PLANUL DE GESTIONARE A DESEURILOR

PENTRU LOCALITATEA (JUDETUL) Salaj

I. DATE GENERALE

Capitolul 1 Prezentarea generala a Judetului

Judeţul Sălaj este situat în partea de Nord -
Vest a României, respectiv în centrul Regiunii de
Dezvoltare Nord-Vest, în zona de trecere dintre
Carpaţii Occidentali şi cei Orientali. Se
învecinează cu judeţele Satu Mare şi Maramureş la
nord, Bihor la vest şi sud-vest şi cu Clujul la sud-
est. Are o suprafată totală de 386.448 ha,
reprezentând aproximativ 8% din teritoriul
regional.
Sub aspectul reliefului, evidenţiem potenţialul oferit de relieful predominant de dealuri
şi piemonturi joase, cu lungi interfluvii „îmbrăcate” cu vii şi livezi.

1.1. Suprafata totalã : 3867 km2 din care :

 teren agricol : 386.438 hectare
 pãduri : 108.507 hectare
 suprafata locuita : 376.100 hectare

1.2. Caracterizare geografica

Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este reprezentat de:

- dealuri situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului, Someşului, Sălajului, Crasnei şi
Barcăului.
- zona montană din partea de sud-est avand doua ramificaţii nordice ale Munţilor
Meseşului şi Plopişului.
- depresiuni cu o largă răspândire pe teritoriul judeţului şi care constituie importante
zone agricole şi de concentrare a aşezărilor umane.
Judetul Sălaj are resurse naturale de materii prime, localizate în următoarele zone:
• cărbune brun – Cristolţel
• lignit – Ip şi Sărmăşag
• şist cărbunos – Zimbor
• ghips – Treznea
• alabastru – Gălăşeni şi Stana
• diorit – Moigrad
• micaşist – Marca
• calcar – Cuciulat, Glod, Prodăneşti şi Răstoci
• argilă – Crasna, Cuciulat, Nuşfalău şi Zalău
 2

• nisip caolinos – Jac şi Var

• nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc şi Var
• nisip cuarţos – Var
• caolină – Ruginoasa
• tuf vulcanic – Mirşid
• agregate de râu – Benesat, Var, Rona, Almaşu, Băbeni, Cuciulat, Glod, Gâlgău,
Ileanda, Românaşi, Rus, Someş Odorhei, Surduc şi Tihău

Resursele naturale regenerabile sunt diversificate dar limitate datorită dezvoltării

economice și sociale a societății. Cele mai importante resurse naturale regenerabile sunt : apa,
solul, fauna, flora și pădurile.
Teritoriul județului Sălaj este situat în partea sa vestică pe aria de lăsare dintre Munții
Apuseni și Carpații Orientali, respectiv Bazinul Silvaniei, iar în partea sa estică pe o porțiune
din Bazinul Transilvaniei. Aceste componente structurale sunt separate de Culmea Cristalină
a Meseșului prelungită spre vest de Culmea Cristalină a Plopișului.
Aceste culmi sunt alcătuite din șișturi cristaline mezometamorfice (paragnaise,
micașisturi) sau unele zone precum pe Culmea Meseș se găsesc și conglomerate cuarțoase,
gresii roșii, calcare și dolomite. Situat în nord vestul celor două culmi, Bazinul Silvaniei, este
alcătuit din formațiuni ce aparțin paleogenului și mio-pliocenului, şi anume: gresii,
conglomerate, marne, nisipuri și pietrișuri.
Bazinul Transilvaniei este situat la est de Culmea Meseșului și întră în alcătuirea
județului Sălaj prin jumătatea vestică a Podișului Someșan. Spre limita estică a județului se
află depozite de helvețieneburdagaliene alcătuite din conglomerate, gresii, nisipuri formând
Stratele de la Hida.
Din punct de vedere hidrologic, teritoriul județului este drenat de o rețea hidrografică
axată pe trei colectoare principale: Someș, Crasna și Barcău. Râurile Someș, Crasna, Barcău,
Almaș, Agrij și Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ.
De asemenea, pe raza județului se află Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului
Crasna și Lacul de acumulare Sălățig. Apele acoperă 57,8 km², reprezentând 1,5% din
suprafața totală a județului.
Resursele de ape termominerale utilizate în scopuri terapeutice, valorificate la nivel de
judeţ se prezintă astfel: apele bicarbonatate, cu temperatura de 23-420C – Băile Boghiş şi
apele minerale balneoterapeutice, sulfatate şi sulfuroase – Bizuşa Băi, Jibou precum şi în alte
localităţi: Şimleu Silvaniei, Bobota, Meseşenii de Sus, Zalnoc.

Infrastructura

Transportul rutier cel mai important și totodată cel mai utilizat dintre toate modalitățile
de transport. În județul Sălaj situația infrastructurii pentru anul 2017 se poate urmări în
tabelul de mai jos.
Drumurile naționale ce traversează județul Sălaj și care facilitează accesul din și înspre
acesta la nivel național și internațional sunt: • DN 1B: lim. jud. Bihor – Ip – Nușfalău; • DN
1C: lim. jud. Cluj – Glod – Ileanda – Rastoci - lim. jud. Maramureș; • DN 1F: lim. jud. Cluj –
Zimbor – Zalău - lim. jud. Satu Mare (modernizat); • DN 1G: lim. jud. Cluj – Cuzaplac –
Zimbor – Hida – Tihău; • DN 1H: lim. Jud. Bihor – Nușfalău - Șimleu Silvaniei – Zalău –
Jibou – Răstoci
 3

Rețeaua de căi ferate Rețeaua de căi ferate care traversează județul Sălaj, poate fi urmărit în
tabelul de mai jos.

