ELEMENTE

DE

GEOG
PENT R U
AF E
USUL SCOALELOR PRIMARE
DE

A. GORJAN
Editiunea XXII.
EVEDUT A SI CORECTATA

Cane autorisuta de Ministeriul Instruc¡iunei Publice prin decisia No. 6.:85 din
11 Julie 1867, fi aprobaai din noil sub No. 3323 din 27 Martiii 1874.

BUCKRESCI
EDITURA LIBRARIEr SOCEC Lt C-Lia
7 Cala VictorieI 7
1880
www.dacoromanica.ro
 nite drepturile stint reservate autorulut
Esemplarele nesubsemnate se vor considera ca contra-ficute i vor fi
urmärite conform legit

/777

NOUP.. TYPOGRAFIE NATIONALÀ, PROPRIETAR M. II. JECU.

Director ST. B.A.SSIDESCIJ.
. 21 Strada Academia 24-
www.dacoromanica.ro
 NOTIUM GENERALE
Casa in care invqam se numesce sc61A.
De la casa nóstra pé'n'a la sc61.6 mergem pe strada (ulita)
Strada pe care este aseqata sc6la se numesce
§i face parte din (1)

Biserica cea mai apropiatl de scellä', se numesce

§i este la (3) de sc616.
Mara de plasa (4) in judetul nostru
mal sunt (5)

Sub-prefectura plil§el mistre este la (9

(7)

(1) Numele suburbieI (mahalaua) salí despArtirea orasuluY ; daca sc6la este
de sat se va pune numele satultil, a comuuel rurale i plasa din care este.
(3) Orasul nostril (daca scóla este in oras) se numesce ; si are atatea colorI
sad despArtirl (se va numi despUrtirile); daca scfila este la sat se va pune
plasa u6strii are atatea commie urbane si atatea rurale, (se va numi cele
principale si in ce directie cad cutre milli).
(3) Punctul cardinal.
(4) Numele plUsil din care este satul sail orasul.
(6) Se va pune si directiunea relativ5, ce ad cutre sat.
(5) Numele orasuluI sail loculul.
(7) De aci inaiute se va insemna de cAtre profesor cu creionul locurile
principale din oras (sail sat) si in ce directiune sunt, asemenea se va nota
satele, riurile, p'adurl etc. ce sunt imprejurul satuluI (orase). Fie-care ter-
men geografic se va esplica.
Duprt inv4titura loculuI i celor din prejur ale sc6lel ca plasa, se trece
la judet, aPol la Romauia i asa mal departe.
www.dacoromanica.ro
 GEOGRAFIE

Geografia este sciinta,:care ne Invétas cum5scem su-

prafata phmktuluI sat numai o parte din ea, precum
o plash, un district sat o Ora precum Romania etc.
Pitm6ntul este un corp ceresc, ca stelile, luna si s6-
rele, forma WI este apr6pe rotunda.
Sciinta Geografief se invéta pe aorta si pe glob_ artifi-
cial. Charta represinta pe un plan de chartia, forma esactit
a suprafeteI pitméntulul Intreg, sat a unel WV, mal mare
sat maT mica din acea suprafa, precum este o mosie, o
plash etc. Planiglob sat Mapamond se numesce charta care
represinti t6tit suprafa pam'entulul, despartit In douè partl
rotunde numite emisfere ; iar Glob artificial se numesce un
instrument, care represini a in mic, forma rotunda a piimtm-
tulni. A cest instrument este facut de chartia gr6sh, (carton.)
Pentru a se putea determina positiunea diferitelor parti
ale paméntuluT s'at inchipuit patru punctenumite Cardinale':
R6shritul, Apusul, Miala-mipte lit's4ritul este
punctul de uncle r6sare s6rele ; Aiyusia este punctul unde
apune si care se afluí opus r6shrituluI; 11liaçld-népte este punc-
tul ce'l are cine-va In fata sea cand are reshritul in drépta
si apusul in stamp i Mia§ld-?i este punctul opus meqeI-
noptI. R6saritul se maI numesce si Est sat Orient ; Apusul
Test sat Occident: ,Miaqa-n6pte Nord sat Septentrion
Alia4-0 Sud sat Meridiu. (1)
Intre aceste patru puncte cardinale s'at mal imaginat
all e palm, numite puncte intercardinale sat intermediare :

9Pentru inlesnirea inv6tilméntuld geografic e bine ca scolaril sl'sY procure

Atlasul cel mic du0 Kiepert, din editura libr1trie Socec et comp. érii pen-
tru a se deprinde la desemnarea chartelor se recomaudli caetele de de-
sen geog-rafici1. lu loe de Nord, Sud Est si Vest se va intrebuiMa N. S.
E. si V.
www.dacoromanica.ro
 6

R6saritul vereI sag Nord-Est, intre Nord i Est; Apusul ve-

reI sag Nord-Vest, intre Nord si Vest ; 116saritul ernel sag
Sud-Est, intre Sud si Est; Apusul ernei sag Sud-Vest, intre
Sud si Vest.
Cand ne uitam pe charta, Itèsaritul este la drépta n6-
stra, Apusul la stanga, Miala-nópte sus si Miadit-di jos._
Spre a se putea invèta cu inlesnire Geografia, vom ex-
plica insemnatatea unor cuvinte cari sunt propriT GeografieT.
Imprejurul paniêntului pang, la o ingltime de vr'o 4 pos-
til se afla acrid pe care '1 respiram i fara care n'am putea
'bid. Din aer se form6za cursurl care se .numesc venturf.
Dec& v6ntul bate iute se numegce vent tare, iar &eh prin
repediciunea lui dirima çáse i desradacinéza, arbori, se nu-
mesce uragan sag furtung mare (vijelie).
Clima este calitatea aerului care variada in grade de cal-
dura si de frig la-liferite posiOunf ale globulul.
Ocean numim intinderea de apri, sarata, i amara care a-
copera cele treT din cinci parVi ale suprafe01 paméntului
se imparte in 5 parVi : Oceanul-cel-ntare, Oceanid Atlan-
tic, Oceanul Indian, Oceanul Inghefat de Miada-nópte
sag Arctic si Oceanul Inghefat de Miadii-di sag An-
tarctic.
Marea este o parte. din Ocean sail dintr'o alta mare care
udá e'rmurile uscatului.
Golf sat sin este o parte din.mare intrata in uscat.
Striintére, canal, sad pas de apt& este o parte ingusta
de mare prelungita intre doué uscaturi, si care impreunk
douè maxi sat douil pa.rg din mare.
Port sag schelg, este local unde trag vasele plutitóre spre
a incarca sag* a descarca diferite marfurl i producte.
Lac este o intindere de apä, impresurata de tóte partile
de uscat. Balta sati leer este un lac mai.mic.
Fluvig este un curs de aptvcare primesce in sine maT
multe riuri si care se varsii In mare.-
_Mil sag Oriel, este un curs de apa mica format din mal
multe parae si care se varsa inteun fluvig sag inteun alt
rig sag chiar direct in mare.
www.dacoromanica.ro
 7

Paria se numesce un .curs de op& de o intindere de tot

mica si format din ploi i micl isv6re.
Cascada sag Cataracta se numece cgderea une ape
curgat6re dintr'o ingltime Ore-care.
Albia se numesce fundul unul curs de apg care curge intre
dont.s maluri de la isvorul el pana unde se varsg in alta' fwd. -

Vale, se numesce o albie de care de amêndoué.

pailile el se inaltg malurI sag dealurl.
Sorginte (Isvor) sag fontana se numesce locul de uncle
ja nastere o curgere de apti.
Imbucatura sag gura se numesce locul unde o Oa cur-.
gatóre art in mare sag in alt
Déca fluviul se varsa prin mal multe brate, paméntul co-
prins intre gurile WI se numesce Delta.
Afluente, se numesce un curs de apa Care se varsä intr-un
rig sag fluvig, iar confluent, punctul unde se impreung douë -
cursing de apil.
Uscatul este partea- cea tare a pamatulul i neacoperita
de Ocean. El coprinde douë din cincl part1 ale suprafeteI sale.
Continent, se numesce o mare intindere de pamént care
se 'Ate strabate de la un term la altul fail a trece vr'un o-
cean sag mare.
Uscatul se Imparte in dou6 marl continente, contineutul
vechitt i continental non.
Uscatul se maI imparte In cinci partl numite partile lu-
mei : Europa, in care se coprinde i tara nOst-ra pe care o
numim Romania, Asia §i Africa, forméza continentul vechia,
AmeriCa i insula cea mare numita Oceania sag Australia,
formal continentul nOg.
Munte, este- o mare inaltime de 'parnênt petros. Déca inal-
timea nu este prea mare ia numirea de Da sag »zuntisor.
Inaltimea unul munte se numesce crqtet, vérf sag pisc :
parted de jos,p6le, lungimea lor sir, pov'ernirea c6sta; posi-
tiunea lord in raport cu punctele cardinale se numesce di:
regiune, §i pgm&tul care incojóra p6lele muntelui se nu-
mesce .es. O inilltinie mica de -parnênt in mijlocul unulses
se numesce movila, magura.
www.dacoromanica.ro
 Vulecenul este un mute care aruncA pe o gura numitli
crater, fum, petre,_ i.materil topite numite lave.
Cap, limbd satt promontorig este un colt de pämènt ina-
intat in mare.
Peninsula este o intindere 'de pámént incajuratá Cu aptt
afarä. de o parte care se tine de un, alt prtm6.nt. l'altea In-
gustä. a uneI peninsule prin.care se unesce cu cel-l-alt us-
cat se numesce Istm.
Insula (ostrov) este un spatitt de pAm6nt inconjurat Cu
api de t6te laturile. MI multe instile asedate unele langá
altele, form67.a o grupa de insule. Iár mal multe grupe a-
propiate formézk un arehipelag.
Märginile uscatuluT udate de o mare, de un ritt san de
alte ape se nutriese VermurX sati maluri.
Puindu-ne Cu fata spre partea incotro curge o apä, atuncI
avem la drépta nóstrii, terma san malul clrept §i la stänga
térmul sati malul steing .al Aula
Oinenirea este suma tutulor 6menilor dula' suprafata ph-
m6ntulul, imptirtiti in' diferite origini dup6 clima pämCmtu-
lusi, modul lor de vietuire i dupä alte raporturi. El form6za o
pel,ulatiune care trece peste un bilion (1,400 milióne) de
suriete i vorbesce peste 3 mil de limbi cu diferite dialecte.
Orneuirea se imparte in trel rase san némuri princip.ale,
care sunt
Basa albá, san Caucasiatä, &Tia 6menil ceI mai frumosT
albi la t'ata precum sunt Roniânil, Italienil, GerinaniT,
etc.. in genere 6meniI din Europa, din Vestul Asiel
Nordul AfriceI.
Basa galbind, adica 6menit ceI galbinI la lata., cu capul
lat, latI intre °chi, nasul turtit, umerif fetei ridicati, p6rultt
tepos, precum sunt: Mongolil, Calmucif, etc. in genere Orne-
nii din Nordul extrem al Europei, Nordul i Estul Asia
Basa négrd, adicä 6menii cel negri ca capul tuguiat,
p6,rul negru cret i cu gura lata, precum sunt : NegriI
din Africa, din Oceania i ceI din America.
Ornenirea a format pe pilmênt limbi, societ4I, guverne etc
www.dacoromanica.ro
 9

