Roxana-Maria Proca

Anca Mijata

CUPRINS

1. Caracterizarea generala a judetului Bacau ................................................. 2

1.1 Capitalul natural ............................................................................... 2
a) Date geografice ........................................................................ 2
- asezare....................................................................... 2
- cai de comunicatie .................................................... 3
- relief .......................................................................... 7
- clima.......................................................................... 8
b) Repere istorice ......................................................................... 9
c) Resurse primare si secundare ................................................... 10
- apa............................................................................. 10
- sol.............................................................................. 11
- resurse minerale ........................................................ 11
- resurse cu valoare peisagistica.................................. 12
- riscuri naturale .......................................................... 13
- riscuri tehnologice..................................................... 13
d) Calitatea factorilor de mediu.................................................... 14
- calitatea aerului ......................................................... 14
- calitatea solului ......................................................... 15
- calitatea apei ............................................................. 17
- managementul deseurilor.......................................... 19
- poluarea fonica.......................................................... 22
1.2 Capitalul antropic.............................................................................. 23
a) Economia.................................................................................. 23
- agricultura ................................................................. 23
- industria .................................................................... 25
- serviciile.................................................................... 30
b) Infrastructura edilitara.............................................................. 39
- alimentarea cu apa .................................................... 39
- canalizarea ................................................................ 42
- alimentarea cu energie termica ................................. 44
- alimentarea cu energie electrica................................ 46
- alimentarea cu gaze naturale..................................... 47
2

- salubrizarea ............................................................... 49
- transportul urban ....................................................... 52
- reteaua stradala ......................................................... 53
- fondul de locuinte ..................................................... 54
- terenurile ................................................................... 55
1.3 Capitalul social .................................................................................. 56
a) Structura si dinamica populatiei............................................... 56
b) Ocuparea structurala pe categorii socio-profesionale .............. 58
- ocuparea fortei de munca.......................................... 58
- somajul...................................................................... 59
- situatia pensionarilor................................................. 60
c) Protectia sociala ....................................................................... 62
- asistenta sociala......................................................... 62
- protectia copilului ..................................................... 63
- protectia persoanelor cu handicap............................. 65
d) Sistemul sanitar ........................................................................ 66
- reteaua sanitara ......................................................... 66
- starea de sanatate a populatiei................................... 67
e) Sistemul de invatamant ............................................................ 74
- unitati de invatamant................................................. 74
- populatia scolara ....................................................... 74
- personalul didactic .................................................... 75
f) Cultura ...................................................................................... 75
- obiective culturale..................................................... 75
- evenimente culturale ................................................. 76
g) Institutii religioase ................................................................... 77
h) Sport ......................................................................................... 78
i) Spatii verzi si zone de agrement ............................................... 81
- spatii verzi................................................................. 81
- zone de agrement ...................................................... 82
j) Societatea civila ........................................................................ 82
l) Ordinea publica......................................................................... 83
1.4 Institutii administrative ...................................................................... 85
2. Analiza SWOT................................................................................................ 87
2.1 Capitalul natural ................................................................................. 87
2.2 Capitalul antropic ............................................................................... 98
2.3 Capitalul social ................................................................................... 114
3. Viziune si scopuri ........................................................................................... 138
4. Formularea strategiei..................................................................................... 178
5. Implementarea strategiei prin intermediul planurilor de actiune............. 183
3

6. Evaluarea strategiei........................................................................................ 218

Judetul Bacau, unul dintre cele 41 de judete ale Romaniei, este localizat n
zona centrala a Regiunii de Nord-Est a Romniei, la ntretaierea drumurilor
europene E 85, E574 si E 577. Are o suprafa de 6.603 kilometri ptrai
(reprezentnd 2,8% din suprafaa total a Romniei) din care 42,2% este acoperit
de pduri iar 55% de terenuri agricole.
Judetul Bacau are o populatie totala de 745 443 locuitori, dintre care 49,7%
in mediul urban si 50,3% in mediul rural, ceea ce situeaza judetul Bacau pe locul
VI in tara, dupa judetele Prahova, Iasi, Dolj, Constanta si municipiul Bucuresti
Judetul Bacau este sectorizat in 88 de unitati administrativ - teritoriale:
- 3 municipii: : Bacu, 208.556 locuitori (reedin de jude), Oneti (51.681) i
Moineti (24.204)
- 5 orase : Comneti (25.020), Buhui (18.980), Drmneti (13.883),
Trgu Ocna (13.598), Slnic Moldova (5.017)
- 80 de comune.
- 480 de sate
Municipiul Bacau, resedinta judetului, cu o populatie inregistrata de
208 556 locuitori, este al XII-lea oras din tara din punct de vedere al numarului de
locuitori.

1. CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI BACAU

1.1 CAPITALUL NATURAL

a) Date geografice

- asezare
Judeul Bacu este situat n partea central-estic a Romniei, ntre
45 55' i 46 40' latitudine nordic i 26 66' i 27 30' longitudine estic.
Judete vecine: N: Neamt S: Vrancea E: Vaslui V: Harghita, Covasna
Amplasare: 302 km distanta de capitala tarii, Bucuresti si 400 km de portul
Constanta

- cai de comunicatie
Rutiere

Judetul Bacau beneficiaza de un important numar de trasee de clasa

superioara : DN 2 (E85) DN 2G, DN 2F, DN 11 (E577), DN 12A,
DN 12B, DN 15.
Teritoriul judetului este strabatut de 7 drumuri nationale, dintre care,
doua trasee sunt de interes european- DN 2(E85) si DN 11 (E 577).
Celelalte drumuri nationale asigura legatura judetului cu restul tarii.
In traseele de clasa superioara de pe teritoriul judetului Baacu se
inscriu doua drumuri europene :
E 85-Drum reper cu orientare N-S, care face legatura intre
Comunitatea Statelor Independente prin municipiul Bacau, strabatand
judetul de la N la S, legand punctul de trecere a frontierei GiurgiuRuse Bulgaria) cu punct de trecere a frontierei Siret-Porumbnoe
(Ucraina) ;
E 577-este un drum interior, fara continuitate in afara tarii si
clasificat ca un drum de categoria B de legatura ;
Pe drumurile nationale sunt zone care creeaza dificultati circulatiei
auto, datorita alunecarilor de teren (DN 2F, DN 2G, DN 11) si
caderilor de stanca si avalanse (DN 2G, DN 12).
Reteaua de drumuri locale (drumuri judetene si drumuri comunale)
are o lungime de 1858 km, respectiv :
Drumuri judetene - avand o lungime de 806 km (35%) din
lungimea totala a drumurilor publice din judet, fiind modernizate pe o

lungime de 97 km (12% din totalul drumurilor judetene), 399 km

(49,5%) avand imbracaminti asfaltice usoare si 310 km (38,5%) fiind
nemodernizate.
Drumuri comunale cu o lungime de 1052 km (454,5%) din
lungimea totala a drumurilor publice din judet, fiind modernizate pe o
lungime de 6 km (0,6 km), 82 km (7,8) avand imbracaminti asfaltice
usoare. Nemodernizati sunt 964 km (91,6) din care 703 km impetruiti
iar 261 km pamant ;
Reteaua de drumuri locale completeaza reteaua principala a
drumurilor nationale si serveste reteaua de localitati si traficul total.
Lungimea totala a strazilor pe total judet este de 3314 km, dintre care
2677 km in mediul rural ;
Suprafata totala ocupata de caile de comunicatii in intravilanul
localitatilor este de 3864,3 ha ;
Drumurile publice
km
Judeul Bacau
Drumuri publice - total din care:

2452
583

Modernizate
Cu imbrcmini uoare rutiere
Din total drumuri publice:

502

Drumuri naionale1)

431

din care:

422

Modernizate
Cu imbrcmini uoare rutiere

Drumuri judeene i comunale

din care:

19
2023

Modernizate

173

Cu imbrcmini uoare rutiere

483

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu

37,0

1)

Inclusiv autostrzi i drumuri europene

Drumurile naionale sunt modernizate aproape n totalitate 422 km

din totalul de 431. Restul au mbrcmini asfaltice uoare.
Drumurile judeene i comunale, n mare parte, nu au o suprafa de
rulare corespunztoare: sunt modernizate 12% din drumurile
judeene.
Podurile i podeele de pe drumurile comunale, drumurile judeene
i o parte din drumurile naionale din jude nu corespund cerinelor
de capacitate portant (clasa de ncrcare E). Pe drumurile judeene
i comunale exist poduri cu stare de viabilitate necorespunztoare
sau subdimensionate (35 de poduri n stare rea).
Proiecte de investitii:
Infrastructura rutier reprezint un factor de dezvoltare, care apare
semnalat n toate celelalte sectoare ale dezvoltrii reprezentnd
accesibilitate pentru ntreprinderi la resurse, for de munc i piee
de desfacere, accesibilitate pentru locuitori la servicii publice i
pentru turiti la servicii, locuri i valori culturale. In acest sens,
proiectele de investitii vizeaza in principal dezvoltarea infrastructurii
de transport n judeul Bacu prin modernizarea suprafeei de rulare a
drumurilor judeene aflate n zone cu potenial de dezvoltare:
DJ 241A (Secuieni Podu Turcului) aflat pe unul dintre
coridoarele majore de dezvoltare ale judeului
DJ 115 (Oneti Mnstirea Cain) i DJ 116 (Tg. Ocna
Slnic Moldova) aflate n zon cu potenial turistic
Reabilitarea drumurilor judeene aflate ntre E85 (DN2) i
limita de est a judeului
mbuntirea lucrrilor de art (pasaje, poduri i podee) de pe
drumurile judeene (n special DJ 241A), cu trecerea la clasa de
ncrcare E

Feroviare Calea feroviara realizeaza legatura Bucurestiului cu nordul

Moldovei prin reteaua CFR. Lungimea cailor ferate este de 226 km
din care 191 km sunt electrificati
Liniile de cale ferat n exploatare
Judeul Bacau

226

Total
din care:
electrificate

191

Din total:
Linii cu ecartament normal 1)
Total

226

Cu o cale

116

Cu doua ci

110

Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu

34,1

1)

Linii la care distana ntre ine este de 1435 mm

Pe teritoriul judetului Bacau functioneaza :
Calea ferata dubla electrificata :
Adjud-Bacau-Roman, care face parte din magistrala V
Bucuresti-Ploiesti-BuzauFocsani-Bacau-Pascani-Suceava-Visani,
cotata ca magistrala transeuropeana ;
Onesti-Adjud ;
Calea ferata simpla electrificata :
Onesti-Comanesti-Ciceu ;
Calea ferata simpla neelectrificata :
Comanesti-Moinasti ;
Bacau-Bicaz ;
Proiectele de investitii se refer direct la:
dezvoltarea reelei feroviare n judeul Bacu pe segmentele
Bacu Moineti i Oneti Bretcu;
traversarea judeului Bacu de linia cu vitez sporit (pe trasee
existente i noi) ntre Vicani Suceava Bacu Ploieti.

Aeriene

In ceea ce priveste transportul aerian de marfuri si persoane, Bacaul

9

dispune de un aeroport international care efectueaza curse regulate

catre diferite destinatii nationale si europene. Bacaul este unul dintre
cele 15 orase ale tarii care au aeroport.
Aeroportul Bacu situat la 6,5 km sud de municipiul Bacu, asigur
infrastructura necesar efecturii n condiii de securitate a zborurilor
aeronavelor de pn la 400 tone, organiznd zboruri interne i
externe i asigurnd servicii pentru operaiunile aeriene n program
de 12 ore sau 24 ore.
Aeroportul Bacau care dispune de o aerogara cu organizarea fluxului
de calatori pentru trafic intern si o pista de decolare-aterizare pentru
avioane de scurt curier. Aeroportul realizeaza curse interne catre
principalele orase ale tarii si curse regulate directe internationale
catre Italia si Germania: Roma, Verona, Bologna, Bergamo, Treviso,
Florenta, Mnchen.
Fluviale
Maritime

- relief
Relieful se dezvolt sub form de trepte altitudionale, ncepnd cu luncile i
terasele Siretului i Bistriei (120 210 m altitudine), continund cu dealurile
structural erozive din Podiul Central Moldovenesc i Colinele Tutovei (213 564
m), cu dealurile piemontane din platformele Zbrui i Rcciuni (350 611 m).
Treapta montana reprezint 34 % din suprafata judeului, fiind reprezentat
de formaiunile sedimentare ale Muntilor Gosmanu, Tarcau (Vf. Grindusu - 1664
m), Ciuc, Nemira (Vf. Nemira Mare 1 649 m) din grupa Munilor Trotuului i
culmi ale Munilor Vrancei n sud.
Zona subcarpatic este reprezentat prin Subcarpaii Trotuului i un sector
al Depresiunii Cracu Bistria din cadrul Subcarpailor Neamului. Subcarpaii
Trotuului sunt reprezentai printr-un uluc depresionar ( cu altitudini de 500 600
m ), prin Culmea Pietricica Bacaului si Piemontul Pancestilor ( cu altitudini de
1165 m Magura Casinului, 957 m Culmea Razboiului, 784 m dealul Cona ), care
despart ulucul subcarpatic de Culoarul Siretului. La sud-est, Depresiunea Oituz
Cain este nchis de Masivul Ouoru i Piemontul Zbruului.
Zona de podis este reprezentat prin Podiul Brladului, cu dou subuniti
Colinele Tutovei n sud i Podiul Central Moldovenesc n nord, cu altitudini de
400 500 m, formele de relief dominante fiind platourile structurale i crestele.
10

Culoarul Siretului, strabatut de rul cu acelai nume, se caracterizeaza prin

lime variabil i prin asimetrie, cu versanii de pe stnga ntotdeauna abrupi i
nali, nsoit de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o larg
desfurare a teraselor, impresionant dezvoltate la confluenele cu Bistria i
Trotuul.

-clima
Regimul climatic general ce caracterizeaza judetul Bacau, constituie un
exemplu de
tranzitie de la clima pronuntat continentala, din est, la cea moderata din vest. De
asemenea prezenta treptelor de relief subcarpatic si montan, constituie factori
genetici ai unor particularitati topoclimatice dezvoltate pe spatii ceva mai largi se
desfasoara pe aliniamente orientate N-S.
Radiatia solara globala inregistreaza valori medii anuale de 12,7 kcal/cm.p.
Valorile medii anuale cele mai mici se ating in luna decembrie (cca.3 kcal/cm.p),
iar cele maxime in luna iulie (18,5 kcal/cm.p).
Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza prin advectia aerului uscat pe
directia N si E, determinand frecventa secetei de vara, iar in timpul iernii advectia
aerului artic. De asemenea se manifesta obisnuit stagnarea aerului dens si rece, care
conditioneaza inversiunile termice.
Temperaturile aerului inregistreaza valori medii anuale cuprinse intre 90 C (in
jumatatea de est a judetului) si 20-30 C (in extremitatea vestica).
Caracteristic pentru judetul Bacau este distributia insulara a temperaturilor,
conditionata de specificul treptelor de relief.
Mediile lunii celei mai calde (iulie) au valori cuprinse intre 120C ( in vest) si
200 C (in est). Mediile lunii celei mai reci (ianuarie) au valori cuprinse intre 40C
(in estul si centrul judetului) si 50C (in est), ajungand in dreptul ariilor montane la
70C pe culmi si in dreptul depresiunilor intramontane. Temperatura maxima
11

absoluta a fost inregistrata la Tg. Ocna la 5 iuliue 1916 ( +40,80C ), iar valoarea
minima absoluta, de 32,50C, a fost inregistrata la Bacau in 20 februarie 1954,
ceea ce pune in evidenta existenta unor amplitudini termice foarte mari, de cca.
700C. Media zilelor de inghet este de 1230C.
Regimul precipitatiilor atmosferice prezinta variatii anuale, sezoniere si lunare
destul de
importante. Cantitatile medii anuale cresc de la 550 mm (la limita de est a
judetului) la 1000,0 mm (pe culmile montane). Cantitatile medii anuale ale lunii
iulie sunt cuprinse intre 60-100 mm (in vest), ajungand in partea de est la 20-30
mm. Cantitatile medii anuale ale lunii ianuarie sunt intre 30-60 mm.
Frecventa medie anuala a vanturilor denota o predominara accentuata a
circulatiei aerului dinspre nord, nord-vest, nord-est, fiind cuprinse intre 4 si 6 m/s.
Vanturile predominante sunt cele dinspre nord-vest si nord, dar nu lipsesc nici cele
dinspre est si sud-est. Vanturile dinspre est sunt uscate si calde vara si foarte reci
iarna (crivatul).

b) Repere istorice

Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului

este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.
Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399 .
Orasul Bacau a fost atestat documentar in anul 1408. A fost sediul unei
episcopii catolice inca din 1391, statut dobandit printr-o patenta a Papei Bonifaciu
al IX-lea.
In primele documente numele orasului apare sub forma Bachovien (de aici
vine si pseudonimul sub care a devenit celebru marele poet simbolist George
Bacovia care a locuit in acest oras).
Date istorice:
1408: Din acest an dateaza prima mentiune documentara a asezarii Bacau.
1467: Localitatea Bacau este ocupata o vreme de ostile maghiare conduse de Matei
Corvin.

12

Sec. XV: Se construieste, in a doua jumatate a acestui secol, Curtea Domneasca de

la Bacau.
1482: Stefan cel Mare il asaza pe fiul sau Alexandrel pe scaunul Bacaului.
Sec. XVII: Bacaul devine capitala a doua tinuturi alipite, Bacaul si Trotusul.
1882: Se naste, in comuna Huruiesti, istoricul si arheologul Vasile Parvan.
1885: Intra in functiune Fabrica de Hartie Letea.
1923: Ateneul Cultural, infiintat de Grigore Tabacaru si george Bacovia, isi
deschide portile.
1968: Localitatea Onesti este declarata municipiu.

c) Resurse primare si secundare

Resursele naturale sunt bine reprezentate n judeul Bacu, prin rezervaii

naturale de interes naional n Drmneti i Oneti, salin n Tg Ocna, izvoare
minerale i cascad Slnic Moldova, ape minerale, pduri din grupa 1 rezervaii
naturale i forestiere i resurse ale subsolului. Nu toate acestea se afl ns ntr-o
stare bun i unele sufer din cauza gestiunii necorespunztoare.

Apa

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind

reprezentata de raurile Siret, Bistrita, Trotus si afluentii
acestora.
Raul Siret strabate judetul pe directia nord sud, pe o
lungime de 125 km, are un debit mediu multianual de 70
mc/s la intrarea in judet si 137 mc/s la iesire, colecteaza
apele Bistritei, Trotusului si afluentilor acestora pe partea
dreapta si ale Tutovei, Pereschivului, Zeletinului,
Berheciului, Racataului.
Raul Bistrita strabate judetul Bacau pe directia NV SE, pe
o distanta de 42 km si conflueaza cu Siretul in aval de Bacau,
avand un debit mediu de 66 mc/s.
Raul Trotus are o lungime de 125 km si o suprafata a
bazinului hidrografic de 3 960 kmp pe teritoriul judetului
Bacau, un debit mediu de mc/s la iesirea din judet, aduna in
13

apropiere de Onesti pe Casin, Oituz, Tazlau.

Judetul Bacau dispune de resurse subterane de apa
estimate la 12,2 mc/s. Debitul total exploatat in prezent este
de 2 235 dmc/s si se preleveaza din 18 captari
Lacurile: Cele mai multe din judetul Bacau au luat nastere
ca urmare a amenajarilor facute pe raurile:
Bistrita:Bacaiu I, Bacau II, Racova, Garleni;
Tazlau:Belci
Uz:Poiana Uzului
Singurul lac natural este Lacul Bolatau (Vol.=150.000
mil.mc), situat pe Izvorul Negru, afluent al Uzului, care a
luat nastere printr-o barare naturala in 1883.

Sol

Resurse minerale

Izvoarele cu ape mineralizate (clorosodice, feruginoase,

sulfuroase) se gasesc la Slanic Moldova, Tg. Ocna, Sarata
Bacau si Moinesti.
Prezinta o mare varietate tipologica, datorita
conditiilor variate de relief, clima si vegetatie. Astfel, in
partea vestica inalta, apar soluri brune, luvisoluri albice,
soluri cenusii, cernoziomuri argiloiluviale pe terasele
inferioare. In podisul din est pot fi mentionate solurile cu
evolutie intarziata ( cernoziomuri subtiri de panta si
regosoluri ) prezente pe versantii cu procese geomorfologice
active, solurile aluviale, hidromorfe si halomorfe in lunci.
Lunca Siretului este acoperita cu soluri aluviale si
protosoluri aluviale, pe terase apar cernoziomuri cambice,
soluri cernoziomoide si soluri cenusii si lacovisti pe mici
suprafete.

Teritoriul judeului Bacu, beneficiind de o structur

geologic complex n care se succed de la vest la est n trei
uniti distincte: zona carpatic, zona neogen subcarpatic
i platforma moldoveneasc, fiecare ocupnd cte 33% din
suprafaa judeului, justific varietatea de materiale utile,
concentrate mai ales, n Subcarpai.

HIDROCARBURI
Zacmintele de iei i gaze naturale sunt cantonate, cu
precdere, n zona dintre Tazlu i Oituz (la Zeme,
14

Moineti, Lucaceti, Solon, Stneti, Drmneti, Dofteana,

Valea Oituzului. De asemenea sunt exploatate la Cmpeni,
Tescani, Cain i n Podiul Moldovei.

COMBUSTIBILI SOLIZI
Zcmintele de crbune brun se gsesc n bazinul
Drmneti, Comneti.

ZACAMINTE NEMETALIFERE
Sarea gema - ce apare n depozitele de la Moineti, Srata,
Trgu Ocna, legate de formaiunile salifere sunt prezente
numeroase izvoare cu ape mineralizate la: Moineti, Slnic
Moldova, Trgu Ocna, Poiana Srata, Srata Bacu);
Sruri de potasiu au fost identificate la: Aria, Solon,
Stneti, Gleanu.

ROCILE UTILE I MATERIALELE DE

CONSTRUCII sunt reprezentate prin:
Gipsuri la est de Slnic Moldova, zona Perchiu (nord est
de Oneti);
Gresii la est de Slnic Moldova, pe versantul stng al vii
Ciobanu;
Argile comune pe teritoriul comunelor Mgura, Dofteana,
Luizi Clugra;
Nisipuri i pietriuri n luncile marilor ruri la Urecheti,
Slobozia, Grleni, Orbeni.

Resurse cu
valoare
peisagistica

Vegetatia:
Zona silvostepei localizata in partea de sud-est a
Colinelor Tutovei, unde datorita fragmentarii reliefului se
intrepatrunde cu padurea de foioase. In cea mai mare parte,
silvostepa a fost inlocuita cu pajisti secundare si culturi
agricole.
Etajul padurilor de foioase - Este prezent in
Colinele Tutovei, fiind reprezentat de etajele fagului la
peste 400 m si stejarului la altitudini mai mici de 400 m,
compozitia floristica fiind mozaicata. In dealurile
subcarpatice din vest, invelisul vegetal este reprezentat prin
paduri de stejar si gorun ( peste 90 % din suprafata ). In
partile sudice si joase predomina stejarul si gorunul, in timp
ce pe culmile mai inalte domina fagul.
Etajul padurilor de conifere ocupa suprafete
15

relativ reduse pe culmile mai inalte din nord-vest. Se

remarca prezenta speciilor endemice in masivele Sandru si
Nemira.
Vegetatia azonala este prezenta in luncile raurilor,
reprezentata prin pajisti secundare, zavoaie de salcie si plop.
Fauna: este specifica padurilor de foioase, fiind formata din
mistret, cerb, cocos de munte, lup, vulpe, urs, caprior, fazan,
iepure si pasari (ciocanitoare, cinteza)
Desi are un relief cu peisaj variat, o flora si o fauna bogata,
judetul Bacau dispune de putine rezervatii na-turale
ocrotite. Printre acestea se numara: Rezervatia naturala de la
Darmanesti, Sanatatoriul subteran de la Targu Ocna, Dealul
Perchiu, Parcul dendrologic Dofteana si Parcul dendrologic
Hemeius.
Rezervatii naturale
Rezervatia naturala de la Darmanesti,
Sanatatoriul subteran de la Targu Ocna,
Dealul Perchiu,
Parcul dendrologic Dofteana
Parcul dendrologic Hemeius
Padurea Runc,
Tuful de la Valea Uzului,
Padurea Arsura,
Rezervatia de arini Dofteana,
Punctul fosilifer La Runc,
Varful de Faleau,
Padurea de pini,
Dealul Perchiu,
Padurea Izvorul Alb,
Cineritele de Nutasca-Ruseni,
Punctul fosilifer Carligata

- riscuri naturale:
inundaii generate de cderea unor cantiti mari de precipitaii, topirea rapid a
zpezii, blocarea cursurilor rurilor (praielor) cu zpoare de ghea pe rurile
Siret, Trotu, Bistria i afluenii acestora, pe praiele ce traverseaz localitile din
zona montan; cutremure de pmnt sunt posibile cutremure de 6-7 grade pe
scara Richter n zona de S, S-V a judeului cu epicentrul n Vrancea; alunecri de
16

teren: Slnic Moldova, Luccioaia, Cotumba, Boltu; incendii de mari proporii

n pduri, aglomerri urbane, depozite petroliere, fabrici de prelucrarea lemnului
etc; ruperea barajelor de acumulare: Barajul Valea Uzului, baraje hidroenergetice
de pe rul Bistria unda de viitur poate afecta localitile din aval. Mai mult de
jumtate din suprafaa judeului este ncadrat n zone de risc mediu i mare de
alunecri de teren.

- riscuri tehnologice:
accidente chimice posibil a se produce pe cile rutiere importante sau calea ferat
din jude, pe timpul transportului unor substane periculoase; accidente chimice la
societile comerciale ce produc sau folosesc n procesul de producie cantiti mari
de substane chimice periculoase (SOFERT BACU, CHIMCOMPLEX ONETI,
CAROM ONETI, RAFO ONETI, AGRICOLA INTERNAIONAL BACU),
sau amoniac din instalaiile de rcire de la fabricile de prelucrare a crnii i laptelui,
respectiv clorul de la instalaiile de potabilizare a apei
Mediul natural de calitate (lipsa polurii, absena riscurilor de alunecri de
teren sau inundaii etc.) reprezint un avantaj pentru dezvoltarea pe termen mediu i
lung a judeului Bacu. Exist un numr de 25 de zone cu pericol de inundaii i 26
cu pericol de alunecri de teren nominalizate de un raport al Serviciului de
Protecie Civil al judeului Bacu.
d) Calitatea factorilor de mediu.
- calitatea aerului
Principalele surse de poluare ale atmosferei sunt:
Activitile industriale
Traficul
Nu sunt nregistrate depiri ale concentraiilor maxim admise ale
principalilor poluani, dar sunt nregistrate emisii cu frecven mare de poluani din
surse industriale, activiti de transport rutier (trafic greu) i aerian.
Principalele zone afectate de poluarea atmosferic sunt ariile aflate n
apropierea zonelor industriale, n mediul urban. Concentraiile maxime ale
principalilor poluani atmosferici depind de ciclul productiv al marilor ntreprinderi
ct i de neglijena sau incompetena factorului uman (poluari accidentale).
Ca aspect general pe fondul dotrii cu echipament de control performant al

17

inspectoratelor de mediu i cit si a aplicrii tot mai drastice a legii la nivelul

judeului, ct i ca urmare a achiziionrii de ctre marii poluatori a unor tehnologii
nepoluante si a unor filtre performante se poate observa o tendin de scdere a
polurii atmosferice in ultimii ani.
Surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA
Borzeti (emisii de acid clorhidric i clor), SC Sofert SA Bacu (amoniac i acid
sulfuric), SC Rafo SA Oneti (hidrogen sulfurat i bioxid de sulf), SC LETEA SA
Bacu.
Restrngerea activitii marilor poluatori industriali i nceperea nlocuirii
treptate a acestora cu IMM-uri (flexibilitate i adaptabilitate mai mare la cerinele
de mediu), precum i msurile de protecia mediului adoptate au dus la o
mbuntire a calitii aerului n ultimii ani.
Depiri ale concentraiilor maxim admisibile la indicatorii de calitate a
aerului s-au datorat incidentelor din industrie, pe fondul unor condiii atmosferice
nefavorabile dispersiei, ceea ce a permis acumularea poluanilor n atmosfer.