Transportul public

În județul Sălaj principalul mijloc de transport public este reprezentat de autobuz. În ultimii ani s-a
remarcat o dezvoltare a transportului cu microbuzele și taximetrele.
La nivelul municipiului Zalău transportul în public este asigurat de SC Transurbis SA.
La nivelul județului își desfășoară activitatea de transport și alți operatori privați, efectuând curse
zilnice atât la nivel național cât și internațional: Fany, Normandia, Atlasib etc.

Transport naval

În județul Sălaj nu există cai de comunicație navale.

Transportul aerian

În județul Sălaj nu există căi de comunicație aeriene.

 4

Conform Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pentru asigurarea măsurilor speciale de
protecție și conservare in-situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferențiat de protecție,
conservare și utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

▪ de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații
naturale, parcuri naturale;
▪ de interes internațional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede
de importanță comunitară, rezervații ale biosferei;
▪ de interes comunitar sau situri „Natura 2000”: situri de importanță comunitară, arii speciale de
conservare, arii de protecție specială avifaunistică;
▪ de interes județean sau local.

Pe teritoriul județului Sălaj, în anul 2011, au fost desemnate 5 situri de importanță comunitară având
o suprafață totală de 45474 ha

1. ROSCI0192 Peştera Măgurici, cu o suprafață de 90,10 ha, localizat pe teritoriul administrativ al

comunei Ileanda, în apropierea localității Răstoci. Peștera Măgurici, reprezintă un habitat pentru fauna de
chiroptere din Podișul Someșan;
2. ROSCI0209 Racâş-Hida, cu o suprafață de 239,70 ha, localizat pe teritoriul administrativ al
comunei Hida, în apropierea localității Racâș. Situl este reprezentativ din punct de vedere botanic, ecologic și
peisagistic cuprinzând păduri dacice;

3. ROSCI0257 Tusa Barcău, cu o suprafață de 10,70, localizat pe teritoriul administrativ al comunei

Sâg, pe teritoriul localității Tusa. Situl este reprezentativ pentru pădurile de fag de tip Asperulo-Fagetum.

4. ROSCI0314 Lozna, cu o suprafață de 10.248 ha, localizat pe teritoriul administrativ al comunelor

Băbeni, Ileanda, Rus și Surduc. Pe suprafața acestui sit sunt prezente următoarele tipuri de habitate: Păduri
de fag de tip Asperulo-Fagetum și Luzulo Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum,
Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri dacice de stejar și carpen;

5. ROSCI0322 Muntele Şes, cu o suprafață de 34.978,90 ha, localizat pe teritoriul admistrativ al

comunelor: Halmașd, Marca, Plopiș, Sâg, Vâlcăul de Jos și pe raza administrativ teritorială a comunelor din
județele Bihor și Cluj. Suprafața sitului cuprinde următoarele tipuri de habitate: cursuri de apă cu vegetație
din Ranunculion Fluitantis și CallitrichoBatrachion, râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion
Rubri, tufărişuri subcontinentale peri-panonice, pajişti stepice subpanonice, păduri de fag de tip Asperulo
Fagetum, păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero Fagion, păduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum, păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)

Totodată, în anul 2011, a fost declarată ca Arie Specială de Protecție Avifaunistică, ROSPA014
Cursul Mijlociu al Someşului.

1. ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someşului, are o suprafață de 33.208 ha și se întinde pe teritoriile

județelor Sălaj și Maramureș. A fost desemnat arie specială de protecție avifaunistică pentru 20 de specii de
păsări din anexa I a OUG 57/2007 (Pescăraşul albastru, Acvila ţipătoare mică, Huhurezul Mare, Bufniţa,
Caprimulgul, Chirighiţa cu obraz alb, Barza albă, Sfrâncioc cu fruntea neagră, Şerparul, Eretele de stuf,
Cristelul de câmp, Ciocănitoarea de stejar, Gheonoaia sau Ciocănitoarea sură, Acvila mică, Stârcul pitic,
Ciocârlia de pădure, Sfrânciocul roşiatic, Viesparul).
 5
Din anul 2016, la nivelul județului, au fost instituite 2 situri de Importanţă comunitară prin Ordinul
MMAP nr. 46 din 12 ianuarie 2016, acestea fiind:

1. ROSCI0435 Someşul între Rona şi Ţicău, cu suprafață de 503,40 ha, fiind declarată pentru speciile
de pești Aspius aspius – avatul, Rhodeus amarus – boarca, Gobio albipinatus – porcuşorul de nisip şi pentru
specia de mamifere Lutra Lutra – vidra (anexa nr. IVA a OUG 57/2007);
2. ROSCI0409 Fânațele de la Bogdana, cu o suprafață de 75,20 ha, fiind declarată datorită existenţei
de Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substraturi calcaroase Festuco-Brometalia.

Arii naturale protejate de interes național Ariile protejate desemnate la nivel național, sunt în număr
de 15 în județul Sălaj, având o suprafață totală de 484 de ha. Ariile naturale protejate de interes național au
fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III-a – zone protejate, modificată prin Ordonanța de urgență nr. 49/2016 și prin H.G. 1251/2004.
În tabelul de mai jos sunt prezentate ariile protejate de interes național, la nivelul anului 2017, județul Sălaj.
6
 7

1.3. Date privind asezarile umane

Din punct de vedere administrativ la 31 decembrie 2018 în judeţul Sălaj există 1

municipiu, 3 orașe și 57 comune cu 281 sate. Resedința județului este Municipiul Zalău.
Celelalte centre urbane sunt orașele: Jibou, Cehu Silvaniei și Șimleul Silvaniei.
Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și menționate în
Anexa la Ordinul 775/2006 pentru aprobarea Listei localităților izolate care pot depozita
deșeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor
prevederi ale HG 349/2005, la nivelul județului Sălaj nu există localități izolate.
În perioada de analiză 2013-2018, se observă o tendință ușoară de scădere a populației
atât în mediul urban cât și în mediul rural în județului Sălaj.
La data de 01.07.2018 populația rezidentă a județului Sălaj era de 212.836 locuitori,
reprezentând astfel 1,09% din populația României. Tabelul de mai jos prezintă evoluția
populației din județul Sălaj în perioada 2013-2018, pe medii de rezidență.

