut un produs sau serviciu care nu se incadreaza in posibilitatile banesti ale cumparatorilor. 9.4.Activitatea de marketing vanzari Marketingul turistic presupune studierea pietei interne si pe cea a concurentei, diversificarea ofertei turistice si asigurarea unor produse clasice, preturi si tarife judicios fixate, modalitati optime de desfacere a produselor pe diverse piete, alegerea unor mijloace eficiente de promovare. Marketingul hotelier reprezinta strategia organizatorilor hotelieri si ai prestatorilor de servicii in conditiile economiei de piata, respectiv a pietei cimparatorilor, arta de a descoperi noi segmente potentiale din care se recruteaza viitorii cumparatori, patrunderea si consolidarea pozitiilor pe aceste segmente traditionale de piata hoteliera. (nota8 Ordinul Ministrului Turismului nr. 16/1997 privind aprobarea politicii tarifare in structurile de primire turistice.) Sunt insa putine unitati de turism care aplica marketingul, care sa aiba un program de marketing si pe care sa incerce sa-l faca vizibil. Ori, nu mai trebuie demonstrat ca nu se poate pune pe picioare o industrie turistica puternica fara sa existe manageri specialisti in turism. Din pacate nu se poate face turism de calitate fara cunostinte, cel putin generale, depre management, geografie, marketing, psihologie. Activitatea de marketing este asigurata de conducerea hotelului, in hotel nu exista o persoana care sa se ocupe efectiv de marketing, aceasta ramanand oarecum de izbeliste, ceea ce este in defavoarea hotelului. Obiectivul principal de actvitate al hotelului este de inchiriere de spatii de cazare si serviciul de alimentatie in saloanele restaurant ale unitatilor hoteliere, la care se adauga si alte servicii complementareL rent a car, inchirieri, etc. Comercializarea spatiilor de cazare se poate face direct de la receptia unitatii la tariful afisat. Hotelul nu practica tarife diferentiate si nici nu lucreaza prin agentii de turism Tariful de inchiriere a spatiilor de cazare este stabilit pentru a acoperi toate cheltuielile pe care le implica inchirierea spatiului respectiv (cheltuieli fixe, cheltuieli variabile).

Promovarea produselor turistice se face insa pe plan local in special cu ocazia diverselor evenimente ce au loc cum ar fi: concerte, expozitii, targuri, lansari de carte, alte evenimente mondene. Pentru patron necesitatea marketingului este 0, atata timp cat hotelul este plin, marketingul este de prisos. Dar marketingul este cuprins oarecum in activitatea hotelului pentru ca nu reprezinta doar publicitatea. In viitor odata cu deschiderea agentiei de turism activitatea de marketing va fi mai ampla, aceasta preluand unele atributii precum promovarea, distributia si de ce nu, practicarea unor tarife diferentiate pentru cei care fac rezervarea prin agentia proprie. Dupa cum am mentionat mai sus hotelurile mici in general se orienteaza spre un furnizor unic, acest lucru fiind valabil si in cazul hotelului Central Melody dupa cum se poate vedea si din tabelul 7.1. Tabel 7. Furnizorii restaurantului Firma Discovery Abator Fenix Pro Oncos De Silva Coca Cola El Boris Micky Prigat, Pepsi Tuborg Fana Serrani Napolact Rolicom San pellegrino Tehnoflex Velpitar METRO, SELGROS Produsul Carne Carne Produse din carne Produse alimentare Sucuri naturale Bauturi racoritoare Bere Inghetata Sucuri Bere Bauturi alcoolice Cafea Lactate Materiale curatenie Ceai, sucuri Servetele Produse de panificatie Legume si fructe Procent % 80 80 90 75 90 90 70 40 10 20 80 95 90 70 10 10 90 95 Perioada Bilunar Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal Saptamanal zilnic