Popnlqict.. se numesce suma locuitorilor pamèntului sati

unei Oil, fie de ori-ce neam ar fi el.
Stat sail Teal se numesc tot pam6ntul al ciiria locui-
toil se supun aceluiasi guvernam6nt.
Sat numim o adunare de mal multe case, si aï carui
locuitorl se ocupa mai mult cu lucrul paméntuluI i Cu
crescerea vitelor.
Oral satí Urbe numim o adunare mal mare de case
de cat. intetin sat. Locuitorii oraselor se ocupi mai mult
eu comercift si industrie.
Capital4 se numesce cetatea (orasul) in care se afla gu-
vernorul Ore sari resedinta capului statului.
Guvernul este puterea carmuitóre, saft dominatiunea
suverana caruia se supune un stat, care se compune din
capul tèrei si din ministri. Dupa puterea i modul admi-
nistratiei ja diferite numiri de :
Gavera Monarchic si Guvern Democratic. Guvernul
Monarchic este acela unde puterea Statului este incredin-
tata singure pers6ne ; este absolut, daca mi are alte
legT de cAt vointa suvoranului ; este constitutional sail re-
presentativ, déca guverna dupa o constitutiune, legi si pu-
terca legislativa o imparte ca Adunarea Deputatilor si a se-
natorilor cari sunt representantil poporului. Gaud statul se
gnverna de mai multe pers6ne alese de popor, se numesce
repalica. Mal multe state reunite pentru apAra.rea si pros-
peritatea 'or; form6za o confederatianc, iar sefil Statului se
numcsc: Inipera0, regl, (Nei, principi. Republica se admi-
nistréza de un .Presedinte.
O Oil se imparte in mai multe impartiri, aceste impartirl
se numesc in tera n6stra districte sal judefe. Disrictele se
imparte In multe pl, iar pläiIe coprinde Illf,171' multe sate
si cate unu sat mai multe orase sat- Vrgiol.
Crerlinta ce omul are cu Dumnedeil se nu-
mesce Bejigiune.. Religiunile se imparte In genere in Mo-
noteism care adórii un Dunmegeil i Politeismul care adora
mai multe divinitati.
www.dacoromanica.ro
 lo

Cele ind principale religiunl ale Monoteismulul sunt :

Christianismul, Mahomedanismul, etc.
Christianismul se imparte in trel ramurl principale, nu-
mite confesiunI sat rituri :
Biserica reseíritulul sat Biserica de ritul ortodox,
al caruia cap este patriarhul ectimenic din Constantinopol.
Biserica -apusului sat biserica de ritul Romano-ca-
tolicl al care cap este Papa.
Biserica protestanta ; din sanul acesteI bisericl att esit
mal multe secte i anume : a) Luteranismul,- b) Calvinismul,
c) Biserica Anglicana sat Episcopala.
Mozaismul coprinde vechea lege a lul acésta este
religiunea Evreilor, r6spandita Cu (16110 pe tòta Suprafata
paméntului.
Mahomedanismul sari Islamismul se imparte in dou'é secte:
a sunitilor carI, dal% de Coran mai cred i in alta, carte nu-
mita Suna de care tin TurciI si a Siitilor de care tin-Persil.

DESCR1EREA CONTINENTELOR
EUROPA
Suprafa(a 9,902,149 kg. par. 314,350;000 locuitor°
§ 1. Marginele, climk producte, origink religie.
Europa este o peninsula a Asia apusall. Din cele cinc!
WV de lume ea este cea mal mica si cea mal populata. Se
marginesce spre Méqa-nópte cu Oceanul Inghetat Boreal
sat Arctic ; spre Raarit Cu Asia, prin Muntil Urall flu-
viul Ural, prin marea Caspica i prin.muntiI Caucasi ; spre
Apus cu oceanul Atlantic i spre Miac,la cji Cu Mediterana..
Clima Europel spre méga nópte este ger6sa, in centra
temperatit i spre 11160-4i caldur6sa.
Productele Europe' sunt ; lemnarie, via bun, grane, mas-
liue, portocale, lamM i vanaturt, iar. sanul pamOatulul co-
prinde aur, argint, aroma, fer, marmora, sare, et. Animalele
www.dacoromanica.ro
 11

domestice sunt de tot felul. In Nordul Rusiel i Norvegiel.

.se gasesc §i renul, un fel de cerb care servä locuitorilor,
de hrana si de ham.
Europenil sunt maT top de rasa Caucasian& si se trag
din trel originI principale : Germana, Slava si Latina; re-
ligiunea lor este cea mal mare parte crestinä, ins& de
diferite confesiunt
Statele Europe'.
Europa se imparte in 19 state principale :
Spre Nord sunt 4: Insulile Britanice, Danimarca, Suedia
cu Norvegia i Rusia.
In centru 7 : Fransia, Belgia, Olanda, Elvetia, Austo-
Ungaria, Imperiul Germania' si Romania.
Spre sud 8: Portugalia, Ispania, Italia, Turcia, Serbia.
Munte-Negru, Bulgaria si Grecia.
Oceaue qi
Oceanele i MAIM Europe1 sunt
Spre Nord Oceamil Inghetat Arctic, care forméza ma-
rea Alba.
Spre Vest Oceanul Atlantic, care formézit Marea Nor-
dului saü Germang, marea Bahia" si marea Irlandä.
Spre Sud marea Mediterana, care forméza marea Tire-
niana saü Siciliana, marea Adriatica, marea Ionia, Archi-
pelagul, marea de Marmara, marea Négra si marea de Azov.
Spre Est marea Caspica, care nu comunica cu nici o mare.
Golfurf.
Europa are mal. multe golfuri, din care se deosibesc :
golful Botnic, Finlandic si Riga, formate de marea Bat-
tea; Zuiderzea format de marea Nordulul ; golful Gas-
coniel sati Biscaia format de Oceanul Atlantic ; golful de.
Valencia, Lion si .Genua formate de Mediterana ; golful
VeneteI i golful de Triest formate de Adriatica ; gòlful-
'fluent° i golful de Lepante formate de marea Ionica ;
golful Salonic format de Archipelag.
www.dacoromanica.ro
 12

§ 5. StrAmtori.
Strimtorile set canalurile .cele maí insemnate ale En-
_
ropeI sunt:
Spre Nord, in Oceanul inglietat la Nordul Rusie1, Vai-
gatz ; intre Baltica si marea NorduluI : Skagerak, Cate-
gat. Sunda', Beltul mare si Beltul mic.
Intre Francia i Anglitera, Pasul Cale si canalul Ma,-
neca ; intre marea Irlandit i Oceanul 'Atlantic, canalul
Nord si canalul Sf. George.
Spre Sud in Mediterana, intre Ispania si Africa, strim-
t6rea Gibraltar care unesce Oceanul Atlantic en marea
Mediteranti; fare Corsica si Sardinia, strimtórea Benifacio ;
intre Italia si Sicilia, Faro de Mesina ; Intro Adriatica si
Marea Ionich, Otranto; intre Archipelag, strimtórea Ne-
groponte ; intre Archipelag si marea de Marmara, Dar-
danelile ; intre marea de Mamara i marea Négr, Bos-
forul sail canalul de Constantinopole ; intre marea Négrg,
marea de Azov, strtmt6rea Ienicale so,'" Kerciti.

§ 6. Inside.
Europa are ma): multe insule din care cele maT prin-
cipale .sunt :
In Oceanul inglietat : Spitzberg, Nona Zembla iYaigatz,
(sunt acoperite cu gliétit) si in de 'Rusia.
In Baltica Zelanda; Fionia, Laland, Bornholm, tin de
:

Danemarca; Rugen, Usedon, Volin tin de Prusia ; Oland si

Gotland tin de Suedia; Dago, Oesel i Alandele tin de Rusia.
In Oceanul Atlantic : Britania-Mare, Irlanda, Schetlan-
dele, Orcadele i Hebridele tin de Anglia ; Feroele si Is-
landa de Danemarca.
In Mediterana : Balearile (Ivita, Majorca, Minorca) tin
de Isprania, ; Corsica de Francia; Sardinia, Sicilia si Elba,
de Italia; Malta de Anglia ; Candia set Creta de Turcia.
In marea Ionicrt : Corfu; Pa,xo, St. Maura, Teaki, Cefa-
Zante i Cerigo, tin de Grecia.
www.dacoromanica.ro
 13
-
In Archipelag : Lemnos tine de. Turcia : Negroponte §i
Cicladele tine de Grecia.

§ 7. Peninsule, istmurf.
Peninsulile principale ale.Europel sunt
Scandinavia sail Suedia la Nord, Iutlanda sati Danemar-
ca, ambele intre marea Nordului si marea Baltica.
Iberia sail Ispania ca Portugalia la Vest, Italia la Sud,
Morea sail Peloponesul .cu istmul de Corint la Sudul. Gre-
ciel§i Crimeea cu ismul de Perecop la Sudul RusieI.
Capan.
Capurile principale ale Europei sunt : capul Nord la Nor-
dul Norvegiel ; capa Lindesnes la Sudul Norvegiei ; Clear
la Sudul Mandel, Lizard la Sahli Angliterei ; Finister §i
Trafalgar la Ispania, St. Vicent in Portugalia, Matapau in
Morea (Grecia).
Lacuri.
Lacurile principale ale EuropeI sunt : -

Spre Nord, in -Suedia, Vener, Veter, Melar ; In Rusia,

Ladoga, Onega, Peipus §i limen.
Spre Sud, in Elvetia, Nou-Castel (Neuf§atel), lacul de.
Geneva, Lucerna, Zurich si Lugano ; intre Elvetia §i Ger-
mania, lacul Constanta ; In Austria, lacul Balaton ; in Ita-
lia, lacul Majore, Como, Gardo si Iseo pe langa AlpI ; Pe-
rusa sat"' Trasimen, pe langa Apenini.
Mung, Vulcanf.
Europa are mai multe §irurI de mutt din care cele prin-
cipale sunt :
Muntii ScandinavI sari Dofrinii, intre Norvegia §i Suedia ;
LTralii intre Europa si Asia ; Caucasul intre marea Neagra §i
Caspica ; Balcanii sati Emul intre Bulgaria §i Turcia ; Car-
patii tare Austro-Ungaria §i Romania §i prin Austro-Unga-
ria ; Alpil ceI mai inalti munti din Europa, intre Italia
Francia, Germania si Elvetia: Apeninil prin Italia ; Pirineil
www.dacoromanica.ro
 14

intre Francia i Ispania ; muntl Iberiel in Ispania : Cevenif,

In Francia ; Sudetil In Austro-Ungaria si Prusia.
Europa are treI vulcanI principal: Ecla in Islanda, Ve-
zuvul In Italia MO Neapole i Enta in Sicilia.
§ 11. Fluvii. i riuri.
Fluviile principale ale Europel sunt ;
Dvina i Mezen care se varsä in marea Alba: Peciora In
Oceanul inghetat ; Tornea, Neva, Duna, Niemen, Vistula,
Oder se vërs, in marea Bahia; Elba, Veser, Rinul, Meuza,
Tamisa, se vërs In marea NorduluI, Sena se varsä In
; Loara, Garona, Minh°, Duero, Tagul, Gaudiaua
,CuadalquiVir, se vërs In Oceanul Atlantic: Ebrill, Ronul,
Arno, Tibrul se vërs In Mediterana ; Po, Adige, se vërs in
Adriatica ; Struma i Marita in Archipelag ; Danubiul, Du-
nastrul (Nistru), Dunaprul (Nipru) si Kuban se vërs In ma-
r.ea Négrd; Donul se varsä in marea de Azov: Volga, cel
-mat mare fluviti din Eurona si Uralul se vsers in Caspica.
Riurile principale, sunt : Mosela care dä in Rin, Tesiu in
Po Saya, Tisa, Oltul, Prutul i Siretul se vërs In Danubiti,