Referitor la densitatea populaţiei judeţul Sălaj, acesta înregistrează o scădere în

perioada analizată, ajungând în anul 2017 la 55,04 loc/km2 , fiind situată sub media la nivelul
regiunii.
Evoluţia densităţii locuitorilor pentru anul 2018 atât la nivel național, la nivelul
regiunii N-V cât și la nivelul județului Sălaj este prezentată în figura următoare.

Din punct de vedere statistic, populația rezidentă a județului Sălaj este diferită față de
populația cu domiciliul stabil. Populația rezidentă este cea care influențează generarea de
deșeuri în județ, de aceea, pentru scopurile planificării deșeurilor, aceasta este mai
importantă.
Totuși, la nivelul anului 2018, conform datelor transmise de ADI ECODES Sălaj, se
înregistrează diferențe semnificative la nivelul populației județului Sălaj. Comparativ, la
nivelul anului 2018, datele statistice privind populația județului sunt prezentate în tabelul
următor:
 8

Numărul persoanelor dintr-o gospodărie este un alt element ce are influență asupra
managementului deșeurilor, tabelul de mai jos prezintă acest indicator pentru județul Sălaj.
 9
1.3.1 Dezvoltarea economica

Dezvoltarea economică și veniturile populației sunt doi din factorii cu importanță majoră în
planificarea managementului deșeurilor, fiind utilizați în determinarea pragului de suportabilitate al
cheltuielilor aferente serviciului de salubrizare.
Economia județului Sălaj este caracterizată drept o economie industrial-agrară, specializată în
industria ușoară, construcții de mașini și echipamente, industrie alimentară și producție de mobilier și
dispunând de un sector primar și terțiar în ascensiune. Principalele firme din județul Sălaj, după cifra de
afaceri, sunt Tenaris, Michelin, Hanna Instruments, Euro Activ, Trade Avangard și Plural Commerce.
Domeniul cu cea mai mare cifră de afaceri din Sălaj este producția de tuburi și țevi
În tabelul următor este prezentat numărul entităţilor economice active în diferitele domenii de
activitate, la nivelul judeţului Sălaj, înregistrate în 2018. Se poate observa că 88,84% dintre acestea au între 0
şi 9 angajaţi, 9,55% intre 10-49 angajați, 1,34% între 50-249 angajați iar peste 250 procentul fiind
nesemnificativ. Majoritatea dintre acestea sunt din domeniul comerţului 30,09%, urmată fiind de domeniul
transporturilor și depozitare respectiv industrie. Această structură a activităţilor economice reprezintă un
element important în natura şi cantităţilor deşeurilor generate la nivelul judeţului Sălaj.
10
 11
Veniturile și cheltuielile populației

În vederea identificării puterii de cumpărare a populației, în tabelul următor este prezentată analiza
venitului mediu pe gospodărie, pentru perioada de analiză 2013-2018.
 12

2. Utilitati

2.1.Situatia existenta si modul de alimentare cu apa potabila :

2.2. Situatia racordarii la sisteme de canalizare cu instalatii de epurare:

2.3. Racordare la sisteme de distributie gaze naturale

Total gospodarii aferente Nr gospodarii racordate Pondere gospodarii

teritoriului administrativ racordate [%]

3. Aspecte economice

3.1 Balanta fortei de munca aferenta judetului............ in anul 2015

Domeniu Numar angajati (mii) Pondere %

Agricultura, silvicultura ;
Industrie
Constructii
Comert , Prestari servicii
Alte ramuri
Total populatie ocupata/% din
total populatie

3.2 Rata somajului [%] pe ultimii 5 ani (2015-2019) aferenta judetului.................

2015 2016 2017 2018 2019

3.3. Structura Economica:

Nr. total de agenti economici existenti pe teritoriul jud............................in anul 2015

 13
Domeniu Nr. agenti Pondere
economici
%
Total industrie
-din care :
-indus5rie extractiva
-industrie prelucratoare
-ind. alimentara si a bauturilor
-ind. Textila si a prod.textile
-ind. de confectii, imbracaminte
-ind. pielariei si incaltaminte
-ind. Prelucrarii lemnului
-productia de mobilier
-ind. Celulozei si hartiei
-edituri, poligrafie
-industrie chimica
-ind.produse minerale, nemetalice
-ind. metalurgica
-constructii metalice
-masini si echipamente
-masini si aparate electrice
- servicii,
- Din care
-recuperari deseuri
-energie electrica
-energie termica procesare si distribuire
-distributie gaze
-distributie apa (alimentare apa,
canalizare, epurare  )
-unitati de salubritate
Alte servicii ( ateliere foto, service auto,
service uz casnic etc. )
- comert
- turism

Capitolul 2. SITUATIA EXISTENTA IN GOSPODARIREA DESEURILOR

2.1 Generarea deseurilor

2.1.1. Cantitatile de deseuri (mc) generate in perioada 2015-2019 pe tipuri de deseuri si origine :
 14
Tipuri principale de deseuri/An Cod 2015 2016 2017 2018 2019
deseu mc mc mc mc mc
1.1. Deseuri municipale/
urbane/comunale – Total
din care :
-Deseuri menajere colectate
neselectiv de la populatie
-Deseuri menajere de la agenti
economici (ag. industrie, comert,
turism, institutii, etc)
-Deseuri din servicii municipale
Total, din care :
-deseuri stradale
-deseuri din piete
-deseuri din gradini, parcuri, si
spatii verzi
- Deseuri spitalicesti
1.2. Namol de la epurarea apelor
uzate orasenesti
-namol din fosele septice
1.3. Deseuri de materiale din
constructii si demolari
TOTAL GENERAL