- calitatea solului
Calitatea solului este influentata de anumite presiuni ale unor factori, asa
cum sunt:
ngrmintele.
Cantitile reduse de ngrminte aplicate i n anul 2004, determin n
continuare o reducere a potenialului productiv al solurilor (reducerea coninutului
de humus i a strii de aprovizionare cu elemente nutritive).
Produciile agricole se realizeaz n prezent pe seama rezervelor de
elemente nutritive ale solului, rezerve ce scad n permanen. Cantitile de
ngraminte naturale aplicate anual pe 18-20.000 ha nu reuesc dect n mic
msur s refac coninutul natural de elemente nutritive ale solului.

18

 Produsele fitosanitare
Produsele fitosanitare ce se folosesc n cantiti mici, buruienile, bolile i
duntorii reduc n mod evident nivelul produciilor ce se pot obine. Gradul de
mburuienare nregistreaz o cretere semnificativ.
Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Suprafeele cu soluri afectate de reziduri zootehnice sunt nesemnificative.
Suprafee mari de terenuri agricole (circa 2.468 ha) sunt afectate de depuneri de
gunoaie menajere, molozuri, deeuri i reziduri organice, produse reziduale ape
uzate, nmoluri, dejecii, depozite de steril, etc. Acestea afecteaz potenialul
productiv n proporie de 20-100 %.
Irigaiile
Irigaiile practicate la nivelul judeului n anul 2004, se apreciaz c nu
au determinat o mbuntire a strii de calitate a solurilor.
Zone critice sub aspectul polurii solurilor:
-Parcul Mgura din oraul Tg.Ocna - dizolvri necontrolabile ale zcmntului de
sare de ctre izvoarele din zon, de unde a rezultat producerea de surpri de teren.
-Zona schelei de exploatare iei Zeme poluare cu iei (fenomenul de
aflorimente)
-Zona S.N.P. Petrom - Filiala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinesti
apariia de puncte critice (poluare cu iei) datorit unor spargeri i avarii de-a
lungul conductelor de transport.
Principalele restricii ale calitii solurilor :
terenuri cu eroziune de suprafa - 200413 ha
terenuri cu eroziune de adncime - 10078 ha
terenuri cu alunecri i prbuiri - 32728 ha
terenuri afectate de acidifiere - 80419 ha din care cu acidifiere puternic ce
necesit amendare - 31522 ha.
terenuri afectate de tasare - 102815 ha
terenuri afectate de bltiri - 40998 ha
terenuri afectate de inundaii - 13201 ha
terenuri cu rezerv foarte mic i mic de humus - 141300 ha
terenuri foarte slab i slab aprovizionate cu azot - 233853 ha
terenuri cu aprovizionare n fosfor mobil slab i foarte slab - 152321 ha
terenuri afectate de srturare - 4537 ha
terenuri afectate de poluare puternic - 324 ha
*Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri.
19

Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: au fost identificate 13

zone expuse alunecrilor de teren, situate n partea central si de nord;
Zone afectate de inundaii:n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotu, Siret,
Tazlu, Bistria, Zeletin;
Zone afectate de ali factori distructivi :degradare fizic : Zeme, Lucceti,
Buhui, Podu Turcului, Livezi, Corbasca;
Repartiia terenurilor pe clase de calitate
- Clasa de calitate a I-a foarte bun
- Clasa de calitate a II-a bun
- Clasa de calitate a III-a mijlocie
- Clasa de calitate a IV-a slab
- Clasa de calitate a V-a foarte slab

3.910 ha
43.183 ha
107.551 ha
137.503 ha
28.442 ha

In ceea ce priveste flora, arealele ocupate de pduri afectate de fenomenul de

uscare se regsesc cuantificate n tabelul urmtor:
Semnificative sunt interveniile antropice n exces asupra pdurilor,
cu impact negativ asupra faunei i florei i cu facilitarea producerii de dezastre
naturale cauzate de ploi/furtuni.

Gradul de afectare al padurilor (%)

Judetul
Bacau

Neafectat

Usor

Mediu

Sever

Uscat

68,78

23,61

5,74

0,77

1,10

Aciuni ntreprinse pentru reconstrucia ecologic a terenurilor degradate i

ameliorarea strii de calitate a solurilor
- lucrri de ameliorare a terenurilor degradate (scarificri, nivelri, distrugerea
vegetaiei lemnoase, fertilizri), pe o suprafa de 19,65 ha
- nceperea lucrrilor de ameliorare pe o suprafa de 191,27 ha
- lucrri de redare n circuitul productiv a terenurilor poluate cu petrol i ape
srate n zona petrolier a judeului Bacu - 3 ha

20

- lucrri de redare n circuitul productiv a terenurilor scoase temporar din

circuitul agricol, pe o suprafa de 13,29 ha
- lucrri de proiectare pentru ameliorarea fertilitii solurilor i redare n
circuitul productiv - pe care urmeaz s se execute lucrrile de reconstrucie
ecologic, pentru o suprafa de 57,20 ha

-calitatea apei
de suprafa: Se remarc depirea valorii admise a coeficientului general de
poluare pe rurile Bistria, Siret, Trotu i lacurile Uz i Lilieci (fenoli, cloruri,
fosfor, detergeni).
subteran: Sunt ntregistrate poluri provenite din activiti industriale, agricole
(substane utilizate pentru fertilizarea solului) i din depozitri de deeuri menajere
i industriale.
apa uzat: Sunt nregistrate depiri la toi indicatorii analizai (ph, NH4, No2,
NO3,sulfuri, sulfai, cloruri).
Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane si de suptafata
-Rul Siret (poluator platforma industrial Bacu Sud) deversri de : poluani
specifici procedeelor de fabricare a hrtiei i celulozei i fabricrii ngrmintelor
chimice, ape uzate.
-Rul Trotu (Platforma industrial Borzeti Oneti) poluani specifici
procedeelor de fabricare a cauciucului, pesticidelor; deversare de derivai ai
industriei petroliere, ape menajere.
-Pnza freatic pe raza zonei de activitate a SC Rafo Oneti poluare cu produs
petrolier sub forma dizolvata si sub forma peliculara
-Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Carom S.A. Onesti (intra i
extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre staia de epurare Jevreni)
-poluare cu fenoli si substante organice
-Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Rafinria S.A. Drmneti
afectare cu produs petrolier; pericol de afectare a alimentrii cu ap a populaiei.
21

-Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Sofert S.A. Bacau afectare cu
sulfai, amoniac i fosfor; pericol de afectare a rului Bistria.
-Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineti
i S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineti risc de afectare al calitii pnzei freatice cu
iei, gazolin.
Ca i n cazul polurii atmosferice, n ceea ce privete poluarea apelor de
suprafa i subterane principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. ns la
acetia se adaug i o serie de ali factori cum ar fi : factorul uman, care n cazul
polurii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare dect n cazul polurii
atmosferice (aici putem meniona neglijena uman, necunoaterea i reaua voina
factorului uman deversarea n cunotin de cauz a unor substane chimice
deosebit de periculoase cum ar fi : otrvuri, pesticide, substane organice sau chiar
simple deeuri).
Evaluarea calitatii apelor de suprafa const n msurarea parametrilor
fizico-chimici, biologici i bacteriologici stabilindu-se pn la ce nivel sunt
respectate normele standard. n fiecare punct de msurare apa este analizat dup
coninutul n materii organice, toxice i n diveri germeni. Potrivit standardului se
disting 4 categorii de calitate : I, II, III i apa care depete limitele categoriei III,
avnd la baz domeniul de utilizare, astfel :
Categoria de calitate I reprezint apa utilizat la alimentarea centralizat cu
ap potabil, alimentarea centralizat a unitilor de cretere a animalelor,
alimentarea centralizat a unitilor de industria alimentar, precum i alte activiti
ce necesit ape de calitatea celei potabile;
Categoria de calitate II reprezint apa utilizat pentru reproducerea i
dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de es, precum i alimentarea cu ap
a amenajrilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum i a altor
activiti care necesit ap de categoria de calitate II;
Categoria de calitate III reprezint apa utilizat pentru alimentarea sistemelor
de irigaii, a hidrocentralelor, a instalaiilor pentru rcirea agregatelor, alimentarea
staiilor de splare, precum i a unitilor cu alte activiti care necesit ap de
categoria de calitate III;
Apa care depete limitele categoriei III este inapt pentru o mare parte din
folosine i constituie o ameninare pentru sntatea public i mediul natural.
22

Calitatea apelor de suprafata (km) - Siret

An
Total
Calitatea I
Calitatea II
1997
4135
2587
995
1998
4135
2540
1119
1999
4135
2377
1320
2000
4135
2369
1235

Calitatea III
169
77
70
190

Calitatea IV
384
399
368
332

Apele reziduale oreneti i comunale, insuficient epurate sau neepurate,

evacuate n ape de suprafa sau prin infiltrare n pnza freatic, constituie o surs
important de afectare a calitii acestui factor de mediu. Referitor la sursele
industriale de poluare, acestea sunt: SC Chimcomplex SA Bacu (cloruri), SC Rafo
SA Oneti (produse petroliere), SC LETEA SA Bacu, SC SOFERT SA Bacu.

- managementul deseurilor
Judeul Bacu prezint aspecte care nu sunt conforme cu cadrul legal.In
detaliu se poate meniona faptul c n prezent nu exist un sistem integrat de
management al deeurilor acestea nu sunt colectate selectiv, depozitarea se
realizeaz amestecat (deeuri menajere cu deeuri tehnologice si toxice), fr o
form prealabil de tratare. In mediul rural, lipsesc serviciile specializate de
colectare i transport, iar depozitarea se face neorganizat, pe platforme sau gropi de
gunoi ce nu respect exigenele de mediu.
Stocarea deeurile industriale nu se face pe criteriul utilitii, depozitarea
acestora fcnduse necorespunztor. Prin coninutul lor de substane toxice i
metale grele, constituie surse de risc pentru apele de suprafa i subterane, pentru
vegetaie, faun i pentru producia agricol.
In judet nu se efectueaz colectare selectiv i procesare a deeurilor
menajere n scopul obinerii de compost i biogaz. Practicile actuale de colectare,
transport, tratare i depozitare a deeurilor, fr aplicarea principiilor sistemului de
gestiune integrat, genereaz un impact negativ asupra factorilor de mediu i asupra
sntii populaiei.
Principalele deficiente n gospodrirea deeurilor urbane, care
contribuie la poluarea factorilor de mediu sunt:
23

 amplasarea necorespunzatoare a rampelor oreneti (n albia major a

cursurilor de ape);
lipsa impermeabilizrii, lipsa unui sistem de monitorizare a factorilor de
mediu afectai
exploatarea i ntreinerea necorespunztoare, lipsa unui sistem de cntrire a
deeurilor;
epuizarea capacitii de depozitare;
inexistena unui sistem organizat de splare i dezinfecie a autovehiculelor
i containerelor;
lipsa unui sistem organizat de colectare selectiv care duce la creterea
cantitii de deeuri depozitate i la pierderea unei nsemnate cantiti de materiale
refolosibile;
depozitarea alturi de deeurile menajere a unei cantiti nsemnate de
deeuri industriale;
existena unor depozite necontrolate (aglomerri de deeuri), la nivelul
localitilor rurale.

Nr.
Crt
.

AJPM

Nume depozit/amplasament

Bacau- Depozit mixt de deseuri

depozite municipale si industriale
municipale Bacau/ Nicolae Balcescu
2
Depozit mixt de deseuri
menajere si industriale
Comanesti
3
Depozit mixt de desuri
menajere si industriale Tg.
Ocna
4
Depozit mixt de deseuri
menajere si industriale

Tip depozit (
municipal,
industrial
periculos si
nepericulos,
inert)

Operator/agent
economic

municipal

Primaria Bacau

municipal

SC Comunal
Service SA
Comanesti
Primaria Tg.
Ocna

municipal

municipal

SC
Prest.Serv.SA
24

Moinesti
5
6

Depozit mixt de deseuri

menajere si industriale Buhusi
Depozit mixt de deseuri
menajere si industriale
Onesti/Filipesti
Depozit mixt de deseuri
menajere si industriale
Darmanesti
Halda fosfogips - SC Sofert
SA Bacau

8 Bacaudepozite
industriale
9
Batal de depozitare namol
petrolier nr. 8/ SC Rafo SA
Onesti
10
Halda de depozitare deseuri
menajere si industriale solide
11

Batal de depozitare namol

petrolier nr. 1 SC Rafinaria
Darmanesti SA

12

Batal de depozitare namol

petrolier nr. 2 SC Rafinaria
Darmanesti SA

13

Halda de deseuri menajere si

industriale/ SC Chimcomplex
sa Borzesti
Batal de namol 1/ SC
Chimcomplex SA Borzesti

14

15

Batal de namol 2 si 3/ SC
Chimcomplex SA Borzesti

16

Batal de negru de fum / SC

Chimcomplex SA Borzesti

Moinesti
municipal

Primaria Buhusi

municipal

SC Servsal SA
Onesti

municipal

Primaria
Darmanesti

industrial
periculos

SC Sofert SA

industrial
periculos

SC Rafo SA

menajere si
industriale
nepericuloase
industrial
periculos

SC Rafo SA

Lichidator
judiciar SC
" Profesional
Tenarus" SRL
Onesti
industrial
Lichidator
periculos
judiciar SC
" Profesional
Tenarus" SRL
Onesti
menajere si
SC
industriale
Chimcomplex
nepericuloase SA Borzesti
industrial
SC
nepericulos,inert Chimcomplex
SA Borzesti
industrial
SC
nepericulos,inert Chimcomplex
SA Borzesti
industrial
SC
nepericulos,inert Chimcomplex
25

SA Borzesti
17
18
19
20

Batal de namol/ SC Carom SA

Onesti
Halda impermeabilizata / SC
Carom SA Onesti
Depozit de zgura si cenusa
Furnicari - Letea Veche
Batal reziduuri petroliere
Gazarie

industrial
nepericulos
industrial
nepericulos
industrial
nepericulos
industrial
periculos

21

Batal reziduuri petroliere

Moinesti

industrial
periculos

22

Batal reziduuri petroliere

Albotesti

industrial
periculos

SC Carom SA
Onesti
SC Carom SA
Onesti
CET Bacau
Sucursala
Petrom
Moinesti
Sucursala
Petrom
Moinesti
Sucursala
Petrom
Moinesti

Mediul natural de calitate (lipsa polurii, absena riscurilor de alunecri de

teren sau inundaii etc.) reprezint un avantaj pentru dezvoltarea pe termen mediu i
lung a judeului Bacu. Exist un numr de 25 de zone cu pericol de inundaii i 26
cu pericol de alunecri de teren nominalizate de un raport al Serviciului de
Protecie Civil al judeului Bacu. Mai mult de jumtate din suprafaa judeului
este ncadrat n zone de risc mediu i mare de alunecri de teren.

- situatia poluarii fonice

Traficul in tranzit se desfasoara pe arterele stradale, contribuind la
producerea ambuteiajelor si cresterea, peste limita admisa, a poluarii fonice
Solutia de remediere o constituie construirea unei centuri de ocolire a
municipiului Bacau destinata traficului in tranzit, pentru realizarea legaturilor intre
D.N.2, D.N.11, D.N.2G, D.N.15 si D.N.2F.
S-au efectuat masuratori care au avut ca scop determinarea zgomotului
echivalent (Lech) produs in intersectii si verificarea ncadrarii rezultatelor din
masuratori n limitele STAS nr. 10009/88.

26

Masuratorile au evidentiat depasirea valorilor limita de 70 dB n intersectii

valori masurate : 70,8dB ; 71,2 dB
O lata sursa de poluare fonica o reprezinta activitatea Aeroportului Bacau,
fiind inregistrate multe plangeri in acest sens insa masuratorile efectuate au aratat
ca nu este depasit pragul normal.

1.2 CAPITALUL ANTROPIC

A) Economia

- agricultura
Agricultura judetului Bacau dispune de o suprafata de 323.415 ha
Padurile , care ocupa o suprafata de 279.058 ha, reprezinta una din bogatiile cele
mai mari ale judetului
Sectorul agricol are o mare pondere in economia judetului Bacau, datorita
faptului ca aproape 48% din suprafata sa totala, si anume 323.415 ha, este
constituita din terenuri agricole: suprafete arabile, pasuni, fanete, vii, livezi, cea
mai mare parte a acestora (84%) aflandu-se in proprietate privata.
Structura de organizare a produciei agricole a judeului Bacau combin
exploataii agricole mici fr persoanalitate juridic, orientate ctre auto-consum,
cu exploataii agricole mari i foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza
arendei sau concesionrii terenului. Ponderea activitilor agricole n ecomonia
judeului poate fi precizat prin urmtoarele valori:

Societile comerciale cu activitate agricol reprezint 1,81% din total firme

active.

Capitalul social subscris al firmelor din agricultur este de 11,56 milione lei.

Cifra de afaceri a societilor comerciale cu activitate agricol reprezint

2,08% din total firme active.

Rata profitului la societile comerciale cu activitate agricol este de trei ori

mai mic dect cea realizat per total la nivel de jude i se cifrez la 1,53%.

Numrul de salariai este de 1991 persoane ceea ce reprezint 2,06% din

total angajai din sectorul agricol, dar 57% lucrez n municipiul Bacu.

27

In anul 2003 funcionau 1992 de exploataii agricole din care 167 exploataii
de tip comercial i 1825 exploataii familiale, din care cca 40% sunt nregistrate n
municipiul Bacu. Aceste activiti se desfoar pe o suprafa de 18294 hectare .
Potrivit statisticilor, 70% din suprafaa terenului agricol este lucrat de
productori individuali, sau n forme simple de asociere. Din punct de vedere al
produciei, grupurile de culturi sunt nediversificate i nu sunt direcionate ctre
folosirea unui grad ridicat de tehnicitate.

28

Sectorul zootehnic, reprezentand 3,4% din septelul Romaniei, furnizeaza un

procent insemnat din productia de carne de pasare la nivel national. Se practica, de
asemenea, cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si caprinelor.
Numarul animalelor la inceputul anului 2004

Judetul
Bacau

Bovine

Porcine

Ovine

102354

98400

171251

Caprine Cabaline
27843

26190

Pasari

Albine
(mii
familii)

2924647

26116

- industria
Sub aspectul dezvoltarii industriale, judetul Bacau se situeaza pe locul al
saselea la nivelul tarii, realizand circa 4,5 % din productia totala a Romaniei.
Judetul Bacau se numara printre principalii producatori din tara la productia de
cauciuc sintetic, acid sulfuric, cherestea, hartie, soda caustica, ingrasaminte
chimice, benzine, motorine, confectii.
Dupa o perioada de reducere a productiei industriale, incepand cu anul
1994 s-a inregistrat o crestere, datorata in principal sporirii afluxului de comenzi
pentru export.
Un aspect deosebit il constituie Parcul Industrial HIT Hemeiusi construit
langa Bacau. Realizarea Parcului, bazat pe tehnologia informatiei si comunicatii,
se preconizeaza ca va asimila forta de munca disponibilizata in zona si va
dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de varf la nivel regional. Astfel, se
vor crea circa 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare
si circa 200 pe durata fazei operationale. Parcul Industral HIT reprezinta o

29

oportunitate atat pentru judetele regiunii de Nord-Est, cat si pentru judetele din
partea de nord a regiunii de Sud-Est (judetele Vrancea si Galati), cu efecte in
reducerea migratiei fortei de munca catre zone mai dezvoltate din punct de
vedere economic si, implicit, reducerea somajului cu costuri sociale mult mai
reduse. Amplasamentul parcului este favorizat de apropierea de cai de
comunicare. Parcul are o suprafata totala de 10,85 ha, fiind situat in comuna
Hemeiusi, la noua km de municipiul Bacau Finantarea a fost asigurata de
Uniunea Europeana, prin Programul Phare, cu aproape 4,6 milioane de euro, de
Guvernul Romaniei, cu peste 1,5 milioane, si de Consiliul Judetean, cu 1,1
milioane de euro. Investitia are ca scop principal crearea unei industrii
alternative, performante si nepoluante, a unei infrastructuri de afaceri de tip Parc
industrial, pentru sprijinirea activitatii IMM-urilor din domeniul IT&C. Efectul
major va fi diminuarea migrarii specialistilor din regiune, prin crearea de locuri
de munca atractive.
Cresterea productiei industriale a fost generata de cresteri in urmatoarele
sectoare:
Crestere %
Sector de activitate

(2001 comparativ cu
2000)

Prelucrarea titeiului, cocsificarea carbunelui

200

Productia, transportul si distributia de energie

electrica si termica, gaze, apa

26,2

Sectorul alimentar si al bauturilor

11

Productia de masini si echipamente

10,4

Extractia si prepararea carbunelui

Fabricarea celulozei, hartiei si cartonului

Extractia titeiului si a gazelor naturale

1,9

Fabricarea de mijloace de transport neincluse in cele

0,3
rutiere
Industria extractiva are urmatoarele componente:
extractia petrolului si a gazelor naturale; cele mai importante centre de
extractie sunt in zonele Moinesti, Comanesti, Zemes, Darmanesti

30

 extractia carbunelui, utilizat in cadrul centralelor electrice si de

termoficare; productia de carbune se situeaza in jurul a 250-300 mii tone
anual
extractia sarii - pentru toate produsele de sare gema, continutul de
clorura de sodiu este de minim 97,5%
Industria prelucratoare detine ponderea cea mai ridicata in productia
industriala totala a judetului si are ca principale componente: industria de
prelucrare a petrolului; industria chimica, alimentara; prelucrarea lemnului;
fabricarea celulozei si hartiei; industria usoara; constructoare de masini;
producerea energiei electrice si termice.
Prelucrarea titeiului este realizata in doua mari rafinarii, amplasate in
localitatile Onesti si Darmanesti
Industria chimica detine o pondere importanta in cadrul acestei ramuri in
industria nationala, fiind reprezentata prin:
produse clorosodice, mase plastice, solventi clorurati, pesticide,
produse siliconice, peste 40% din acestea fiind exportate
cauciuc sintetic si metil-tertiar-butil-eter (unic producator in
Romania), polistiren, fenol, acetone, benzine ecologice
ingrasaminte chimice, uree, diamoniu fosfat
Industria alimentara este puternic dezvoltata in judet, fiind reprezentata
prin:
carne si produse din carne de pasare si porc (unicul producator si
exportator din Romania agreat de Comunitatea Europeana)
paste fainoase, produse de morarit, panificatie, patiserie, produse
zaharoase
lapte si produse lactate
bere, lichior, spirt, malt, drojdie de panificatie
Industria de prelucrare a lemnului constituie o ramura insemnata a
economiei judetului, lemnul fiind o resursa foarte bogata. Principalele produse
sunt:
parchet triplu stratificat (considerat cel mai bun din Europa)
mobilier pentru uz casnic, mobilier pentru birouri, casute prefebricate din
lemn, usi, ferestre, panouri din lemn, produse pentru decoratiuni interioare
si exterioare
ramura celulozei si hartiei produce hartie de ziar (unic producator), hartie
31

scris tipar, hartie de tigarete, hartie absorbanta, hartie speciala, hartie

subtire, carton
Industria textila si de confectii are o pondere insemnata, atat in
productia judetului, cat si in ansamblul acestei industrii pe tara. Unitatile de
productie locale realizeaza:
fibre cardate si pieptanate din lana si tip lana
tesaturi din lana si tip lana
confectii textile
In judetul Bacau exista mai mult de 150 de firme de confectii, cea mai mare
parte a acestora lucrand in sistem lohn.
Industria constructoare de masini
Printre produsele reprezentative pentru acest sector se numara:
avioane usoare, motoare si reductoare pentru aviatie, echipamente radioelectronice, atat pentru piata interna, cat si pentru cea externa
robinete industriale din fonta si otel, piese turnate din fonta, otel si
neferoase
organe de asamblare (suruburi, piulite diverse, prezoane, nituri)
masini-unelte, cu sau fara comanda numerica
In productia energiei electrice, judetul Bacau ocupa un loc important in
economia tarii. Cel mai mare producator de energie electrica are o putere
instalata de 855 MW.
In activitatea de constructii-montaj, o mare parte a fostelor trusturi de
constructii au fost privatizate dupa 1989, acest lucru determinand dezvoltarea
puternica a acestui sector.

INDICII PRODUCIEI INDUSTRIALE

%
luna corespunztoare din anul precedent = 100
2004
2005
sep.

oct. nov. dec.

ian.

feb. mar. apr.

mai

iun.

iul. aug.1) sep.2)

1.I.30.IX.2005
fa de
1.I.30.IX.2004
2)

32

Total jude
Industrie extractiv
Industrie
prelucrtoare
Energie electric i
termic, gaze i ap

145,8 30,7 51,4 84,0 103,0 83,8 138,4 110,4 69,5 105,0 80,8 93,7 91,0
140,1 127,2 131,7 152,3 78,7 77,6 98,6 95,9 90,8 85,0 70,2 80,1 77,4

97,3
83,2

146,3 24,1 45,3 79,5 104,9 82,7 143,4 113,3 68,3 106,5 81,9 96,0 94,5

99,0

142,7 54,6 87,0 98,8 98,8 109,0 96,5 79,0 71,0 93,2 67,7 51,8 46,2

81,0

1)

Date rectificate
Date provizorii
Nota: Indicii produciei industriale (IPI) caracterizeaz evoluia produciei industriale totale la nivel de
jude, n timp ce IPI calculat la nivel naional caracterizeaz evoluia valorii adugate brute la costul
factorilor, realizat n activitatea industrial. Acetia au fost calculai la nivelul fiecrui jude pe baza
datelor din "Cercetarea statistic privind producia fizic industrial" (IND) n anul 2004 i din "Indicatori
pe termen scurt n industrie" (INDTS) n anul 2005.
2)

PRODUCIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE

U.M.

sep.
4000
42166
18578
68745
77938

2004
oct.
nov.
4737 3977
40086 41487
27437 28493
5299 31518
761 46221

Crbune net
tone
Tiei extras
tone
Sare
tone
Benzine
tone
Motorine
tone
Acid
tone Mh
3500 2214
sulfuric
Sod
tone
6864 7450 4375
caustic
ngrmint tone 100%
13754 14722 13989
e chimice
SA
Cauciuc
tone
1234 1472 1200
sintetic
Energie
Mwh
141252 27951 77266
electric

dec.
7677
42932
32161
70561
79598
-

2005
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
1900 1800 2300 3300 3600 1082 42220 36831 41568 40596 41961 40788 37599 40673 39833
17587 19777 18045 16802 17492 14926 9589 16214 15725
60751 50399 56437 30449 6103 58050 45391 74493 66336
55493 56105 61423 36491 6562 62893 51645 73183 76245
-

5257

2200 3500

9744 9488 7734 10142 9658 9717 7045 4720 10401 8785
8971

875 4288 9063 15417 16193 13850 9207 3425 12317

1415 1065 1621 1828 955

266

889

266

86454 81361 98641 66666 67516 41871 15289 25996 8121 35368

Not: Sunt prezentate principalele produse industriale ale judeului.

33

INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE

TOTAL (PIAA INTERN I PIAA EXTERN)
%
luna corespunztoare din anul precedent = 100
2004
2005
sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

aug. sep.1)

1.I.30.IX.2005
fa de
1.I.30.IX.2004 1)

Total jude 230,6 114,5 85,5 110,4 108,0 81,4 64,6 58,0 31,7 39,3 42,8 41,5 49,0

55,1

1)

Date provizorii
Not: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza eantionului de ageni
economici, eantion ce are reprezentativitate numai la nivel naional. Datele la nivel judeean nu au fost
extinse.

- serviciile
Comert

Centre comerciale: 10
Orixiro
Perom
Prescom
Prima
REM

Palisfarm
Pielbac
Pressing
PSB
RO - Cond

Piete agroalimentare : 5
Directia Administratia Pietelor - Bacau
Piata Centrala - Pietei
Piata Sud
Tudoreanu Club
Piata de Gross
De asemenea sunt organizate ocazional (la sfarsitul saptamanii) piete in scopul
vanzarii produselor de sezon
Supermarket uri
o Plus discount 2 magazine urmand sa se construiasca si un al treilea
34

toate in Municipiul Bacau

o Penny Market 1 magazin in orasul Onesti

In privina magazinelor, dincolo de dotarea mai buna a mediului urban fa de

cel rural, este de remarcat prezena unor servicii comerciale semnificative, cu
centre importante la nivelul unor comune, cum ar fi Parncea, N. Blcescu,
Podu-Turcului, Sascut, Rcciuni.
EXPORTUL SI IMPORTUL DE MARFURI
2004
sep.
Total
exporturi
FOB

oct.

nov.