ROMÂNIf
ell 5,363,900 locuitori.
Suprafath' 25,563,131 pogòne. sail. 127,584 kil. piitrate
§ -12. Positiulle. Romania, Patria n6strti , coprinde
vechile Principate Moldavia si Valahia. Ea este situatä in
Europa, intre 430 38' si 380 50' lAtimea Nordia, si 10°
20' si 27° 10' lungime Estict, socotit dupti Meridianul Pa-
ri suluI.
§ 13. IVIArginele. Romania se intirgineste spre N. E. cu
Rusia de care se desparte prin rial Prut i bratul Dunärif
uumit Chilia, spre N. si V. cu Austro-Ungaria prin muntif
,CarpatI i riul Cerna ; spre Sud cu Serbia si cu Bulgaria
prin fluvial Danubiul (Dunftrea), iar la Est 'cu marea Négrä ,
www.dacoromanica.ro
 15

prin Sudul Dobrogii de la Silistra la Mangalia se des-

parte de Bulgaria.
Clima. Clima .RomanieI este una din cele maI sb," -
DR6se, cu aer curat si dulce. Temperatura set gradul de
caldurh si de frig este variabilh, ast-fel vara se latémplA
mal adese ori crtldurI marl si secetA, iariarna frig atat de tare
In at nu numal c inghiatg tóte apele dar cilia'. i Dundrea.
Preclude. Pa'mentul Romaniel este eel mal pro-
ductiv din Europa, mal ales In grâú, porumb, orz, etc.
In animale, produce cal, bol, capre, oI, porcl altele. De
asemenea 'Romania este avutil in tot felul de pasen l do-
mestice si rîurile stint pline cu cet mal gustosI pescI.
durile i maI ales muntii suut plinI .cu tot ,felul de Ilmat.
Muntilt ItomanieI stint avutl In aur, argint, mercur, pu-
ciósA, cArbuiii de päntént,, amnia, .fer, Jnarmuni, (earl On&
acum nu sunt esploatate) :.sarea last), se sc6te din Salinele
Mar! din distr. Rimnicu-Valcea,_ de la Sank i Telega in
distr. Prahova,, si de la Ocna in distr. Man, iar prtcurA
(dohot) de la PricuretI, in districtul PrahoVa-si de la Car-
bunestI in dist. Buz'eti. Délurile produc Vinurile cele ma'
delicate, precum sunt DrAghsanil i Odobest.
Marti. Muntii Romanief stint Carp4ii, care o
desparte de Austro-Ungaria, formAnd un semi cere incepénd
despre Nord si terminêndu-se la Vest. Virfurile lor cele
ma! inalte stint Pima sag Ceahldul (2,750 metri
time) In districtul Némtul ; Bucegiul, piscul se'tt cel Mal
inalt, Omni, saü Caraimanul In distr. Prahova ; Retezatut,
Paringul In Gorjitt, Tutana in Argesitt. Aceste piscurl ade-
sea sunt acoperite de nétta chiar i In timpul verel.
Cursuri de apA. Dantirea, unttl din fluviurile
cele mal mar! ale Europel, isvorasce. din muntiI Pgdurea
Mgr% din marele ducat de Baden. Ea trece prin
temberg, Bavaria, Austro-Ungaria, pe langil Serbia, Roma-
nia si Bulgaria merge de se varsrt in marea NegrA-prin trei
gurI St. George, Sulina i Chilia, earl' formézh delta Dunhril.
In Dun'are curg urmAt6relarturI din partea RomknieI:
Jild, &pa ce ese din muntiI TransilvanieI merge de se
www.dacoromanica.ro
varsa in Dunare aprcipe de Bechet, primind riurile
trul, Gilortul i Amaradia. Jiul este plutitor de la .gura
luI Our" la Craiova.
Oltul, esind din Transiliania, merge de se varsa in
Dunire aprelpe de Turna-Magurele, primind Topologul
Oltqul, in care se varsi Lotrul.
Yedea i Telormanul, care unindu-se se varsa in Du-
Mire aprcipe de Zimnicea.
Argeml, primind duffle : Neajlovul, Sabana §i Darn,
buvita se anima in Dunire linga Oltenita. .

lalonzqa sag Galbenul, Cu riul Frei/lava, In care se

varsa l'eléjenul, curge In Dunire linga satul i micul
port GuraIalomitei.
Siretal, dupa ce primesce rlurile : Buzeal, Bamnicul,
Patna, Trotopl, Bistrit,a, Moldova, Suceava B4dadal
se varsa In Dunare intre Braila 0 Galatt.
Praha care isvorasce din Mwatil Galitiel, este al ma'
mare rift al RominieI dupa Dunare i ulutitor pe WO,
intinderea luí de la fruntaria Bucovinel, se varsa in Du-
Mire intre Galati si Reni, uncle forméza lacul cel mare
Brateful. Are de afluente pe Jijia.
§18. Ape Yinerale. Rominia este una din t'érile Europel
cele mal avute in isv6re, de ape minerale si pe care cimeniI le
intrebuintéza in diferite chipuri, dupa maladia ce at" ; uncle
ape sunt bane de bëut, iar altele numal de scildat. Cele lug
irisemnate sunt : Olanescl, Calimanesci In Betninicul 'Titled;
Bughea lingi Cimpul-lung ; Puci6sa langa Urgoviste; Bo-
boci i Nifon linga Buzel. ; Balta-A114 in RininiCul Sirat;
Slanicul in Bac6,6 ; Strunga In distr. Iasi si apele minerale.
de la ViicarescI numite Dontnita Maria, In Bncurescl.
Lacurf. Lacurile cele mal principale sunt:
Cetatea, in Dolj ; Padina, In Romanati ; (iré ca-, in 11-
boy ; Calara, In Ialomita ; Balta-Alba, in Rimnicul- Si:
rat, Bratepl, In Covurlul, Babada ç, Cerrbavocla, Holtina
§i Garlifa in Dobrogea ; Dorohoi in Dorohol.
Insule. Mal tot cursul Dunarei i gureleei sunt aco-

www.dacoromanica.ro
 17

perite cu insule, din care cele principale sunt : Corbu, Os-

trovul Ma e. i Florentin, in districtul MehedintI ; Carabele,
Ostrovul Mare sail Calafat in districtul Dolj; isiazui, Sili-
stiéra In RomanatI, Persina In Teleorman ; Smirda, Rama-
dan, 1VIocanu In Vlasca ; Balaban, Geisca Mare, Gaza _Mica
In Ialomita ; Ostrovul Chilita In distr. Tulcea; Insula , er-
pilor la 'gura Dunaril si Coasa Neruselti laugh tarmul marel.
-§ 21. Golfuri. Intre Golfurile RomanieI cele mat prin-
cipale este Manga lia.
Capuri. Capuri principale stint Media §i Constanta.
CM de comunicaVune. Pentru inlesnirea comuni-
catiunel pe uscat in interiorul Orel. sunt ca (sosele) numite,
comunale, d6ca sunt intretinute numai de comuna ; cat jude-.
tene, cand lég maI multe comune Intre d'ensele sail un ju-
cu altul i sunt intretinute cu cheltuiala judetuluI; cdi
nationale, dud léga mat multe judete cu punctele centrale
ale t6riI sail cu tèrile vecine i Intretinerea lor privesce pe
stat, i In fine stint i cM ferate. Principala cale ferata, trece
d'a lungul t,6rel inceOnd de la N. despre Bucovina si se ter-
mina la V. la Vérciorova. De la N. trece prin Roman, Ba-
cati, Tecucl, GalaI, Braila, Buz'éti, Ploesci, Bucuresci, Pi-
tescl, Slatina, Craiova, Severin, Vêrciorova. Liniile laterale
sunt : Liteni, BotosanY, Pascani, Iasi, Teruel', Bklad, Bucii-
resci-Giurgiu. In Dobrogia se al unja Cernavoda-Constanta.
O alta inlesnire pentru comunicatiune sunt postile i te-.
legraful, carI lega capitala Orel cu telte comunele urbane
chiar cu mai multe comune rurale i In fine cu tèrile
streine.
§ '24. Porturile. Porturile (schele) cele principale ale
Romaniel pentru importul (intrarea) i exportul (esirea)
productelor de diferile naturI, sunt: Galaiï, Bräila, Cer-
navocla, Htlqova, Akin, Tuleea, Giurgiu, Severin, 'Ca-
lafat, Turnul-Magurele, Oltenita, Cetlara0, Preiorova,
Orina, Becket, Islas, Zinznieea, Gura-Ialomitd i Ostrov :
aceste sunt porturI pe Dunare ; iar Sulina, Constanta
Mangalia porturl la mare.
§ 25. Industria si comerciul. Industrie nutriim tot ce se
www.dacoromanica.ro 2
 IS
_-

produce prin fabricI cu mana sat' cu masina, iar comert nu-

mim tot ce vinde omul din cele ce a lucrat el sati din cele ce
produce natura. Industria la noI este Inca la Inceputul el',
cu tete acestea sunt cate-va fabricI de postav, pftlärii ca-
ramida, spirturl, petroliti (gaz), fabricI de praf de pusca
§i i-norI de abur. Comerciul este fiírte activ si se exporta
tot felul de cereale, leinne de constructie., petrolit, vite,
spirt si multa sare. T6te articolele de bachniI, de farmacil
si de lux se aduc din streinatate.
§.26. Origina §i limba. Nol ne tragemt din vecliiI Ro-
mani, care alta data a stapénit lumea intrégh. NoT sun-
tem adusI in Dacia de imperatorul Traian dupa' Invinge-
rea Dacilor pe la anil 103-106 dupa, Christos.
- Limba nOstra, este o derivatie din cea latinà Ina, sub
Manta Barbarilor si a Grecilor ea a suferit marl schimbarT,
cu tete aceste este mat aprépe de latina de cat cea fran-
cesa, italianä i ispaniola, carI tete sunt filcele limbel latine.
Religiunea. RomaniI sunt crestini de confesiunea
ortodoxl care este religia cea domnitdre. T6te cele-l'alte reli-
giunl i confesiunI sunt libere in Romania. Pentru administra- -
rea bisericeI Ron-lane este un sinod, compus din §ése episcopI,
doulmetropolitt,dintre care cel din BucurescI este si primatul
Romaniel. Metropoliile sunt: cea din BucurescI i cea de Iasi,
Episcopiile sunt : Cea de la RImnicul-Velceï, Curtea de Ar-
gesiii, Buzeft, Hui, Roman si Galati sail a Dunarel de jos.
Pe ling& fie-care Metropolie i Episcopie se afla' cite un
seminar pentru invétatura preotéscil. In fie-care capital
de district se afla un potropop sat protoerefi.
Mama Romanief §i oulorile Rationale. Semnul
(paja'rea) prin care se deosebesce o Ora de alta si care se
pune pe tete pecetiile i monetele, se numesce Mara. Marca
RomanieI coprinde Aquila Romana ca simbolul Teresi Ro-
maitescI ; un cap de Zimbru sail Bour, ca simbolul Mol-
daviel ; Leul ca simbolul Banatulul Craiovel' i doul del-
fini ca simbolul tèrmurilor Mani Negre. Deosebit de a-
cesta fie-care district are marea sea.
Culorile nationale stint : Albastru, Galben,
www.dacoromanica.ro
 19

§ 29. Guvernul. Romania este stat monarhic con-

1113.