2.1.1.1 Evolutia cantitatilor de deseuri (mc) generate in perioada 2015-2019 pe tipuri de deseuri si
origine, unde anul 2015 este considerat an de refeinta si va fi notat cu X

Tipuri principale de deseuri/An Cod x-2016 x-2017 x-2018 x-2019 X

deseu mc mc mc mc mc
1.2. Deseuri municipale/
urbane/comunale – Total
din care :
-Deseuri menajere colectate
neselectiv de la populatie
 15
-Deseuri menajere de la agenti
economici (ag. industrie, comert,
turism, institutii, etc)
-Deseuri din servicii municipale
Total, din care :
-deseuri stradale
-deseuri din piete
-deseuri din gradini, parcuri, si spatii
verzi
- Deseuri spitalicesti
1.2. Namol de la epurarea apelor
uzate orasenesti
-namol din fosele septice
1.3. Deseuri de materiale din
constructii si demolari
TOTAL GENERAL

2.1.2. Compozitia medie a deseurilor menajere (%)

Compozitia Hartie, Sticla Metale Plastice Textile Materiale Altele Total

deseurilor carton organice
% % % % % % % %
2015 10 8 9 28 5 35 5 100 %
2016
2017
2018
2019
Total

2.2. Gestionarea deseurilor

2.2.1. Agenti de salubritate

Nume Natura Zona de actiune Activitati

Adresa proprietatii desfasurate
 16
CLUJ-NAPOCA : Autohtona, Cluj-Napoca, Floresti, Salubritate :colectare si
1)S.C. SALPREST S.A. integrala privata Gilau, Savadisla, transport
Baisoara, Baciu,
Apahida

2.2.2. Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor

Agentul de Utilaje pentru colectarea deseurilor [nr. si capacitate]

salubritate Pubele metalice Pubele Containere Altele
plastic/europubele
Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit.
S.C. SALPREST S.A. - - 10000 240 L 250 4000 L - -

2.2.3. Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor

Agentul de Utilaje pentru transportul deseurilor (nr. si capacitate)

salubritate Autogunoiera Transportor Tractor cu Autobasculanta Autocami Altele
compactoare containere remorca on
Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap.
S.C. 35 8 MC 7 5 MC 5 4,5 - - 1 5 MC - -
SALPREST MC
S.A.

2.2.3.1 Norma de timp si norma de productie

Agentul de Utilaje pentru transportul deseurilor (nr. si capacitate)

salubritate Autogunoiera Transportor Tractor cu Autobasculanta Autocami Norma de timp si norma
compactoare containere remorca on de productie
 17
Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nt. Np.
Ore-om/mc Mc/8ore-
om
S.C. 35 8 MC 7 5 MC 5 4,5 MC - - 1 5 MC
SALPREST
S.A.

2.2.4. Ritmul de ridicare:

Ridicarea deseurilor menajere se realizeaza diferit de la o localitate la alta si de la un cartier la altul,

dar in principiu aceasta are loc cu o frecventa zilnica in zonele aglomerate mergand pana la o data pe
saptamana in zonele cu densitate redusa a populatiei. In unele localitati rurale nu este organizata actiunea de
salubritate.

2.2.5 Agenti de colectare/ reciclare

Nr Tip de deseu Cantitate Nume si Natura Activitati Puncte de

crt colectat/ colectata/ adresa proprietatii desfasurate lucru
reciclat reciclata pe
tip de
 18
deseu
(to/an) –in
anul 2016
0 1 2 3 4 5 6
1 Fier vechi 127137 Cluj-Napoca :

1)S.C. REMAT 1)autohtona,

S.A. integral
privata
2)S.C.
REFORMATEX 2)majoritara Cluj-
S.R.L. privata Napoca,
Colectarea Dej,
Campia Turzii : deseurilor si Turda,
  recuperarea Campia
3)S.C. OVIDIU 3)autohtona, materialelor Turzii,
2 Hartie, carton 3108 S.A. integral refolosibile Gherla,
privata Huedin
4)S.C. BITI
TAMPLARIE 4) autohtona,
S.R.L integral
privata
3 Deseuri 6406
neferoase

2.2.6 Valorificarea si tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii

In acest capitol se prezinta date referitoare la tratarea si valorificarea deseurilor municipale la nivelul
judetului. Principalele operatii de tratare/valorificare a deseurilor municipale sunt:

SORTAREA TRATAREA MECANO-BIOLOGICA

RECICLAREA TRATAREA TERMICA
COMPOSTAREA ALTE METODE DE TRATARE/VALORIFICARE

Date generale privind instalatiile de sortare

Judet InstalatiI de sortare /localitate Capacitate proiectata Tipuri de deseuri

(t/an) sortate*
Cluj
 19
Evolutia cantitatilor de deseuri prelucrate in instalatii de sortare 2015-2019, unde 2015 este considerat an de
referinta si va fi notat cu X

Judet Instalatie de sortare /localitate Cantitati de deseuri prelucrate

an x-4 an x-3 an x-2 an x-1 an x
(t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an)

Total regiune

Evolutia cantitatilor de deseuri sortate 2015-2019, unde 2015 este considerat an de referinta si va fi notat cu
X

Judet Instalatie de Tipuri de Cantitati de deseuri sortate

sortare deseuri an x-4 an x-3 an x-2 an x-1 an x
/localitate sortate (t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an)

Hartie si
carton
Sticla
Total Regiune Plastic
Metale
Lemn
Total
2.2.7 Eliminarea deseurilor cf. Anexei II A din Legea 426/2001 (prin depozitare pe sol, incinerare, etc.)