Ponderea marfurilor achizitionate din totalul veniturilor restaurantului reprezinta 44 45% din volumul vanzarilor, diferenta reprezentand adaosul comercial, aceasta fiind sursa de acoperire a cheltuielilor restaurantului. In urma activitatii de aprovizionare se formeaza stocurile. Spatiile de depozitare a stocurilor de care dispune hotelul sunt: magazii, magazii de bauturi, camere frigorifice, beciuri. Pentru a evalua permanent sau periodic nivelul stocurilor se face inventarul, in urma caruia se stabilesc intrarile, iesirile, stocul existent. Necesitatea inventarierii se face simtita in cursul desfasurarii activitatii, pentru controlul gestiunilor si la inchiderea exercitiului pentru stabilirea situatiei patrimoniale si se face de 2, 3 ori pe an. 10. Serviciul contabilitate

Serviciul contabilitate este coordonat de contabilul sef, care are in subordine un contabil si o casiera. Serviciul contabilitate este cel care centralizeaza ansamblul vanzarilor pe departamente si servicii, efectueaza controlul incasarilor, asigura verificarea finala a incasarilor, verifica procedurile de aprovizionare. Zilnic serviciul contabilitate preia rapoartele de gestiune dela receptie, de la bucatarie si de la restaurant intocmind astfel o Situatie zilnica a incasarilor si platilor. In fiecare zi lucratoare contabilul trebuie sa predea la banca numerarul incasat; o copie a Borderourilor de depunere la banca a numerarului lei si devize ramane la contabilitate. Lunar este intocmita Balanta de verificare, pentru a se analiza activitatea hotelului. Anual se intocmeste Bilantul si Contul de profit si pierdere (vezi anexa 7,8). Contabilitatea asigura verificarea procedurilor de aprovizionare cu produse si transmiterea facturii de plata. In raspunderea contabilitatii intra controlul incasarilor si platilor urmarindu-se: Inregistrarea incasarilor pe baza notelor de plata; Inregistrarea serviciilor prestate si a cheltuielilor efectuate in favoarea clientului pe baza documentelor justificative; Depunerea incasarilor la banca in cel mai scurt timp posibil; Aplicarea unui control riguros asupra actelor inaintea efectuarii platilor. Serviciul contabilitate este cel care impreuna cu seful fiecarui sector si cu directorul de hotel stabileste preturile pentru restaurant si tarifele pentru hotel. Contabilitatea poate pune in evidenta principalele fraude si erori cu privire la miscarea banilor: omiterea voluntara sau involuntara a inregistrarii unei incasari; inregistrarea unei incasari la un pret inferior celui real; imprumutul din incasari de catre un lucrator; complicitatea intre furnizori si cel care receptioneaza marfa pentru aprovizionarea cu produse la un pret superior pretului pietei.

Concluzii Dupa analiza activitatii desfasurata in Hotel Central Melody, de la analiza simpla a spatiului de cazare pana la activitatea de management si gestiune a acestuia. In limita accesului la informatii, am reusit sa-mi fac o imagine, prezentata in aceasta lucrare. Desi hotelul are un grad de ocupare in jur de 75%, profitabilitatea firmei se dovedeste scazuta. Acest lucru poate avea mai multe explicatii: valorificare slaba a potentialului hotelului; o gestiune slaba la nivel de conducere; cresterea cheltuielilor datorita investitiilor facute.