stitutional, sub dinkstia ereditara in unja barbatésca a

Marie Séle CAROL I, care este Domnitorul Nostril.
Legile se fac de Camera deputatilor si de Senat, al-caror
membri stint .representantil riatiuniT. Dupa ce Camerile vo-
teza legile se Intaresc de catre Doran Domnul cu Ministril
guverna téra si ministril in parte esecuta-legile in numele
DomnitoruluI. Ministri sunt in num6r de §épte: minis-
trill de interne 2-lea rhinistrul de externe ; 3-lea ministrul
de resbel ; 4-lea ministrul de finance; 5-lea ministrul Agri-
culturd, comerciului i lucrarilor publice; 6-lea ministrul ju-
stitid ; 7-lea ministrul instructiund publice §i cultelor.
§ 30. Justitia. Péntru t6te chicane de legT, de re-
glemente si neintelegerI intre cetatenI, se afla, in fie-care
pima ate un judecator de pace, in fie-care capitall de
district cate un tribunal, patru curti de apel : in Craiova,
Bucurescl, FocsanT si IasI, si in fine malta curte de ca-
satiune, cea mai Malta trépta judecatorésca, a Orel care
sta in BucurescI. Deosebit se maT afla tribunale corec-
tionale i comerciale in principalele orase.
§ Instruqiunea, publica. Instructiunea publica este o-
bligatorie ,§i se da de care stat i de care particulari. Cea
de catre stat este gratuita. InvOta,m6ntul public se imparte
In primar, secondar, 0 superior. In comunele urbane se afla
.scoll elementare sates& In comunele urbane' se afia una sat.'
maI multe scoll primare, atat pentru bilet1 cat i pentru fete
precum si institute (pensionate) particulare. Inteunele orase
se afla si scoll normale de unde se forméza invètatorT pentru
sea& satescI, sc61T de meserie, comerciale, reale, de bele-
arte, de muzica, de argicultura, de veterinerie, etc. In OM
Romania se allá 14 gimnasil, 6 licee, 8 seminare, 2 univer-
sitap en cite 3 faculti41 de drept, de sciinte si de litere,
una in BucurescI si alta in fast Ce p; din Bucurescl are si
o facultate de medicina. Pentru diferite cestiunI cad cer o
discutiune sciintifich, se afla pe langa, Ministrul instructiunef
un cousiliu general si un consilia permanent (le instruc-
tiune, compus de profesori i pers6ne invqate.
www.dacoromanica.ro
 20

32. Armata. Puterea armata pe care se sprijin& tot vii-

01 Romania, are sef suprem pe Maria Sa Domnitorul
AROL I; tot militarul '1 jura credin i supunere. Arma-
i, se imparte In douè elemente : armata permanent i ar--
:ata teritoriala. 'Asti RomaniI far& distinctiune de clasA tre-
iie fad& parte din una din aceste elemente, de la e-
le de 21 ant' pal& la 50 ani. Cele d'anta numere de
rt, cad In arma permanentA, éra cele din urma In ,armata.
xitorial& i numerile neesite tree in
Armata permanent& se compune de '8 regimente de in-
laterie, 4 de artilerie, 2 de cavalerie, numite rosiorl, 4
itali6ne de OnAtori, 1 batalion de geniti, 3 divisiunI de-
)mpierI cu artilerie teritorialA, 1 corp de flotil& sail ma-
ha, compus din 4 vapcire de resbel si o companie de de-
mit, 1 escadron de tren, 1 companie sanitark companie de
mtonieri si 2 companil de jandarmI pe jos. Armata te-
torialA' se compune de 30 regimente de dorobantI (infante-
e) si 12 regimente de caláras1 (cavalerie) si la trebuint&
3 64 batalióne de militie. Rite aceste forte care tree peste
30,000 OrnenT u 20,000 cavalerie si 292 tunurI in timp
resbel, se imparte in 5 divisii militare teritoriale, co-.
andate fie-care de un general cu resedinta :

1 Divisie in Craiova ; a 2 in Bucuresel ; a 3 in Galati ;

4 in Iasi', si a 5 in Tulcea, Pe Mg& aceste forte se mai
la corpul intendentel, justitia militará i scoff militare
divisionare, din care es oficeril trebuincios1 armata.
§ 33. Impgrtirea Romktiet Romania se imparte maI
&ail in dou6: _Romania Munténa §i _Romania Moldavit.
Romania partea din drepta si din stanga MilcovuluY.
atural se impate cea Munteng in _Romania mare set din
épta OltuluI saü Occidental; _Romania mare, salt cea din
anga Oltulul sati ; Romania Orientala sati
obrogea ; cea MoldavA in _Romania de sus set Septen-
ionala
In privinta adminstrativ& se imparte in 32 divisiunI nu-.
ite Distriete sataudete, din call sunt 17 in Romania Mun-
www.dacoromanica.ro
 21

adic& in cea Occidental 5, in cea meridionalh

In Romania Oriental & 2 si In Romania Moldavg, 13.
Fie-care district se imparte in plase earl la munte
numesc piaiur i fie-care plasä' se imparte in comun(
In fie-care district este un administrator, numit prefe(
§i In fle-care plasä un sub-prefect ; comunele fig, rural
(compuse din sate), fig, urbane se administrez de un cor
silitt comunal, care are de presedinte un primar. NunV
rul pläsilor din Romania este de 165 si al comunelo
1,409, din care 62 urbane.

www.dacoromanica.ro
 22

Districtele Rom'alliei cu capitalele lor.

Romania rnic1 saA oriental. No.

locuitorilor
g piatrictelor
1 MehedintI cu capitala Turn u-Severin 7 3 1185 250,900
2 Jiul de sus (GorjiiI) " D'rgu-Jiu 6 1 1154 -210,000
3 Vélcea Rainuicu 7 3 159 190,000
4 Jiul de jos (D olji5) Craiova 7 2 145 270,000
5 RomangT Caracal 5 1 140 182,000

Romania mare sail Meridional.

6 Teleormanul Turnu-Magurele 4 4 133 170,000

7 Oltul Slatina 4 1 100 125,000
8 Argesul PitescI 7 2 141 210.000
9 Muscelul Campu-Lung 5 1 84 140.000
0 Dambovita TOrga-VesteI 7 3 115 186.000
11 Ilfovul BucurescI 6 2 118 430 000
12 Vlasca Giurgiu 4 1 10p 165,000
13 Ialomita 4 1 86 110,000
14 Prahova PloescI 7 6 144 235,000
15 Buzaul Buzuî 6 2 106 200,000
16 Braila Braila 2 1 48 78,000
17 Ramnicn-Sarat Ramnicul 7 1 85 106,000.

Romania Septentrional sail Moldova.

18 Patna » Focsanl 5 3 82 170,000

19 Tecuciul » Tecucia 4 1 56 135,000
20 Covurluiti » Gala* 3 1 43 155,000
21 Tutova » Bèrlad 5 1 72 140,000
22 Vasluiul » VasluI 5 1 66 120,000
23 Falciul ii HusI 4 1 71 100,000
24 IasiI f Iasi 7 2 42 205,000
25 Romanul » Roman 4 1 74 155,000
26 Bacilli » Bacail 5 2 83 195,000
27 Némtui , Pétra 5 2 49 190 000
28 Sucéva 77
FalticenY 4 1 40 160 000
29 BotusanY » BotosanI 6 2 50 162,000
30 Dorohoiul » Dorohoiii 6 3 44 136,000

Romania Orientala sail Dobrogea.

31 Tulcea Tulce a 3 5 20 27,000

32 Constanta Constanta 6 5 56 56,000
5,363,900

www.dacoromanica.ro
 23

§ 34. Districtul Mehedintl.

Districtul MehedintY, care trage numele dupri Meha-
dia vechia aseqata, in Austria la marginea OM, este eel
mal apusal district din Romania. Pamhitril produce cu
deosebire cereale, vinuri, miere i céra multa. Marca dis-
trictului este o Albina, semn de abondenta, (imbelsugare)
acestor preti6se producte.
Severinul (8 mi locuitorT), este capitala districtulul,
ling& Danubit, port si urbe regulat construita. Aci se v6d
urme din vechiul pod al lul Traian &cut pe la anu1105
dupa Christos si din palatul lilt Sever, de uncle luat
numele. Cernetii, comuna urbana numita dupit 11111 Cerna
a fost capitalo districtulul Onli, la 1847 ; Baia de amnia
un mic térg in munti numita dupa anima ce seotea o-
data in timpul romanilor. Monastiri sunt : Mara, repel-
nita i Strehaia Fang& Motru, edificata de Domnul Matei
Basarab. Intre Severin i marginea térii, in Dunare, se
aft& cataracta numita portile de fer sat Gherdapurile.
§ 35. Districtul Jiul-de-Sus (Gorja).
Acest district numit dupa apa Jiulig de sus, este avut in
fer i vénaturT multe in muntl. Marea districtulul este un Cerb.
Tárgu-Jiul (6 mil locuitorI), este capitala districting
ling& Jill, are fabric' de farfurif de portelan. Carbutzesei,
un mic térg. Tismana, montistire in muntT, mide sunt pa-
durl de castanI, dificata de Mimeo, I si Polovracii, aseme-
nea monastire, renumita pentru Caverna (petera) sa.
§ 36. Districtul Veen.
Acest district numit dupa valdua OltuluI, produce sane
indestul care se st6te din salinele sale; are multe ape mi-
nerale ; marca districtulul este un PoSalion, semn pentru
vechiul drum al Rornanilor care Ulpia Traiana, peste muutT.
Baninicul (6 mil locuitori), este capitala districtulig langa
Olt, resedinta episcopuluI de Rimnic. Oena-Mire, comuna
urbana, renumitti pentru saliuele séle; Cainenii trecatòre pe-
www.dacoromanica.ro
 24

este Turnu-Rosiu in Transilvania ; Drigdani, loc faimos

pentru vinurile séle delicate ; Orezur, Cozia Bistrita in
muntí sunt monastirl mari. i frum6se ; Cdlinuinescif §i
Oldnescii bi mineral° ; _Riurenii, Mg& Rimnic, loc fai-
mos pentru targul de la 1-8 Septembrie,
§ 37. Districtul Jiul-de-Jos (Doljiii).
Numit dupä. apa Jiului de jos, produce Cu deosebire
cereale, iar din bilti se scdte pesci multi. Marca dis-
trictului este un pesce.
- Craiova (25 mil locuitorI), este capitala districtuluT, linga
Jill; vechia capitalä, a banatuluI Craiovil ; are un liceil cu
7 clase, o sciála centralk de fete, o casarmä, un teatru si
o curte de apel, etc. Calafat, comuna urbana., drept Vidi-
nul Bulgariet i Bechetul drept Rahova, asemenea in Bul-
garia, sunt porturi, Sadova, Bucov61 sunt monastirI frum6se.
§ 38. Romanati.
Numit de la Romana-na0e, cadí coloniele Romane in-
teaceste. locuri s'aä asedat antela óra. Acest district pro-
duce grane multe. Marca districtului este un snop de graii.
Caracal (9 mil locuitori), este capitala districtulul nu-
mita dupa numele luI Antoniii Caracal, imperator Roman.
Celeiul tanga Dunare, Beca Milpa Caracal si Slaveni hm&
Olt, sunt renumite pentru anticele Romane ce se grisesc
in pamént. Brancovenii, monastire, Corabia §i Islazul
sunt porturl. De la CeleI pana la munti pe lánga, Olt se
vede urmele und sosele facute de Romani.
§ 39. Districtul, Romanati.
Numit de la riul Teleorman, produce cereale multe si
miere, jara alta data nutrea oi multe. Marca districtu-
lui este tre'i oite.
Turnu-Meigurele (6 mil locuitorl), este éapitala districtu-
lul, lana Danubit si Gura OltuluI, drept Nicopoli BulgarieT;
port bun si urbe regulat edificata. BO de Vede (4 mil lo-
cuitorl), vechia capital& a districtului, in centra districtuhd;
www.dacoromanica.ro
 - 25