2005
dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

37406 37490 29871 53105 48924 56300 60313 54855 29366 35094 67510

Total
importuri 68148 32071 58210 108769 24375 51446 66710 49713 36245 86142 74461
CIF

Turism

Situat n centrul Moldovei, dispunnd de statiuni balneoclimaterice, de o

nsemnata baza de cazare, de variate peisaje naturale, monumente istorice si de
arta, case memoriale, teritoriul judetului Bacau constituie un autentic tezaur
turistic.
Cele mai importante atracii turistice sunt :

lacuri: Bltu (lac de baraj natural, monument al naturii, situat n Mun

Nemira i format n vara anului 1883 n urma unor alunecri de teren i a unor
ploi toreniale), Poiana Uzului, Belci;
rezervaii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea
Doftanei, este recunoscut mai ales prin numeroasele specii de plante), Pdurea
Slnic Moldova, Poiana Srriei, Pdurea Runc, Pdurea Arsura, Rezervaia de
arini Doftana, Stejarul din Borzeti,
staiuni: Slnic Moldova (situat la 84 km de Bacu, pe valea Slniculu
n Carpaii Orientali) - numit i "Perla Moldovei" (staiunea este renumit
pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. Apele minerale de aic

35

sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de

metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilo
asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale); Tg. Ocna (cel mai mare
sanatoriu subteran din Europa, situat ntr-o min de sare. . Acesta este folosit in
tratarea bolilor aparatului respirator -la copii procentul de recuperare este de
90%. In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenur
de pentru tratament in microclimat de salina).
monumente istorice: ruinele Curii Domneti (Bacu, 1481), urme de
aezri dacice (Horgesti, sec.1 - 2 e.n), vestigii romane (la Tg.Ocna).
biserici: Biserica din Borzeti, construit de Stefan cel Mare (1493;
Mnstirea Rducanu (construit la Tg.Ocna de Radu Racovi (1664),
adpostete mormntul scriitorului i revoluionarului Costache Negri).
Prezena dotrilor de cazare alimentare indic nivelul echiprii cu
infrastructur turistic, necesar pentru a putea valorifica potenialul turistic al
judeului Bacu. Este de remarcat apariia punctual a unor iniiative
agroturistice sau legate de turismul balnear.
Cu toate acestea, nivelul de dotare este nc modest fa de potenialul de
atracie pentru turiti.

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie

2003
numar
Judeul Bacau
Total

37

Hoteluri i moteluri

12

Hanuri turistice

Cabane turistice

Campinguri i uniti tip csut

Vile turistice i bungalouri

Tabere de elevi i precolari

6
36

Pensiuni turistice

Sate de vacan

Pensiuni agroturistice

Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Popasuri turistice

Spaii de cazare pe nave

Capacitatea i activitatea de cazare turistic

Sosiri
(mii)

nnoptri
(mii)

Indicii de
utilizare
net a
capacitii
n funciun
(%)

Capacitate de cazare
Judeul
Bacu
Anii

n funciune
Existent 1)
(mii locuri(locuri)
zile)

1995

5295

1613,9

194,0

634,8

39,3

2000

4116

1322,2

126,6

387,0

29,3

37

2001

3554

1179,0

118,8

394,4

33,5

2002

3382

1018,6

110,2

409,6

40,2

2003

3333

933,0

109,0

411,0

44,1

Capacitatea de cazare existent, la 31 iulie.

Tipurile de turism ce pot fi practicate in judet:

turism cultural, de cunoastere si de informare sustinut de valorile

istorice si de arhitectura. Aici poate fi inclus turismul muzeistic si turismul
etnografic, legat de manifestari cu caracter cultural festivalul internaional d
art plastic Tescani (Bacu).
turism ecleziastic: Biserica si Curtea Domneasca(1491) din mun. Bacau
Manastirea Rachitoasa, biserica din Borzesti renumita prin sistemul de arcuri s
pandantive specifice stilului moldovenesc construita in timpul domniei lui
Stefan cel Mare, biserica manastirii Casin, manastirea Tazlau(Nasterea Maici
Domnului) construita in timpul lui Stefan cel Mare in 1496;
turismul stiintific, prin participari la sesiuni de comunicari stiintifice,
colocvii, cursuri internationale, (indeosebi in municipiul Bacau) stimulat si de
existenta, rezervatiilor naturale
turismul balneo-terapeutic: izvoarele minerale de Slanic Moldova(ce
dateaza din 1800) si Targu Ocna , salina de la Targu Ocna.
turismul de agrement acest tip de turism este sustinut de frumuseti
peisagistice: valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazine epresionare
valea si defileul Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistritei
cu salba de lacuri de acumulare. Totodata se remarca urmatoarele rezervatii
naturale: codrul secular de la Runc-Racova,rezervatia forestiera situata pe
Paraul Alb.
agroturismul - dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismulu
are mari posibilitati de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun p
langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere si
de un valoros potential cultural si istoric.

Financiar
bancare

Institutii bancare
Banca Comerciala Carpatica

1 reprezentanta
38

1 agentie
ABN Amro Bank
Banc Post

Banca Carpatica
Banca Italo Romena
Banca Romaneasca
Banca Tiriac
Banca Transilvania
BCR
BNR
BRD
CEC
Carpatica
EUROM BANK
EXIMBANK
ING
Nova Bank
Raiffeisen Banca pentru Locuinte
Romexterra Bank
Unicredit
Piraeus Bank

1 sucursala
1 susursala
6 sucursale
5 agentii
4 puncte de lucru
1 sucursala
1 punct de lucru
1 sucursala
1 sucursala
1 agentie
2 sucursala
1 agentie
1 sucursala
5 sucursale
1 directie logistica
1 sucursala
4 sucursale
27 agentii
3 sucursale
1 punct de lucru
1 sucursala
1 sucursala
2 sucursale
1 sucursala
1 sucursala
7 agentii
1 sucursala
1 agentie
1 sucursala
1 sucursala
1 sucursala

Posta
In municipiul Bacau este localizat Centrul regional de posta
Activitile de pot i telegrafie
Activitile de pot
Judeul

Activitile de telegrafie

39

Bacu

Mandate Abonamente Comunicaii

Coresponde
potale
telex
telex
n
Mesagerii
Anii
i
(numr)
interne
expediat (mii buci)
telegrafice - la sfritul
(mii
(mii buci)
(mii)
anului impulsuri)

1995

4930

109

3610

153

2545

2000

5239

110

4772

50

964

2001

12386

77

4819

39

884

2002

13449

94

4830

36

674

2003

12157

82

4559

31

179

OF Oficiu
MAG - Magazin filatelic
AG Agentie
GH Ghiseu
BSI - Birou Schimb
International
OPRM - Oficiu Postal Rural
Mecanizat 3
PJPCR - Punct Judetean
Prelucrare Curierat Rapid
Oficiul Judetean - Oficiul
Judetean
CPCR - Centru Prelucrare
Curierat Rapid
CP - Circumscriptie Postala
Oficiul Zonal - Oficiul Zonal
OPRM - Oficiu Postal Rural
Mecanizat
OPDC - Oficiu postal de
distribuire centralizata

40
0
78
57
0
0
1
0
0
0
0
0
0

40

Servicii oferite
Posta de scrisori

Mesagerie

Corespondenta
Imprimate
Corespondenta raspuns
Acte de procedura
Cecograme
Sac M international
Publicitate prin posta - Infadres
Colete postale
Coletarie anuntata
Postdatata

Servicii de publicitate
si marketing prin posta

Postmesager
Postmesager Plus
Postafis

Servicii financiare

Mandatul postal intern

E mandat
Mandatul On Line
Mandatul postal international
Eurogiro
Western Union
E post
Postfax
Prioripost
Ultrapost
EMS
Skypark

Curier electronic
Curier rapid

Incasari prin posta

Plati prin posta
Operatiuni bancare
Vanzari marfuri
Filatelie
Servicii suplimentare

Recomandat
Post restant
Ramburs
Factaj
Fragil
Voluminos
41

Fragil
Voluminos
Confirmare postala de primire
Confirmare prin e mail de
predare
Confirmare prioripost de primire
Distribuire programata
Predare in mana proprie
Casute postale
Casute electronice
Prezentarea la vama a trimiterilor
Predare atestata

- telecomunicatii
Activitile de telefonie
Judeul
Bacu
Anii

Convorbiri telefonice
Abonamente
telefonice1)
Internaionale Internaionale
-la sfritul Interurbane
Automate
manuale
manuale
automate
anului(mii
(mii minute)
(mii minute) (mii minute)
(numr)
impulsuri)

1995

101329

2611

369391

52

750

2000

126469

187

512686

44

2305

2001

132443

67

621568

20

2979

2002

136664

441

469054

85

3780

2003

137149

317

383416

104

4201

42

Reeaua de telefonie n judeul Bacu deservete 14,95 abonai la posturi

telefonice la 100 de locuitori, cu 23,85 de abonai la 100 de locuitori n mediul
urban.
mbuntirile recente aduse serviciului de telefonie includ:
Instalarea de centrale digitale pentru telefonie fix n oraele importante:
Bacu, Oneti, Moineti, Slnic Moldova, Buhui, precum i n comunele Mgura,
Traian i Helegiu, cu acoperire zonal;
Instalarea unei centrale moderne de tranzit la Bacu ce efectueaz tranzitul
pentru toat Moldova;
Realizarea suportului de fibr optic pe traseele Bacu Moineti Tg Ocna
Oneti i Bacu Buhui.
Proiecte de investitii:
Obiectivele sunt menite s susin dezvoltarea economic prin modernizarea i
extinderea instalaiilor de telefonie, astfel:
Susinerea dezvoltrii economice pe coridoarele Filipeti Sascut (E85),
Oneti Tg Secuiesc (E577) i Secuieni Podu Turcului (DJ 241A) prin
reabilitarea i modernizarea instalaiilor de telefonie existente cu prioritate;
Creterea ansei de dezvoltare n zonele defavorizate economic i social prin
creterea nivelului de acces la telefonie.
Judetul Bacau dispune de o retea telefonica mixta (analogica si digitala),
precum si de retea extinsa de telefonie mobila.
Numarul mare de provideri Internet asigura o cale de comunicare rapida si
eficienta la nivel national si international.
Centrul de zona, ROMTELECOM Moinesti asigura servicii moderne de
telecomunicatii pentru orasul Moinesti si pentru toate localitatile de pe Valea
Tazlaului si Valea Trotusului. In centrele rurale au fost inlocuite vechile centrale,
cu centrale noi care asigura mijloacele moderne, rapide si eficiente de comunicare
cu orice localitate din tara si de peste hotare. A crescut nivelul de pregatire
profesionala a personalului din centrala si din intreg sistemul de comunicatii.

43

b) Infrastructura edilitara

- alimentarea cu apa
Reeaua de distribuie a apei potabile, in anul 2003
Judeul Bacu
Localiti1) cu instalaii de alimentare cu ap potabil (numr) - la
sfritul anului 62

Total
din care:

municipii i orae
Lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile (km)
la sfritul anului
1)

801

Municipii, orae, comune, sate

Retea centralizata

Total populatie
753.533

Populatie racordata
374.784

% din total
49,65
44

Puturi (fantani)
Altele (specificate)

753.533
-

378.749
-

50,26
-

Alimentrile cu apa in sistem centralizat sunt realizate si funcioneaz in toate

localitile urbane ale judeului Bacu i in 47 de localiti rurale , prezentate in
tabel.
De asemenea, s-au realizat in mediul rural sisteme locale de alimentare cu ap
pentru fostele CAP-uri, uniti agroindustriale si pentru 2 231 apartamente
construite in centrele de comun. Aceste sisteme locale, din diverse motive, nu mai
funcioneaz, apreciind c doar 800 apartamente mai sunt alimentate cu ap din
aceste sisteme.
Pentru ceilali consumatori din mediul rural din apartamente sau gospodrii
alimentarea cu apa se face din fntani.
Calitatea apei potabile distribuit in judetul Bacu prin sisteme centralizate
este, in general, bun, cu excepia municipiilor Bacu i Moineti unde, zonal,
datorit distrubuiei intermitente si a defeciunilor din reele, apa ajuns la
consumatori nu se incadreaz intotdeauna n limitele de potabilitate, la indicatorii
culoare si turbiditate.
De asemenea, apa din fntani, in multe cazuri, nu se incadreaz in limitele de
potatibilitate, valoarea nitriilor, nitrailor i indicatorii bacteriologici depind
limita admis, iar cantitativ nu se asigur necesarul de ap.
In conformitate cu strategia general a judeului, prin Programul judeean de
alimentare cu ap, intocmit in conformitate cu Legea 179/1997 Legea pentru
aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea II ap, i a
Directivelor comunitare privind calitatea apei destinate consumului uman, se
realizeaz sprijinul administraiilor publice locale pentru realizarea de msuri care
sa conduc la asigurarea cu ap potabil, calitativ si cantitativ, populaia judeului
Bacu din toate localitaile cu mai mult de 500 locuitori.
In acest sens, se vor realiza lucrrile necesare pentru reabilitarea reelelor
existente, pentru obinerea autorizaiilor sanitare la toate alimentrile cu ap in
sistem centralizat, pentru atragerea de surse financiare necesare realizrii acestora
si pentru urmrirea si finalizrii programelor de alimentare cu ap.
Din punct de vedere a sursei financiare programul judeean este axat cu
precdere pe programele naionale unde sunt prevzute a se realiza alimentri cu
ap n 137 sate aparinnd a 34 comune, conform program aprobat prin HG
577/1997, a 16 sisteme din 10 comune conform program aprobat prin HG
687/1997.
De asemenea, sunt prevzute a se realiza alimentri cu ap, in alte 14
comune prin programul SAPARD, rmnnd a se realiza prin aport financiar

45

judetean si local celelalte localiti care nu sunt cuprinse in programele de finanare

menionate.
Lista localitatilor cu sisteme centralizate de alimentare cu apa in functiune
Nr.
crt.

0
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Localitatea
Municipiu
Oras
Comuna

Total

2
175500
51416
24210
23679
13576
4996
14194
18746
2401

12.
13.

Balcani

Ciobanus
Lunca
Asau
Straja
Balcani

14.

Casin

Casin

2886

15.
16.

Caiuti

Popeni
Caiuti

785
1730

17.

Dealu
Morii
Dofteana

Dealu
Morii
Dofteana
Bogata
Cucuieti
Stefan

1046

18.
19.
20.
21.

Obs.

Din care
racordata

Sat

1
Municipiul Bacau
Municipiul Onesti
Municipiul Moinesti
Orasul Comanesti
Orasul Tg.Ocna
Orasul Slanic Moldova
Orasul Darmanesti
Orasul Buhusi
Asau
Asau

10.
11.

Populatia

586
818
1361
1656

3014
865
2480
1197

3
4
165384
48276
18712
16464
9058
2450
3228
12475
780 In executie
HG 577/ 1997
187
270
418
190 In executie
HG 577/ 1997
223 Racordati din
Statia Cuciur
Onesti
600
150 In executie
HG 577/ 1997
220
1320 44 % realizat
380 din statia
1090 Valea Uzului
510
46

22.
23.
24.

Lipova
Magura
Palanca

Voda
Lipova
Magura
Palanca

25.

Pargaresti

Pargaresti

1055

26.

Podu
Turcului
Sascut

Podu
Turcului
Sascut
Targ
Sascut
Sat
Schineni
Tuta
Viisoara
Ungureni

2701

135
1500 In ex.HG577
150 In executie
HG 577/ 1997
438 Racord din
Conducta Valea
Uzului
1437

2426

1302

2143

682

582
2121
1179
862

119
600
600
78 In ex.HG577

Zemes
Letea
Veche
Holt
Radomires
ti
RusiCiutea
Siretul
Filipesti
Galbeni
Carligi
Parava
Dragusani
Radoaia
BerestiBistrita
Brad
Ciumasi
Climesti

4038
2394

3000
163 HG 687/1997

27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34

Tg.Trotus
Ungureni
Zemes
Letea
Veche

35
36

37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48

Filipesti

Parava

BerestiBistrita

708
2634
894

1438
226
438
459
982
953
1160
956
943
1208
1029

120 Sapard

24 Sapard

30 Sapard

208
199
324
47

49
50
51

Traian

Itesti
Padureni
Traian

836
463
1232

213 HG 687/1997

- canalizarea

Canalizare public
UM

Judeul Bacu
Localiti1) cu instalaii de canalizare public
Total

numr

48

municipii i orae
Lungimea total simpl a conductelor de canalizare
public

numr

km

493

Sisteme de canalizare, cu statii de epurare sunt realizate i funcioneaz in

toate localitile urbane ale judeului Bacu i n 7 localitti din mediul rural,
prezentate in tabel.
De asemenea, s-au realizat, in mediul rural, sisteme locale, pe lnga
sistemele locale de alimentare cu apa, dar, din diverse motive, marea majoritate nu
mai funcioneaz.
Programul Judeean de realizare a sistemelor centralizate de canalizare,
intocmit n conformitate cu directivele UE si a Documentului de pozie pentru
aderarea la UE, prevede extinderea si modernizarea celor existente din mediul
urban, precum i realizarea in toate localitile rurale cu peste 2000 locuitori
echivaleni (se adauga locuitori echivaleni pentru ageni economici) a sistemelor
de canalizare si a stailor de epurare ape uzate.
Lista localitatilor care dispun de sisteme de canalizare si de statii de epurare
Nr.
crt.

Localitatea

Pop.racord. Tip
Pop.totala
sistem
canaliz.

Lungimea
totala a
strazilor

Lungimi
strazi
canalizate

Nr.
statii
de

48

0
1.

1
Bacau

2.

Onesti

3.

Moinesti

4.

Comanesti

5.

Tg.Ocna

6.
7.

Slanic
Moldova
Buhusi

8.

Darmanesti

9.

Sascut

10. Podu
Turcului
11. Dofteana
12. Racaciuni
13. Zemes
14 Faraoani
Caiuti
15

2
146448
175500
49000
51416
18185
24210
15627
23679
8793
13576
2439
4996
13122
18746
2451
14194
2148
10167
1203
5140
762
10928
762
7969
2058
5248
28
5176
50
5416

km

km

pompare

3
Unitar

4
L = 181,4

5
L = 117,7

Divizor

L = 67

L = 62,9

Unitar

L = 70

L = 24,7

Unitar

L = 85,3

L = 19,6

Divizor

L = 60

L = 15,2

Unitar

L =41,5

L = 13,4

Mixt

L = 42

L = 24,3

Unitar

L = 61

L = 1,3

Divizor

L = 24

L=5

Unitar

L= 59,8

L = 1,5

Divizor

L= 72,1

L = 0,3

Divizor

L = 27

L = 4,3

Divizor

L = 36,5

L = 3,2

Divizor

L= 19,7

L=9

Sapard

Divizor

L= 33,8

L= 9

Sapard

6
1

Finantarea se constituie intr-un imprumut garantat de Guvernul Romaniei,

rambursabil in 12 ani cu incepere de la data terminarii lucrarilor, cu o dobanda de
aproximativ 3%, fata de dobanda obisnuita de 7%.
Daca acest proiect se va dovedi unul de succes, ulterior vor putea fi cuprinse
si alte localitati in proiecte asemanatoare. privind realizarea unor sisteme de

49

canalizare si statii de epurare pentru alimentarea cu apa din subteran si de la

suprafata in cadrul unui program de finantare rambursabila.

- alimentarea cu energie termica

Localitati in care se distribuie energie termica

Din care municipii si
Total
orase
6
6

Judetul Bacau

Sisteme de incalzire
Total
carbune
gospodarii
din
care
incalzite
Nr. %
cu :
267.221
159 0,06

Lemn
si gaze naturale
deseuri
de
lemn
Nr.
%
Nr.
%

termoficare

CLU

Nr.

Nr. %

153.46
3

84.301

31,54

57,43 29.298

10,96

DATE PRIVIND SITUAIA SERVICIILOR ENERGETICE DE INTERES

LOCAL
la data de 30 septembrie 2004
Denumire
operator

Numar
total de

Gradul de
contorizare a

Nr total de Nr total de Nr total de

apartament apartament apartament
50

bransamentelor

SC Uzina
Termica
Comanest
i
SC
Termloc
SA Bacau
SC PrestServ SA
Moinesti
DGC
Buhusi

e racordate
in luna

e
debransate
in luna

e
rebransate
in luna

incalzir
e

Apa
calda
de
consu
m

475

0%

0%

1631

86

550

40%

10%

5237

169

180

0%

0%

574

50

155

0%

0%

595

35

Denumire bransament
operator e existente

Sisteme de inclzire
In judeul Bacu a fost realizat infrastructura pentru asigurarea energiei termice
necesar inclzirii si preparrii apei calde menajere, in sistem centralizat, in toate
localitile urbane si in localitile rurale Sascut Tirg, Podu-Turcului i Rcciuni
(la blocurile de locuine).
Deoarece centralele termice existente sunt uzate fizic si moral, iar cheltuielile
pentru furnizarea energiei termice sunt foarte mari, sistemele din localitile PoduTurcului, Sascut Tirg, Rcciuni si Drmneti care funcionau cu CLU, precum i
cele din oraele Slnic Moldova si Trgu Ocna care au funcionat pe consum de
gaze naturale i-au ncetat activitatea.
Sistemele centralizate pentru asigurarea energiei termice au rmas n
funciune doar in 5 localiti urbane i anume : municipiile Bacu, Oneti
,Moineti si oraele Comneti si Buhui.
Tendina actual de descentralizare va conduce la scderea numrului de
consumatori, nct o parte din centralele termice i a punctelor termice existente
vor fi n imposibilitate de furnizare att datorit costurilor, ct i a problemelor
tehnice.

51

In acest sens, se preconizeaza c in sezonul rece 2006-2007, sistemul

centralizat de asigurare cu energie termic din oraul Buhui nu va mai funciona,
iar sistemele din localitile Comneti si Moineti vor funciona cu mare greutate.
Avnd in vedere ca pn in anul 2007 se va nltura in localitile subvenia
pentru furnizarea energiei termice la populaie, rmnnd doar acordarea de
ajutoare sociale celor n imposibilitate de plat, din anul 2007 vor mai funciona, in
judeul Bacu, doar doua sisteme centralizate cele din Bacu si Oneti.
Pentru asigurarea nclzirii locuinelor din mediul rural, sistemul folosit intro majoritate covritoare, o reprezint sobele pe consum de lemne sau gaze
naturale, pe lng cteva centrale termice mici de gospodrie, pe consum de gaze
naturale, butan, lemne sau CLU.
In mediul urban, unde toate localitile au reele de distribuie gaze naturale,
nclzirea locuinelor se realizeaz in gospodririi cu sobe sau microcentrale
termice, iar n apartamentele debranate de la sistemele centralizate, in marea
majoritate, prin microcentrale de apartament, sobe (acolo unde a existat
posibilitatea montrii lor) sau dispozitive electrice

- alimentarea cu energie electrica

Din punct de vedere energetic, Bacaul are traditii de 100 ani, nca din 1902
cnd s-a instalat iluminatul public n Bacau utiliznd energia produsa de doua
grupuri cu abur de 500 cp fiecare.
Avnd n vedere sursele importante energetice de care dispune zona
(carbune, petrol, gaze, hidro), n perioada n care a urmat a luat amploare
dezvoltarea unitatilor de producere a energiei electrice n zona Bacau, Onesti,
Comanesti, culminnd n 1976 cu punerea n functie a statiei Gutinas de
400/220/110 kV, Bacaul devenind unul din principalele noduri energetice ale
Romniei si cel mai important al Moldovei.
Dupa 1976 sistemul energetic capata o dezvoltare deosebita facnd ca pna
n 1989 circa 90% din localitati sa fie electrificate.
n judetul Bacau se furnizeaza energie electrica unui numar de 255014
consumatori, energia electrica vnduta cifrndu-se la 1.927.076 MWH sitund
judetul Bacau pe locul nti din cele 6 judete.

52

- alimentarea gu gaze naturale

Reeaua i volumul gazelor naturale distribuite

Localiti 1) n care se Lungimea simpl
Volumul gazelor naturale
distribuie gaze naturale a conductelor de
distribuite
(numr)
distribuie a
( mii m )
Judeul Bacu - la sfritul anului gazelor naturale
Anii

din care: municipii

Total
i orae

(km)
- la sfritul
anului-

Total

din care:
pentru
uz casnic

1995

17

403,3

953641

179622

2000

21

608,1

272420

98472

2001

20

641,1

292053

106803

2002

22

662,9

310403

132635

2003

25

681,0

494052

222471

Racordare la sisteme de distributie gaze naturale

Total gospodarii aferente
teritoriului administrativ
267.221

Nr gospodarii racordate
133.156

Pondere gospodarii
racordate [%]
49,83

EXTINDEREA REELELOR DE UTILITI PUBLICE

km

53

trim. I
Alimentare cu
ap

2004
trim. II
trim. III

trim. IV

2005
trim. I trim. II

1,4

29,7

70,9

199,5

228,8

Canalizare

5,6

14,7

8,1

Strzi oreneti

20,7

22,6

26,4

12,0

3,3

Energie termic

Gaze naturale

0,3

Drumuri
comunale i
judeene

In ceea ce priveste accesul la alimentarea cu apa, canalizare, alimentarea cu

energie termica si gaze naturale exista dispariti importante ntre mediul rural i
mediul urban.
Mediul rural este slab dotat cu utiliti datorit faptului c mai
puin de 25% din populaie are acces la alimentare cu ap i canalizare. Cu toate
acestea, multe dintre comunele judeului Bacu au accesat cu succes fonduri
europene (SAPARD), care le permit extinderea sau mbuntirea reelelor de
alimentare cu ap i canalizare.
In municipiul Bacau este Centru regional pentru distribuirea energiei electrice
Exista un proiect pentru extinderea retelei de gaze naturale pentru acoperirea
intregii zone locuibile

- salubrizarea
54

Agenti de salubritate date generale (anul 2003)

Nume
agent de
salubritate

Natura
proprietatii *

SC SOMA SRL
Bacau

autohton
integral privat

SC SERVSAL
SA Onesti

autohton
integral privat

SC PREST
SERV SA
Moinesti
SC COMUNAL
SERVICE SA
Comanesti
Directia de
Gospodarie
Comunala
Buhusi
Serviciul Public
de Gospodarie
Comunala Targu
Ocna
Directia de
Gospodarie
Comunala
Slanic Moldova
Serviciul Public
de Gospodarie
Comunala si
Locala
Darmanesti
TOTAL JUDET

integral de stat

Activitati
desfasurate

Colectare, transport
la rampa a deseurilor
municipale
Salubritate urbana

Nr.
personal
actual

178

publica de
interes
national/local
publica de
interes
national/local
publica de
interes
national/local

Locuitori deservit
Numar
locuitori
(nr. loc.)

Procent
din tot
(%)

Municipiul
Bacau

208556

100%

Municipiul
Onesti

51 681

75.9%

Municipiul
Moinesti

24 204

58.23%

Orasul
Comanesti

25 020

53%

Orasul
Buhusi

18 980

52%

Orasul Targu
Ocna

13 598

62.5%

Orasul Slanic
Moldova

5 017

100%

Orasul
Darmanesti

13 883

75%

360 939

72.08%

156

Colectare, transport,
depozitare deseuri

206

Prestari servicii

154

integral de stat

publica de
interes
national/local

Localitati
deservite

Colectare, transport,
depozitare

93

Salubritate, spatii
verzi, distributie apa

112

Colectare, transport
la rampa a deseurilor
municipale

18

Colectare, transport,
depozitare

87

72,08% reprezinta procentul populatiei din mediu urban ce este deservita de catre agentii de salubritate

55

In mediu rural, sunt patru comune care au organizat colectarea deseurilor

menajere de la populatia din zonele centrale. Acestea sunt: Sacut, Racaciuni, Podu
Turcului si Garleni, populatia totala deservita in mediu rural fiind de 26 311
locuitori.
Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor
Agentul de
Utilaje pentru colectarea deseurilor [nr. si capacitate]
salubritate
Pubele metalice
Pubele
Containere
plastic/europub
ele
Nr.
Capacit. Nr.
Capacit. Nr.
Capacit.
SC
59
236 mc
EDILITAR SA
Targu Ocna
SCONEDIL SA
210
4 mc
Onesti
Primaria Onesti
143
2401
SC PREST SERV
SA Moinesti

SC SERVGRUP
SA Slanic
Moldova
SC COMUNAL
SERVICE SA
COMANESTI

25

1 mc

SC SOMA SRL
Bacau

838

1,1 mc

984

Altele

Nr.
-

Cap
-

96

4 mc

15

4 mc

64

4 mc

120 l

328

4-5 mc

56

Directia de
gospodarie
comunala Buhusi

4.000

10-50 l

40

4,4 mc

Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor

Agentul de
salubritate

Utilaje pentru transportul deseurilor (nr. si capacitate)

Autogoniera
compactoare
Nr.
-

Cap.
-

Transportor
containere
Nr Cap.
1

4 mc

5t

Primaria
Onesti
SC
PRESTSERV
SA Moinesti
SC
SERVGRUP
SA Slanic
Moldova

5t

4 mc

4 mc -

4 mc

4 mc

24
mc

13

4-5
mc

5t

8t

8t

24
mc

SC
EDILITAR
SA Targu
Ocna
SC ONEDIL
SA Onesti

Tractor
cu
remorca
Nr Cap.
1

Autobasculanta

Autocamion

Altele

Nr.
1

Cap. Nr. Cap. Nr.

