În perioada de tinerețe, prunii trebuie sa găsească în sol toate
elementele necesare nutriției, în special azot, deoarece ajută la creșterea rapidă a parții aeriene. În perioada de maturitate, necesarul de îngrășăminte se accentuează, deoarece apare necesitatea de a forma fructele. În perioada de creștere (de la plantat până la intrarea pe rod) pomii absorb din sol mai mult azot, care în condițiile aaigurării cu fosfor, potasiu și calciu, determină intrarea timpurie pe rod. În cazul în care lungimea ramurilor anuale este mai mică de 30-40 cm, pentru 1 ha se administrează 60 kg de azot (N) sau, în funcție de vârsta pomilor, dozarea este următoarea: anul 1 de vegetație 60 g/pom; anul 2 de vegetație 100 g/pom; anul 3 de vegetație 150 g/pom; anul 4 de vegetație 200 g/pom. Pentru o eficiență maximă, îngrășămintele cu azot se aplică în faza dezmuguritului, deoarece cu 10-15 zile după dezmugurit este primul moment critic al nutriției cu azot (N) și favorizează diferențierea lăstarilor de rozete. A doua administrare a azotului trebuie de efectuat în fenofaza încetinirii creșterii lăstarilor când are loc și începutul diferențierii mugurilor de rod. Dacă pomii cresc slab din cauza că nu s-a efectuat fertilizarea înainte de plantarea lor, atunci, în funcție de nivelul de asigurare a solului cu forme accesibile de fosfor și potasiu, se introduc 30-45 kg ingrasamant P2O5, 90- 120 kg K2O. Perioada optimă de introducere a acestora este toamna, o dată la trei ani, când se efectuează arătura. În perioada de fructificare, consumul total de elemente nutritive crește considerabil, pomii solicitând mai mult fosfor și potasiu. Dozele de îngrășăminte cu azot pentru o recolta obtinuta intre 15-25 t prune, 1/2 din doza calculată se administrează primăvara devreme, 1/3 la începutul creșterii intensive a lăstarilor și 1/5 la începutul lunii iulie pentru stimularea diferențierii mugurilor floriferi, iar pe intervalele dintre rânduri, ocupate cu ierburi pentru îngrășăminte verzi sau înierbate, se introduc suplimentar îngrășăminte cu azot (N) în doze de 30-45 kg. Fertirigarea constă în dizolvarea din timp a îngrășămintelor solubile cu azot, fosfor, potasiu etc. și administrarea lor fracționată o dată cu apa de irigare prin picurare sau microaspersiune, fiind recomandate urmatoarele epoci de irigare : înaintea înfloritului; în faza de întărire a endocarpului (sâmburelui); cu 2-3 săptămâni până la coacerea fructelor (remarcă – pentru fructele destinate industrializării nu se recomandă această irigare); după recoltarea fructelor. Cantitatea de apă aproximativa pentru fiecare epocă de irigare este de 300-400 m3 în livezile tinere și 450-500 m3 în cele pe rod.