Alexandria (11 mil locuitorI) comuna urbana locuita de

bulgarl ; Zimnicea (4 mil locuitori) port la Dunare drept
Sistovul Bulgariel.
Districtul OltuluT.
Numit dupa riulii Oltul ce'l uda d'a lungulti s611, pro-
duce cereale multe. Marca districtuluI este un Turn, sem-
nul cetatei Turnul de pe marginea Da,nubiului, in distric-
tul Teleorman, facut se lice de marele Trajan, sal de
Constantin-cel-mare, dar asta-4I in ruina.
Slatina (6 mil locuitorI), este capitala districtului langa
Olt, renumita pentru podulti statator de fer dupa apa 01-
tullí ; Clocociomd, Striharg sunt monastirt
Districtul
N-1unit dupa riul Argesul, produce porumb mult, vin §i
penne bune. Marca districtuluI este o aquila, semn c aci
a fost a doua capital l a Romaniel (Muntenia) sub Dom-
nul Radu-Negru, IntêiuI principe pe la 1290.
Pitesci (11 mil locuitorl), este capitala dictrictului, lana
riul Arges, are un -gimnasit. Curtea de Arm (4 mil lo-
cuitorI), la N. de PitescI, numita ast-fel caci a fost a doua
curte Domnésch dupá stramutarea el din Campu-Lung.
Monastirea de Arge§ este cel mal frumos monument din hita
Romania, fondatti, de principele Négoe la 1518 si lucrati
In stil bizantin ; aci esté resedinta Episcopului de Arges. In
sus de curtea de Arge§ in mung se alía ruinile cet4i1 Poe-
nar, construita de boeriI tradatorI i pedepsill de Vlad-Tepes.
Districtul Musca
Numit (lupa muntele Muscel, produce lemnariI, sean-
durT si branzeturI multe; marca districtului este o aquila pe o
ramura, semn ca aci a fost intâiul scaun al luI Radu-Negru.
mpu-Lung (10 mil locuitorI), este capitala districtu-
111, filtre munti si pe apa riului Tèrgului ; in vecinatate
se afia, r6mIt's4e de ziduri romane; cetatea lul Negru
este acum ruina in muntI. Monastiri are; Campu-Lung,
www.dacoromanica.ro
 26

FlOmanda, Maná' esa, etc. La Nord de Campu-Lung se afla

baile ea apit mifieralä, numite Bughea.
§ 43. Districtul Dam1ov4a.
Numit dupa rlul Dâmbovita ce '1 udii, d'a lungul, pro-
duce lemnarie, tutun renumit, Orne i vénaturT multe. Marca
districtuluI este o cdpriara. In acest district se fabrica var
In mare cantitate si se fac petre bune de móra.
TérgoviSea (7 mi' locuitorT), este capitala districtulul,
pe malul drept al riuluT Ialomita. Aci vara sedea DomniT
pana la anul 1668 si iarna in Bucuresct In centru orasu-
'al se alia cel maT mare arsenal militar al Romaniet Ga-
tèrg, vechia capitalä, a districtuluI Vlasca. Monasti-
rea Délula la Nor-Est de Térgoviste fondatit de -princi-
pele Radu-cel-Mare la 1500, renumitä, cacl posedit capuld
1111 Mihaiii Bravul ; Viforita, Niteetul, Golgota, etc. monas-
tirT. Puciésa, pe Ialomita in sus, sunt bM ca apä mineralä.
§ 44. Districtul Ilfov.
Numit dupa riul Ilfov, f6rte productiv in grane si po-
rumburT. Marca acestul district este un templu cu san-
tiT Imp&ati Constandin i Elena, ca patroni al. catedra-
leI Metropolitane.
Bueureseif pe rtul Dambovita, este capitala intregeT Ro-
maniT si a districtuluT Ilfov, are peste 200,000 locuitori..
Bucurescil, numit se dice dup6 numele pristorului Bucur,
stapanulti acestui loe de pe cand s'a intemeiat ca capitala
t6reI RominescI pe la anil 1393 de Mircea-cel-Bètran,
care a facut Curtea-Vechiä intêiasI data, unde petrec-ea
DomniT numaT iarna si vara la Térgoviste.
BucuresciT este resedinta DomnitoruluI si a celor 7 -mi-
nistri ce compun Guvernul. Aci se afla Camera si Senatul,
Curtea de Casatiune, Curtea inalta de compturi, o Curte
de Apel, o Academie Cu 4 facultatI, 2 licee si 2 gimnasil, mal*
multe scble primare de fete si de bäetl, conservatorul, maT
multe casarme si spitalurT, seminarul central al Metro-
www.dacoromanica.ro
 27

polieT, mal" multe fabricf etc. In fata academieI stä fatal&

statuia ecuesträ a ha' Mihaiti-Bravul. Aci se incheil trata-
tul din 1812 prin care Turcia dete Rusiel Basarabia parte din
Moldova. Imprejurul BuCurescilor sunt : Cotroceniï, mona-
stire renumitä si re§edinta Domnitorului ; Asilul Elena cel
mal mare si maI bine bigrijit edificin de cresterea fetelor
din Romania ; Vaceireseii, monastire ; Pantelemonul, mo-
nastire längl care se aflä a§eclat spitalul de alienatf.
Oltenita ora § si port, uncle Arge§ul da in Danvbitt,
drept Turtucaia Bulgaria In acest district sunt monas-
arnica §i Caldariqanii de Cäluge'rl ; Tigeinescil
tirile :
Paserea de ctilugrtrite §i Snagovul- asegat hate° insulä
din lacul Snagov, edificatä de Vlad Tepes.
§ 45. Distictul Vla§ca.
Numit de la Vlahl, mime cu care numea grecil" si sla-
vif pe RomänI ; produce cereale multe, tutun §i vite bu-
ne. Marca acestuf district este treZ stejarï, semn de pädu-
rele cele marl ce acoperea odiniórh acest district.
Giurgiu (21 mil locuitorT), este capitala districtului
lâng Danubifi, cu port insemnat, are un gimnasitt In
vechime era cetate tare. La jumelateadrumuluf intre Bu-
curescl si Giurgiu stint CaluOreniï, renumitf pentru victo-
ria cea mare repurtatä de Mihaiu Bravul cu 16 inif no-
manÌ contra 200 mil' turcf la 1595.
§ 46. District-al Ia1oniia (Galben.Q.
Numit dupä rIul Ialomita, este unul din districtele cele.
mai cAmpóse si produce multe gräne si alte cereale, erg
baltile da mult pesce. Marca districtului este un peso
pe un s. nop de grail. In acest district se afläcâmpia
numitä Brträganul uncle o multime de vite se nutresc.
(Stirbel", 5 mif locuitori) längl canalul Bor-
cea drept Silistra Bulgariel, este capitala districtuluf port
la Danubifi. Urzieenit -pe Ialomitä, vecbia capital ä a dis-
trictuluf. Gura lalomitei port i _Piva-Petri sat, ambele
apr6pe de gura Ialomitel, aci era alta datä cetatea de flote..
www.dacoromanica.ro
 2S

§ 47. Districtul Prahova.

Numit dupä nul Prahova, este indestulat in cereale.
plcur, sare, vinurI, i vénaturi de animale selbatice, precum
cdprióre i altele. Marca districtuluI este un Tap i o cérdd
cu vita, In acest district se fabrica un var bun numit sirna.
Ploesci (35 mil locuitorI), este capitala districtulul ase-
datä inteo positiune frumósa, este unul din cele mal ne-
goti6se orase din Romania, are un ginmasit.
Bucov vechia capital a a desfiintatuluI district Sacuenii
Valeni-de-Munte i Campina, comune urbane la N. de
Ploesci. Telega, Slanicul renumite pentru salinele lor. Pam-
rep, are pacura multä. In On, latimea ditrictului la
pólele muntilor se MIA Délu-cel-Mare, loc renumit pen-
Ara vinurile lui cele bane. Sinaia monastire la N. de
Câmpina, ziditä de Michail Cantacuzino, aci este rese-
dinta Domnésca in timpul verel, la V. de Ploesci. L'angit
Ialomita, se aflä mouastirea rarsor uncle este pudreria ar-
mate)" ; Gherghita sunt locurl istorice.
§ 48.- Districtul Buza
Numit dupé nul Buzèn, acest district este renumit
pentru aurul care se sc6te din nisipul rlurilor, pentru
chihlibar frumos si pentru carbunl de &ant. Marca
districtuluI este un templu ca turnur i o pasare, semn
de catredala EpiscopieI din capitala sea.
Buzaul (12 mil locuitorI), este capitala districtulul lan-
Buz6i1 i resedinta EpiscopuluI de Buzat. .111izil
(4 mil locuitorI) comuna urbana mica 'nitre PloescI i Bu-
zétl, progreséza In- comer. Dreigaica este un térg anual
renumit ce se face la buzéti i Mizil de la 24-29 Iu-
-nie. Ciolanul, Vintild-Vocla, Gcivanale, Beite0ii sunt mo-
nastirI cu positie f6rte frum6sh. Bobocii. Nifon sunt
cu ape mineral e ; Penteleul, mutate renumit pentru cas-
cavalul ce produce si pentru aerul sén cel curat.
§ 49. Districtul BrMla.
Numit dupa capitala sea, este cel maI mic districtt din Ro-.
www.dacoromanica.ro
mnia Meridional; produce tot felul de cereale, pepenI bunt
sipasunl intinse, iar din brtAile sale sc6te mult pesce; marca
districtuluI este o Corabia, semn crt aci ancork& multe
corAbil.
Braila (34 miï locuito`ri), este capitala districtuluI ling&
Danubiti, drept MAcinul DobrogeI, insemnat pentru por-
tal sat si tare etate odini611, drtrimat& la 1828; are
o soil& comerciall si un gimnasiii.
§ 50. Districtul Inannicul-Särat.
Numit dup& apa shrata a RamniculuT, alta dat& nutrea
cal multI §i bunt. Marca districtuluI este un armasar.
Piimêntul produce vinurI i cereale bune.
Rdninicul (7 mil locuitori), Ring/ garla Ramnicul, este
çapitala districtului. Meixinenii, Poaina-Merului, Dalhau-
sunt monastirI. Beta-A/bet, bAI renumite spre E. de
Ramnic, Mug& nul Buz'el.
Districtul Putna.
Numit dup& riul Patna ce flit in Siret, produce vinurl
multe §i bune. Marca districtuluI este Bacus stand pe
butoit.
Acest district a fost causa une marI dispute intre Ste-
fin-eel-Mare i Radu al IV Cel-Frumos, la anul 1475;
Insá,' de la anul 1859, riuletul Milcovul nu mal desparte
do se t6r1 romane, administrate fie care in parte.
Focfani (20 mil locuitorl), este capitala districtuluI, pe
riuletul Milcov, are o curte de apel si un gimnasitt. Ad-
judul, Panciul, Edmol6sa, rang& Siret, sunt térguri micl
fAcênd mare comer cu vinurI; Odobescii Mug& Milcov,..
loe renurnit pentru calitatea vinurilor- séle cele bune.
Districtil Tecuciii.
Numit dup6, capi.tala sea, produce pormnb §i vinurl
bune, mai ales cele de la Nicorescl. Marca districtuluI
este -o vi4 cu struguri.
Tecucia, (9 mil locuitorI) este capitala districtuluI Mug&
www.dacoromanica.ro
 so

apa Bèrladulul ; Nicoresci i Podu- Turcului , térgurl.