1
-

Cap.
-

SC
COMUNAL
SERVICE
SA
Comanesti

SC SOMA
SRL
BACAU

57

Directia de
gospodarie
comunala
Buhusi

4,4
mc

5 mc -

Ritmul de ridicare:
Municipiul Bacau : ritmul de ridicare a deseurilor este
- in sezonul rece o data la 3 - 4 zile ,
- in sezonul cald o data la 1-2 zile sau cu frecventa mai
mare, daca se impune.
Actiuni sezoniere : primavara si toamna, iar daca se impune si in alte
perioade, pentru desfiintarea depozitelor necontrolate.
Orasul Buhusi : ritmul de ridicare in sezonul cald este o data la 3 zile ,
iar in sezonul rece o
data la 5 zile . Ridicarea deseurilor se face si la solicitare.
Orasul Comanesti : ritmul de colectare este zilnic.
Orasul Darmanesti : intervalul de ridicare obisnuita a deseurilor este o
data pe saptamana,
sau la cerere, ori de cate ori este nevoie.
Municipiul Moinesti : durata medie de ridicare a containerelor este de
2-3 ori pe saptamana.
Municipiul Onesti : gunoiul menajer se ridica zilnic

58

- transportul urban
In judetul Bacau, principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul. In
ultimii ani s-a dezvoltat transportul cu ajutorul microbuzelor particulare, a
taximetrelor.
Lungimea liniei simple
Judetul
tramvaie
Bacau
-

Nr. autovehiculelor in inventar

Pasageri transportati (mii)

troleibuze

metrou

tramvai troleibuz autobuz

metrou

tramvai troleibuz autobuz

273

23940,0

Oraul Buhui:
Transportul n mediul urban se realizeaz prin intermediul unor firme
particulare;
- S.C. EFICIENT S.R.L.;
- S.C. AUTOTRANS 99;
- S.C. NEGATRAVEL ;
- ASOCIATIA BACU BUHUSI;
- S.A. ALEXDOMAT S.R.L. Buhui.
Municipiu Bacu :
Transportul in comun a fost modernizat prin achiziionarea de ctre
S.C. TRANSPORT PUBLIC S.A. cu 20 autobuze.
Oraul Comneti :
Transportul intern urban se realizeaz cu firme private :
- S.C. TRANSPORTURI RUTIERE S.A. ;
- S.C. ITA S.R.L. ;
- S.C. ANAMIR S.R.L.
Oraul TG.Ocna :
59

In ora nu exist nici un traseu de transport al cetenilor, singurul

mijloc de transport urban fiind un microbuz aparinnd Inspectoratului Scolar
Judeean Bacu, care transport zilnic la cursuri peste 100 de elevi din
cartierele oraului.
Oraul Slanic Moldova :
In anul 2003 S.C. SERVGRUP S.A. a achiziionat 3 autobuze, care circul
pe ruta Slnic Moldova Tg. Ocna.
Legatura cu alte localiti se execut prin intermediul altor firme de transport.

- reteaua stradala
Lungimea strazilor orasenesti (km)
Judetul Bacau

Total

Din care modernizate

729

394

In ceea ce priveste reteaua stradala, sunt in derulare numeroase proiecte

pentru modernizarea acesteria.
Reteaua de drumuri locale completeaza reteaua principala a
drumurilor nationale si serveste reteaua de localitati si traficul
total.
Lungimea totala a strazilor pe total judet este de 3314 km, dintre
care 2677 km in mediul rural ;
Suprafata totala ocupata de caile de comunicatii in intravilanul
localitatilor este de 3864,3 ha ;
Drumuri comunale cu o lungime de 1052 km (454,5%) din
lungimea totala a drumurilor publice din judet, fiind
modernizate pe o lungime de 6 km, 82 km avand imbracaminti
asfaltice usoare. Nemodernizati sunt 964 km din care 703 km
impetruiti iar 261 km pamant ;

60

61

- fondul de locuinte
Fondul de locuine
Total

Judeul Bacu
Anii

Locuine
(numr)

Camere de locuit Suprafa locuibil

(numr)
(mii m)

1995

239937

587942

8048,8

2000

246592

610333

8413,1

2001

256800

644933

9296,5

2002

257809

648337

9352,8

2003

259101

652357

9424,4

Locuinte terminate
trim. I
Locuine terminate
din care n:
mediul urban
mediul rural

2004
2005
trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II

17

251

238

510

61

143

5
12

158
93

96
142

101
409

22
39

43
100

In municipiul Bacau se construiesc locuine pentru tineri-strada Bucegi,

strada Depoului si locuine sociale pe strada Tipografilor
- terenurile
Conform datelor obinute de la OJCGC Bacu iulie 2004 din suprafaa total
a judeului de 662.052 ha:
- 48,85 % (323.415ha) reprezint suprafa agricol;
- 51,15 % (338.637 ha) reprezinta suprafaa neagricol din care:
62

42,15 % (279.058 ha) pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier;

2,23 % (14.763 ha) ape i bli;
1,55 % (10230 ha) drumuri i ci ferate;
3,03% (20.078 ha) terenuri ocupate cu construcii i curi;
2,19% (14.508 ha) terenuri degradate i neproductive.

1.3 CAPITALUL SOCIAL

a) Structura si dinamica populatiei
63

Populatia totala a judetului este de 725005

Evolutia populatiei:
Numrul locuitorilor

Locuitori / km2

decembrie 1930

375035

56,6

ianuarie 1948

414996

62,7

februarie 1956

507937

76,7

martie

598321

90,4

ianuarie 1977

667791

100,9

ianuarie 1992

737512

111,4

martie

727230

109,8

745443

112,9

Judeul Bacau

1966

2002

decembrie 2003
Populaia, pe sexe i medii, la 1 iulie
Judeul
Bacu

Total
(numr persoane)

Urban
(numr persoane)

Rural
(numr persoane)

Locuitori /

Anii

km2
Ambele
Ambele
Ambele
Masculin Feminin
Masculin Feminin
Masculin Feminin
sexe
sexe
sexe

1995

744167 370082

374085

376114

184203

191911

368053

185879

182174

112,4

2000

752761 374089

378672

374867

182705

192162

377894

191384

186510

113,7

2001

754788 374817

379971

374429

182354

192075

380359

192463

187896

114,0

2002

727230 361238

365992

341858

166311

175547

385372

194927

190445

109,8

2003

745443 359981

385462

339377

164754

174623

385628

195227

190401

112,9

Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie

64

Judeul
Bacu

Pe grupe de vrst
Total
0 - 14 ani

Anii

15 - 59 ani 60 ani i peste

1995

744167

168784

459653

115730

2000

752761

154336

468415

130010

2001

754788

151291

472433

131064

2002

727230

142803

454697

129730

2003

745443

137941

457194

129870

65

b) Ocuparea structurala pe categorii socio profesionale

- ocuparea fortei de munca

Populaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale (la sfitul

anului)
Judeul Bacu
1995 2000 2001 2002 2003
Anii
Total economie
Agricultur, vntoare i silvicultur
Pescuit i piscicultur
Industrie, din care:
- Industrie extractiv
- Industrie prelucrtoare
- Energie electric i termic, gaze i
ap
Construcii
Comer
Hoteluri i restaurante
Transport, depozitare i comunicaii
Intermedieri financiare
Tranzacii imobiliare i alte servicii
Administraie public i aprare
nvmnt
Sntate i asisten social
Celelalte activiti ale economiei naionale

285,8 249,8 252,9 235,3 234,3

88,6 97,3 95,1 82,2 78,5
91,6 66,0 70,9 66,9 66,8
15,7 8,3 8,2 8,6 8,0
69,5 52,2 57,4 53,5 54,2
6,4

5,5

5,3

4,8

4,6

21,5 12,1 13,4 14,7 15,2

22,4 24,1 25,4 23,4 25,5
6,0 1,6 2,5 2,6 2,7
14,3 8,5 8,6 8,5 7,9
1,5 1,5 1,4 1,4 1,4
6,4 7,8 5,1 5,4 6,2
3,8 3,0 3,0 3,1 3,2
13,6 13,2 13,3 13,4 13,7
12,4 8,9 9,3 8,7 8,5
3,7 5,8 4,9 5,0 4,7

2004
2005
1)
1)
1)
1)
sep.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb. mar. apr.
mai1) iun.1) iul.1) aug. se
Total jude 131514 131200 131004 130036 124605 125957 126906 127322 127574 128048 127769 127652 1274
din care:
Agricultur,
vntoare i
3299 3291
3286
3262 2882 2913 2935 2945 2951 2962 2955 2952 294
servicii anexe
Industrie i
72283 72111 72003 71471 64788 65491 65985 66201 66332 66579 66434 66373 6625
construcii

66

Servicii

55932 55798

55715

55303 56935 57553 57986 58176 58291 58507 58380 58327 5822

1)

Date recalculate. Datele privind efectivul salariailor au fost recalculate utiliznd ponderile din ancheta anual S3
2004 (costul forei de munc);
Not: Datele s-au estimat pe baza rezultatelor cercetrii statistice lunare asupra ctigurilor salariale i a rezultatelor
cercetrii anuale referitoare la costul forei de munc (inclusiv unitile cu 0-3 salariai).

- somajul
omerii nregistrai i rata omajului
omerii nregistrai la
Judeul
din care:
Ageniile pentru
Bacu
femei
ocuparea
(numr
forei de munc
Anii
persoane)
(numr persoane)

Rata
omajului
- total (%)

Rata
omajului
- femei (%)

1995

33632

16715

10,5

11,9

2000

26168

10891

9,5

8,4

2001

22709

10376

8,2

7,9

2002

24420

10564

9,4

8,7

2003

17974

8544

7,1

7,1

Numarul somerilor
2004
2005
sep.
oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total
12319 13184 14758 17064 17731 16606 15692 14160 12847 11600 12435 13465 13383
jude
Din
care
Brbai 7353 7915 9006 10687 11456 10994 10449 9297 8331 7558 8025 8565 8343
Femei 4966 5269 5752 6377 6275 5612 5243 4863 4516 4042 4410 4900 5040
Sursa de date: Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc.

Rata somajului
2004
sep.
oct.
nov.

dec.

2005
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

67

Total jude
din
care:
Brbai
Femei

4,9

5,2

5,8

6,8

7,0 6,6

6,2

5,6 5,1

4,6 4,9

5,3 5,3

5,6
4,1

6,0
4,4

6,8
4,8

8,1
5,3

8,7 8,3
5,2 4,7

7,9
4,4

7,0 6,3
4,0 3,8

5,7 6,1
3,4 3,7

6,5 6,3
4,1 4,2

Sursa de date: Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc.

- situatia pensionarilor

Pensionari de asigurari sociale de stat la 29.02.2004

Numar total pensionari pentru limita de varsta 93.746
Numar total pensionari pentru limita de varsta cu
72.421
vechime completa
Numar total pensionari pentru limita de varsta cu
21.325
vechime incompleta
Numar beneficiari pensie anticipata

269

Numar beneficiari pensie anticipata partiala

2.782

Numar total pensionari de invaliditate

18.254

Numar pensionari de invaliditate gradul I

713

Numar pensionari de invaliditate gradul II

8.925

Numar pensionari de invaliditate gradul III

8.616

Numar pensionari de urmas

21.754

Numar beneficiari de ajutor social

106

Pensionari agricultori la 29.02.2004

68

Numar total pensionari agricultori

Pensia medie agricultori

42.949
717.433

Beneficiari legi speciale la 29.02.2004

Numar pensionari IOVR
Numar veterani de razboi si vaduve de razboi
Numar beneficiari legea 189/2000
Numar beneficiari legea 309/2002

174
543
751
7.354

Pensia medie la 29.02.2004

Pensia medie pensionari de asigurari sociale

2.552.503

Pensia medie pensionari pentru limita de varsta cu

2.920.449
vechime completa
Pensia medie pensionari pentru limita de varsta cu
1.302.934
vechime incompleta
Pensia medie anticipata

3.433.762

Pensia medie anticipata partiala

1.887.230

Pensia medie de invaliditate gradul I

1.864.113

Pensia medie de invaliditate gradul II

1.724.782

Pensia medie de invaliditate gradul III

1.504.976

69

Pensia medie de urmas

1.056.771

Ajutorul social mediu

629.821

Pensia medie IOVR

1.878.503

Numarul mediu al pensionarilor si pensia medie de asigurari sociale de stat

trim. I
Numrul mediu al
pensionarilor - persoane
Pensia medie lei (RON)

2004
trim. II trim. III trim. IV

2005
trim. I trim. II

136846 137172 137387 137652 137430 137671

219

224

240

254

262

262

c) protectia sociala

- asistenta sociala
Cantine de ajutor social, in anul 2003
Cantine (secii)
Judeul Bacu
Numr1)
Capacitate1) (locuri)

Bacu

Beneficiari2)
(persoane)

620

210

Not: Inclusiv uniti organizate si finanate de la bugetele organizaiilor

neguvernamentale sau ali reprezentani ai societii civile.

70

1
2

) La sfritul anului

) Numr mediu zilnic

- protectia copilului

HARTA SERVICIILOR PENTRU PROTECTIA COPILULUI

Asociatia Asistentilor Maternali Profesionisti Bacau are forma juridica de

asociatie neguvernamentala non-profit si are ca scop realizarea de proiecte pentru
educatie civica, asistenta sociala si formare profesionala.
Asociatia reprezinta interesele asistentilor maternali profesionisti din judetul
71

Bacau in relatiile cu autoritatile care au atributii in domeniul protectiei drepturilor

copilului, cu instantele judecatoresti si in relatiile cu terte persoane fizice sau
juridice.
Un alt obiectiv al asociatiei este organizarea de cursuri si intalniri pentru
aprofundarea si completarea cunostintelor necesare desfasurarii in conditii optime,
a activitatilor si atributiilor specifice profesiei de asistent maternal profesionist.
Asociatia cuprinde peste 70 de membri din totalul de 132 de asistenti
maternali profesionisti.
Denumirea standard a
serviciului
Servicii de asistenta si
sprijin

Centre de consiliere si
sprijin pentru parinti (si
copii)

Casa Pistruiatul

Trustul Orfelinatelor
Ungureni

Complexul de Servicii

Descrierea serviciului

Numar de beneficiari

asistenta si sprijin tinerilor

proveniti din centrele de
plasament-centru
rezidential de tip familial
-sprijin material/ financiar
pentru copiii din centrele de
plasament;-sprijin
material/financiar pentru
familiile de asistenti
maternali profesionisti;sprijin material/financiar a
copiilor/familiilor in situatii
de risc
-protectie
rezidentiala/tranzitorie de
tip familial pentru copiii
strazii;-lucru stradal in
colaborare cu D.G.P.C. Serviciul pentru prevenirea
exploatarii, abuzului si
neglijarii copilului strazii si
ACCMA BETANIA;consiliere si sprijin
psihologic
-case pentru copiii cu
handicap sever-servicii de
recuperare;-servicii de
ergoterapie
4 complexe de tip familial

75
72

Comunitare "ProFamilia" Bacau

Complexul de Servicii
Comunitare nr. 6 Tg.
Ocna
Complexul de Servicii
Comunitare nr. 7 Bacau
Programul IMPARTTerapie prin arta, muzica
si miscare

(3 case in fiecare complex)

pentru copilul aflat in
dificultate
Modulul pentru copilul
aflat in dificultate

Modulul pentru copilul

aflat in dificultate
terapie prin arta pentru
copiii cu handicap din 5
centrele de plasament;formare de personal dupa
metoda IMPART;-dotare
cu materiale pentru terapie
prin arta a centrelor de
plasament incluse in
program
Serviciul pentru probleme Plasament/incredintare la
de protectie de tip
rude pana la gradul IV
familial a copilului
Centrul de Reeducare
servicii pentru tinerii pana
Minori
la 18 ani , care au savarsit
infractiuni si au sentinta
judecatoreasca definitiva
(conform CP art. 104);serviciu de recuperare
psiho-sociala a minorului
delincvent;-ingrijire si
supraveghere
institutionala;educare,socializa

102

105
138

375

140

- protectia persoanelor cu handicap

Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Moldova - Bacau

73

Ca urmare a finantarii obtinute prin Programul Phare 2001, Primaria orasului

Darmanesti in parteneriat cu Asociatia Vandra Bacau, urmeaza sa deschida
Centrul de zi pentru persoane cu nevoi speciale care va functiona in cladirea
fostului Spital Darmanesti. Valoarea totala a proiectului este de 49.000 euro, din
care 90% provin din finantarea nerambursabila a Uniunii Europene si 10%
reprezinta cofinantarea Primariei Darmanesti.
Centrul a fost renovat si dotat cu echipamentele necesare urmand sa asigure
asistenta de specialitate unui numar de 70 de personae cu grade de invaliditate I, II
si III, constand in consiliere psiho-sociala, asistenta medicala si recuperare kinetoterapeutica. Serviciile vor fi asigurate de personal de specialitate, respectiv
psiholog, medic si kineto-terapeut.

d) Sistemul sanitar
- reteaua sanitara
Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar de stat
Judeul
Bacu
Anii

1995

Dispensare
medicale

Centre de
sntate

Spitale Policlinici

13

Total

Teritoriale

173

122

Cree Farmacii 1)

15

29

74

1)

2000

23

13

15

2001

13

13

11

2002

15

11

2003

11

Inclusiv puncte farmaceutice

Paturile n spitale i personalul medico-sanitar, la 31 decembrie

Judeul
Bacu
Anii

Paturi n
spitale1)

Medici2)

1995

4199

790

153

38

3534

2000

3790

875

122

30

3023

2001

4115

946

153

27

2832

2002

3761

914

151

23

2997

2003

3191

864

177

21

2889

Stomatologi Farmaciti

Personal
sanitar mediu

Not: Datele se refer la unitile cu proprietate majoritar de stat

1)

Inclusiv paturile din centrele de sntate

2)

Exclusiv stomatologi

- starea de sanatate a populatiei

Micarea natural a populaiei, pe medii, in anul 2003
Judeul
Total
Bacu
Date absolute (numr)
7918
Nscui-vii
Decese

8566

Urban

Rural

2970

4948

3021

5545

75

Sporul natural

-648

-51

-597

Cstorii

4812

2671

2141

Divoruri

1560

1035

525

60

16

44

182

59

123

Nscui-vii

10,9

8,8

12,8

Decese

11,8

8,9

14,3

Sporul natural

-0,9

-0,1

-1,5

Cstorii

6,6

7,9

5,5

Divoruri

2,14

3,05

1,35

7,5

5,4

8,8

23,0

19,9

24,9

Nscui-mori
Decese la o vrst sub 1 an
Rate (la 1000 locuitori)

Nscui-mori la 1000 nscui

(vii+mori)
Decese la o vrst sub 1 an la
1000 nscui-vii

Ratele de fertilitate1), pe grupe de vrst, n anul 2003

Judeul Bacu
Rata general de fertilitate

42,7

Grupa de vrst (ani)

76

15 - 19

34,5

20 - 24

94,0

25 - 29

88,6

30 - 34

45,4

34 - 39

19,7

40 - 44

3,9

45 - 49

0,3

) numrul de nscui-vii la 1000 femei

Durata medie a vieii, pe sexe

anii
Judeul Bacu
Anii

Ambele
sexe

Masculin

Feminin

1995 - 1997

69,05

65,84

72,51

1998 - 2000

70,39

67,33

73,65

1999 - 2001

70,58

67,16

74,31

2000 - 2002

70,35

67,06

73,87

2001 - 2003

70,10

66,68

73,81

NATALITATEA: a scazut de la 10,9 %0 in 2000 la 9.9 %0 in 2004 pe total

judet Bacau, fata de media pe tara de 9.8
Natalitatea inregistreaza un indice superior net in mediul rural fata de mediul
urban.
Natalitatea

77

2001
2002
2003
2004

Total
7733
7591
7379
7379

%o
10.3
10.1
9.8
9.9

Urban
2969
2960
2784
2853

%o
7.9
7.9
7.4
8.4

Rural
4764
4631
4595
4315

%o
12.6
12.2
12.1
11.2

MORTALITATEA INFANTILA inregistreaza o scadere pe total

judet de la o valoare de 28,0%o in 2000 la 21,5%o in 2003 si continuand sa scada
la 19,3%o anul 2004, fata de media pe tara de 16.7.
Se constata inca :
Existenta unui numar crescut de sugari cu handicapuri biologice majore
(distrofie, rahitism, anemii);
Incidenta crescuta a prematuritatii;
Alimentatia necorespunzatoare dupa varsta de 3 luni;
Existenta unui numar crescut de sugari care provin din familii cu
probleme socio-economice (familii dezorganizate, concubinaj, etilism
cronic, somaj);

Mortalitatea infantila
Total

%o

Urban

%o

Rural

%o
78

2001
2002
2003
2004

160
150
159
138

20.7
19.8
21.5
19.3

49
57
48
46

16.5
17.2
17.2
16.1

111
93
111
92

23.3
20.1
24.2
21.3

MORTALITATEA GENERALA inregistreaza un indice de 9,9%o in 2001

(cu un numar total de 7214 decese) fata de 10,8%o in 2003 (cu un numar total de
8166 decese), si 10.4 in 2004, fata de media pe tara care este de 12.3%0 de
locuitori
Mortalitatea generala cea mai mare se inregistreaza in mediul rural aproape
dubla fata de mediul urban.

Mortalitatea generala
2001
2002
2003
2004

Total
7432
7948
8166
7555

%o
9.9
10.5
10.8
10.4

Urban
2661
2854
2833
2740

%o
7.1
7.6
7.6
8.3

Rural
4771
5094
5333
4815

%o
12.6
13.4
14.0
13.8

79

Analizand principalele cauze de deces se constata ca ponderea cea mai mare

o reprezinta afectiunile aparatului cardiovascular, urmand apoi afectiunile
tumorale, ale aparatului digestiv precum si afectiunile aparatului respirator
SPORUL NATURAL inregistreaza valori negative pe total judet cu un
indice de 0,4%o in 2000, inregistrand valori 0.4 %0 in 2004 fata de media pe
tara de 2.5%0 de locuitori
Sporul natural
2001
2002
2003
2004

Total
301
-357
-787
-387

%o
0.4
-0.5
-1.0
-0.5

Urban
308
106
-49
113

%o
0.8
0.3
-0.1
0.1

Rural
-7
-463
-738
-499

%o
0.0
-1.2
-1.9
-1.9

80

Cauzele cele mai frecvente de morbiditate au scos in evidenta incidenta

crescuta prin T.B.C., diabet zaharat, neoplasm si afectiuni cardiovasculare.
Incidenta si prevalenta bolilor cronice (TBC, tumori, diabet zaharat) pe
aceeasi perioada de timp (date de la cabinetele de specialitate ale ambulatoriilor
spitalelor) pe total judet se prezinta astfel :

TBC
0 14
ani
TBC 15 ani si
peste
TBC readmisi
Tumori
Diabet zaharat
Tulburari
mintale

2001
57

Cazuri noi
2002 2003
48
54

2004
60

Prevalenta (ramasii in evidenta)

2001
2002
2003 2004
50
53
64
64

792

826

771

902

1080

1021

1061

1171

108
1442
1169
95

109
1521
1221
98

189
1401
1034
298

132
1484
1317
290

6910
7815
2322

7209
7693
2422

7352
8533
2724

7615
9450
3014

In ceea ce priveste situatia epidemiologica a tuberculozei in judetul Bacau, se

constata o crestere a incidentei in conditiile in care tendinta la nivel national este in
scaderE. Explicatiile posibile : ameliorarea diagnosticului, supradiagnosticul,
conditii socio-economice care favorizeza tuberculoza au ramas nemodificate.
81

Situatia epidemiologica a tuberculozei in judetul Bacau cazuri noi

CAZURI NOIJUDET
TOTAL, din care:
Adulti

2003

2004

824 - 109,46 %ooo

771 128,83 % ooo

998 132,5 % ooo

941 157,24 % ooo

Copii

53 34,34 % ooo

57 36,93 % ooo

Dispensar Bacau
TOTAL, din care:
Adulti
Copii

495 124,44 % ooo

457 143,78 % ooo
38 46,94 % ooo

615 154,61 % ooo

573 180,28 % ooo
42 51,89 % ooo

Dispensar Buhusi
TOTAL, din care:
Adulti
Copii

65 137,94 % ooo
58 155,38 % ooo
7 71,46 % ooo

72 152,7 % ooo
64 171,4 % ooo
8 81,67 % ooo

82

e) Sistemul de invatamant
- unitati de invatamant
Gradinite: 72
Scoli: 276
Licee: 32
Scoli profesionale si de ucenici: 9
Scoli postliceale: 3
Institutii de invatamant superior: 2 ( Universitatea Bacau si Universitatea George
Bacovia - deschiderea anului universitar 2002-2003 la Universitatea "George
Bacovia", a avut loc in cea mai noua si moderna cladire universitara din Romania)

- populatia scolara
Populaia colar din nvmntul de toate gradele (inclusiv nvmntul
particular)
numr
Judeul
Bacu
Anii
colari

Primar i gimnazial
Profesional Postliceal
Primar Gimnazial nvmntul Liceal
Total Precolar
i de
i de Superior
Total (cl.I(cl.Vspecial
ucenici maitri
IV)
VIII)
(cl.I-VIII)

1995 /
1996

157600 29148 89779 48416

40585

778

23226

11182

1701

2564

2000 /
2001

151554 23546 89685 41628

47279

778

20242

8711

2775

6595

2001 /
2002

150681 24013 87331 39513

47097

721

20951

9094

2293

6999

83

2002 /
2003

148503 24766 82888 37903

44341

644

21912

10323

1693

6921

2003 /
2004

146281 24319 80378 38170

41654

554

22275

10647

1300

7362

- personalul didactic
Gradinite
Scoli
Licee
Scoli profesionale si de ucenici
Scoli postliceale
Institutii de invatamant superior

1.210
5.027
1.725
236
6
281

f) cultura

- obiective culturale
9 muzee

5 case
memoriale

Muzeul de Cultura si Arta Religioasa

Muzeul de Etnografie si Arta Contemporana
Muzeul de Istorie
Muzeul Judetean de Arta
Muzeul Judetean de Arta si Etnografie
Muzeul Judetean de Etnografie
Muzeul Judetean de Istorie Iulian Antonescu
Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Ioan Borcea
Muzeul Orasenesc, Buhusi
Casa Memoriala "George Enescu", Tescani
Casa Memoriala "Nicu Enea", Bacau
Casa Memoriala "Ion lonescu de la Brad",

84

1 filarmonica
2 teatre

1 observator
1 biblioteca
3 centre
culturale

Casa Memoriala "George Bacovia

Vivariu
Filarmonica "Mihail Jora", Bacau;
Teatrul "George Bacovia", Bacau;
Teatrul de Animatie "Vasile Alecsandri
Casa de Cultura "Vasile Alecsandri
Observatorul Astronomic
Biblioteca Judeteana "I. S. Sturza"
Centrul International de Cultura si Arte "George Apostu"
Centrul Cultural "Rosetti Tescani - George Enescu
Centrul Britanic

Renumele Bacaului se confirma, de asemenea, pe plan cultural, atat prin

personalitatile pe care le-a dat in diferite domenii, cat si prin proiectele culturale pe
care le-a sustinut de-a lungul anilor.
De asemenea, Judetul Bacau este o zona etnografica care dispune de
adevarate comori de arta populara ce poarta amprenta unei puternice originalitati.
Principalele centre etnografice sunt: Brusturoasa (dulgherit, centru de tesaturi),
Casin (dulgherit, tesaturi din in, canepa, lana), Oituz (centre de olarit si impletituri
de alun), Salatruc (porti din lemn sculptat).