STUDIU DE CAZ

Succesul companiei Hilton

Istoria grupului hotelier Hilton, a carei principala mostenitoare, Paris Hilton, apare regulat pe pagina revistelor mondene, a inceput in 1919 prin achizitionarea de catre Conrad Hilton a primului sau hotel, Mobley, in Texas. Primul hotel sub marca Hilton si-a deschis portile in 1925 la Dallas. Ulterior, la data de trei iunie 1946 actiunile grupului Hilton au inceput sa fie tranzactionate la Bursa dela New York. In anul 1964 insa lantul Hilton s-a divizat amiabil in doua entitati, familia Hilton a pastrat exploatarea marcii in America si a cedat drepturile de a utiliza brand-ul Hilton pentru restul lumii. Ulterior hotelurile Hilton din afara SUA au fost preluate in 1987 de lantul britanic Ladbrokes. Botezat initial Ladbroke Group, noul ansamblu a preluat numele Hilton Group in luna mai 1999. At Hampton... We Love Having You Here A great stay. Agreat value. Thats 100% Hampton este sloganul hotelurilor Hampton care sunt raspandite in peste 1300 de locuri fie in S.U.A., Canada sau America Latina. Cu toate ca esti in vizita sau daca ai o calatorie de afaceri te poti bucura din plin da calitatea serviciilor si confortul pe care aceste hoteluri ti le ofera. Una din strategiile de a atrage clientii la hotelurile Hampton este oferirea de hotel points si mile gratis in ceea ce priveste traficul aerian, pentru sederile de scurta durata. Deasemenea oaspetii hotelurilor se pot bucura de o varietate de servicii din partea casei cum ar fii micul dejun, internet wireless si altele. Daca nu esti 100% satisfacut de serviciile de care beneficiezi, nu trebuie sa platesti este una din promisiunile hotelurilor Hampton. Be My Guest este sloganul gratios si calduros al hotelurillor Hilton, cu care acestia isi intampina clientii. Zonele in care hotelurile Hilton sunt situate sunt determinate de cerintele clientilor; astfel pentru oamenii de afaceri exista hoteluri in zona aeroporturilor, acestea fiind in numar de 37 si avand 11564 camere. De asemenea lantul Hilton detine hoteluri care se adreseaza atat turistilor cat si oamenilor de afaceri, acestea fiind in numar de 164 cu 58.242 camere. Hotelurile Conrad sunt in numar de 13 hoteluri situate in localitati ca Bruxelles, Hong Kong, Cairo, Hurgada sau Sharm El Sheikh; si Hilton Suites 1.420 apartamente. Compania Hilton a si vandut hoteluri. Astfel pentru cele 11 hoteluri vandute compania Hilton a incasat suma de 416 milioane dolari iar pe viitor intentioneaza sa mai scoata la vanzare alte 8 proprietati. Printre proprietatile care vor fi vandute se numara Anchorage Hilton, hotel de 600 de camere si Hilton Minneapolis, hotel de 821 de camere. Compania Hilton si-a exprimat dorinta de a se concentra mai mult si pe obtinerea de profit din administrare si concesionare, in detrimentul detinerii de hoteluri. Cele doua ramuri ale lantului hotelier Hilton ar putea fuziona dupa aproape 41 de ani de separare amiabila, ramura americana Hilton Hotels Corporation (HHC) propunand ramurii britanice Hilton Group preluarea diviziei sale Hilton International, informeaza AFP. Potrivit unor informatii aparute in "Financial Times" si "Wall Street Journal", HHC a oferit 3,6 miliarde lire sterline (5,25 miliarde euro) pentru preluarea Hilton International. Ramura britanica nu a confirmat aceasta suma insa a indicat ca "a primit o oferta de preluare din partea Hilton Hotels Corporation, pe care o analizeaza in acest moment.Discutiile se deruleaza in continuare, ramanand de rezolvat o serie de probleme. In consecinta, nu putem siguri daca va fi incheiata sau nu vanzarea Hilton International", a indicat ramura britanica Hilton Group. Lantul hotelier Hilton este in cautare de noi achizitii care sa-l propulseze in randul celor mai mari grupuri hoteliere din lume Marriott si Starwood. O prima achizitie anuntata este Promus Hotel pentru suma de 4 miliarde USD.

In prezent, Hilton International detine peste 500 de hoteluri sub marcile Hilton, Scandic si Conrad in 80 de tari. Ramura americana Hilton Hotels Corporation (H.H.C.) detine la randul sau aproximativ 2.500 de institutii hoteliere, in principal in SUA, Canada si America Latina, sub marcile Hilton, Conrad, Doubletree, Embassy si Hampton. Astfel lantul hotelier Hilton a reusit sa-si creeze o imagine impecabila in decursul timpului datorita serviciilor de calitate pe care le ofera. Prin lux si rafinament hotelurile Hilton se adreseaza atat oamenilor de afaceri cat si turistilor. Una din cheia succesului acestor hoteluri este si faptul ca sunt raspandite in diferite zone; in orase importante din intreaga lume in zona aeroporturilor sau in locatii exotice unde te poti bucura de o vacanta de vis si unde vei fi primit cu politete, respect si caldura.