La 8 kilometre de Tecucit spre Vest se afla tabara per-
manentA a furcenilor, unde vara manevréza armata si se
hivattt pentru resboiti.
Districtul Covurlui.
Asest district este Insemnat prin podul sèti de la gura
PrutuluI rángti Danubia. Marca districtuluI este o ancora
de corabid. Paméntul produce cereale i vinurT.
Gatati, (80 mil locuitorI), lng Danubiti i lacul Bra-
-tesului, este capitala districtuluI cu portul ce! mal Iniem-
nat al RomanieI, are un gimnasia, o sc61a comercial, o
casarma si un teatru. Folesci, Oancea, Pechia, Drdganesei,
sunt tèrgurT. Spre apus de Galati la gura SiretuluI, se afta
stat,iunea eálei ferate BarbosT, unde sunt multe ruine romane.
Districtul Tatova. -
Numit dupa 111.11 Tutova, este indestulát In sapunurI
§i pescuirI. _Marca districtuluI este tres pesa,
Bdrladul. (28 mil locuitorl), este capitala districtulul
pe lingrt Hui cu acelas nume. Are un licet si un teatru.
In evul de melia-loc, acest oras dimpreuna cu districtul
forma republica Bfirladului. Murgenii, Puescii, térgurI.
Districtul -Vaslui.
Acest district numit dupti capitala sea, produce vinurI
§i miere multtt. Marca districtuluI este un stup cu albine.
Vasluia, (8 Mil locuitorl), Iânga riul 13Arladul, este ca-
pitala districtuluI. Aci se vede ruinele palatuluI lul Ste-
fan-cel-Mare. Din susul Vasluiului este valea Rahovel unde
.Stefan-cel-Mare cu 40 mil romanI sfarama hita armata
turd compusil de 150 mii 6menI la 1457. Pungescif,
Codrescii §-i Negrescif sunt térugrI, Bobrovet mouastire,
unde este si un penitenciar public.
Districtul
Numit dupA vechea sea capital. Falciul ce este un mic
Org, Pe tèrmurile Prutulul, produce vinuri, dult, insecte
www.dacoromanica.ro
 31

métasa.re, tutun, dér maI Cu sérna vite marl. Marca dis-

trictuluI este un boa.
Hui, (19 mil locuitorI), nu departe de Prut, este ca-
pitala districtuluT §i- resedinta Episcopuluì eparchiel
Satul StanilescI, la Est de 1310 lng Prut, este renu-
mit pentru bä'talia data intre Turd §i Ru§I la 1711, in
,care Petru cel-Mare abia scap.a. cu fuga.
§ 57. Districtul 'Puke&
Acest district numit dupa capitala sea, este renumit
pentru multimea baltilor sale in care se 'pescuesce tot fe-
lulti de pesce si pentru 'Muffle sale cele mail.
Talcea (12,000 lucuitorl), asedat in forma de amfitea-
tru pe un de, este mare port maritim §i capitula dis-
trictulul Tulcea. Sulina (4,000 locuitorI), port de mare la
gura DunariI, are un chat si zagazuri férte bine construit.
Babadag, care alta data numéra 30,000 locuitori acum sunt
la 4,000, cea mall mare parte Turd, este a§edat Mg& lacul
Babadag ; Isaccea §i Mein porturl secondare pe Dunare ;
Cocoml monastire de calugérl ; Cilic monastire de maid.
§ 58. Districtul litastenge (Constanta).
Numit dupti capitala sea, aeest district produce multe
grâne §i fénete intinse. Acest district nu are niel o apa,
curgétére si laid o padure intinsa.
Kiustenge sat' Constanta (8,000 locuitorI) a§edat pe un
cap care infra mult in mare, este capitala distrietuluI si por-
tul eel mg mare al Romániel pe marea Négra. Mangalia,
port maritim la sudul Constantel, are cel maI sigur i maI In-
tins port din marea Négra, ins& este intrerupt de catI-va
an)." ; aci sunt si bi minerale ffirte cautate. Hirova, port
mic in fata gurd Ialomita. Cernovoda (500 locuitori), port
la Dun5re. De aicI prin Medjidie merge un drum ferat
la Constanta. Paralel cu calea ferata sunt douè marl valurI
acute de roman!. Medjidie, care MO data numéra 45,000
locuitorI acum abia are 1,200; cea maI mare parte din case
Bunt ruinate, acrid aci este férte nesénatos. Rasoata, mic port
www.dacoromanica.ro
 82

la tonnAre. Ostrov, sat i port pe Dunare in fa0 Calarasu-

lui are o.scóla romina bineconstruita, care face fala ofi-
cerilor romani care a contribuit la constructia el.
§ 60. Districtul Ia§f.
Numit dupa capitala 'sea, are cal buni i pamktul pro-
duce cereale, vinuri, cartofl i pepeni. Marca districtulul
este un cal.
Iv, pe malulfi stang al rluletuluT Bahia!, este capitala
districtuluT si patria lul Stefan-cel-mare are 90,000 locui-
torT. IasI a devenit capitala MoldoveI la 1565, pe child Dom-
nul Alexandra Lapusnénu 'l-a stramutat resedin0 de la
Sucéva ; thsè la 1859 Moldova unindu-se`cu Romania, capi-
tala Orilor deveni numaI BucurescT. Aci este scaunul Me-
tropolituluI Moldovei i SuceveI ; are o universitate, 2 gim-
nasiI, un heel, o biblioteca central, un muse', un conserva-
tor, o scóla militara, mal multe spitale, casarmi, un palat
administrativ i alte mat multe asegaminte frum6se. Impre-
giurul Iasilor este &cola cu seminariti. Oeteituia, Fruntòsa
§i Galata sunt monastirI, Térgu-Frumos spre apus, pro-
duce pepenl fórte bunI ; Sculenil Una Prut treatóre
Podu-I16ier têrguil. Cotnarii loc renumit pentru vinurile
sale. Unghent, statiune de drum ferat pe malul PrutuluI.
Districtul Roman.
Numit dupá vechea colonie adusii, de Romani In acéstit
parte, este fórte productiv In cereale. Marca districtulul
este trei spice de greiri
Roman (17 mil locuitorT), pe o campie fórte manósa,
Mug& Mill Moldova, apr6pe de unde da in Siret, este ca-
nitala districtuluI resedinta Episcopulul de Roman. A-
própe de Siret este, satul Scheia, unde Stefan-cel-mare
batu i prinse pe rebelul Croiot la 1486. .
Districtul Bac'au.
Numit dupa cs,pitala sa, este cel maI muntos district din
téra. Marca districtului esteo Stance& Pamentul produce
www.dacoromanica.ro
 .33

mult porumb i lemnária. Fabricatiunea spirtului de bucate este

aci o industrie Jilting. In acest district locuesc multi ungurI.
Bacau (14 mil locuitorI), este capitala distrctulul, pe
riul Bistrita aprópe de gura lul, are un gimnasiti. Ocna,
(8 mil locuitori), antêia sarárie a iROmâ,niel moldave,
laugh,rîul Trotosul. Aci este inchis6rea criiñinalilor. Sid-
nieta pe riul cu acelast nume, bT minerale.
Districtul NémW.
Numit dupa riuletul N6mtu ce se varsá In Moldova,
precum i dula vechea cetate Némtu, este indestulat In lem-
Mira' i vênaturI multe. Marca districtulul este o Cdpri6ra.
Petra (21 mil' locuitori), este capitala districtuluf Fan-
gá riul... Bistrita, scóte multá lemnárie i posedá o impri-
merie i dotte" fabricl de postav. V6raticu1 i Agapia mo-
instill de maid. Te'rgul-lVempalui (10 mil locuitorl), in -
semnat pentru spitalul Wt.
In acest district, apr6pe de riul Moldova, este satul
RésboenI saü Valea-Albá, unde Stefan-cel-mare fu bátut de
Sultanul Mahomet II, la 1476, dupá o lupta f6te sAngerósá.
Districtul Sucéva.
Numit dupa, 11111 i orasul Sucéva, vechea capitalá a Mol-
daviel ce acum este incorporatá cu Austria, este Indestulat
cu cereale i pádurI. Marca districtulUI este Dei Stejari.
Fälticenit (16 mil locuitori), este capitala districtulul cut
mare têrg anual la sttntul lije. Lespecfile, langá, Siret, e
têrg. Slatina monastire veche. Aprópe de Falticen1 este
satul 'Baia, care in vechime era o cetate tare, unde Ste-
fan-cel-Mare sdrobi In bate 6stea regelui Ungariel. Ma-
tel Corvin la 1467.
Districtul Botosani.
Numit dupá capitala sa, e indestulat in cereale, car-
ton' i Milete. Marca districtuluI este o Usa.
Botoani (42 mil locuitorI), este capitala districtulul, face
mare comer. Are unti heat si un teatru. Numirea ac6sta se
www.dacoromanica.ro :;
 34

crede a veni de la Batu-Chan, seal tatarilor ce'ssi stabi-

lise capitala sa ad. La Sud de BotosanI, pe riul Bahia-
iulul, este tèrgul Hdrlaul (5 mil -locuitorl) renumit pen-
tru petrele sale de móra ; Bucecea, Stefanesci i Frunz6-
sa, tergurI. Itcani, la frontiera Bucovinel, este punct de
eiport Intre Romania i Bucovina cu calea ferata.
Districtul Dorohoiul.
Numit dupä capitala so, este districtul cel maI despre
mi64iti-nópte din Romania. In lacul Dorohoiulul se gasesc
racil ceI maI gustosi. Marca districtului este un Rae. Pa-
méntul produce mult °irk, porumb i cartofi.
Dorohoiul (11 mil' locuitorl), este capitala districtuluI
pe riul Jijia i lacul Dorohoiulut Bella la N. pe valea
Pratulul, térgulet, locuit mai mult de are'. Mihailenii
asemenea térg, aprepe de marginea Orel' despre Bucovina,
face comert cu lanuri.
Statistica Romanilor.
Afar& de Romania, Romanil mal locuesc i alte OA pe
Mug& Dunastru, Tisa i in peninsula Balcanica. Dupa miff
100 de la Christos, Imperatorul Romanilor Traian i suc-
ce8ori1 sèl, ad asedat colonii prin provinciele romane. Ast-
fel populatia Romanilor este peste 15 milliine locuitorl,
si earl' se impart dupa cum urméza:
In Romania peste 4,700,000 locuitorl: in Transilva-
nia 1,700,000; In Bucovina 380,000; In Marmorosiu
Crisiana 900,000; in Temisiana 800,000; in Basarabia
pe langa Nistru 1,200,000; In Serbia, Bulgaria 730,000;
prin Macedonia, Epir, Albania si Tesalia, 1,320,000 si
pe Mug& Istria la A.driatica 140,000.
MILE INVECINATE CU ROMANIA I IN CARE LOCUESC ROMANIf
Basarabia.
(SuprafaQia 42,682 kil. pat. cu. 1,100,000 loc.)
.Dupit tractatul de la 1812 intre Rusia siTurcia, Basarabia
www.dacoromanica.ro
e
 35

trecu ca provincie rusésca, §i. se guvernéza de un guver-

Rator Cu re§edinta la ChiOnea. Acésta provincie ma! Ina-
into facea parte din Moldova. Ea este a§edata, intre Prut
Nistru §i se sub-imparte in 9 inuturl
Tinutul Hotinul cu capitala Hothzul, cetate tare, MO
Nistru, celebra in istoria romanilor.
Tinutul Sorocei ea capitala Soroca,lângl Nistru, ce-
tate tare; Otacul cu treatóre peste Nistru.
Tinutul Beatilor Cu capitala Balti, ltng apa Rgut,
are un Org mare anual de cal; Soulianif, MO' Prat, ca
tredt6re in -Moldova.
Tinutul Orheilor cu capitala Orhei, langa, apa Mat,
renumit pentru varul cel bun.
Tinutul Chi,sineul numit mai 'nainte tinutul Lapu§-
neT, Chifinetsi, (103,000 loc.) capitala Basarabid i a ti-
nutuluI, Fang& apa BiculuT, are edificil frumóse.
Tinul Tighinel saù Benderuluf cu capitala Tighina,
Mg& Nistru, cetate tare, prenumita B'ender de turd, ce-
lebr a pentru multe bataliI date sub zidurile el fare turd,
ra§I §i romanl.
Tinutul Frum6sei, saü Cahul cu capitala Cahul, laugh
apa IalpuguluT.
Tinutul Cettiki Albe sat' Achermanul, cu capitala
Cetatea Alba, Mug& apa Nistrul (30,000 loc.) cetate tare ;
sub muril acesteI cetatT s'a dat in vechime multe Mani
Intre romani §i turd. AstadT face mare comer t maritim.
9, Tinutul Ismail Cu capitala Ismail, port la Dunare.
Clima BasarabieT este temperata §i pämêntul produce
cele maT bune cereale. Pa§iunile abondente permite a se
cresce tot felul de vite, maT ales of §i caT pentru armata.
Cea maT mare parte din locuitorT sunt Romanl §i toti
sie religie cresting, de confesiune ortodoxa,.