- evenimente culturale
Bacul gzduiete anual opt importante manifestri culturale:
Festivalul Internaional de Muzica Contemporana - unul dintre cele mai
prestigioase de acest gen organizate n lume, ajuns la a XX-a ediie n 2004,
organizat in luna septembrie
Festivalul literar George Bacovia ;
Gala Naionala a recitalurilor dramatice;
Alaiul Datinilor si Obiceiurilor de Iarna, organizat in luna decembrie
"Enescu - Orfeu Moldav", organizat in aer liber in luna iulie
"Zilele Bacaului", organizate in luna septembrie
"Marea Sarbatoare a Bacaului", organizate in octombrie
"Festivalul Arlekin" (destinat celor mai mici dintre locuitori),
Sunt organizate de asemenea simpozioane stiintifice, spectacole de teatru,
concerte simfonice, lansari de carte, expozitii, happening-uri stradale toate pentru a
intregi imaginea unui oras cultural modern.

85

g) institutii religioase

Biserica Precista, Bacau

Monument istoric medieval, a fost construita intre 1490-1491, in timpul domniei lui
Alexandrei Voievod. Ruinele au fost amenajate muzeistic in 1973 si sunt o dovada
vie a maiestriei constructorilor moldoveni ai secolului al XV-lea. Biserica Precista
a fost zidita la 1491 de Alexandru, fiul si asociatul la domnie al lui Stefan cel Mare.
Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria ctitorilor domnesti din acea
epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care o si inchina la
ctitoria sa de la Iasi, manastirea Trei Ierarhi. In aceeasi incinta se pastreaza si
ruinele palatului domnesc in care a locuit amintitul Alexandru-Voda.
La decorarea acestui lacas nu a mai fost folosita teracota smaltuita, element comun
tuturor bisericilor datand de pe vremea lui Stefan cel Mare.
Face parte, alaturi de Curtea Domneasca si Turnul-locuinta, din Complexul
Medieval.
Catedrala Romano-Catolica, Bacau
Pe locul bisericii construite in sec. al XV-lea din porunca doamnei Margareta, una
dintre sotiile lui Alexandru cel Bun, a fost ridicata o catedrala intre anii 1841-1846.
Se remarca prin cele doua statui care ii vegheaza intrarea, acestea reprezentandu-i
pe Sf. Francisc din Assisi si pe Sf. losif cu lisus in brate.
Biserica "Sf. loan", Bacau
A fost inaltata intre 1802 si 1812, se presupune, de catre loan Mocanu si preotul
86

loan Moisa. Pictura sa interioara reprezinta stilul bizantin si a fost realizata in doua
etape, 1922-1931 si 1969-1970. in primele decenii ale sec. XIX, cand inca nu
aparusera scolile publice, preotii acestei biserici ii invatau pe copiii de targoveti sa
scrie si sa citeasca.
Manastirea Bogdana, corn. Stefan cel Mare
Biserica manastirii a fost ctitoritade boierul Solomon Barladeanu si sotia sa, Ana,
in 1670. Asezamantul administreaza din 1977 un muzeu cu obiecte de arta
religioasa si carte veche bisericeasca, in 1990 lacasul isi recapata statutul de
manastire.
Manastirea Cotumba, corn. Agas
A fost ctitorita in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea de catre vornicul
Grigore Cupenski. Lacasul a fost reinfiintat in 1994, an in care au inceput si
lucrarile de consolidare a bisericii vechi.
Manastirea Runc, Buhusi
Biserica veche, ridicata in timpul domniei lui Stefan cel Mare, a fost daramata si, in
locul ei, boierul lonascu Isacescu a zidit in 1760 un nou lacas in stil moldovenesc
care se pastreaza si astazi. A suferit, in perioada 1980-1990, numeroase restaurari,
fiind si pictata in acelasi timp.
Alte lacase de cult:

Manastirea Magura Ocnei, Targu Ocna;

Manastirea Tisa-Silvestri, corn. Secuieni;

Manastirea Ciolpani, Buhusi;

Manastirea "Sf. Cuvios Antipa", corn. Calapodesti;

Biserica "Sf. Nicolae", Bacau.

Mnstirea Rducanu - Tg. Ocna, construit de ctre Radu Racovi

(1664), deine sculptur i pictur de mare valoare artistic. Aici se afl
mormantul lui Costache Negri ( 1812 - 1876), mare crturar i revoluionar
patriot;

Biserica n stil muntenesc - Cain ( sec. XVII), construit de locuitorii

venii aici din Rucr i Dragoslavele;

Mnstirea Cain - Cain ( la 16 km de Oneti), din 1655;

h) sport
87

Activitatea sportiv
numr
Judeul Bacu
Anii

Secii
Sportivi
sportive
legitimai
afiliate

Antrenori
cu
Instructor
Arbitri
i
norm
ntreag

1995

242

8402

293

85

432

2000

151

4976

131

62

378

2001

114

5106

185

64

373

2002

108

4079

96

34

259

2003

109

4064

98

27

96

Miscarea sportiva se bucura de o baza materiala solida care s-a remarcat dealungul timpului prin mari campioni. Judetul detine o zona sportive unde sunt
concentrate: Stadionul municipal, Sala de sport, Bazinul olimpic de inot, Sala de
atletism, terenuri de tennis si de fotbal.
Sala sporturilor (sala de jocuri cu tribuna de 1800 locuri, anexe)
. Sala de atletism (sala cu pista de atletism si tribuna de 400 de locuri, anexe)
Terenuri de tenis (4 terenuri de tenis cu bitum)
. Grup refacere
. Grup administrativ

Sport Club BACAU

Baze sportive in administrare:

. Sala de gimnastica (sala de jocuri, anexe)
. Terenuri tenis de camp (6 terenuri zgura cu tribuna de 200 de locuri, anexe)
. Sali pregatire atletica grea
Total personal: 50,5
Numar sportivi legitimati: 361

88

Clubul Sportiv Municipal ONESTI

Baze sportive in administrare:

. Sala de gimnastica (sala antrenament, anexe)
. Sala atletica grea (sala antrenament lupte, haltere, anexe)
. Terenuri tenis (3 terenuri cu zgura)
. Pista aeromodele (pista aero- si auto-modele cu tribuna de 300 locuri)
. Microhotel (40 locuri cazare)
. Sediu administrativ
. Sala de jocuri sportive
Total personal: 45,5
Numar sportivi legitimati: 133
Proiecte de investitii
La Sala Sporturilor, construit n anul 1974, n perioada 2001-2004 s-a
realizat:
- nlocuirea reelei interioare pentru ap i a instalaiilor sanitare,
- placarea cu faian i gresie a vestiarelor,
- nlocuirea mobilierului din vestiare,
- renovarea grupurilor sanitare,
- vopsirea suprafeei de joc,
- montarea unei centrale termice proprie,
- nlocuirea iluminatului .
La Sala de Atletism:
- nlocuirea parial a tmplriei existente cu tmplrie de aluminiu i geam
termopan ,
- placarea cu faian i gresie a unor vestiare,
- nlocuirea instalaiei sanitare i termice aferente celor dou vestiare,
- montarea unei centrale termice proprii,
- renovarea i vopsirea acoperiului

89

spatii verzi si zone de agrement

- spatii verzi
Oras/municipiu Suprafata totala spatii verzi - Suprafata spatiu verde
ha
(parcuri, aliamente stradale,
mp/locuitor
peluze din jurul blocurilor de
locuinte, institutiilor)
Bacu
152 ha
8.64 mp/locuitor

Zone de agrement si
recreere
( parcuri , insule de agrement,
stranduri)
Parcul Cancicov
Parcul Gheraiesti
Zona Sportiva
Strandul Tineretului
Strandul Letea
Insula de Agrement
Parcul Trandafirilor
Baza Sportiva
L.L.Avram

90

Buhusi

35.2 ha

17.4 mp/ locuitor

Oneti

140 ha

27.22 mp/locuitor

Comanesti

25.50 ha

10.71 mp/ locuitor

Tg. Ocna

18 ha

13.00 mp/locuitor

Slanic
Moldova

6.2 ha

12.35 mp/locuitor

Moinesti

70 ha

26.33 mp/locuitor

Darmanesti

116.7 ha

81.5 mp/locuitor

Total: 3.6 ha
Parcul zoologic 1.37 ha
Parcul dendrologic
Satul de vacanta Runc 1.6 ha
Parc de joaca pentru copii - str. Ceahlau
Parcul municipal Libertatii
Parcul Nadia Comaneci
Parcul Sfanta Maria
Parcul Casin
Parcul G.Calinescu
Parcul sportiv municipal - strand, terenuri de s
Stadion MECON
Stadion C.S.M.
Parcul Ghinka
Zona Supan
Parcul Zavoi
Parcul Magura
Parcul Trandafirilor
Plaja agrement 1.134 mp
Parc agrement 22.000 mp
Zona agrement izvoare 10.000 mp
Teren joaca pt. Copii 4.000 mp
Teren sport 4965 mp
Teren tenis de camp 2.266 mp
Parc Bai Minerale
Parc Pini
Parc Stomatologie
Parcul Stirbei 5 ha
Parcul tabara V.Uzului 23.3 ha
Propr.particulare 5.7 ha

- zone de agrement
Slnic Moldova (situat la 84 km de Bacu, pe valea Slnicului, n Carpaii
Orientali) - numit i "Perla Moldovei" (staiunea este renumit pentru cele peste
20 de izvoare minerale cu efect curativ. Apele minerale de aici sunt folosite in
tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si
tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar
fi neurastenia si bolile profesionale);
Tg. Ocna (cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat ntr-o min de sare. .
Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator -la copii procentul de
recuperare este de 90%. In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de
popice si terenuri de pentru tratament in microclimat de salina).

91

j) societatea civila

Asociatia Nucleu, Asistenta si Ajutor Familial Bacau-Romania - ONG in

domeniul protectiei drepturilor copilului
Fundatia de Initiativa Locala Bacau - Sprijinirea procesului de reforma sociala si
sprijinirea categoriilor defavorizate
Liga pentru apararea drepturilor omului
APD - Asociatia Pro Democratia
ARAS - Asociatia Romana Anti Sida (persoane cu HIV/SIDA)
C.R.I.S. Demnitas (Programe egalizare de sanse pentru persoanele cu dizabilitati)
Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau (Programe sociale)

k) mass media
4 Ziare

0 Reviste
5 posturi de radio

1 post Tv

Desteptarea
Ziarul de Bacau
Monitorul de Bacau
Gazeta de Bacau
Europa FM
Radio 21 Onesti
Radio Alfa
Radio Deea
Radio Vox
Alfa TV

l) ordine publica
Siguranta cetenilor este caracterizat de prezena sentimentului de
insecuritate i de numrul de infracuni. n mediul urban, datorit legturilor sociale
mai slabe la nivelul comunitii, se nregistreaz un nivel de siguran mai sczut
fa de mediul rural. Toate acestea se proiecteaz ns pe o evoluie uor
descresctoare la nivelul judeului (i la nivel naional) a numrului de infraciuni
(furturi, tlhrii) la 100.000 de locuitori.
92

EVOLUIA CRIMINALITII

rata criminalitii n judeul Bacu este de 735 infraciuni la 100.000

locuitori, fa de 770 ct este media pe ar, ceea ce situeaz IPJ Bacu pe locul
26 din cele 41 judee plus municipiul Bucureti.

Comparativ cu anul trecut au fost constate 5.709 (- 364) infraciuni, n

care au fost nvinuite 4.666 persoane din care 203 arestate i 777 prinse n
flagrant.

n ceea ce privete infraciunile de mare violen n cele 9 luni au fost

soluionate 178 (-38) fapte, respectiv omor 13 (- 6), tentativ de omor 5 (-4),
viol 28 (-14), tlhrii 97 (-15), creteri nregistrndu-se la loviri cauzatoare de
moarte 8 (+2) i vtamare corporal grav 22 (+8).

Din cele 1900 lucrri cu AN nregistrate au fost soluionate 1590, din

care 1259 (78,18%) prin identificare autorilor. Creterea de 310 nregistrat s-a
acumulat n trimestrul I, 270 i trimestrul II, 40.

n perioada de referin au fost n lucru 18. 983 (-70) lucrri i cauze

penale, din care 11.231(-231) au fost nregistrate n cele 9 luni, fiind rezolvate
11.026 (+15) din care 4.013 (45,5%) cu nceperea urmrii penale i 5.201 cu
nenceperea urmririi penale, diferena fiind rezolvate prin alte soluii legale (
conexare, trimitere la alte uniti).

Pe linie de poliie rutiere au fost nregistrate 179 (+15) accidente

grave, soldate cu 67 (+8) mori i 134 (+10) rnii grav. n continuare ca msur
organizatoric la acest compartiment a fost schimbat eful de serviciu n luna
august 2005.
Sectii de politie in Judetul Bacau:

Politia Municipiului Bacau

Sectia 1 Politie
Sectia 2 Politie
Politia Municipiului Onesti
Politia Municipiului Moinesti
Politia Orasului Buhusi
Politia Orasului Comanesti
Politia Orasului Darmanesti
Politia Statiunii Slanic Moldova
Politia Statiunii Targu Ocna
Biroul de Politie Podu Turcului

93

1.4 INSTITUTII ADMINISTRATIVE

Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului Bacau

Administratia Finantelor Publice Bacau
Activitatea de Control Fiscal
Agentia Judeteana a Ocuparii Fortei de Munca
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau
Autoritatea Rutiera Romana Bacau
Biroul de Pasapoarte
Casa de Asigurari de Sanatate
Casa Judeteana de Pensii
Centrul Militar Judetean Bacau
Centrul Militar Bacau
Comandamentul Marii Unitati de Jandarmi Bacau
Consiliul Judetean Bacau
Curtea de Apel Bacau
Directia Apelor Siret - Bacau
Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau
Directia de Asistenta Sociala Bacau
Directia Generala a Finantelor Publice Bacau
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau
94

 Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu

Directia Judeteana de Statistica
Directia Regionala de Metrologie Legala Bacau
Directia Regionala Vamala Iasi - Biroul Vamal de Control si Vamuire la
Interior Bacau
Directia de Sanatate Publica Bacau
Garda Financiara
Grupul de Pompieri 'Maior Constantin Ene" Bacau
Inspectoratul de Concurenta
Inspectoratul de Constructii Bacau
Inspectoratul Judetean de Politie
Inspectoratul pentru Controlul Sigurantei in functionare a Cazanelor,
Recipientilor sub presiune si instalatiilor de ridicat Bacau. ISCIR - Bacau
Inspectoratul Judetean Bacau
Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau
Judecatoria Bacau
Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie Bacau
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau
Parchetul Militar Bacau de pe langa Tribunalul Militar Iasi
Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau
Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau
Prefectura Municipiului Bacau
Primaria Municipiului Bacau
Politia Municipiului Bacau
Politia Rutiera
Registru Auto Roman - Reprezentanta Bacau
Regia Nationala a Padurilor Romsilva Bacau
Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau
Serviciul Judetean de Evidenta Informatizata a Persoanelor
Biroul de Evidenta a Populatiei
S.C. Distributie si Furnizare a Energiei Electrice - Suc Bacau
S.C. Distri Gaz Nord S.A. Targu Mures - Suc Bacau
Trezoreria Bacau
Tribunalul Judetean Bacau

95

2.1 CAPITALUL NATURAL

ASEZARE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Judetul Bacau este pozitionat
Nu exista acces direct la tarile
strategic in zona centrala a Regiunii de
membre UE
Nord Est a Romaniei
Distanta relativ mare fata de
Distanta relativ mica fata de
municipiul Bucuresti
granita cu Republica Moldova
Distanta relativ mica fata de
Ucraina
Oportunitati:
Amenintari:
CAI DE COMUNICATIE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Judetul Bacau are o buna
Drumurile judetene nu au o
accesibilitate rutiera (3 drumuri
suprafata corespunzatoare de rulare,
europene) si de cale ferata, fiind punct
fiind modernizate doar 12% din acestea
de jonctiune a cailor ferate care leaga pe
Doar 2% din drumurile comunale
de o parte N Moldovei de S tarii si de
din judet sunt modernizate, restul fiind
Transilvania.
in majoritate drumuri acoperite cu
Aproximativ 98% din drumurile
pamant ceea ce ingreuneaza accesul
nationale (autostrazi si drumuri
spre obiectivele turistice
europene) sunt modernizate, restul
Podurile si podetele de pe
avand imbracaminti asfaltice usoare
drumurile comunale, judetene dar si
Judetul beneficiaza de un
nationale nu corespund cerintelor de
important numar de trasee de clasa
capacitate portanta
superioara (E85, E577)
Existenta a 35 de poduri in stare
Aproximativ 85% din liniile de
rea
cale ferata in exploateare pe teritoriul
Existenta unor probleme privind
judetului sunt electrificate
starea tehnica a cailor ferate
Orasul Bacau are aeroport
Starea de degradare a drumurilor
international, fiind unul din cele 15
judetene si in special a celor comunale
orase ale tarii care au aeroport - acest
Inexistenta curselor interne de
lucru fiind un avantaj in special fata de
la/spre
judetul Neamt
aeroportul din Bacau;
Densitatea buna a retelei de
Infrastructura de transport
drumuri
feroviar si rutier nu satisface necesitatile
96

de transport ale judetului

Zona de Est a judetului nu
dispune de trasee de cale ferata
Nu toate comunele au acces la un
drum judetean sau national. Nu toate
satele au acces la un drum comunal, nu
exista legatura ntre sate sau localitati
nvecinate.
Densitatea cailor ferate este sub
media celei pe tara
Starea de uzura avansata a
mijloacelor de transport feroviar
Drumul european nu este dublat
de drumuri de rezerva pentru carute,
utilaje agricole

Oportunitati:
Amenintari:
Existenta a numeroase proiecte de
Pe drumurile nationale sunt zone
investitii privind dezvoltarea
care creeaza dificultati circulatiei auto
infrastructurii de transport din judet prin din cauza alunecarilor de teren (DN2F,
modernizarea suprafetei de rulare a
DN2G, DN11) , caderilor de stanca si
drumurilor judetene aflate in zone cu
avalanse (DN2G, DN12)
potential de dezvoltare
Construirea in viitor a autostrazii
Proiecte de investitii privind
Ploiesti Albita pana la Iasi poate
imbunatatirea lucrarilor de arta (pasaje, scoate judetul Bacau din traseul major
poduri, podete)
care leaga centrul si nordul Moldovei cu
Proiecte privind dezvoltarea
sudul Romaniei si Bucurestiul
retelei feroviare in judet si traversarea
Realizarea unui drum expres intre
judetului de linia cu viteza sporita
Iasi, Piatra Neamt si Targu Mures va
Posibilitatea ca prin modernizarea micsora importanta legaturii rutiere
aeroportului international, acestea sa
dinspre Bacau catre Transilvania
sustina mediul de afaceri regional si sa
devina punct de plecare pentru
itinerariile turistice din judet si din
regiune

97

Recomandari
Realizarea de lucrari in vederea eliminarii pericolului de alunecari de teren,
avalanse si caderi de stanca
Intretinerea si modernizarea drumurilor nationale
Reabilitarea drumurilor judetene
Modernizarea Aeroportului International Bacau
Imbunatatirea transportului pe calea ferata
Investitii in impietruirea drumurilor comunale
Modernizarea drumurilor judetene care conduc la obiective turistice
Consolidarea cu prioritate a podurilor aflate in stare proasta
Realizarea unor drumuri de legatura intre sate
Realizarea unor drumuri care sa permita accesul direc al locuitorilor din
anumite comune la drumurile judetene dau nationale
Crearea de drumuri de rezerva pe drumurile nationale (pentru carute, utilaje
agricole, salvari)
RELIEFUL
Puncte slabe:

Puncte forte:
Existenta unui relief ce se
dezvolta in trepte, incepand cu luncile si
terasele, continuand cu zona
subcarpatica si terminand cu treapta
montana, fiecare ocupand 33% din
suprafata judetului.
Oportunitati:
Amenintari:
CLIMA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Clima judetului este variata in
Conditiile climatice din judet nu
functie de treptele de relief
sunt favorabile culturilor cerealiere
Oportunitati:
Amenintari:
Manifestarea fenomenului de
incalzire globala
Recomandari:
luarea de masuri in vederea limitarii consecintelor efectului de sera
RESURSELE DE APA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Resursele hidrografice ale
Exista numeroase surse de poluare
judetului sunt bogate, fiind reprezentate semnificative menajere, industriale,
prin rauri, lacuri (naturale sau
agricole, ingrasaminte chimice,
98

antropice) si ape subterane

pesticide,
Judetul Bacau este traversat de
raul Siret pe o lungime de125 de km
Existenta a numeroase lacuri
antropice
Existenta pe teritoriul judetului a
izvoarelor cu apa mineralizata
(clorosodice, feruginoase)
Lacul Poiana Uzului contribuie la
alimentarea cu apa potabila si la
producerea de energie electrica
Oportunitati:
Amenintari:
Efectuarea de lucrari pentru
Risc ridicat de inundatii
combaterea inundatiilor (aparari maluri,
Aglomerarile umane din mediul
regularizari de albii)
rural si mediul urban, avand in vedere
Elaborarea Planului de
procentele mici de racordare a
management pentru spatiul hidrografic
populatiei la reteaua de canalizare
Siret
Recomandari:
Masuri pentru prevenirea producerii de inundatii
Prevenirea poluarii apelor de suprafata sau subterane
SOLUL
Puncte forte:
Puncte slabe:
Solurile prezinta o mare varietate
Risc mare de alunecari de teren pe
tipologica, datorita conditiilor variate de 50% din suprafata judetului
relief, clima si vegetatie.
Fertilitatea naturala este scazuta
Interventia antropica a contribuit
la scaderea fertilitatii solurilor
Oportunitati:
Amenintari:
Recomandari:
Combaterea eroziunii solului
RESURSE MINERALE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Teritoriul judetului beneficiaza de
Inexistenta cercetarilor geologice
o structura geologica complexa ceea ce
in vederea descoperirii de noi zacaminte
justifica varietatea de materiale utile
de titei si gaze
cum sunt zacamintele de titei si gaze
Calitatea carbunelui nu este foarte
naturale, de carbune brun
mare

99

 O mare varietate de resurse:

pamant fertil, paduri, petrol, gaze
naturale, lignit, sare, apa minerala
Judetul Bacau dispune de un
potential diversificat si semnificativ de
resurse minerale
Rezervele de sare sunt importante
Oportunitati:

Amenintari:
Exploatarea nerationala a
resurselor minerale

Recomandari:
Exploatarea rationala a resurselor minerale
Initierea de cercetari geologie in vederea descoperirii de noi zacaminte de
titei si gaze naturale
Valorificarea tuturor resurselor minerale de care dispune judetul
RESURSE CU VALOARE PEISAGISTICA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Judetul Bacau are un relief cu
Judetul Bacau dispune de putine
peisaj variat, o flora si o fauna bogata
rezervatii naturale ocrotite
Bogat fond forestier
Exista zone cu deficit de vegetaie
Vegetatia este variata, fiind
forestier: Bacu, Traian, Zeletin .
reprezentata de paduri de foioase si
conifere
Zona montana este acoperita in
proportie de 90% de paduri
Judetul Bacau are rezervatii
forestiere naturale la Runc-Racova si
Paraul Alb
In judetul Bacau se gasesc 12 arii
naturale protejate reprezentand 10.188
ha
Judetul Bacau este unul dintre
cele mai bogate judete in privinta
padurilor
Fauna judetului Bacau reprezinta
o reala atractie pentru cei care doresc sa
practice vanatoarea
Existenta unor arii protejate
100

(rezervatii naturale si arii cu statul

special de protectie avifaunistica)
Oportunitati:
Amenintari:
Derularea de programe
Defrisarile masive facute fara
guvernamentale de finantare bugetara si discernamant si ocuparea excesiva a
credite externe (Banca de Dezvoltare
unor teritorii forestiere cu constructii au
Sociala a Comunitatii Europene, Banca condus la disparitia anumitor specii din
Europeana de Investititii) pentru
flora si fauna a padurilor dar si la
amenajarea padurilor, corectarea
amplificarea pagubelor produse de
torentilor sau accesibilizarea padurilor
torentii si alunecarile de teren.
Dificultatea gestionarii zonelor
protejate din cauza lipsei de proiecte
privind protejarea lor ceeace ar putea
conduce la distrugerea valorilor
existente.
Disparitia unor specii de plante si
animale in lipsa unor programe speciale
de protectie a acestora
Punatul intensiv
Braconajul la vnatoare si pescuit
Turismul necontrolat
Utilizarea n agricultur a
substanelor de uz fitosanitar, fr
respectarea legislaiei n domeniu
Exploatarea excesiv a masei
lemnoase si a altor resurse
biologice.
Vnatul excesiv datorat
supraevalurii faunei de interes
cinegetic
Emisii de deeuri pe ape
Arderea miritilor, stufului
Recomandari:
Conservarea faunei si florei salbatice
Protejarea padurilor de poluarea si de incendii
Impunerea conceptului de dezvoltare durabila a padurilor
Combaterea eficienta a braconajului
Imbunatatirea accesibilitatii la fondul forestier prin modernizarea sau
consolidarea drumurilor forestiere existente
101

CALITATEA AERULUI
Puncte forte:
Puncte slabe:
Pe teritoriul judeului Bacu nu se
Masuratoriele efectuate periodic
produc substane cu un potenial ridicat atesta existenta unor emisii cu frecventa
de distrugere a stratului de ozon mare de poluanti din surse industriale
(substane regsite n listele din
Emisiile de pulberi au crescut,
Protocolul de la Montreal).
datorit utilizrii cu preponderen a
In ansamblu, comparativ cu anii
crbunelui ca i combustibil de ctre
anteriori, calitatea aerului n judeul Bacu este
centralele termoelectrice
ntr-un proces de mbuntire.
Reteaua de monitorizare din
municipiul Bacau include in prezent 5
puncte fixe de monitorizare continua a
calitatii aerului (probe medii zilnice) si
o statie ce functioneaza continuu, in
regim automat
Marii poluatori au inceput sa
achizitioneze tehnologii nepoluante si
filtre
Oportunitati:
Restrngerea activitii marilor
poluatori industriali i nceperea
nlocuirii treptate a acestora cu IMM-uri
(flexibilitate i adaptabilitate mai mare
la cerinele de mediu), precum i
msurile de protecia mediului adoptate
au dus la o mbuntire a calitii
aerului n ultimii ani.
Se are n vedere retehnologizarea
marilor utilizatori de substane care
afecteaz stratul de ozon.
Dotarea cu echipament de control
performant al inspectoratelor de mediu.
Aplicarea legii privind protectia
mediului in mod drastic la nivelul
judetului

Amenintari:
Existenta pe teritoriul judetului a
numeroase surse majore de poluare a
aerului ca de exemplu Rafo Onesti,
Letea Bacau
Transportul rutier (traficul greu) si
cel aerian contribuie la poluarea aerului

102

Recomandari:
Imbunatatirea retelei de monitorizare a aerului pentru toate zonele in care
exista surse majore de poluare a aerului
Dotarea autobuzelor care sunt utilizate la transportul public cu catalizatoare
Controlul si amendarea conducatorilor auto ale caror masini nu sunt dotate
cu catalizatoare
Folosirea mai rara a automobilelor (de exemplu introducerea Car Free Day)
Incurajarea marilor poluatori in vederea achizitionarii in continuare de
tehnolodii si filtre nepoluante
CALITATEA SOLULUI
Puncte forte:
Puncte slabe:
Utilizarea la scara redusa a
In special in sudul si estul
pesticidelor si a ingrasamintelor
judetului exista zone importante cu
potential si probabilitate de producere a
alunecarilor de teren si a inundatiilor
Existenta a 13 zone expuse
alunecarilor de teren
Doar 1% din totalul terenului
agricol este incadrat in clasa I foarte
bun.
42% din totalul terenului agricol
este incadrat in clasa a IV slab iar
14% este incadrat in categoria a V- afoarte slab.
Oportunitati:
S au intreprins actiuni pentru
reconstrucia ecologic a terenurilor
degradate i ameliorarea strii de
calitate a solurilor ca de exemplu :
lucrri de ameliorare a terenurilor
degradate (scrificri, nivelri,
distrugerea vegetaiei lemnoase,
fertilizri) ;
lucrri de redare n
circuit productiv a terenurilor poluate cu
petrol i ape srate n zona petrolier a
judetului :. lucrri de proiectare pentru
ameliorarea fertilitaii solurilor i
redare n circuitul productiv pe care
urmeaz s se execute lucrrile de

Amenintari:
Exploatarile din subteran care
contribuie la degradarea solurilor
Folosirea excesiva a
ingrasamintelor
Reziduurile zootehnice
Productivitatea scazuta a solurilor
in
zonele invecinate obiectivelor
industriale
Continuarea defrisarilor
necontrolate cu efecte negative asupra
eroziunii
solului.