2.2.7.1. Depozite municipale/ urbane/comunale

Proprietar/ Localitate Distanta fata Tipul Amenaj Autorizatie Suprafata Capacit Capacitate ocupata Cantitatea
Operator a unde de zonele de ari de mediu depozitul atea [mc] deseuri
este locuite depozi ale DA/NU ui proiecta depozitata
amplasat [m] t* depozitu [ha] ta a anual[mc]
lui** depozitu
lui [mc]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1)Consiliul Cluj- 1500 DDIM N Nu 8,94 - 1.800.000 500.000
Local Cluj- Napoca
N/S.C.
SALPREST
RAMPA
S.R.L.

*Se vor codifica dupa cum urmeaza : **Se vor codifica dupa cum urmeaza :

 depozit deseuri industriale in amestec (DIA);  imprejmuire (I) ;

 depozit de deseuri periculoase (DIDP);  impermeabilizare (IM) ;
 depozit industrial deseuri nepericuloase (DIDN);  canal garda (CG) ;
 depozit deseuri inerte (DDI);  drenuri (D) ;
 depozit urban/municipal (comunal) (DUM);  foraje de urmarire (FM) ;
 depozit mixt de deseuri industriale si menajere (DDIM) ;  cantare (C) ;
 halda de steril minier (HS);  neamenajate (N).
 halda de zgura si cenusa (HZC);
 iaz de decantare (ID);
 batal (B);
 pat de uscare (PU);
 depozit subteran (DS).
 21
2.2.7.2. Incineratoare

Nr. Localizare Tipul de Temp. [C] Cu/fara Tipuri de Capacitat Cantitate

Crt. incinerator incinerator de recuperare deseuri e de cenusa
incinerare de energie incinerate rezultata
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Cluj-Napoca Pe vatra, fara 500-600 fara spitalicesti 0,5 mc/h 1-2 kg/h
Spitalul arzator
C.F.R

2.3 Costurile gospodaririi deseurilor municipale/orasenesti/comunale- lei/mc pentru unitatile

de salubrizare:

S.C. SALPREST S.A.: costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 224.173 lei/mc.
S.C. VALMAX S.R.L.: costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 152.796lei/mc.
S.C. NAPOGET S.A. : costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 94.800 lei/mc.
R.A.D.P. Turda : costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 112.000/mc.
R.A.G.C.L. Campia Turzii : costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 94.621/mc.
Primaria Dej : costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 216.000lei/mc.
S.C. CRISUL S.A. : costul mediu pentru colectare, transport si depozitare este de 69.118lei/mc.

Costul mediu total : 137644 lei/mc.

In judetul Cluj inca nu exista depozite inchise si monitorizate, deci nici evidente ale costurilor unor
astfel de operatiuni.
Actiunile de promovare a minimizarii cantitatilor de deseuri au constat in actiuni de educare a
populatiei realizate de catre O.N.G.-uri in colaborare cu institutii si autoritati locale.Nu s-au facut simtite
parghii economice de stimulare si/sau constrangere.

2.4.Evaluarea situatiei existente si concluzii

Tratare pe categorii de deseuri cu accent pe elementele specifice zonei

Deseurile menajere colectate neselectiv de la populatie contin cantitati insemnate de materiale

refolosibile. Acest lucru are efecte negative asupra :
-volumului de depozitare ocupat
-resurselor, prin nevalorificarea materialelor reciclabile
-aspectului punctelor gospodaresti
-educatiei cetatenilor

Deseurile menajere de la agenti economici (industrie, comert, turism, institutii, etc) contin intr-o
anumita cantitate si deseuri industriale specifice obiectului de activitate al agentului economic.Cu exceptia
tarifului diferit de cel practicat pentru populatie nu s-au folosit alte instrumente economico-financiare pentru
stimularea/constrangerea agentilor economici in vederea reducerii deseurilor.Pe langa deseurile menajere si
asimilabile acestora, in deseurile rezultate de la agentii economici se regasesc si deseuri toxice, periculoase
care depozitate in comun cu deseurile menajere constituie risc pentru mediu si sanatatea populatiei.
 22
Deseurile din serviciile municipale, respectiv deseurile stradale, din piete, gradini, parcuri si spatii
verzi sunt preponderent materiale organice, bune pentru realizare de compost.Din pacate in tot judetul nu
exista un depozit de deseuri care sa realizeze si compost, intregul material vegetal este depozitat impreuna cu
deseurile menajere, se descompune si produce biogaz pe care nu il capteaza si nu il foloseste nimeni.In loc sa
fie o sursa de compost si biogaz utilizat, deseurile vegetale ocupa spatiu din volumul util al depozitului si
formeaza biogaz care se autoaprinde antrenand fum si mirosuri dezagreabile in atmosfera, constituind
permanent o sursa de producere a exploziilor.
Pe langa deseurile de natura organica, in aceste deseuri se regasesc si cele de tip menajer cat si cele
toxice si periculoase.Acestea sunt depozitate impreuna cu deseurile menajere fara nici o preselectie.

Namolul de la epurarea apelor uzate orasenesti are destinatii diferite de la un producator la

altul.Astfel, la Cluj-Napoca namolurile sunt fermentate in metantancuri si deshidratate pe paturi de uscare, la
Dej sunt transportate pe halda de deseuri industriale iar la Campia Turzii si Huedin sunt transportate la
depozitele de deseuri menajere.In cele mai multe cazuri, si acestea ocupa din spatiul destinat altor deseuri
fara a fi valorificate in prealabil.