§ 69. Bucovina.
(Suprafaçia 10,451 kil. pat. etc 515,000 loc)
Bucovina a &cut parte maY 'nainte de Moldova, despre
www.dacoromanica.ro
 36

Nord. La 1777 a trecut sub Austria si se guvernéza de

un guvernator militar. Bucovina este Ducat si One de
corena imperiului Austriei.
Orase principale sunt : Cernauti, (36,000 loc.) litiga
Prut, capitala Bucovinei, resedii4a Guvernatorulul, a tri-
bunalului presedial si a episcopultif romanesc de ritul r6-
saritean. Sir etul ranga nul Siret, fosta resediMa a Mi-
tropolia Moldovii Ona la 1370; Sueéva, pe Al Sucéva,
fosta capitalá, a Moldovel:inainte de Iasi. La Putna,.mo-
nastire7 este morme'ntul lui Stefau-cel-mare.
Clima Bucovina este mal variata de cat a Rominiel.
Pamentul este acoperit cu paduri secular' si produce di-
ferite cereale, dar mal* mult secara, orz i cartoft
Locuitoril. sunt cea mai mare parte romani i de re-
ligie cretina de diferite rituri,

§ 70. Transilvania.
(Suprafagia 54,948 kil pat. ei 2,142,000 loe.)
.

In vechime Transilvania forma o parte din provincia

romana numita Dacia Central. Dupa cilderea Romanilor,
in- deosebite epoce, se guverna d'id de principi Romani,
cand de Unguri, éra la anul 1692 cadu sub domina0u-
nea Austria si la 1867 se alatura cor6nei ungare.
Transilvania se imparte in districte sal" comitate.
Orasele principale sunt : Sibiul (Hermanstadt) 30,000
locuitori) Maga riul Sibit ce da in Olt, resedin0 guverna--
torului si a Mitropolitului roman neunit. Are edificii frum6se
si o galeria de pictura, ; Brapvul, (Kronstadt) nu departe
de muntil Carpati, fa:ce mare comal cu Romania ; Alba-
Julia (Karlsburg), aprelpe de Mares, cetate fortificati; Clujut
(Klausemburg), langa Samesul mic, are un muzét si un turn
de astronomie ; Blajul la confluinta ambelor Tirnave, rese-
din%a episcopului romin ; Fayaraml Muga Olt, locul de unde
Domuul Radu Negra a pornit intAia acta si a venit la Campu-'
Lung, Uniedora langa Cerna, patria ha IOn Corvin i Ha fe-
www.dacoromanica.ro
 87

gul langit Streiul. In vécinatate se afta rninele cetrqiI

Dacilor Sarmizegetuza.
Clima Transilvaniel este 'temperatá i cti aer f6rte
nRos. Paméntul produce tot felul de cereale ea si Roma- santos.

nia. In Transilvania sunt marmulte fabricI de harte si

de sticla.
LocuitoriI Transilvaniel, sunt cei mal multI romanI, dar
se gasesc mult1 secul. i Unguit, top de religie cretina,
Ins de diferite riturI.
§ 17. TemiOana.
(Suprafa0a 37,600 kil, pat. cu 1,350,000 locuitor).
Temisiana 'vi-a luat numirea- de la 11111 Temisul, astacy
s,enumesce Banatul Temis6rei fac6nd parte din monarchia
Austro-Ungara.
Temisiana se Imparte In treI districte i In niarginea
inilitara. CetAI principale sunt : TemiSéra, capitala Te-
misianet, cetate tare, pe un canal al Temisuluï Lugoful,
pe riul Timi, resedii4a episcopuluI roman ;- Be.,cheretul,
la V. opid comercial ; Mehadia, pe apa Cerna, cu ape
minerale renumite ; Orpva, port pe Danubit, urbe renu-
mita pentru vinurile ce se cultiva imprejur. Palanca nouft
§i Panciova ambele pe Dunare, PorturI.
Clima si productele sunt ea si cele din Transilvania ;
Insa graul aré o calitate superibra.
' LocuitoriI sunt parte romanI, parte sérbI' si parte un-
gurT de religa crestina de diferite riturI.
§ 17. CriOana.
(Suprafa0a 29,400 kil. pat. cu 1,240,000,locuitori).
Crisiana se desparte de Temisiana prin 11'11 Muresul. Cri-
siana 'si a luat numirea de la cele tre'l 'inri ce isvorilsc din
muntil TransilvanieT, care, unindu-se, se varsa In Tisa. Cri-
siana face parte din Monarchia Austro-Ungara. Locuri si ce-
ttI principale sunt : Statu-mare Mg& nul Sanies, are scoli
bune romanescI ; liebretinul, (50,000 loc.) la N. V. urbe
comercian ; Oradea mare, lingá, apa Crisul, are o academie
www.dacoromanica.ro
 38

de ; Aradul, langa Mures, resedinta episcopului roman,

are seoli bune romanesa
Clima si productele sunt ea cele din Transilvania.
LocuitoriT in mare parte sunt romani, iar restul
guri germani, de religie crestina' de diferite rituri.
§ 73. IVIarmaropl.
(Suprafavia 16,200 kil. pat. cu 600,000 locuitor).
Riul- Tisa de sus si Samesul, despartese Marmarosul de
Crisiana. Mai 'nainte tinea de Transilvania, acum tine de
districtul CosoveI, parte din monarchia Austro-Ungara. O-
rasele principale sunt: .Rona, la S. E. renumita pentru
salinele sale; Vinariul langrt, Tisa, renumit pentru vinu-
rile sale; Muncaciul, la N. V. fortaretà, servá de inchis6re
publica; Baia mare, la Sud, are mine de aur si.monetarie.
Clima este mal rece de eat a Transilvaniei si produce
aceleasI cereale.
Locuitorii sunt parte romani, parte ruiniaci i ungnri
de diferite rituri crestine.
§ 74. linde mal sttnt Romanil.
Dineolo de Tisa si de Nistru, In Bulgaria, prin Ser-
bia, Macedonia si pe litiga marea Adriatic& sunt o mul-
time de Romani, earl s'aü pastrat din vechime limba
obiceiurile, si al cliror num6r se urca la 3,647,000. Unii
se numesc Tintar', COtovlachi, i altii Vlachi, Moldoveni,
Mocanl etc.
STATELE EUROPEI SEPTENTRION.ALI.
§ 75. Insulile Britanice.
(Supralaçia 314,951 kil. pat. -cu 34,160,000 locuitori).
Regatul insulilor Britanice este situat intre marea Nor-
dulul, oceanul Atlantic i canalul Maneca, se imparte in
trel parti:
1. Englitera en capitala Londra pe Tamisa (3 mil.
435 mil loc.) Cetatea cea mal populata i cea mal comer-
www.dacoromanica.ro
 39

ciala din lume, este si capitala regatului intreg. Cetati'

principale : Liverpool la N. V. de Londra , la marea IT-
look, face mare comer; Manchester la E. de Liverpool,
are multe fabrici ; Iork, la N. de Londra, are o catedrala
frum6sh ; Birmingham, la N. V. de Londra, renumita pen-
tru fabricele sale de ace si de vapore.
Scotia, capitala Edimburg, (200 mil loc.) are o uni-
versitate si case fOrte inalte; cet. pr. Glascov pe riul Clid,
face mare comer t cu America.
Irlanda, capitala Dublin (246,000 loc.) are o mare
universitate ; cet. pr. Cork, pe riul Lee, face mare comert
cu carne sarata.
Clima este temperata cu aer umed i ploios. Pam'entul
produce cereale si vite bune, dar mal ales cal; in se'nul pa-
me'ntului se afia fer, carbuni etc. Englesil intrec pe tòte
cele-l'alte popOre in fabrican i de tesaturi si in constructii
de fer.
Locuitorii Insulelor Britanice sunt de origina germana ;
Angli sunt Protestanti-Anglicani ; Scotianil Protestanti-
Presbiteriani ; Irlandesii Catolici.
§ 76. Danemarca.
(Suprafa0a 38,302 kil. pat. ca 1,940,000 locuitori).
lard a se conta suprafaQia i locuitorii Islandel i, Feroilor).
Regatul Danemarca se marginesce la N. si V. cu marea
NorduluI, la E. cu marea Baltic& si la S. cu. Prusia,
coprin46nd douè' parti.
Insulile Danese (Selanda, Lalanda, Fiona etc.) cu
orasul Copenhaga, langa Sunt (200,006)- in insula Se-
elanda; urbe bine fortificata, este capitala Da,nimgcei.
Iutlanda cu orasul -Viborg, in centru.
Clima este temperata cu aer umed. Productele sunt mad
mult carton, secara, vite i pesce,
Danesii .sunt luterani si de origina germana.
Danesil mai posed in Europa insula Islanda (70,000
loc.) Si insulile Feroe (10,000 loc.)
www.dacoromanica.ro
 40

§ 77. Suedia si Norvegia.

(Suprafacia 461,61,008 NI. pat. cu 6,338,763 loc.)
Acest regat unit, este situat Intre marea Norduluï. 0-
ceanul Inghetat, §i marea Balticä, coprinde douè 0131:
_Regatul Suedid (cu 24 lane sati provinciI) cu ca-
pitala Stokholm (147,000 loc.) asedat fare lacul Melar
§i marea. Balticä este si Capitala ambelor regate; cet. pr.
Upsala la N. de Stokholm cu universitate renumitä; Goe-
teburg, port militar pe Categat.
Regatul Norvegiel (Cu 7 lane) cu capitala Christia-
nia (66,000 loc.) pe golful cu acelasI nume, are o uni-
versitate ; cet. pr. Bergen, port maritim la Oceanul Atlan-
tic: Drotheim, port militar ; are fabricI de arme bune.
Clima este rece dar sänétòsä. Päméntul produce multä
secará si cartofI si minele mult fer si ararnä. Renul este
cel mal rOspAndit animal la Nordul térei care Inlocueste
calul si boul pentru ham si nutriment.
SuediI sunt Luterani §i de origina germanä.
Suedia ma)." posedä In Europa insulele Lofoden la Nord;
Oeland si Gotland In Baltica.
§ 78. Rusia.
(Suprafqia 5,418,825, kil. pelt. Cu 74,488,550 loe)
Imperial Rusiei cel inaY mare din Europa, coprinde maI
mult de jumétate din Intinderea acestul continent, se mar-
ginesce la N. cu Norvegia i Oceanul Inghetat; la Est cu
Asia; la Sud cu Asia si Marea Negra; la V. cu marea
Baltica, Prusia, Austria si Románia. Se imparte In 8 pärtI
(60 guvernil):
Provinciile Baltice: St. Petersburg (691,000 loc.)
este capitala imperiuluI längl Neva, fondat de Petru-cel-
Mare la 1705; are edificiI publice i'6rte frum6se , cet.
pr. _Riga, la gura Dune : urbe fcirte comercialä ; Cron-
stadt cetate feorte tare, lute° insula' din fata Petersburgulul".
Filanda, cet. pr. Abo §i Helsinfort, porturi mari-
time la golful Finlandic.
www.dacoromanica.ro
 41