103

reconstrucie ecologic.
Recomandari:
Stoparea defrisarilor
Interzicerea folosirii excesive a ingrasamintelor
Stoparea alunecarilor de teren si a eroziunii solurilor
Efectuarea de lucrari de inchidere a minelor
CALITATEA APEI
Puncte forte:
Puncte slabe:
Procent relativ ridicat al apelor de
Se remarc depirea valorii
suprafata de calitate superioara -cal I admise a coeficientului general de
pe raul Siret);
poluare pe rurile Bistria, Siret, Trotu
Valoarea coeficientului general de i lacurile Uz i Lilieci (fenoli, cloruri,
poluare n 2003 s-a situat sub valoarea fosfor,
limita si a inregistrat o uoar scdere detergeni).
comparativ cu anii anteriori
In ceea ce priveste apa subterana,
sunt ntregistrate poluri provenite din
activiti industriale, agricole (substane
utilizate pentru fertilizarea solului) i
din depozitri de deeuri menajere i
industriale.
Pentru apa uzata sunt nregistrate
depiri la toi indicatorii analizai (ph,
NH4, No2, NO3, sulfuri, sulfai,
cloruri)
In unele cazuri depasirile se
datoreaz n principal epurrii
insuficiente a apelor uzate, determinat
de randamentul sczut de funcionare a
staiilor de epurare
Oportunitati:
Programe PHARE si ISPA de
finantare a imbunatatirii mediului
natural
Existenta Planului Local de
Actiune
pentru Protectia Mediului.

Amenintari:
Existenta pe teritoriul judetului a
numerosi poluatori industriali (Rafo
Onesti, Sofert Bacau, Petrom Moinesti
Letea Bacau)
Pericolul aparitiei fenomenului de
eutrofizare a lacurilor

104

Recomandari:
Educarea ecologica a populatiei si mai ales a tinerei generatii
Amendarea drastica a celor care deverseaza deseuri de orice natura in apa
Modrnizarea statiilor de epurare a apelor uzate
Utilizarea cu discernamant a ingrasamintelor
Crearea unui sistem de monitoring integrat al apelor
MANAGEMENTUL DESEURILOR
Puncte forte:
Puncte slabe:
Pentru municipiul Bacu, APM
Depozitele urbane de deseuri
Bacu i SC SOMA SRL Bacu, n
menajere nu respecta prevederile legale
colaborare cu Primria Bacu, au
privind modul de amplasare, amenajare,
demarat introducerea sistemului de
exploatare
colectare selectiv a deeurilor de hrtie
Depozitarea necontrolata a
i PET
deseurilor in mediul rural (lipsa de
Consiliile Locale i Primriile spatii de depozitare amenajate)
Buhui, Moineti, Oneti, Trgu Ocna i
Necolectarea selectiva a
Drmneti au luat msuri de colectare deseurilor si lipsa sistemelor de
selectiv a hrtiei de la institutii i coli colectare a acestora in zonele rurale;
i a deeurilor de PET n zona pe care o
Majoritatea depozitelor de deseuri
administreaz.
industriale apartinand agentilor
Extinderea iniiativei colectrii
economici nu sunt amenajate
selective a hrtiei n toate instituiile
corespunzator , o mare parte sunt
descentralizate, n instituii de
epuizate. In programele de conformare
nvmnt i la agenii economici
incheiate cu societatile detinatoare, au
Dotarea
unitilor
cu fost prevazute masuri cu termene de
eurocontainere pentru colectarea hrtiei realizare a lucrarilor de protectie si
i ncheierea de contracte cu unitile ecologizare.
specializate n activitatea de colectare a
Gestionarea necorespunztoare a
deeurilor refolosibile.
deeurilor toxice i periculoase. Este
necesara realizarea unei instalaii de
incinerare pentru deeurile toxice i
periculoase pentru Regiunea de
Dezvoltare Nord- Est
Deseurile spitalicesti nu sunt
incinerate in incineratoare ecologice.
Prin Programele de conformare s-au
impus masuri de dotare cu instalatii
adecvate de eliminare a acestor deseuri.
Creterea numrului de gatere, in
zonele impadurite din regiune duc la un
105

excedent de rumegu produs care este

depozitat n multe cazuri
necorespunztor, pe malul cursurilor de
ap, determinnd poluarea apelor prin
antrenarea rumeguului, ndeosebi n
perioadele de ape mari i a solurilor n
zona de depozitare.
cantitatea de deeuri periculoase
generat n anul 2004 este de 82.431,2
tone, din aceast cantitate valorificanduse doar 2.632,8 tone, ceea ce reprezint
un procent redus,de doar 3%
Pe toata raza judetului nu exista
locuri amenajate elementar pentru
depozitarea deseurilor
Multe depozite au depasit
capacitatea de depozitare, fiind practic
epuizate
Oportunitati:
Amenintari:
Reglementrile legislative privind
Epuizarea capacitatii de
gestiunea deeurilor, emise n ultima
depozitare
perioad acoper n cea mai mare parte,
Lipsa de educatie civica
cerinele legale.
Se afla n curs de avizare din
fonduri ISPA proiectul Managementul
integrat al deeurilor, cuprinznd
selectivitate, transport organizat,
realizare ramp ecologic, nchiderea i
ecologizarea depozitului existent

106

Recomandari:
Incurajarea reciclarii i refolosirii deseurilor
Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale
Organizarea de campanii de informare si constientizare,educare a cetatenilor
Educarea populatiei din mediul rural in scopul mentinerii unui mediu
sanatos, prin eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor menajere
Educarea ecologica a populatiei si mai ales a tinerei generatii
Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje de
la populatie
Securizarea sistemului de incinerare a deseurilor
Imbunatatirea actualului sistem de transport a deseurilor in mediul urban
Crearea unui sistem de colectare si transport a deseurilor in mediul rural
Crearea unui cadru competitional, prin aparitia unor noi servicii de
salubritate
Incurajarea aparitiei unor societati comerciale sau a atragerii unor companii
interesate in utilizarea deseurilor din material plastic ca materii prime
Eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor din mediul rural si urban
Crearea de gropi ecologice de colectarea a deseurilor
POLUAREA FONICA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Absenta poluarii fonice, cu
Absena reelelor de monitorizare
exceptia zonelor industriale si a
a polurii chimice, fonice i fizice
intersectiilor
datorata traficului rutier
Masuratorile efectuate in
S-au inregistrat depasiri ale
intersectii nu arata depasiri
valorilor limita in intersectii
semnificative fata de valorile STAS
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta a numeroase plangeri
privind activitatea aeroportului Bacau
Recomandari:
Realizarea unor sosele de centrura pentru traficul greu in vederea diminuarii
poluarii fonice din municipii si orase

2.2 CAPITALUL ANTROPIC

107

AGRICULTURA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Teren agricol pretabil la o mare
Agricultura este una majoritar
varietate de culturi
necomerciala (ea este mai mult de
Una din bogatiile cele mai mari
subzistenta)
ale judetului o reprezinta padurile care
Accesul redus la creditele de tip
ocupa 86% din suprafata judetului
agricol.
48% din suprafata judetului este
Grad redus de asigurare al
ocupata de terenuri agricole, cea mai
culturilor in agricultura datorita lipsei
mare parte aflandu-se in proprietate
acute de fonduri ,stare ce caracterizeaza
privata
nu numai acest judet ci intraga zona a
Sectorul zootehnic furnizeaza un Moldovei
procent insemnat din productia de
Nu exist o burs a mrfurilor
carne de pasare la nivel national
agricole
Agricultura judetului Bacau
Societile comerciale cu activitate
dispune de o suprafata de 323.415 ha
agricol din judetul Bacau reprezint
fiind o suprafata insemnata comparativ numai 1,81% din total firme active.
cu dimensiunea totala a judetului Bacau
Capitalul social subscris al
Se practica cresterea unei
firmelor judetului din agricultur este de
varietati de bovine, porcine, ovine si
abia de 11,56 milione lei
caprine
Numarul societilor comerciale
Productia de carne din sacrificari cu activitate n sectorul agricol este n
este mai mare in anul 2004 fata de
scdere
precedentul
Cifra de afaceri a societilor
comerciale cu activitate agricol
reprezint 2,08% din total firme active
Rata profitului la societile
comerciale cu activitate agricol este de
trei ori mai mic dect cea realizat per
total la nivel de jude i se cifrez la
1,53%
Din punct de vedere al produciei,
grupurile de culturi sunt nediversificate
i nu sunt direcionate ctre folosirea
unui grad ridicat de tehnicitate
Pasunile se afla intr-a avansata
stare de degradare
Judetul Bacau nu este favorabil
108

sau foarte favorabil nici unei culturi,

existand restrictii de sol, apa sau clima
A scazut suprafata acoperita cu vii
si livezi
Celui mai important exportator de
carne de pui, Agricola Bacau, i-au
scazut drastic exporturile ca urmare a
existentei pe teritoriul tarii a virusului
gripei aviare
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta Planului National
Pe termen mediu si lung exista
pentru
riscul ca productivitatea terenurilor
Agricultura si Dezvoltare Rurala
agricole sa scada din cauza poluarii si a
Acordarea de facilitati pentru
lipsei de reglementari privind folosirea
asocierea detinatorilor de teren agricol
terenurilor
Lansarea, incepand cu 1 ianuarie
Posibilitatea ca unele produse
2006 a programului Fermierul prin
agricole (carne, lapte, vegetale) sa nu
care se acorda credite agricultorilor
intruneasca conditiile de calitate conform
Existenta Agentiei Nationale de
standardelor UE
Consultanta Agricola
Pasunat nerational
Existenta in judet a Directiei
Utilizarea necorespunzatoarea a
pentru Agricultura i Dezvoltare Rurala terenurilor
Bacau
Amenintarea reprezentata de gripa
aviara

109

Recomandari:
Imbunatatirea marketing-ului produselor agricole
Crearea de facilitati care sa favorizeze asocierea proprietarilor de paduri
Regandirea structurii culturilor in sensul cultivarii acelor specii de plante
care se adapteaza cel mai bine conditiilor locului
Dezvoltarea gospodariilor agricole individuale prin asociere, in vederea
accesului la piete si a prelucrarii produselor agricole
Initierea unor programe de informare publica prin care sa se faca cunoscute
avantajele oferite de asigurarea culturilor
Organizarea unei burse a marfurilor agricole
Constructia de sisteme de irigare sau modernizarea celor deja existenta dar
aflate intr-un stadiu avansat de uzura
Luarea de masuri pentru a stopa scaderea productivitatii terenurilor
Atenuarea efectelor fenomenului de seceta prin reabilitarea sau extinderea
sistemelor de irigatii
Cultivarea si procesarea ciupercilor
Incurajarea apiculturii
Dezvoltarea fermelor de melci si broaste
Promovarea agriculturii ecologice
Infiintarea unor centre teritoriale de colectare a produselor agricole
INDUSTRIA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Structura industriala diversificata
Economia localitatilor urbane este
Existenta unor industrii puternic
monofunctionala, ceea ce conduce la un
dezvoltate (extractie titei, prelucrare a
risc sporit de instabilitate economica
petrolului, confectii, lemn)
Lipsa sau prezenta restransa a
Prezenta Parcului Industrial HIT
activitatilor economice in mediul rural,
Hemeiusi constituit din fonduri
mai ales in zona de est a judetului
PHARE
Extractia si prepararea carbunelui,
Judetul Bacau se situeaza pe
fabricarea hartiei celulozei si cartonului,
locul al saselea la nivelul tarii,
extractia titeiului si a gazelor naturale si
realizand circa 4,5 % din productia
fabricarea mijloacelor de transport
totala a Romaniei, numarandu - se
neincluse in cele rutiere nu au avut decat
printre principalii producatori din tara
cresteri pana in 10 %,situatia cea mai
de cauciuc sintetic, acid sulfuric,
grava integistrad o ultima cu abia 0.3%
cherestea, hartie, soda caustica,
Industria constructoare de masini
ingrasaminte chimice, benzine,
s- a dezvoltat mult prea putin in ultimii
motorine si confectii
15 ani; s-ar putea vorbi chiar de o
Incepand cu anul 1994 s-a
stagnare la nivel judetean

110

inregistrat o crestere, datorata in

principal sporirii afluxului de comenzi
pentru export
Inregistrarea unei cresteri de 200
% in prelucrarea titeiiului si
cocsificarea carbunelui in ultimii 5 ani
in judetul Bacau
Productia, transportul si
distributia de energie electrica si
termica, gaze, apa au avut o crestere
simtitoare de 26 %
Industria alimentara este puternic
dezvoltata in judet.

Economia judeteana importa mai

mult decat exporta
Soldul balantei de comert exterior
este negativ
Camera de Comert, Industrie si
Agricultura a judetului Bacau nu este
partenera a Centrului Euro-Info

Industria de prelucrare a lemnului

constituie o ramura insemnata a
economiei judetului, lemnul fiind o
resursa foarte bogata
Industria textila si de confectii
are o pondere insemnata, atat in
productia judetului, cat si in ansamblul
acestei industrii pe tara
In judetul Bacau exista mai mult
de 150 de firme de confectii, cea mai
mare parte a acestora lucrand in sistem
lohn
In productia energiei electrice,
judetul Bacau ocupa un loc important
in economia tarii - cel mai mare
producator de energie electrica
Exportul judetului Bacau la carne
si organe comestibile reprezinta 21,1%
din totalul pe tara
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta a 10 firme de
Economie industriala
consultanta
monofunctionala in minicipii si orase
existand pericolul de disponibilizare a
fortei de munca in functie de tendintele
pietei
Posibilitatea producerii de
111

accidente chimice
Legislatia
Po;itica fiscala
Concurenta externa
Recomandari:
Inlesnirea accesului la credite
Oferirea de servicii de informare si consultanta
Initierea unor programe de sprijinire a exporturilor
Dezvoltarea si facilitarea parteneriatelor
Cresterea coptetitivitatii produselor industriale pe piata externa
Realizarea de investitii in capital fizic si tehnologii moderne sau inovative,
nepoluante
Certificarea produselor
Realizarea de campanii de informare privind Piata Unica, cerintele si
directivele UE

SERVICIILE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Sector comercial bine dezvoltat,
Numarul pietelor agroalimentare
performant si adaptabil
este foarte mic (5)la fel ca si cel al
Potential balnear atractiv tot
supermarketurilor (3)
timpul anului
Dotari si servicii turistice de
Existenta unor dotari pentru
calitate slaba
agroturism in zona montana a judetului
Capacitatea de cazare a turistilor
Vast potential turistic
este in scadere
Bacaul este capitala bancara a
Indici de utilizare a capacitatii in
regiunii de N-E intrucat aici
functiune sub 50%
functioneaza 21 de banci dar si
Accesibilitate scazuta spre zone
reprezentante, agentii, sucursale
montane turistice i pentru zone de
Teritoriul judetului Bacau
exploatari forestiere.
constituie un autentic tezaur turistic
Turism rural slab dezvoltat n
dispunnd de statiuni balneoclimaterice comparaie cu potenialul pe care l ofer
Exista retea de ATM-uri, iar
judetul
unele magazine (mai ales cele din
Exploatare insuficienta a
municipil Bacau) sunt dotate cu
potentialului turistic
terminale POS putandu-se astfel plati
Lipsa cabanelor turistice si a
cumparaturile si cu cardul
satelor de vacanta,a hotelurilor pentru
Initiative sporadice in ceea ce
tineret ,a hostelurilor,a popasurilor
priveste agroturismul sau turismul
turistice si a spatiilor de cazare pe lacuri
112

 Numarul foarte mic al hanurilor

turistice, campingurilor si al unitatilor
tip casuta, vilelor turistice si al
bungalourilor, tabere de elevi si
prescolari,pensiuni turistice,
pensiuni agroturistice.
Judetul Bacau nu are un site unde
sa fie promovat potentialul sau turistic
variat
Cel mai important site pentru
promovarea turismului romanesc nu are
informatii referitoare la judetul bacau
Oportunitati:
Amenintari:
Dezvoltarea unui turism
Gradul scazut al infrastructurii
polivalent bazat pe potentialul variat de rutiere in zonele cu potential turistic
care dispune judetul (turism cultural,
ridicat
ecleziastic, stiintific, balneo-terapeutic,
Urbanizarea necontrolata
de agrement, agroturism)
(extinderea irationala a intravilanului)
Incurajarea unor noi forme de
poate constitui un proces de
turism si valorificarea mostenirii
compromitere si poluare a potentialului
istorice, culturale
turistic existent
spirituale si de traditie
Competitia cu judetele invecinate
Existenta unor zone rurale cu
pentru atragerea investitorilor dar si a
specific local de valoare, capabile de a
turistilor
genera oportunitati pentru un turism etno Lipsa competitiei cu judetele
folcloric (in zona de vest si sud-vest)
invecinate pentru atragerea investitorilor
si a turistilor
Economia suberana
Recomandari:
Dezvoltarea comertului
Incurajarea activitatilor turistice
Construirea de piete agroalimentare acolo unde este nevoie (cu precadere in
mediul urban)
Implicarea activa si urgenta a autoritatilor locale si judetene in promovarea
turismului judetean
Editarea de brosuri informative referitoare la turism
Promovarea turismului prin diverse mijloace media si exploatarea
facilitatilor oferite de internet
Oferirea posibilitatii de a efectua transferuri de bani prin institutii bancare
sau oficii postale inclusiv in zonele rurale
balnear
Existenta a numeroase oficii
postale care ofera o gama larga de
servicii

113

 Reabilitarea spatiilor de cazare si tratament

Dezvoltarea unui sistem de marcare a atractiilor turistice din judet (panouri,
harti
turistice pe drumurile nationale si judetene, gari, autogari, aerogari)
dezvoltarea turismului de afaceri prin amenajarea unor centre de conferinte
si afaceri in cadrul structurilor hoteliere
Constructia si modernizarea facilitatilor pentru turismul balnear
Organizarea de targuri, actiuni si campanii de promovare a turismului local si
judetean si sprijinirea participarii la acest tip de manifestari interne si internationale
Sprijinirea intrarii in circuitul international a statiunilor turistice

TELECOMUNICATIILE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Numarul abonamentelor la
Doar mediul urban si 16 comune
telefonia fixa este in crestere
sunt deservite de centrale automate
Existenta unei retele extinse de
digitale sau analoage.
telefonie mobila: Connex, Orange,
Cosmote, Zapp
Judetul Bacau dispune de o retea
telefonica mixta (analogica si digitala),
precum si de retea extinsa de telefonie
mobila
Numarul mare de provideri
Internet asigura o cale de comunicare
rapida si eficienta la nivel national si
international
Numarul abonamentelor la
telefonia fixa este in crestere
Instalarea unei centrale moderne
de tranzit la Bacu ce efectueaz
tranzitul
pentru toat Moldova
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta proiectelor de investitii
al caror obiective sunt menite s
susin dezvoltarea economic prin
modernizarea i extinderea instalaiilor
de telefonie.
114

 Instalarea de centrale digitale

pentru telefonie fix n oraele
importante: Bacu, Oneti, Moineti,
Slnic Moldova, Buhui, precum i n
comunele Mgura, Traian i Helegiu,
cu acoperire zonal
Creterea ansei de dezvoltare n
zonele defavorizate economic i social
prin
creterea nivelului de acces la telefonie
Fiind inlocuite in centrle rurale
vechile centrale, cu centrale noi se
asigura mijloacele moderne, rapide si
eficiente de comunicare cu orice
localitate din tara si de peste hotare
Realizarea suportului de fibr
optic pe traseele Bacu Moineti
Tg Ocna Oneti i Bacu Buhui
Patrunderea pe piata a unui nou
operator de telefonie fixa astfel ca nu
ma exista monopol pe aceasta piata
Recomandari:
Asigurarea accesului la telefonie fixa i mobila a intregului judet
Extinderea acoperirii retelelor de telefonie mobila n zona muntoasa a
judetului
Racordarea la reteaua de telefonie fixa a 119 sate care nu beneficiaza de
acces in momentul de faa
ALIMENTAREA CU APA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Alimentrile cu apa in sistem
Reteaua de apa potabila este
centralizat sunt realizate si
insuficient dezvoltata in raport cu
funcioneaz in toate localitile urbane suprafata si populatia judetului (mai
ale judeului Bacu i in 47 de localiti putin de 50% din populatia judetului
rurale
este conectata la reteaua centalizata de
Calitatea buna a apei potabile
alimentare cu apa potabila)
distribuita prin sisteme centralizate
Alimentarea populatiei rurale cu
In mediul urban 83% dintre
apa potabila se face din fantani
locuitori au apa in locuinta
Stare de uzura avansata a retelelor
de alimentare cu apa potabila
115

 Lipsa resurselor suficiente de apa

potabila la nivelul judetului
Mai putin de 50% din populatia
judetului este conectata la reteaua
centalizata de alimentare cu apa potabila
Nu mai funcioneaz sistemele
locale de alimentare cu apa pentru
unitatile agroindustriale, apreciind c
doar 800 apartamente mai sunt
alimentate
Slaba dotare a mediului rural cu
utiliti datorit faptului c mai puin de
25% din populaie are acces la
alimentare cu ap i canalizare
In mediul rural doar 5,8% dintre
locuitori au apa in locuinta
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta a numerosase programe
Valoarea nitritilor, nitratilor si a
de finantare (SAPARD) privind
bacteriilor regasite in apa fantanilor
extinderea retelei de alimentare cu apa
depaseste de multe ori limita admisa
in localitatile rurale
existand pericoul de a produce grave
Existenta unui proiect de
afectiuni populatiei
finantare americana pentru alimentarea
cu apa in Comanesti si Buhusi
Recomandari:
Extinderea sistemului de alimentare cu apa in mediul rural prin accesarea
fondurilor SAPARD si derularea de proiecte
Reducerea pierderilor in retelelor sistemelor centralizate de apa potabila
Incurajarea montarii de contoare
CANALIZAREA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Sistemele de canalizare cu statii
Reteaua de canalizare este
de epurare funcioneaz in toate
insuficient
localitile urbane ale judeului Bacu
dezvoltata in raport cu suprafata si
i n 7 localitti din mediul rural
populatia judetului
In mediul rural 4,1% dintre
Stare de uzura avansata a
locuitori au canalizare proprie
canalizarii
reprezentand un inceput in acest sens
In mediul rural si in orasul
Darmanesti nu exista statii de epurare
ape menajere
116

 Mentinerea constanta la 28.4 .km a

retelei de canalizare intre 2004 si 2005
Dezvoltarea superficiala cu o
imbunatatire de numai 3.3 km in 2005
fata de anul anterior a drumurilor
comunale si judetene
Numarul total de localitati cu
instalatii de canalizare este foarte mic
(48) dintre care municipii si orase 8 iar
lungimea conductelor de canalizare lasa
mult de dorit: 493 km
Doar 50% dintre cei care
beneficiaza de apa potabila beneficiaza
si de canalizare
Numeroasele dispariti
importante ntre mediul rural i mediul
urban sunt motivate prin faptul ca
mediul rural este slab dotat cu utiliti
datorit faptului c mai puin de 25% din
populaie are acces la alimentare cu ap
i canalizare
Judetul Bacau nu este inclus in
Programul de Dezvoltare Rurala
Oportunitati:
Creterea suportului financiar
acordat de catre Uniunea European
pentru a
finanta diverse obiective de
infrastructura
prin instrumentele financiare specifice
(ISPA si PHARE)
Extinderea si modernizarea
sistemelor de canalizare din mediul
urban, precum i realizarea in toate
localitile rurale cu peste 2000
locuitori echivaleni a sistemelor de
canalizare si a stailor de epurare ape
uzate
Existenta programului judeean

Amenintari:
Daca proiectul U.E nu se va
dovedi unul de succes, ulterior nu vor
putea fi cuprinse si alte localitati in
proiecte asemanatoare privind realizarea
unor sisteme de canalizare si statii de
epurare pentru alimentarea cu apa din
subteran si de la suprafata in cadrul
programelor de finantare rambursabila

117

de realizare a sistemelor centralizate de

canalizare, intocmit n conformitate cu
directivele UE si a Documentului de
pozie pentru aderarea la UE
Imprumutul U.E garantat de
Guvernul Romaniei si rambursabil in
12 ani cu incepere de la data terminarii
lucrarilor, cu o dobanda de aproximativ
3%

Recomandari:
Extinderea sistemului de canalizare in mediul rural
Modernizarea sistemului de canalizare in mediul urban
Inlocuirea conductelor aflate intr-o stare avansata de uzura
Racordarea la sistemul de canalizare, cu prioritate, a celor care beneficiaza
deja de apa potabila
Dezvoltarea de parteneriate public-privat
Rezolvarea disparitatilor existente in prezent la nivelul judetului in ceea ce
priveste accesul la reteaua de canalizare
ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Realizarea infrastructurii pentru
In Moinesti si Comanesti, mai
asigurarea energiei termice necesar
mult de jumatate din populatie a
inclzirii si preparrii apei calde
renuntat la sistemul centralizat de
menajere, in sistem centralizat, in toate termoficare
localitile urbane si rurale la blocurile
In mediul rural peste 99% din
de locuine
locuinte sunt ncalzite cu lemne
Centralele termice au un grad de
uzura mare si randament scazut
Doar in 5 localiti urbane au
ramas in functiune sistemele centralizate
pentru asigurarea energiei termice i
anume : municipiile Bacu, Oneti
,Moineti si oraele Comneti si Buhui
Ponderea foarte mare a sistemelor
de incalzire bazate pe lemn: 57 .43 %
Incepand cu 2007 vor mai
funciona, in judeul Bacu, doar doua
sisteme centralizate :in Bacu si Oneti
118

 Pentru asigurarea nclzirii

locuinelor din mediul rural, sistemul
folosit intr-o majoritate covritoare, o
reprezint sobele pe consum de lemne
sau gaze naturale, pe lng cteva
centrale termice mici de gospodrie, pe
consum de gaze naturale, butan, lemne
sau CLU
Tendina actual de
descentralizare va conduce la scderea
numrului de consumatori, nct o parte
din centralele termice i a punctelor
termice existente vor fi n imposibilitate
de furnizare att datorit costurilor, ct
i a problemelor tehnice
Se preconizeaza c in sezonul
rece 2006-2007, sistemul centralizat de
asigurare cu energie termic din oraul
Buhui nu va mai funciona, iar
sistemele din localitile Comneti si
Moineti vor funciona cu mare greutate
In orasul Slanic Moldova nu mai
exista sistem de termoficare
Oportunitati:

Amenintari:
Debransarile

Recomandari:
Incurajarea montarii de repartitoare
Modernizarea retelei de alimentare cu energie termica pentru a reduce
pierderile
Construirea, reabilitarea si modernizarea retelelor de distributie a energiei
termice
si a centralelor termice
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Puncte forte:
Puncte slabe:
In municipiul Bacau se gaseste
Judetul Bacau nu a reusit sa-si
Centrul Regional pentru distribuirea
pastreze anual competitivitatea in acest
energiei electrice
domeniu desi are un rol important pe
119

 Inca din 1976 Bacaul a devenit

unul din principalele noduri energetice
ale Romaniei si cel mai important al
Moldovei
Dupa 1976 sistemul energetic
capata o dezvoltare deosebita facnd ca
pna n 1989 circa 90% din localitati sa
fie electrificate
n judetul Bacau se furnizeaza
energie electrica unui numar de 255014
consumatori, energia electrica vnduta
cifrndu-se la 1.927.076 MWH sitund
judetul Bacau pe locul nti din cele 6
judete ale Regiunii de NE

tara
8% din locuinte nu au instalatie
electrica

Oportunitati:

Amenintari:
Furtul de curent electric, mai ales
in mediul rural
Invechirea unitatilor de producere
a energiei electrice n zona Bacau,
Onesti, Comanesti
Accidente