Deseurile de materiale din constructii si demolari sunt depozitate uneori in depozite industriale,
alteori sunt depozitate impreuna cu deseurile menajere, in straturi succesive (tip sandvici) pentru accesul
masinilor si utilajelor in depozit. Mai grav este atunci cand aceste deseuri sunt depozitate in amestec cu
deseurile menajere din neglijenta, ducand la reducerea volumuli util de depozitare.
Si aceste deseuri ar putea fi valorificate pentru diferite umpluturi in lucrarile de constructii daca ar fi
depozitate separat, in acest scop.

O alta categorie de deseuri pe care o intalnim frecvent si in cantitati mari in zona montana este
rumegusul. Il intalnim depozitat necontrolat in lungul cailor de comunicatii, la poduri si de-a lungul apelor.
Acesta are puternice efecte negative asupra apelor de suprafata dar si asupra peisajului.
Pentru diminuarea cantitatilor de deseuri de rumegus precum si a efectelor negative generate de
acesta ar trebui actionat pe doua cai principale :
- reducerea taierilor de masa lemnoasa
- valorificarea rumegusului
Pentru reducerea taierilor de masa lemnoasa sunt necesare politici adecvate in acest domeniu iar
pentru valorificarea rumegusului exista posibilitatea brichetarii si folosirii drept combustibil sau chiar
folosirea ca atare in centrale termice adaptate.O instalatie de brichetat este pusa in functiune in zona Calatele 
iar pentru centrala termica folosind rumegus exista un astfel de proiect la Huedin.

In mod imperativ trebuie luata in considerare o categorie aparte de deseuri : toxice si periculoase.
Acest gen de deseuri este tot mai des pus in evidenta in ultima perioada.Ele apar ca rezultat al procesului de
productie in unele firme de pe raza judetului, dar si ca ambalaje ale unor de substante toxice, periculoase sau
ca substante cu termen de valabilitate depasit. Pentru aceasta categorie de deseuri nu exista pe raza judetului
Cluj nici o instalatie autorizata capabila sa le elimine la scara industriala. In tara exista doua astfel de
instalatii (incineratoare) la Timisoara si Suceava.
Pentru deseurile periculoase rezultate din procesul tehnologic exista doua depozite apartinand S.C.
Terapia S.A., respectiv S.C. Somes S.A. Dej, dar acestea nu sunt amenajate ecologic.Acesti agenti
economici au cuprinse in programele de conformare masuri de ecologizare a acestor depozite.
In judetul nostru mai avem depozitate aproximativ 60.000 tone de HCH (hexaclorciclohexan),
reziduuri periculoase provenite de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Acestea sunt depozitate necontrolat
pe 6 amplasamente in zona Turda.Sunt facute demersuri ca in acest an, printr-o Hotarare de Guvern, sa se
aloce fondurile necesare rezolvarii acestei probleme.
 23
Capitolul 3. PROGNOZA in domeniul gestiunii deseurilor

Prognoza cantitatilor de deseuri municipale/orasenesti/comunale si a cerintelor de gestiune

3.1 Prima etapa a prognozei : Prognoza de baza

Prognoza de baza , va lua in considerare factorii de influenta din afara gospodariei de deseuri si
anume :
 Evolutia populatiei
Conform datelor statistice, din anul 1995 si pana in prezent populatia judetului a fost in continua
scadere. Totusi, cantitatile de deseuri produse au fost in crestere. Aceeasi tendinta de scadere a populatiei
este prognozata si pentru etapa urmatoare pana in anul 2010 si nu avem motive intemeiate sa credem ca
evolutia cantitatilor de deseuri produse va fi alta decat de crestere usoara, ca si in etapa recent incheiata.
 Evolutia economiei
Avand in vedere ca doar 41,03 % din populatia judetului este ocupata intr-un sector economic si ca
rata somajului a fost constant crescatoare, intre 8 % si 11,4 %, am putea concluziona ca nici in urmatorii ani
nu se vor inregistra schimbari spectaculoase in acest domeniu.
 Racordarea la sisteme centrale de canalizare/epurare
In ceea ce priveste racordarea la sisteme centrale de canalizare/epurare, in etapa urmatoare sunt
prevazute a se realiza extinderi ale retelelor de canalizare precum si modernizari si extinderi ale statiilor de
epurare.Concomitent cu aceste extinderi vor creste cantitatile de namoluri rezultate in statiile de epurare.
 Schimbarile in sistemele de incalzire
In sistemul de incalzire a locuintelor au aparut schimbari in sensul ca mai multe localitati au
beneficiat de extinderi ale conductelor de gaze naturale, mai ales in mediul rural. A scazut astfel consumul de
combustibil solid, implicit cantitatile de deseuri rezultate.De retinut ca deseurile rezultate din incalzirea
locuintelor au o pondere foarte scazuta in totalul deseurilor.
 Prognoza activitatilor de constructii
Activitatea in constructii pare sa se fi relansat intr-o oarecare masura, desi este departe de ceea ce era
in perioada de dinainte de 1989.Din acest punct de vedere se estimeaza o crestere a cantitatilor de deseuri
rezultate din acest domeniu de activitate.
 Schimbarile in comportamentul consumatorilor, educatia privind mediul inconjurator,
nivelul de trai, etc.
Schimbarile in comportamentul consumatorilor se fac destul de anevoios. Totusi, optiunea tarii
noastre de aderare la Uniunea Europeana, faptul ca din ce in ce mai multi romani viziteaza tarile cu un grad
de civilizatie mai ridicat ne determina sa speram la o schimbare in bine a mentalitatii cetatenilor si vizavi de
gestiunea deseurilor.
Educatia privind mediul inconjurator se face incepand cu copiii, prin manualele scolare si activitati
specifice, dar si prin mediatizare de catre institutiile statului si O.N.G.-uri.Din acest punct de vedere
populatia este din ce in ce mai bine informata, deci putem spera la o implicare pozitiva a acesteia la
problemele de mediu.
Colectarea selectiva, desi pornita destul de timid in acest an, in mun. Cluj-Napoca a demonstrat ca
sunt multi cetateni care apreciaza pozitiv acest lucru, incepand sa apara semnale incurajatoare.
Din pacate un barometru cu pondere masiva in producerea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor
este nivelul de trai.La acest capitol societatea romaneasca mai are de muncit mult pana sa ajunga la acelasi
nivel cu tarile U.E.
Pe baza datelor statistice si a interpretarii acestora putem presupune ca in perioada urmatoare vom
inregistra usoare cresteri  ale cantitatilor totale de deseuri.
 24
3.2 Cantitati prognozate de deseuri pe categorii de producere [mc]:

Tipuri principale de deseuri/An Cod An Etapa I Etapa Etapa

deseu referinta 2016 II-a III-a
2015 2017 2018
1.1 Deseuri urbane/municipale - 704610 706724 708132 709636
Total +0,3% +0,5% +0,7
din care :
-Deseuri menajere colectate 200301 384678 385832 386601 387371
neselectiv de la populatie
-Deseuri menajere de la agenti 200301 226878 227559 228012 228466
economici (ag. industrie, comert,
turism, institutii, etc)
-Deseuri din servicii municipale 93054 93333 93519 93799
Total, din care :
-deseuri stradale 200303 81389 81633 81796 82040
-deseuri din piete 200302 7083 7104 7118 7140
-deseuri din gradini, parcuri, si 200200 4582 4596 4605 4619
spatii verzi
- Deseuri spitalicesti 180000
1.2. Namol de la epurarea apelor 190805 123754 127466 129941 136129
uzate orasenesti
-namol din fosele septice 200304 2041 2102 2143 2245
1.3. Deseuri de materiale din 170000 1004 1034 1054 1084
constructii si demolari
Total general 829368 835224 839127 846849

3.3. Definirea obiectivelor de gestiune a deseurilor

3.3.1. Obiectiv principal:

Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatate si mediu

3.3.2 Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile

Planul privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile va cuprinde masuri referitoare la colectarea
selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/ sau recuperarea materialelor si energiei, dupa
cum urmeaza:
a) cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totala, exprimata
gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 5 ani de la data intrarii in
vigoare a Hotararii de Guvern nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor;
b) cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totala,
exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 8 ani de la data intrarii
in vigoare a Hotararii de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor;
c) cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totala, exprimata
gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 15 ani de la data intrarii in vigoare
a Hotararii de Guvern nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor.

3.3.3 Obiective specifice:

1)- colectarea tuturor deseurilor, inclusiv din mediul rural
2)- colectarea selectiva de la punctele de colectare, incepand cu municipiile si orasele.Se vor colecta selectiv
deseurile menajere si materialele reciclabile : metal, hartie si carton, plastic, sticla.Agentii de salubritate vor
 25
dota punctele gospodaresti ale asociatiilor de proprietari cu recipienti corespunzatori fiecarui tip de deseu iar
pentru casele din orase si din mediul rural vor stabili zilele in care colecteaza anumite tipuri de deseuri.
3)- cresterea reciclarii cu 10% fata de anul 2001
4)- reducerea cantitatii de deseuri industriale trimise pe depozitele orasenesti prin folosirea parghiilor
economice fata de agentii economici si prin utilizarea mai buna a actualelor depozite de deseuri industriale.
5)- gestionarea separata a deseurilor toxice provenite din activitati casnice se va putea face practic incepand
printr-o triere a deseurilor la rampa de depozitare a deseurilor menajere urmand ca deseurile toxice sa fie
depozitate temporar, separat, pana la depozitarea definitiva intr-un depozit de deseuri periculoase amenajat
ecologic sau pana la incinerare intr-un incinerator autorizat.
6)- introducerea gestiunii ecologice a unor fluxuri speciale de deseuri (ambalaje, baterii si acumulatori uzati cu
continut de substante toxice -conform HG 1057/2001, uleiuri uzate, aparate electrice si electrocasnice, vehicule uzate)
7)- eliminarea depozitarii necontrolate prin realizarea de depozite ecologice.Depozitele pentru deseuri
menajere vor produce compost si biogaz
8)- incinerarea deseurilor spitalicesti in incineratorul care se va pune in functiune de catre Directia sanitara a
jud. Cluj.

3.4. Optiuni de atingere a obiectivelor si evaluarea lor in functie de conditiile locale

 Ce optiuni de gestiune a deseurilor sunt posibile?