Recomandari:
Extinderea retelei de alimentare cu energie electrica
Impiedicarea furtului de energie electrica
Modernizarea unitatilor de producere a energiei electrice
Modernizarea retelei de iluminat public
ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Existenta retelelor de alimentare
Reteaua de alimentare cu gaze
cu gaze naturale in toate municipiile si
naturale este insuficient dezvoltata in
orasele judetului
raport cu suprafata si populatia judetului
Volumul gazelor naturale
Numar mare de localitati fara
distribuite ( mii m ) pentru uz casnic s- retele de alimentare cu gaze naturale
au dublat aproape in ultimii 10 ani
Doar 49% din totalul gospodariilor
existente pe teritoriul judetului sunt
racordate la reteaua de alimentare cu
gaze naturale
Volumul gazelor naturale
120

distribuite in judetl s- a injumatatit in

ultimul deceniu de la 95364 la 49405
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta unui proiect privind
Stagnarea in urmatorii 10 ani a
extinderea retelei de alimentare cu gaze numarului oraselor care vor beneficia
naturale pentru acoperirea intregii zone de gaze naturale va fi constanta asa cum
locuibile
s a intamplat in ultimii 10ani
Accesarea fondurilor SAPARD
Imposibilitatea cresterii numarului
pentru dezvoltarea si imbunatatirea
gospodariilor racordate la sistemele de
infrastructurii rurale
distributie gaze naturale fara ajutorul
specialistilor straini
Recomandari:
Gestionarea mai buna a fondurilor in vederea extinderii retelei de alimentare
cu gaze naturale
Construirea si/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si modernizarea
retelelor de gaze naturale
SALUBRIZAREA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Organizarea colectarii deseurilor
Lipsa varietatii activitatilor
menajere in mediul rural de la
desfasurate de agentiile de salubritate
populatia din zonele centrale ( Sacut,
dintre care : colectare, transport la
Racaciuni, Podu Turcului si Garleni).
rampa a deseurilor municipale,
Existenta a numerosi agenti de
depozitare deseuri
salubrizare in judetul Bacau
Dotarea agentilor de salubritate
Varietatea naturii proprietatii
pentru colectarea deseurilor cu utilajele
agentilor de salubrizare: privata
corespunzatoare nu este un punct forte
,autohtona, integral privata si integral
acestea nemaifiind imbunatatite din
de stat, publica de interes national sau
1995
publica de interes local
In majoritatea asezarilor urbane
In municipiul Onesti si orasul
gunoiul nu se ridica zilnic, inclusiv in
Comanesti gunoiul se ridica zilnic
sezonul cald
Nu toata populatia din mediul
urban este deservita de catre agentii de
salubritate
Cu mici exceptii, in mediul rural
colectarea deseurilor menajere nu este
organizata
121

 Orasele Buhusi si Comanesti au

greve lipsuri referitoare la acest serviciu
(numai 52 si resprectiv 53 % din totalul
populatiei beneficiind de acest serviciu)
Amenintari:

Oportunitati:
Existenta actiunilor
sezoniere pentru desfiintarea
depozitelor necontrolate in special
primavara si toamna iar daca se impune
si in alte perioade
Recomandari:
Achititionarea de mijloace de transport adecvate transportului de deseuri
menajere
Extinderea serviciilor de salubritate si in mediul rural
Ridicarea deseurilor menajere in aglomerarile urbane trebuie realizata zilnic
TRANSPORTUL URBAN
Puncte forte:
Puncte slabe:
In judetul Bacau, principalul
Lipsa concurentei intre mijloacele
mijloc de transport il reprezinta
de transport in comun si cele private
autobuzul
Inexistenta tramvaielor, a
Existenta unui numar mare de
troleibuzelor sau a metroului face
autobuze noi inregistrate marca
imposibila atragerea turistilor straini si a
Mercedes cu consum mic de carburanti investitiilor
Numarul mic de autobuze si
microbuze particulare
Unele orase precum Tg Ocna nu
au intocmite tresee de transport al
cetenilor iar singurul mijloc de
transport urban fiind un microbuz
Oportunitati:
Amenintari:
Actele de vandalism
Autobuzele Mercedes cu
Traficul cu motorina
consum mic de carburanti determina
Accidente
reducerea gradului de poluare a
judetului.
Incheierea unor proiecte de
investitii in domeniul transportului
urban cu asociatii din U.E
Recomandari:
Dezvoltarea sistemului de transport public prin crearea transportului multi122

modal
Reabilitarea transportului urban
Modernizarea statiilor mijloacelor de transport in comun
Innoirea parcului auto de transport in comun prin achizitionarea de autobuze
de destinate transportului public
RETEAUA STRADALA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Densitate relativ buna a
50% din strazile orasenesti sunt
drumurilor orasenesti si comunale
modernizate
S-au facut o serie de investitii in
91% din drumurile comunale sunt
pietruiri de drumuri comunale
nemodernizate
Aproximativ 30% din drumurile
comunale nemodernizate sunt
reprezentate de drumuri de pamant
Nu toate comunele au acces la un drum
judetean sau national. Nu toate satele au
acces la un drum comunal
Judetul Bacau nu este inclus in
Proiectul de Dezvoltare Rurala initiat de
Guvernul Romaniei impreuna cu Banca
Mondiala
Oportunitati:
Amenintari:
Sunt in derulare numeroase
Neorganizarea corecta a licitatiilor
proiecte pentru modernizarea acesteria
privind atribuirea contractelor de
: retele de drumuri comunale si rurale
refacere/modernizare a retelei stradale
Intocmirea unor proiecte si a unor
Traficul greu
programe de imbunatatire continua a
Calitatea slaba a materialelor
retelei stradale incepand cu 1 ianuarie
2007
Recomandari:
Modernizarea retelei stradale urbane si a spatiilor pietonale
Modernizarea retelei stradale rurale
Introducerea iluminatului public in vederea reducerii numarului de accidente
Reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale inclusiv marcarea si
dotarea lor
cu panouri de orientare, directionare

123

 Modernizarea la standarde europene a drumurilor ce conduc la obiective

turistice
FONDUL DE LOCUINTE
Puncte forte:
Puncte slabe:
In municipiul Bacau se
Fondul de locuinte actual nu
construiesc locuine pentru tineri in
acopera necesitatile
strada Bucegi, strada Depoului si
In ultimii 10 ani numarul total de
locuine sociale pe strada Tipografilor
locuinte a crescut doar cu 20 000
Sunt proiectate noi cartiere pentru inregistrandu -se o scadere a numarului
tineri in municipiul Bacau si Onesti
de locuinte terminate in ultimul
Sunt consolidate apartamentele
trimestru al 2004 fata de 2005 cu
afectate de cutremure
aproximativ 300 %.
In Bacau au fost date in folosinta
In mediul urban exista circa 23907
547 de locuinte (locul 2 in regiune)
cereri de locuinte din care cu posibilitati
de rezolvare 1058 adica 4,4%
Posibilitati financiare reduse ale
proprietarilor pentru intretinerea
subsolurilor blocurilor sau pentru
consolidarea acestora impotriva
seismelor
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta proiectelor de investitii
Cererea nesatisfacuta de locuinte
privind constructia de noi cartiere
atat din partea cetatenilor romani cat si a
Program pentru constructie de
celor straini incepand cu 2007
locuinte sociale (ANL)
Cutremure
Inundatii
Alunecari de teren
Explozii
Recomandari:
Reabilitare urbana a cartierelor
Consilidarea locuintelor afectate de cutremure
Initierea de proiecte in parteneriat public-privat pentru construirea de noi
cartiere
TERENURILE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Mai mult de jumatate din
Suprafata mare reprezentata de
suprafata judetului este reprezentata de terenuri degradate si neproductive
terenuri neagricole

124

Oportunitati:

Amenintari:
Numeroasele inundatii si lipsa
investitiilor in terenuri si mai ales in
proiecte de aparare a acestora impotriva
dezastrelor naturale vor cauza noi
situatii de criza

Recomandari:
reconstructia ecologica a terenurilor degradate
Amenajarea cursurilor apa in vederea prevenirii inundatiilor

2.3 CAPITALUL SOCIAL

STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIEI

Puncte forte:
Puncte slabe:
Numarul locuitorilor judetului
Existenta a 6 in estul judetului
este in crestere
care are la recensamantul din anul 2002
Majoritatea populatiei urbana a
au inregistrat 0 locuitori
judetului locuieste in municipii
56 de sate au o populatie sub 100
beneficiind astfel de oportunitati si
de locuitori
accesibilitate sporita la serviciile
Marimea medie a populatiei
municipale
satelor componente pe judet este foarte
In mediul rural ponderea
mica (755 de locuitori) ceea ce conduce
populatiei feminine si a celei masculine la cresterea costurilor de administrare si
este egala
a proiectelor de dezvoltare
Aproximativ 60% din populatia
17% din populatia judetului are
judetului reprezinta populatie cu varsta
varsta peste 60 de ani
cuprinsa intre 15 si 59 de ani
Populatia masculina in mediul
Aproximativ 99% din populatia
urban este in scadere
judetului este de etnie romana
83% din populatia judetului este
125

de religie ortodoxa ceea ce explica

nivelul ridicat al coeziunii sociale
Oportunitati:

Amenintari:
Presiune asupra spatiului rural
prin extinderea nejustificata a
localitatilor
Existenta fenomenului de reruralizare, prin migratia populatiei din
mediul urban spre cel rural din cauza
nivelului de trai scazut
Migrarea populatiei spre centre
urbane din tara sau din UE

Recomandari:
Crearea de noi locuri de munca in vederea stoparii migratiei fortei de munca
Imbunatatirea conditiilor de trai
OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Forta de munca bine pregatita si
Pondere mare a populatiei ocupate
relativ ieftina
in agricultura (67% din populatia rurala
Forta de munca ocupata in
si 40% din cea urbana fiind procente
agricultura este cea mai mica fata de
prea mari fata de solicitarile UE)
celelalte judete ale Regiunii NE
Populatia activa ocupata in mediul
Pondere mare a fortei de munca
rural este mai mare decat cea in mediul
ocupate in industrie si constructii
urban
Grad scazut al populatiei ocupate
in servicii
Municipiul Bacu are o rat de
40,6% a populatiei ocupate, sub media
judeului.
Exista localitati cu cu resurse de
munc greu accesibile(aceast categorie
este format din comunele estice, ale
cror legaturi auto, CFR cu restul
judeului sunt limitate)
Oportunitati:
Potential de forta de munca bine
calificata care sa permita demararea
unor proiecte economice
Existenta programelor de

Amenintari:
Posibilitatea de incadrare in
munca in tarile UE
Cresterea ponderii celor
vrstnici (907 la 1000 copii), situatie
126

reconversie profesionala, de formare

profesionala

care va crea probleme n viitorul

apropiat n
judet n ceea ce priveste asigurarea cu
resurse de munca

Recomandari:
Stabilizarea populatiei prin cresterea ofertei de locuri de munca in
principalele centre urbane i rurale din judet
Imbunatatirea sistemului de formare profesionala a angajatilor in vederea
crearii
unei forte de munca adaptate la cerintele in continua schimbare ale pietii muncii
Formarea populatiei ocupate din mediul rural in vederea reconversiei
profesionale a acesteia
Incurajarea formarii continuie
SOMAJUL
Puncte forte:
Puncte slabe:
Judetul Bacau se confrunta cu
Rata somajului superioara celei pe
somaj cronic
tara
Rate somajului in judetul Bacau
Peste 50 % dinte someri sunt
este cea mai mica din Regiunea de NE
neindemnizati
Rata somajului la femei este
Localitatile urbane au rata
inferioara celei globale
somajului peste media judetului
40%din numarul somerilor
In mediul rural reducerea
beneficiaza de forme de spriijin
numarului de someri este un fenomen
sub diferite forme(ajutoare de somaj,
sezonier datorat angajarilor temporare
ajutoare de integrare profesionala,
in agricultura
alocatie de sprijin si
plati compensatorii)
Localitatea cu cei mai puini
omeri declarai este comuna Corbasca
(2 someri)

Oportunitati:
Amenintari:
Existenta unui parteneriat intre
Grad ridicat al populatiei ocupate
Consiliul local Bacau si Fundatia pentru in agricultura
Educatie, Dezvoltare si Sprijin
Grad scazut al populatiei ocupate
Comunitar "Constantin Brancoveanu"
in servicii
in sprijinul somerilor de lunga durata
127

 Existenta programelor de
reconversie profesionala
Oferta diversificata de programe
de formare profesional pregtit de
Agenia Judeean de Ocupare a Forei
de Munc
Centrul de formare profesionala al
Fortelor de Munca Bacau are in baza de
date 15 cursuri, adresate in mod gratuit
somerilordar si contra sumei de circa
200 RON, oricarui salariat interesat
Recomandari:
Organizarea de programe de training pentru reciclarea sau reconversia fortei
de munca
Informarea persoanelor somere despre existenta programelor si a cursurilor
de formare profesionala
Incurajarea formarii continue
Acordarea de facilitati celor care angajeaza someri
Incurajarea somerilor in vederea demararii unei activitati independente
SITUATIA PENSIONARILOR
Puncte forte:
Puncte slabe:
Pensia medie lunara in judetul
Nivel mic al pensiei medii, sub
Bacau este superioara celei din restul
nivelul salariului minim brut pe
judetelor din Regiune
economie
Judetul Bacau are un numar
mediu de pensionari superior celorlalte
judete de regiunrea de NE
Aproximativ 20% din populatia
judetului este reprezentata de pensionari
Oportunitati:
Amenintari:
Recalcularea pensiilor
Inflatia
Posibilitatea de a beneficia de
Criza medicamentelor
transport gratiuit ( CFR, sau auto)
Pensionarii cu pensii mici
beneficiaza de medicamente gratuite
Recomandari:
Acordarea unor facilitati (de exemplu consultatii gratuite)
ASISTENTA SOCIALA

128

Puncte forte:
Puncte slabe:
Existenta pe teritoriul judetului
Locuitorii din zona de est a
Bacau a 2 cantine care au o capacitate
judetului nu au acces la aceste cantine
superioara numarului de beneficiari
Oportunitati:
Amenintari:
Primirea de donatii sau de
sponsorizari
Recomandari:
Eliminarea disparitatilor in ceea ce priveste accesul la cantinele sociale prin
infiintarea in estul judetului a cel putin unei cantine
Infiintarea de centre de asistenta sociala
PROTECTIA COPILULUI
Puncte forte:
Puncte slabe:
Existenta a numeroase servicii
Serviciile pentru protectia
pentru protectia copilului
copilului sunt concentrate in zona de N Constituirea Asistentilor
V a judetului, astfel de servicii
Maternali Profesionisti
neexistand in zona de est care este cea
mai saraca
Oportunitati:
Amenintari:
Existenta a numeroase proiecte de
Insuficienta fondurilor alocate de
finantare si sponsorizare a activitatii de la bugetele locale
protectia copilului
Implicarea din ce in ce mai activa
a ONG-urilor din tara dar si din
strainatate
Recomandari:
Realizarea unui centru suport pentru copiii strazii si copii abuzati
Organizarea de campanii de informare publica privind combaterea
abandonului
Modernizarea centrelor de plasament
Angajarea de personal calificat
Infiiintarea unor centre de consiliere si indrumare
Acordarea de facilitati firmelor care angajeaza tineri proveniti din centrele de
plasament
PROTECTIA PERSOANELOR CU HANDICAP
Puncte forte:
Puncte slabe:
Existenta asociatiilor pentru
Inexistenta mijloacelor de
sprijin a persoanelor cu handicap
transport in comun care sa permita

129

 In municipiul Bacau s-au

construit rampe pentru a facilita
circulatia persoanelor cu handicap
locomotor

deplasarea persoanelor cu handicap

locomotor
Existenta unui numar mic de
posturi telefonice publice speciale
amenajate pentru persoanele cu
dizabilitati
Amenintari:
Manifestarea discriminarii

Oportunitati:
Obtinerea de fonduri prin
programul PHARE 2001
Existenta unui proiect pentru
modernizarea semafoarelor in
municipiul Bacau
Proiect pentru realizarea
sistemului de avertizare acustica la
trecerea de pietoni pentru persoanele cu
handicap vizual
Recomandari:
Oferirea de asistenta sociala la domiciliu
Crearea de servicii specializate pentru ingrijirea la domiciliu
Constructia in celelalte municipii si orase ale judetului de rampe in vederea
facilitarii liberei circulatii a persoanelor cu handicap motor
Amenajarea de posturi telefonice publice speciale pentru persoanele cu
dizabilitati
RETEAUA SANITARA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Numarul spitalelor a crescut
Existenta unor mari decalaje intre
Numarul medicilor este in
estul si vestul judetului in ceea ce
crestere
priveste accesul la reteaua sanitara
83 de farmacii se afla in
Cele 9 spitale existente se afla in
municipiul Bacau
mediul urban
Existenta a 9 depozite de
Numarul policlinicilor si a
medicamente
dispensarelor a scazut in ultimii ani iar
Sistemul de urgen este organizat dintre cele 6 dispensare existente doar 2
n uniti pentru urgen la Bacu,
sunt in mediul rural
Oneti i
Nu exista nici un dispensar
Moineti i centre pentru urgen n
teritorial
celelalte localiti urbane
Judetul Bacau se plaseaza cu mult
Existenta unui spital in sector
sub media farmaciilor pe tara
privat
In mediul rural exista mai putin de
130

 Existenta lanturilor de farmacii

Oportunitati:
Existenta donatiilor si a
sponsorizarilor
Infiintarea cabinetelor medicale
private
Infiintarea cabinetelor
stomatologice private

un sfert din numarul farmaciilor din

judet
Indicele de asigurare cu paturi n
spitalele din sectorul public este de 4,4
paturi la 1000 de locuitori la nivel de
jude (sub media pe ar), iar n mediul
urban de 9,3/1000 locuitori.
Din punctul de vedere al echiprii
i ofertei de servicii medicale, exist
dispariti severe ntre zona estic i
restul teritoriului, datorat lipsei dotrilor
de servicii de sntate n aceast zon
i accesului dificil al locuitorilor la
localitile unde aceste servicii exist.
Asistenta medicala primara este
asigurata de un numar insuficient de
medici, 306 fata de 408, ct ar fi necesar
Acces inechitabil al populatiei
(atat din urban cat si din rural) la
serviciile de asistenta medicala primara
Nu sunt luate masuri in vederea
incurajarii medicilor de a se orienta spre
zonele rurale

Amenintari:
Legislatia instabila
Desfiintarea farmaciilor mobile
Fonduri bugetare insuficiente
Riscul ca personalul calificat
(medici, asistenti) sa se incadreze in
munca in tarile UE

131

Recomandari:
Imbunatatirea calittii serviciilor de sanatate
Ameliorarea disparitilor in ceea ce priveste accesul populatiei la serviciile
medicale existenta in prezent
Sustinerea si dezvoltarea sistemului de sanatate in mediul rural
Imbunatatirea sistemului de asistenta medicala primara
Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de sanatate
Eliminarea disparitatilor in ceea ce priveste dotarea cu aparatura si tehnica
sanitara
Infiintarea de farmacii in mediul rural
Obtinerea de donatii sau sponsorizari in vederea modernizarii dispensarelor
si a
cabinetelor medicale
Incurajarea infiintarii de centre medicale in zona rurala
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI
Puncte forte:
Puncte slabe:
Judetul Bacau se afla pe locul trei
Judetul Bacau se afla pe locul doi
in cadrul Regiunii in ceea ce priveste
in cadrul Regiunii in ceea ce priveste
numarul nascutilor vii
numarul deceselor
In anul 2004 sporul natural in
In mediul rural sporul natural este
mediul urban a fost pozitiv
negativ, inregistrand valori negative si
Sporul natural negativ este sub
pe total judet
media pe tara
Judetul Bacau se afla pe primul
Numar mare al casatoriilor, cele
loc pe tara in ceea ce priveste numarul
mai multe fiind in mediul urban
divorturilor(la fiecare 10 casatorii
La nivelul judetului Bacau
urmeaza un divort)
natalitatea este superioara mediei pe
La nivelul judetului natalitatea
tara
este in scadere
Mortalitatea infantila inregistraza
Mortalitatea infantila este
o scadere pe total judet
superioara mediei pe tara
Mortalitatea generala este
Mortalitatea infantila este mai
inferioara mediei pe tara
mare n mediul rural
Durata medie a vietii este relativ
Mortalitatea generala este in
mare
crestere
Speranta matematica de viata la
Mortelitatea generala este dubla in
nastere este superioara mediei nationale mediul rural comparativ cu cel urban
Rata generala de fertilitate este
Evolutia ascendenta a unor boli
mere
cronice
Sunt inregistrate 343 de cazuri de
132

infectie cu virusul HIV

1 din 7 locuitori ai judetului are
peste 65 de ani
Oportunitati:
Amenintari:
Prin derularea Programului Bancii
Pericolul reprezentat de virusul
Mondiale, spitalele au fost dotate cu
gripei aviare
aparatura medicala moderna (tomograf,
Tendina de cretere a populaiei
mamograf, aparatura pentru radiologie, vrstnice a carei vulnerabilitate
aparatura pentru laborator, aparatura
determin nevoi crescnde de servicii
pentru cardiologie)
medicale i sociale
Malpraxis
Recomandari:
Infiintarea de centre de consiliere maritala
Initierea de programe de educatie
Derularea unor proiecte care sa vizeze lupta impotriva hepatitei, virussului
HIV sau a altor boli
Imbunatatirea conditiilor de viata
SISTEMUL DE INVATAMANT
Puncte forte:
Puncte slabe:
Prezenta a 2 centre universitate
Mari decalaje intre estul judetului
importante in municipiul Bacau
si restul teritoriului in ceea ce priveste
Populatia scolara este in crestere dotarile de invatamant
Numarul de elevi reprezint
Zona de est are cel mai mic procent
16,53% din total fiind peste media de
de persoane cu studii liceale absolvite
15% la nivel national
Se semnaleaz n mediul rural o
Abandonul scolar este in scadere tendin de mbtrnire a cadrelor
16 scoli functioneaza in zonele
didactice, precum i o lips a profesorilor
rurale izolate
de limba romn i limbi strine.
Implicare in programe ale UE
Dotarea laboratoarelor este precara
Socrates, Leonardo da Vinci
Procentul de promovare la
bacalaureat este de 69,99
Doar 13% din scolile care
functioneaza in mediul rural sunt dotate
cu mobilier nou
172 cadre didactice necalificate in
mediul rural
Orasul Slsnic Moldova al carui
133

potential turistic este cunoscut nu

dispune de liceu sau scoals profesionala
de profil turistic.

Oportunitati:
Amenintari:
Existenta donatiilor si
Fonduri insuficiente alocate
sponsorizarilor
educatiei
Programe de modernizare a
Existenta centrului universitar in
scolilor din zonele rurale, mai ales a
judetul Iasi
celor construite din chirpici prin
Nivel de trai scazut
programe PHARE
Derularea Programului
"Reabilitare a Infrastructurii Scolare"
finantat din fonduri europene
Derularea programului "Bani de
liceu" pentru elevii proveniti din familii
cu un venit sub 305.000 lei/ membru de
familie
Recomandari:
Investitii n infrastructura educationala
Imbunatatirea calitii serviciilor de educaie
Ameliorarea disparitatilor in ceea ce priveste accesul populatiei la serviciile
de educatie
Lansarea de programe care sa combata abandonul scolar
Sustinerea copiilor cu posibilitati materiale reduse si incurajarea acestora in
continuarea studiilor
Modernizarea cu precadere a scolilor din mediul rural
Sustinerea si dezvoltarea sistemului de educatie vocationala in mediul rural
Realizarea de campanii de prevenire a consumului de droguri
Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale
refacerea infrastructurii educationale a scolilor de meserii si vocationaltehnice
Orientarea si instruirea elevilor pentru calificari cerute pe piata muncii prin
Scoala
de Arte si Meserii
Imbunatatirea calitatii resurselor umane din invatamant prin activitati de
formare continua
CULTURA
134

Puncte forte:
Existenta a numeroase muzee cu
un bogat patrimoniu, case memoriale,
teatre, centre culturale
Organizarea de festivaluri anuale
care atrag un numar mare de turisti
Judetul Bacau este o zona
etnografica care dispune de adevarate
comori de arta populara
Intrarea in traditie a organizarii
unor manifestari culturale importante
Existenta unei retele functionale
de biblioteci publice si scolare
Posibilitatea de a apela la
imprumutul interbibliotecar

Puncte slabe:
Mari decalaje intre estul judetului
si restul teritoriului in ceea ce priveste
accesul la obiectivele culturale
Infrastructura culturala a judetului
este concentrata n municipiul Bacau,
celelalte orase si municipii nu dispun de
toate dotarile culturale.
In afara de municipiul Bacau,
celelalte municipii si orase nu dispun de
dotari culturale
Multe camine culturale si-au
schimbat functiunea
Sediile bibliotecilor publice sunt
ntr-o stare precara
Infrastructura slab dezvoltata in
ceea ce priveste activitatea
cinematografelor

Oportunitati:
Obtinerea de donatii si
sponsorizari

Amenintari:
Fondurile insuficiente pentru
sustinerea proiectelor culturale
Legea sponsorizarii
Acte de vandalism
Lipsa institutiilor de cultura face
imposibila cunoasterea de catre tineri si
transmiterea valorilor morale, artistice,
stiintifice, culturale a traditiilor si
obiceiurilor generatiilor viitoare.
Nivelul scazut de trai al populatiei

Recomandari:
Reabilitarea caselor de cultura, a caminelor culturale si a bibliotecilor
bibliotecilor
Promovarea imprumutului interbibliotecar
Achititia de noi carti

135

INSTITUTII RELIGIOASE
Puncte forte:
Puncte slabe:
Numeroase manastiri si biserici
Existenta a numeroase manastiri
monumente istorice
Oportunitati:
Amenintari:
Acte de vandalism
Recomandari:
Obtinerea de fonduri in vederea reabilitarii lacaselor de cult
Promovarea manastirilor
Promovarea turismului ecleziastic
SPORT
Puncte forte:
Puncte slabe:
Baza materiala solida
Numar in scadere in ceea ce
Existenta in municipiul Bacau a
priveste sportivii legitimati, antrenorii,
stadionului municipal
instructorii si arbitrii
Municipiul Bacau are echipa de
fotbal
In Onesti exista baza sportiva de
pregatire a lotului olimpic de
gimnastica feminina
Oportunitati:
Amenintari:
Numeroase proiecte de investitii
S-au construit 12 noi sli de sport
n judet
Recomandari:
Constructia de sali de sport
Modernizarea salilor de sport
Incurajarea practicarii sporturilor
SPATII VERZI SI ZONE DE AGREMENT
Puncte forte:
Puncte slabe:
In judetul Bacau exista numeroase
In municipiul Bacau suprafata
parcuri, zone de agrement si recreere
spatiului verde pe cap de locuitor este
In Tg. Ocna exista cel mai mare
de doar 8,64mp
sanatoriu subteran din Europa
Suprafete mici ocupate de zone
In orasul Darmanesti fiecarui
verzi care ar contribui la imbunatatirea
locuitor ii revin 81.5 mp din spatiul
calitatii aerului in zonele rezidentiale si
136

verde
care ar constitui bariere fonice pentru
In judet exista numeroase parcuri zgomot
si terenuri de joaca pentru copii
Ca zona de agrement, Slanic
Moldova este renumite pentru cele 20
de izvoare minerale cu efect curativ
Oportunitati:
Amenintari:
Se depun eforturi de ctre fiecare
Urbanizarea necontrolata
primrie n parte pentru prezervarea
spaiilor verzi existente i rezervarea
unor noi suprafee de teren pentru
dezvoltarea de zone verzi prin planurile
urbanistice generale
Recomandari:
Crearea, amenajarea de spatii verzi sau locuri de joaca pentru copii
Modernizarea spatiilor verzi si parcurilor pentru copii
Crearea de locuri de agrement in apropierea mediului urban
Conservarea zonelor verzi
Extinderea spatiului verde in zonele urbane
Interzicerea extinderii nerationale a constructiilor in defavoarea spatiilor
verzi
SOCIETETEA CIVILA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Existenta a numeroase ONG-uri
Slaba dezvoltare de parteneriate
ONG administratie
Oportunitati:
Amenintari:
Recomandari:
Incurajarea activitatii ONG-urilor in domenii ca de exemplu asistenta sociala
dedicata anumitor categorii sociale, defavorizate
Intensificarea colaborarii intre institutiile publice specializate si ONG-urile
care
activeaza in domeniu

MASS- MEDIA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Mass media este dezvoltata si
Inexistenta revistelor
137

activa
Marea majoritate a redactorilor nu
Numeroase ziare si posturi radio
au studii de specialitate si experienta in
Existenta a 5 posturi de radio
mass-media
Existenta unui post TV prin cablu
Lipsa de concurenta
Oportunitati:
Amenintari:
Recomandari:
Editarea de reviste
ORDINE PUBLICA
Puncte forte:
Puncte slabe:
Numarul infractiunilor este in
Existenta sentimentului de
scadere
insecuritate
S-au inregistrat mai multe
In mediul urban nivelul de
accidente grave soldate cu morti si
siguranta este mai scazut
raniti grav
Rata criminalitatii este mai mare
Numeroase sectii de politie
decat media pe tara
Oportunitati:
Amenintari:
Recomandari:
Prevenirea si combaterea delincventei urbane si rurale
Realizarea de campanii de informare in scoli pentru prevenirea violentei n
familie
Realizarea de campanii de prevenire a consumului de droguri

138

3. VIZIUNE SI SCOPURI

Populaia de referin: populaia rural adult a judetului Bacau

Volumul eantionului: 100 persoane
Tipul eantionului: eantion stratificat, probabilist, bi-stadial
Criterii de stratificare: aria cultural (18 arii) i gradul de dezvoltare al
localitilor rurale (3 categorii).
Eantionare: selecie probabilist a subiectilor
Reprezentativitate: eantionul este reprezentativ pentru populaia rural
adult neinstituionalizat a Romniei, cu o eroare tolerat de 2,5 %, pentru un
nivel de ncredere de 95%.
Perioada de culegere a datelor: 10.01.2006 12.01.2006

Va rugam sa cititi cu atentie fiecare ntrebare. Raspundeti bifand casuta din dreptul
descrierii care corespunde situatiei dvs. Nu este nevoie sa semnati chestionarul.

Va multumim pentru colaborare !

Nr. chestionar : .....28.........

Judetul : ..............Bacau...............................................................
Operator: ..........Ion Ion.................................................................
Data completarii : ................10.01.2006................................................
Operator introducere date : .......Ion Ion..........................................

139

MAI NTAI, CTEVA NTREBARI DESPRE DUMNEAVOASTRA :

1)

Sexul dvs este

masculin

2)

feminin

Varsta dvs este

18 24 ani 25 34 ani
65 ani si peste
3)

maghiara

catolica

rroma

alta

NR

alta

NR

In prezent sunteti
necasatorit(a)

divortat(a)

vaduv(a)

NR

Ultima forma de invatamant absolita este

scoala generala
studii superioare
7)

55 64 ani

Care este religia dvs?

casatorit(a)
6)

45 54 ani

Care este nationalitatea dvs?

ortodoxa
5)

35 44 ani

NR

romana
4)

NR

scoala profesionala

liceul

studii postuniversitare

scoala postliceala

NR

In prezent sunteti

muncitor

specialist (medic, profesor, avocat, inginer)

intreprinzator sau patron

pensionar

alta

cadru militar

elev/student

functionar
somer

NR
140

8)

Venitul dvs in prezent este

intre 330 500 RON

peste 1100 RON

intre 500 800 RON

intre 800 1100 RON

NR

N VIATA FIECARUIA INTERVIN O MULTIME DE CONDITII SI

MPREJURARI. ELE POT FI MAI BUNE SAU MAI PUTIN BUNE.
MAI JOS SUNT MENTIONATE O SERIE DE ASEMENEA ASPECTE. VA
RUGAM SA LE CARACTERIZATI, N CEEA CE VA PRIVESTE, BIFAND
CASUTA CORESPUNZATOARE. ALEGETI UN SINGUR RASPUNS LA
FIECARE NTREBARE:
9)
Care este situatia locuintei in care stati in privinta urmatoarelor
utilitati?
Electricitate
Racord la gaze
naturale
Alimentare cu apa
Canalizare

Avem

Nu avem

NR

10) Cum apreciati situatia zonei in care locuiti in ceea ce priveste

urmatoarele aspecte:

Foarte
proasta
Alimentarea
cu apa
Alimentarea
cu gaze
naturale
Canalizarea
Termoficarea
Starea

Proasta Satisfacatoare

Buna

Foarte
buna

Lipseste NR

141

drumurilor
Scolile
11)

fantana publica, cismea

instalatie curenta in curte

nu este potabila

instalatie curenta in casa

de la reteaua publica

NR

are gust/culoare neplacute

NR

Toaleta dvs se afla

in curte

14)

Cum apreciati ca este calitatea apei potabile?

buna

13)

Sursa principala de alimentare cu apa potabila este

fantana cu galeata

12)

in casa

nu avem

NR

de pamant

NR

Drumul din fata casei dvs. este

asfaltat

pietruit

15) In anotimpurile ploioase, drumurile din apropierea casei dvs pot fi

folosite de autovehicule?
da

nu

NS/NR

16) Daca la dvs in gospodarie se aduna mult gunoi din plastic, sticla sau
metal, ce faceti cu el?
il arunc pe camp

il duc pe drum in fata curtii

il duc intr-un anumit loc in curte

nu arunc obiecte de plastic, metal
17)
da

il ard

il duc la groapa de gunoi a satului

NS/NR

In gospodaria dvs exista cineva care se ocupa de munca agricola?

nu

NR

18) Gospodaria dvs are in folosinta o gradina de zarzavaturi, legume, vie,

pomi fructiferi?

142

 da

nu

NR

19) Exista cineva in gospodaria dvs care este asociat(a) sau are in
proprietate o afacere?
da

nu

NR

20) Din produsele (recolta sau animale) pe care le-ati obtinut in ultimele 12
luni, cam cat ati vandut?
deloc sub un sfert intre un sfert si o jumatate
trei sferturi aproape tot NS/NR

intre o jumatate si

21) (pentru cei care au vandut produsele) Cum ati vandut cea mai mare
parte din produse?
la oras, direct la piata
la oras, direct la persoane acasa la marginea
drumului
direct in targurile din sate
firme private de colectare
firmelor prelucratoare
22)

Cat de des mergeti la oras sa vindeti produsele?

zilnic de cateva ori pe saptamana

luna sau mai rar deloc NS/NR

de cateva ori pe luna

o data pe

23) In situatia in care ati beneficia de ajutor financiar, ati infiinta o

pensiune agroturistica?
da

nu

NS/N

24) In situatia in care ati beneficia de ajutor financiar, ati infiinta ferme
pentru cultvarea ciupercilor, cresterea melcilor sau a viermilor de matase?
da
25)

nu

NS/NR

Cand aveti o problema de sanatate, dvs apelati in primul rand la.

cabinetul medicului de familie

policlinica cu plata

cabinet medical particular

farmacie

rude, prieteni, vecini

spital

nimeni

NR
143

26)
da
27)

Sunteti inscris(a) la un medic de familie?

nu

NS/NR

In ce localitate se afla cabinetul medicului de familie?

in alta localitate

in aceeasi localitate

NR

28) La ce distanta fata de locuinta dvs se afla cabinetul medicului de

familie?
mai putin de 500 m
peste 5 km

intre 500 2 km

intre 2,1 5 km

NS/NR

29) Considerati ca aveti acces usor la servicii medicale, altele decat cele
furnizate de medicul de familie?
da
30)
da

nu

NS/NR

In satul dvs exista o scoala?

nu

NS/NR

31) In cazul in care nu exista, considerati ca este necesara construirea

uneia?
da
32)
da

nu

NS/NR

Considerati ca avei acces usor la serviciile sociale?

nu

NS/NR

144

Dintre persoanele chestionate 55% sunt barbati iar 42% sunt femei.

In ceea ce priveste varsta persoanelor chestionate, cele mai multe au varsta

cuprinsa intre 45 si 54 ani (29%) fiind urmate de cele cu varsta cuprinsa intre 35-44
ani. Cel mai mic procent este reprezentat de tinerii cu varsta intre 18-24 ani (5%).
Se observa deci preponderenta persoanelor de varsta a doua.

145

Structura pe etnii in mediul rural isi pastraza configuratia de la nivelul

judetului, astfel ca cei mai multi dintre cei chestionati au fost romani (98%) fiind
urmati de rromi si maghiari

Majoritatea respondentilor sunt de religie ortodoxa (82%), fiind urmati de

catolici (17%).

146

In mediul rural predomina populatia casatorita (50%). Un aspect deosebit il

reprezinta numarul relativ mare al persoanelor vaduve, din cauza faptului ca rata
mortalitatii in mediul rural este mare in comparatie cu cea din mediul urban.

In ceea ce priveste ocupatia persoanelor chestionate, cele mai multe sunt

muncitori (33%) si pensionari (29%). Un procent mic este reprezentat de
intreprinzatori sau patroni (2%) dar si de elevi sau studenti (3%)

147

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, cei mai multi dintre cei
chestionati au venituri cuprinse intre 330 si 500 RON (47%) si doar 15% au
venituri ce depasesc 1100 RON

Aproximativ toata populatia din mediul rural beneficiaza de electicitate, doar

1% dintre cei chestionati nefiind racordati la reteaua de distributie a energiei
electrice. La polul opus se afla insa alimentarea cu gaze naturale (doar 13% dintre
cei chestionati fiind racordati la reteaua de distributie a gazelor naturale), apa si
canalizare. O alta diferenta este data de faptul ca 22% din populatia care
beneficiaza de alimentare cu apa potabila nu beneficiaza si de sistem de canalizare.

148

In mediul rural populatia are o parere foarte proasta despre scoli si starea
drumurilor in timp ce termoficarea lipseste.

In mediul rural alimentarea cu apa potabila se face cu precadere din fantani

(69%). Doar 3% dintre cei chestionati au instalatie curenta in casa iar 4% au
instalatie curenta in curte. Reteaua publica de alimetnare cu apa potabila deserveste
23% din populatia rurala.

149

In ceea ce priveste calitatea apei potabile in mediu rural, majoritatea

respondentilor apreciaza ca acesta are gust/miros neplacute

In ceea ce priveste toaleta, acesta se afla in majoritatea cazurilor in curte

(61%), doar 33% au toalta in casa in timp ce 5% dintre cei chestionati au raspuns ca
nu au toaleta.

150

Drumurile in mediul rural sunt in marea lor majoritate din pamant (49%) si
pietruite (44%) si doar 9% sunt asfaltate.

In cazul unor ploi, drumurile in mediul rural devin impracticabile in marea

lor majoritate (88%)

151

O situatie deosebita o reprezinta colectarea deseurilor din plastic sau metal.

Depozitarea lor se face aleatoriu, neexistand un loc special amenajat pentru
depozitarea lor. Majoritatea respondentilor prefera sa le arda, in timp ce altii le
depoziteaza la groapa de gunoi a satului

In 91% din gospodariile din mediul rural exista cel putin o persoana care se
ocupa de agricultura

152

Desi anterior s-a aratat ca in 91% din gospodariile din mediul rural exista cel
putin o persoana care se ocupa de agricultua, doar 56% au gradini de zarzavaturi,
legume, vie sau pomi fructiferi.

Doar 6% din respondenti au in proprietate sau sunt asociati la o afacere.

153

In ceea ce priveste vanzarea produselor agricole sau animale, aceasta este

foarte mica, confirmandu-se faptul ca agricultura judetului este una de subzistenta.
Doar 9% dintre cei chestionati au reusit sa vanda aproape tot iar 22% dintre acestia
nu au vandut deloc

Dintre cei care au vandut in ultimele 12 luni, cei mai multi au vandut la
marginea drumului (47%) si doar 5% au vandut la oras, la piata.

154

In ceea ce priveste mentinerea legaturii cu mediul urban, se poate observa ca

majotitatea nu merge delor la oras si doar 6% dintre cei chestionati merg la oras o
data pe luna sau chiar mai rar.

In situatia in care ar primi ajutor finaciar, cei mai multi dintre cei chestionati
ar fi dispusi sa infiinteze o pensiune agroturistica

155

De asemenea, in aceleasi conditii ei ar fi dispusi sa infiinteze o ferma pentru

cresterea ciupercilor, a melcilor sau a viermilor de matase.

In situatia in care ar suferi de o bolata, cei mai multi ar apela la serviciile

medicului de familie, la farmacie sau nu ar apela la nimeni. Doar 1% ar apela la un
cabinet particular iar 2% ar merge la spital

156

88% dintre cei chestionati sunt inscrisi la medicul de familie, restul nefiind
inscrisi

Cabinetul medicului de familie pentru cei inscrisi se afla in cele mai multe
din cazuri in alta localitate (66%) restul celor chestionati avand cabinetul in aceeasi
localitate in care si locuiesc.

157

Pentru a putea ajunge la cabinetul medicului de familie, cei mai multi dintre
cei chestionati au de parcurs o distanta de peste 5 km (56%). 25% pacrurg o
disatanta cuprinsa intre 2,1 si 5 km iar 15% parcurg maxim 2 km. Doar 3% dintre
respondenti parcurg mai putin de 500 m.

La intrebarea referitoare la accesul facil la servicii medicale, 81% dintre cei

chestionati sunt de parere ca nu au acces la acestea.

158

In ceea ce priveste existenta scolilor in mediul rural, in 66 de cazuri aceste nu

exista

In 42 de cazuri din cele 66 in care nu exista scoli, respondentii sunt de parere

ca ar trebui sa existe

159

Nici in ceea ce priveste accesul la serviciile sociale, persoanele chestionate

nu au o parere buna, 74% dintre aceste considerand ca nu au acces facil.

160

Populaia de referin: populaia rural adult a judetului Bacau

Volumul eantionului: 100 persoane
Tipul eantionului: eantion stratificat, probabilist, bi-stadial
Criterii de stratificare: aria cultural (18 arii) i gradul de dezvoltare al
localitilor rurale (3 categorii).
Eantionare: selecie probabilist a subiectilor
Reprezentativitate: eantionul este reprezentativ pentru populaia rural
adult neinstituionalizat a Romniei, cu o eroare tolerat de 2,5 %, pentru un
nivel de ncredere de 95%.
Perioada de culegere a datelor: 10.01.2006 12.01.2006

Va rugam sa cititi cu atentie fiecare ntrebare. Raspundeti bifand casuta din dreptul
descrierii care corespunde situatiei dvs. Nu este nevoie sa semnati chestionarul.

Va multumim pentru colaborare !

Nr. chestionar : .....28.........

Judetul : ..............Bacau...............................................................
Operator: ..........Ion Ion.................................................................
Data completarii : ................10.01.2006................................................
Operator introducere date : .......Ion Ion..........................................

161

MAI NTAI, CTEVA NTREBARI DESPRE DUMNEAVOASTRA :

33)

Sexul dvs este

masculin

34)

feminin

Varsta dvs este

18 24 ani 25 34 ani
65 ani si peste
35)

maghiara

catolica

alta

necasatorit(a)

alta

NR

NR

divortat(a)

vaduv(a)

NR

Ultima forma de invatamant absolita este

studii superioare

scoala profesionala

liceul

studii postuniversitare

scoala postliceala

NR

In prezent sunteti

muncitor

specialist (medic, profesor, avocat, inginer)

intreprinzator sau patron

pensionar
40)

rroma

In prezent sunteti

scoala generala

39)

55 64 ani

Care este religia dvs?

casatorit(a)
38)

45 54 ani

Care este nationalitatea dvs?

ortodoxa
37)

35 44 ani

NR

romana
36)

NR

alta

cadru militar

elev/student

functionar
somer

NR

Venitul dvs in prezent este

162

 intre 330 500 RON

peste 1100 RON

intre 500 800 RON

intre 800 1100 RON

NR

N VIATA FIECARUIA INTERVIN O MULTIME DE CONDITII SI

MPREJURARI. ELE POT FI MAI BUNE SAU MAI PUTIN BUNE.
MAI JOS SUNT MENTIONATE O SERIE DE ASEMENEA ASPECTE. VA
RUGAM SA LE CARACTERIZATI, N CEEA CE VA PRIVESTE, BIFAND
CASUTA CORESPUNZATOARE. ALEGETI UN SINGUR RASPUNS LA
FIECARE NTREBARE:

41) Cum apreciati situatia zonei in care locuiti in ceea ce priveste

urmatoarele aspecte:
Foarte
Foarte
Proasta Satisfacatoare Buna
Lipseste NS/NR
proasta
buna
Alimentarea

cu apa
Alimentarea

cu gaze
Canalizarea

Starea
drumurilor
Transport in
comun
Spatii verzi,
parcuri
Locuri de
joaca pentru
copii
Scoli
Gradinite,
crese

163

42) Care este situatia locuintei in care stati in privinta urmatoarelor

utilitati?
Electricitate
Racord la gaze
naturale
Alimentare cu apa
Canalizare

Avem

Nu avem

NR

43) Cum apreciati serviciile de utilitati publice care isi desfasoara activitatea
in orasul dvs?
Multumit
Nemultumit
Frecventa colectarii

reziduurilor menajere
Numarul pubelelor de

colectare a resturilor
menajere
Intretinerea spatiilor verzi

Numarul parcurilor
Repararea arterelor
principale ale orasului
Repararea strazilor din
cartiere

44) Referitor la retelele de apa potabila si canalizare, ce parere aveti despre

urmatoarele aspecte?
Multumit
Nemultumit
NS/NR
Numarul orelor de

distributie a apei

Presiunea apei

Starea retelei de apa

Starea retelei de

canalizare

Calitatea apei
45)

Cum apreciati ca este calitatea apei potabile?

buna

nu este potabila

are gust/culoare neplacute

NR
164

46)

Drumul din fata casei dvs. este

asfaltat

pietruit

de pamant

NR

47) In anotimpurile ploioase, drumurile din apropierea casei dvs pot fi

folosite de autovehicule?
da
48)

nu

NS/NR

Considerati ca zona in care locuiti este afectata de

poluarea aerului poluarea solului poluarea apei

spatiilor verzi
depozitarea necorespunzatoare a deseurilor NS/NR

degradarea

49) Cum apreciati, n termeni de adevrat sau fals, urmtoarele aspecte

despre mediul nconjurtor n care traiti?
Adevarat
Fals

Poluat

Curat

Degradat

Sunt spatii verzi suficiente

50) In vederea diminuarii poluarii aerului ca urmare a traficului auto, care
considerati ca este cea mai potrivita cale de actiune?
construirea soselelor de centura
aplicarea de amenzi
NS/NR

instituirea unei zile fara masina

51) Pe ansamblu, cat de multumit(a) sunteti de zona in care locuiti, ca loc in

care va cresteti copii?
foarte multumit multumit
nemultumit NS/NR

nici multumit, nici nemultumit

foarte

52) Considerati ca introducerea sistemului de colectare selectiva a

deseurilor va imbunatati situatia in orasul dvs?
da

nu

NS/NR
165

53) Considerati ca obiectivele turistice ale judetului sunt suficient

promovate?
da

nu

NS/NR

54) Care considerati ca este cea mai importanta problema pe care

autoritatile ar trebui sa o rezolve cu prioritate?
constructia de locuinte
utilitatilor

amenajarea spatiilor verzi

extinderea

Dintre persoanele chestionate 51% sunt barbati iar 46% sunt femei.

166

In ceea ce priveste varsta persoanelor chestionate, cele mai multe au varsta

cuprinsa intre 25 si 34 ani (32%) fiind urmate de cele cu varsta cuprinsa intre 35-44
ani. Cel mai mic procent este reprezentat de varstnicii cu varsta intre 55 si 64 ani
(5%). Se observa deci preponderenta persoanelor tinere

167

Structura pe etnii in mediul urban isi pastraza configuratia de la nivelul

judetului, astfel ca cei mai multi dintre cei chestionati au fost romani (98%) fiind
urmati de rromi si maghiari

Majoritatea respondentilor sunt de religie ortodoxa (82%), fiind urmati de

catolici (17%).

168

In mediul urban predomina populatia casatorita (55%). Un procent relativ

mare este reprezentat de populatia divortata (22%)

In ceea ce priveste ocupatia, se observa un procent al specialistilor, al

intreprinzatorilor sau patronilorsi al functionarilor

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, cei mai multi dintre cei
chestionati au venituri cuprinse intre 500 si 800 RON (41%) si doar 19% au
venituri ce depasesc 1100 RON

169

In mediul urban cei chestionati au o parere proasta despre alimentarea cu apa

si starea drumurilor iar in privinta gazelor naturale au o parere buna.

Racordarea la reteaua de alimentare cu energie electica este totala. De

asemenea graficul releva faptul ca exista o discrepanta intre populatia care
beneficiaza de alimentare cu apa potabila si canalizare.

170

Persoanele chestionate sunt multumite in general de intretinerea spatiilor

verzi si de situatia colectarii deseurilor menajere. Nemultumiti sunt in schimb de
repararea strazilor din oras.

171

Respondentii sunt nemultumiti in general de starea retelei de canalizare si de

cea de alimntare cu apa potabila

In ceea ce priveste calitatea apei, cei chestionati au raspuns ca aceasta este

buna in general iar 35% au raspuns ca are gust/miros neplacute

172

Spre deosebire de mediul rural, in mediul urban predomina drumurile

asfaltate si cele pietruite si doar 1% din drumurile orasenesti sunt de pamant

Ca urmare, 78% din cei chestionati au raspuns ca in cazul unor ploi

drumurile ar putea fi folosite de autovehicule

173

In general populatia din mediul urban este nemultumita de degradarea

spatiilor verzi si de depozitarea inadecvata a deseurilor

Respondentii considera ca mediul este poluat, fara spatii verzi suficiente

174

In opinia respondentilor, cea mai potrivita masura pentru a reduce poluarea

aerului din orase ar fi construirea de sosele de centura

175

Pe ansamblu, persoanele chestionate se arata a fi nici multumite, nici

nemultumite in ceea ce priveste locul in care traiesc iar 32% dintre respondenti sunt
foarte nemultumiti

Cea mai mare parte a celor chestionati considera ca introducerea sistemului

de colectare selectiva a deseurilor ar imbunatati situatia existenta in orase

176

Cea mai mare parte a celor chestionati considera ca obiectivele turistice ale
judetului sunt insuficient promovate si exploatate

177

In opinia persoanelor chestionate, prioritatile autoritatilor locale ar trebui sa

fie in egala masura constructia de locuinte, amenajarea spatiilor verzi si extinderea
utilitatilor.

178

4. FORMULAREA STRATEGIEI

- stabilirea strategiei globale

Judetul Bacau Judet dinamic si primitor
Strategia de dezvoltarea a judetului Bacau se va derula pe termen lung, in
intervalul de timp 2007 2013.
Obiectivul strategic pe termen lung al judetului Bacau este generarea unui
mediu socio economic stabil si diversificat, capabil sa asigure prosperitatea
generala a populatiei si dezvoltarea durabila a judetului.

- stabilirea strategiilor partiale

Strategia privind protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
Factorii de mediu au suferit sub impactul activitatii umane modificari
cantitative si calitative importante, mai ales in ultimele decenii, ca urmare a
exploatarii intensive a resurselor naturale, dezvoltarii industriei, asezarilor umane.
Activitatile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toti factorii
de mediu, de aceea aceste activitati trebuie controlate si dirijate astfel incat sa sa
reduca la minimum impactul asupra mediului.
De asemenea spatiile verzi reprezinta o categorie functionala in cadrul
localitatilor al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si apoi de
cadrul constuit.
Spatiile deschise si zonele verzi sunt I permanenta amaenintate de nevoia tot
mai mare de spatii cu o destinatie precisa, spatii care sunt deja limitate. Zonele
verzi reprezinta o conditie indispensabila a vietii urbane normale. Ele au un rol
estetic dar contribuie in mod esential la atenuarea poluarii atmosferice.
Obiective
1. Imbunatatirea aerului ambiental in jurul zonelor industriale
2. Imbunatatirea aerului ambiental in zonele urbane prin reducerea impactului
traficului rutier
3. Ameliorarea calitatii solului
179

4. Imbunatatirea calitatii apei

5. Introducerea sistemulor de colectare selectiva a deseurilor
6. Extinderea spatiilor verzi, a locurilor de joaca pentru copii, a parcurilor
7. Diminuarea poluarii fonice si vibratii n zonele rezidentiale si spatiile de
locuit
Strategia privind relansarea si dezvoltarea durabila a agriculturii
Sectorul agricol are o mare pondere in economia judetului Bacau datorita
faptului ca aproape 48% dn suprafata sa totala, si anume 323.415 ha este constituita
din terenuri agricole.
Totusi, agricultura judetului este una majoritar necomerciala, fiind una de
subzistenta, productia asigurand cu precadere consumul propriu. Gradul de folosire
a asigurarilor este redus, ca si folosirea tehnologiilor moderne.
Intrucat potentialul agricol al judetulu ieste deosebit, strategia urmareste
realizarea urmatoarelor obiective:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Cresterea cantitativa a productiei agricole vegetale si animale

Dotarea tehnica a agriculturii
Promovarea si dezvoltarea sistemului de agricultura ecologica
Diversificarea productiei agricole si integrarea cu productia zootehnica
Diversificarea activitatilor economice alternative din mediul rural
Incurajarea comertului cu produse agricole vegetale si animale

Strategia privind reabilitarea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii

judetului si a celorlalte utilitati

In judetul Bacau alimentarea cu apa a populatiei se face prin sisteme

centralizate de distributie apa, in 15 localitati 8 urbane si 7 rurale utilizanduse 19 surse de apa 11 de suprafata si 8 subterane.
Sursele de suprafata sunt tratate in 11 statii de potabilizare a apei brute avand ca
trepte de tratare: decantare, coagulare, filtrare, clorinare.

180

Cele 8 surse subterane sunt captate iar apa este supusa proceselor de dezinfectie
si pompare in retea. O parte din aceste surse au fost afectate in timp, fie de
exploatarea intensiva in conditiile scaderii nivelului hidrostatic (datorat
amenajarilor hidrotehnice), fie unor impurificari temporare.
Celelalte localitati rurale de pe teritoriul judetului sunt deficitare in privinta
alimentarii cu apa, fiind necesare investitii pentru realizarea instalatiilor de captare
si tratare a apei potabile, cu acoperirea necesarului pentru populatie. Apele
reziduale din sistemele de canalizare urbane, neepurate corespunzator, induc
poluarea majoritatii raurilor din judet, poluare ce poate duce la modificarea
ecosistemelor acvatice; in special au loc importante cresteri a cantitatilor de
nutritienti care pot provoaca eutrofizarea; de asemenea, in apele de suprafata sunt
deversate accidental si produse petroliere.
Poluarea apelor de suprafata si subterane reduce sursele de apa potabila
pentru mare parte din populatia rurala care este astfel nevoita sa creasca costurile
alocate consumului de apa prin construirea de fantani adanci sau sisteme
centralizate de alimentare cu apa.
Sistemul de canalizare urban este deficitar, atat datorita faptului ca nu
acopera intreaga structura locuita a oraselor, dar este in multe locuri colmatat si
spart. Sistemele de canalizare sunt afectate si de deversari accidentale de produse
petroliere din diverse surse cum ar fi rezervoarele de petrol, unitatile de service
pentru automobile etc

Obiective:
1. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in vederea asigurarii unui
acces mai rapid catre zonele urbane, turistice i de afaceri
2. Crearea de conditii normale de locuit pentru populatia tanara si persoanele
aflate in situatii de risc social
3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare
4. Modernizarea retelei existente de distributie a apei potabile si extinderea
acesteia in toate localitatile judetului
5. Dezvoltarea infrastructurii energetice
6. Dezvoltarea sistemului de canalizare

181

7. Asigurarea distributiei de gaze naturale populatiei, in toate localitatile rurale

sau urbane care din punct de vedere tehnic indeplinesc conditiile de racordare

Strategia privind asigurarea accesului la servicii de educatie, sanatate si asistenta

sociala
Obiective
1.
2.
3.
4.

Incurajarea continuarii procesului de invatare a elevilor din mediul rural

Asigurarea accesului la unitatile de invatamant pentru elevii din mediul rural
Eliminarea disparitatilor privind beneficierea de servicii medicale
Intarirea infrastructurii de servicii sociale

Strategia privind revitalizarea, dezvoltarea si modernizarea activitatii turistice

Judetul Bacau dispune de un potential turistic deosebit care, valorificat, poate
constitui o componenta importanta a dezvoltarii economico-sociale a ansamblului
teritorial si a contributiei judetului la turismul national.
Principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului,
rezult din urmtoarele aspecte:
resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul dintre
sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;
exploatarea i valorificarea complexa a resurselor turistice insotite de o
promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o surs de sporire a incasarilor
valutare ale judetului
turismul reprezinta o piaa sigura a fortei de munca i de redistribuire a
celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate
turismul, prin efectul sau multiplicator, acioneaza ca un element
dinamizant al sistemului economicl, generand o cerere specific de bunuri i
servicii care antreneaz o crestere n sfera produciei acestora

182

 dezvoltarea armonioas a turismului pe ntreg judetul contribuie la creterea

economic i social i la atenuarea dezechilibrelor aprute ntre diverse zone,
constituind i o surs important de sporire a veniturilor populaiei
turismul reprezint un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea
ariei ofertei specifice i crearea de locuri de munc n mediu rural altele dect cele
tradiionale, ameliornd condiiile de via i sporind veniturile populaiei locale;
in conditiile respectarii i promovarii principiilor de dezvoltare durabila,
turismul constituie un mijloc de protejare, conservare i valorificare al potentialului
cultural, istoric, folcloric i arhitectural judetului;

Obiective
1. Promovarea turismului
2. Valorificarea potentialului turistic
3. Realizarea unor amenajari balneo climatelice
4. Promovarea agroturismului
5. Realizarea de amenajari turistice pentru vanatoare

183