Conform prevederilor din P.U.G.-ul fiecarui municipiu/oras/comuna ar trebui construite depozite
ecologice pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala.Aceasta idee nu mai este de actualitate si pentru
judetul Cluj s-a conturat ideea creerii unor depozite ecologice zonale astfel :
- la Cluj-Napoca/Apahida, pentru mun. Cluj-Napoca si comunele invecinate
- la Turda, pentru mun. Turda si Campia Turzii precum si pentru comunele invecinate
- la Gherla, pentru mun. Gherla si Dej precum si pentru comunele invecinate
- la Huedin, pentru orasul Huedin precum si pentru comunele invecinate
Avand in vedere ponderea pe care o are depozitarea deseurilor din municipiul Cluj-Napoca, s-a
incercat armonizarea Consiliului Local cu cea a Consiliului Judetean in domeniul gestiunii deseurilor.Astfel,
in urma sedintelor comandamentelor instituite prin Ordinul prefectului nr. 211/15.03.2002 s-a dispus, iar
C.O.C. a aprobat sistarea activitatii la rampa de la Pata Rat incepand cu data de 30.09.2002, concomitent cu
oferirea unei alte alternative de depozitare a deseurilor menajere. in acest sens, Consiliul Judetean a oferit 2
alternative, respectiv :
1.Preluarea deseurilor de catre rampele zonale Turda si Gherla ;
2.Inchirierea de catre Consiliul Judetean a unui utilaj de impachetat tip Power-Pack si depozitarea
in rampa zonala Apahida.Pentru rampa zonala Apahida exista un studiu de fezabilitate si aceasta
rampa este prevazut a fi dotata cu incinerator, statie epurare ape uzate si sistem de balotare deseuri.
IPM Cluj face precizarea ca pentru aceste variante exista doar studii de fezabilitate si ca este necesara
depunerea proiectului tehnic si a studiului de impact in vederea emiterii acordului de mediu.
De asemenea s-a mai stabilit ca termenul pentru finalizarea lucrarilor din programul de conformare
pentru inchiderea actualei rampe sa fie 30.12.2003.
In cazul adoptarii variantei de impachetare a deseurilor in sistem Power-Pack aceasta presupune
maruntirea, extragerea umiditatii, impachetarea si depozitarea deseurilor pentru cca 2 ani intr-un depozit
ecologic urmand a fi incinerate intr-un incinerator care se va instala in cca 2 ani de la inceperea activitatii in
acest fel.
De precizat, ca de la deschiderea finantarii sunt necesare cca 3 luni pana la punerea in functiune a
sistemului de impachetare Power-Pack.
 26
In ceea ce priveste gestionarea deseurilor urbane din mun. Cluj-Napoca, problema ramane
nerezolvata. Rampa de la Pata-Rat are capacitatea de depozitare mult depasita, constituindu-se intr-o
adevarata bomba ecologica.
Termenul de inchidere a rampei este stabilit pentru data de 30.09.2002.
Din pacate, pana la aceasta data, Primaria Cluj-Napoca nu a reusit in nici unul din demersurile sale
pentru rezolvarea acestei probleme si nici nu manifesta disponibilitatea de colaborare cu Consiliul Judetean
in vedera punerii in valoare a asocierii pe care Consiliul Judetean o are cu Consiliul Local Apahida si care
pune la dispozitie terenul pentru edificarea unei rampe ecologice.
MAPM a aprobat in august 2001 Strategia pe programul ISPA care a fost transmisa la Bruxelles
solicitand alocarea de fonduri pentru anul 2003 pentru o rampa ecologica la Cluj-Napoca care sa cuprinda
inchiderea actualului depozit, deschiderea unui nou depozit, statie de compost, incinerator de deseuri
spitalicesti si dezvoltarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor.
Consiliul Judetean a fost contactat de mai multe firme de profil straine care si-au manifestat intentia
de colaborare pentru construirea unor rampe ecologice zonale, inclusiv prin contributie cu insemnate fonduri.
Ofertele sunt in perioada de evaluare si analiza, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa se
prezinte Consiliului Judetean concluziile acestor evaluari pe baza carora se vor stabili etapele ce urmeaza a fi
parcurse.
Arondarea localitatilor la depozitele zonale ar putea arata astfel (Exemplu)

Localizarea depozitului Principalele localităţi Număr locuitori

integrate
Huedin Ciucea 4.513
Poieni 5.976
Huedin 9.927
Sacuieu 1.728
Margau 1.702
Belis 1.243
Risca 1.883
Marisel 1.699
Total
28.671
Staţii de transfer Total
0

 Ce factori conditioneaza gestiunea deseurilor in judet?

 27

3.5. Actiuni administrative pentru reducerea cantitativa, colectarea selectiva,

valorificarea si tratarea ecologica a deseurilor

Masura preconizata Categoria de deseuri Initiator Data inceperii

1)Executie depozit ecologic menajere Primaria mun. Cluj-Napoca
de deseuri menajere

2)Dotarea punctelor hartie, carton, plastic, metal, Primaria mun. Cluj-Napoca,

gospodaresti cu recipienti sticla firmele de salubritate din
pentru colectarea selectiva a mun. Cluj-Napoca, I.P.M.
deseurilor reciclabile Cluj

3)Executia in comun de menajere Consiliile locale Turda,

depozite zonale Campia Turzii, respectiv
Consiliile locale Dej si
Gherla

4)Executie depozit ecologic menajere Primaria orasului Huedin

de deseuri menajere

5)Depozitare si incinerare menajere Consiliul judetean Cluj

(sistem Power Pack)
Actiuni institutionale
Actiuni educative
Altele
menajere, colectare selectiva
menajere, colectare selectiva
colectare plastic
Inspectoratul de protectie a
mediului Cluj
I.P.M. Cluj, Primaria Cluj-
Napoca, S.C. Salprest S.A.
S.C. SALIFLOR S.R.L.

3.6. Proiecte pentru imbunatatirea gestiunii deseurilor

Exemple de proiecte, actiuni , activitati

1) Statie de incinerare la Spitalul clinic judetean Cluj, faza de SF, finantare de la buget-neasigurata,
val. 6.582.908 mii lei (1999)
2) Rampa ecologica pentru deseuri menajere Turda-Campia Turzii, faza de elaborare SF, finantare
bugetara, extrabugetara, externa – neasigurata, val.62.197.000 mii lei (1999)
3) Rampa ecologica pentru deseuri menajere interzonala Dej-Gherla, faza de elaborare SF, finantare
bugetara, extrabugetara, – neasigurata, val.37.405.547 mii lei (2001?)

3.7. Masuri specifice pentru categorii speciale de deseuri, din gospodaria populatiei

Orizontul de timp 2014, 2015, 2016, 2017, 2018

Indicatorul de generare al deseurilor pentru mediul urban 0,95 kg/locuitor/zi
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare pentru mediul urban 95%