3. Rusia mare, cit. pr. Moscva, (615,000 loc.) vechea

capital a a Rusiei unde se Incoronéza imperatoriI, In cen-
trul VreY; Archangel, port la gura DvineI septentrionale.
4. Rusia mica, cet. pr. Kiev pe rtul Nipru, vechea capi-
tala a RusieI inainte de Moscva; Pultava, la S. E. de Kiev,
celebra prin victoria lui Petru-cel-Mare imperatorul RusieT
asupra 110 Carol XII, regele SvetieI la 1708.
Rusia occidentala, cet. pr. Vilna, vechea capital a
LituanieT.
Rusia Meridionald, cet. pr. Kisineu, capitala Ba-
sarabieY; Odesa port renumit la marea Négra, Sevastopol,
cetate tare si port In Crimeea.
Rusia oriental, cet. pr. Astrahan, la gura Volgei,
face mare. comer cu pie; Kazan, apr6pe de Volga ,are
o universit ate.
Polonia rusésea, cet. pr. Varsovia pe Vistula, vechea
capitala a regatuluI polon.
Clima RusieI la N. este f6rte aspra, In centru temperata
si la S: caldur6sa. Paméntul produce platina, aun, tot felul
de cereale, multe vite, blanurl scumpe i piel lucrate.
RusiI sunt cre,,stini de biserica rèsaritulul si de origink
slava, PoloniT sunt crestinI catolid ; 6ra locuitoril provin-
ciilor baltice sunt mal mult luteranT.
STATELE EUROPEI CENTRALE
§ 79. Francia.
( Suprafavia 528,572 kil. pat. cu 36,905,788 locuitort.)
Republica FramcieI, se marginesce la N. cu canalul Mine-
ceI i Belgia; la E. cu Germania si Elvetia ; la S. cu Italia,
marea Mediterana i Ispania si la V. cu Océnul Atlantic.
Capitala republiceI este Parisul -(2,000,000 locuitorI) pe
Sena, cel mai frumos oras din lume, ,centra civilisatiuneY
si al sciintelor din Europa.
CetatI principale Bordo (194,000 loc.) la gura GaroneT,
face mare comeq cu vinurI. LiOn (323 mil' loc.) Intre riul
www.dacoromanica.ro
 42

Saon si Ron, renumit pentru fabrieele sale de inètase. Mar-

sala, port la Mediterana ; Tulou cetate fortificat& si port
minty ; Niza, aprelpe de Italia Mug& mare, are o climk
dulce in timpul de iarn& ;erbuly, port militar la Mâneca ;
Ajacio, in insula Corsica, patria lui Napoleon I.
Clima spre N. si in centru este temperatA, jar la S.
c41dur6sa. Pamèntul produce tot felul de cereale iar la
S. cresc i mislin1 i portocali. Manufacturele francese
sunt renumite, iar articolele de lux si de mode sunt su-
perióre celor lalte pop&e.
Francesa sunt maI top catolici §i de origin& latin&.
Principatul Monaco , spre Est de Niza pe tèrmurile
forméz& un mic stat independent cu 6,000 lopuitorl.
§ 80. Elvqia.
(SuprafaQia 41,389 kil. pat. cu 2,800,000 locditori).
Republica Elvetid se marginesce la N. si la V, Cu Fran-
cia si Germania ; la E. cu Austria si la S. cu Italia. Se
Imparte in 22 cant6ne administrate fie-care in parte, for-
mind o republic& federativl.
Cetap principale ale Elvetid stint : Geneva (48,000
loc.) pe lacul Geneva, renumit& pentru fabricele sale de
orologe ; Berna (36 mil loc.) pe riul Aar, are o univer-
sitate ; este local de intrunire al consiliului federal ; Lu-
cerna pe lacul cu acelasI nume, renumitii pentru fabricele
sale de panglic& si de florI artificiale ; Zurich (56,000 loc.)
pe lacul Zurich si Friburg pe riul Aar, renumit pentru
branzeturile sale Bal, pe Rin, face mare comer.
Clima este ftirte variat1. Pe dud virfurile muntilor
sunt acoperite en neau6, vAile sunt dominate de dildurä.
P&mêntul produce pasiunl bune i brAnzeturl renumite.
Elvetienil daa o crescere deosebitá copiilor pentru a des-
volta sentimental datorid atre Ora. Fabricarea oro16-
gelor este cea mal perfecOonatii, din Europa.
ElvetienT sunt parte Catolici parte Protestanp si de
origin& parte latina, parte gerrnank
www.dacoromanica.ro
 43

§ 81. Belgia.
Suprafa0a 29,455 kil, pat. Cu .5,412,731 loeuitori).
Regatul BelgieT situat Intre Marea NorduluT, Olanda,
Prusia si Francia, are de capitalg Bruxelul (189,000
loc.) renumit pentru dantelele i impritneriele sale ; cet.
pr. Anvers pe Escaua, are multe fabric' ; Lieje pe riul
Meuza renumit pentru fabricele sale de arme ; Vaterloo
sat la S. E. de Bruxel, mide Napoleon I fu' invins la
1815 de aliatl ; Ostanda port, renumit pentru bill de mare.
Clima Belgiei este temperata, dar maT mult umedg. Pro-
ductele sunt cereale, fer, cArbunT de pganént. Dantelele §i
postavurile sunt cele maT bune.
Belgii sunt partea cea mai mare catolici §i de origina
parte latina, parte germang.
§ 82. Olanda.
(Supralcuja 32,973 kil, pat. etc 3,981,887 locuitorl)..
Regatul Olandel numit i Tèrele de jos si Neerlanda,
este situat lute marea Norduliff, Germania si Anglia, se
Imparte in 11 provinciI si un ducat. Capitala Olandel. este
Raga, (97 mil loc.) port la marea Nordulul, face mare
comer; cet. pr. Amsterdam (287 mil loc.) port la Zuider-
zea, face mare comert ; Rotterdam pe Meusa ; Leide laN. de
Rotterdam, are uti, universitate renumitg ; Utrecht, pe Rin,
are renumite fabrice de catifelé i Luxenburg, cetate tare,
capitalaMareluI Ducat Luxemburg, care One tot de Olanda.
Clima OlandeI este umedg cu aer mal tot-d'auna acope-
rit de cétii.. Pgmèntul produce pAsunI bune, brnzetur si unt
iar din mare se sccite tot felul pe pesce. OlandesiI construesc
bune vase plutit6re i sunt renumitI in tgerea diamantulul.
Olandesil sunt de religie cresting de ritul Protestant
§i iar de origing germang.
§ 83. Austro-Ungaria.
"(SuprafaQia 677,99_,5 kil, pat. cu 37,756,000 locuitorX.)
Acest imperitl, a cgrul capital& este Viena, iar a regatu-
www.dacoromanica.ro
 44

lul Ungar Pesta, se mArgineste la N. cu Germania ; la E.

Cu Rusia i Romamia ; la S. cu Serbia, Turcia, marea Adria-
tic& ; la V. cu Gernaania, E1ve0a si Italia, se compune din
maI multe provinciT itè'rI.
Imperiul Austriei se compuue de :
Arshiducatul Austria cu capitala. Viena (816 mil loc.)
pe fluviul Danubiti, urbe frum6sa, : are o universitate re-
numitA ; cet. pr. Salzburg, la S. E. de Viena Mg& Ba-
varia, loe renumit pentru apele sale minerale. Stiria cu
cap. Gratz, .1a S. de Viena, Biria cet. pr. Leibach,
Triest (110 mil loc.) port la marea AdriaticA. Tirolul cu
cap. Insburk. Dalmatia cu cap. Zara. Bohemia cu cap.
Praga (190 mil loc.) are universitate. Moravia cu capitala
Briin, cetate tare ; Olmitz, Silezia, cu capitala Troppau,
Bucovina cu. capitala Cernauti, MAIO Prut, Galitia cu
Capitala Lemberg, Vielisca, salinele cele maT marl din lume.
Regatul Ungarie se compune de :
Ungaria cu capitila Pesta (200 mil loc.) pe malul Wing
al DunAriT ; dd. pr. Buda in fa4a Peste cu care se légrt prin
un pod de fer ; Pressburg, pe DunAre in sus : aci maI inainte
se incoronatregil Ungariet Slavonia cu capitala Essec, pe
riul Drava. Croatia cu capitala Agram; Fiume, port militar
la Adriatica. Transilvania cu capitala Sibiu (llermanstadt),
cet. pr. Clupil (Klausenburg), -Brassovul (Cronstadt). Bana-
tul Temiianet cu capitala Tetni,qi6ra. Teresiopol oras f6rte
comertial
Clima Austro-UngarieI este temperatl i cu aer sAn6-
tos, afar& de cate-va locurl bAltelse ale Ungarie, unde
bAntue frigurI maI ales in timpul vere. Productele prin-
cipale sunt : aur, argint, fer, sare, cereale de tot felul
obiecte de manufacturA,
Locuitoril Austro-Ungarie sunt Crestint de diferite riturT
si de diferite originI: GermanI, Bomb!, UngurI, Slav!, etc.
§ 84. Germania.
(Suprafacia 544,850 kW. pat. Cu 44,210,000 locuitort).
Acest imperiti se milrginesce la N. cu marea Nordulul,
www.dacoromanica.ro
 45

Danemarca si Marea Baltic& ; la E. cu Rusia; la S. Cu

Austria; la V. cu Olanda, Belgia, Francia, i Elvetia.
Imperiul german coprinde ma" multe regate, marl' ducate,
principate si orase libere.
Prusia. (regat. 25,742,496 loc.) Acest-regat cu capitala
Berlin, se compune din 10 provinciI si din dud tèrI anex ate.
Provincii : 1. Brandenburg cu cap. Berlin (1,0 80,000
loc.) pe Sprea, este si capitala imperiulul german, central in-
dustriei i culturel germane ; cet. pr. Potsdam, apr6pe. de
Berlin, renumit pentru casarmele i griídina lui Frideric cel
mare ; 2. Pomerania cu capitala Stettin la gura Oderulul,
cetate tare ; 3. Saxonia cu capitala Magdeburg, pe Elba,
cet. tare ; 4. Silesia cu capitala Breslau, (240,000 loc.) are
o universitate ; 5. Westfalia Cu capitala. Munster, are mail
multe fabrice de lanA ; 6. Ducatul Binului de sus, cu capi-
tala Colonia MO, Rin, cetate renumita pentru fabricarea a-
pe" care 'Arta numele s6u ; cet. pr. Dusseldorf, pe Rin, cetate
kale frumósa ; 7. Ducatul Rinului de jos, Cu capitala Co-
blentz ling& Rin, urbe fortificatil; in apropiere stint apele
de la Ems; cet. pr. Ex-la-apele, cu ape minerale prea re-
numite ; 8. Prusia Orientala cu cap. Koenigsberg, (122,160
loc.) cetate tare si port militar la Baltica ; 9. Prusia Occi-
dentala cu cap. Danzig, cet. tare la marea Bahia ; 10.
Marele Ducat Posen, cu cap. Posen.
Acest din urma ducat a &cut parte din desfiintatul regat
al PolonieI.
Principatul de Hohenzolern coprins in regatul Wiirterm-
berg castelul Sigmaringen, este léganul familie" Imperiale,
care guvernA, Germania si a familiei domnit6re in Roma-
nia.
Lrl anexate : 1. Desfiintatul regat Hanovra (2,017,393
loc.) capitala Hanovra (107,000 locuitorl) ; 2. Ducatul
Schleswig Holstein, (1,025,277 loc.) cu capitala Kiel, port
bun la marea Balticii, ; 3. Electoratul de Hessa, capitala Gas-
set; 4. Ducatul de .Nassau, capitala Wiesbaden, cetate renu-
mitii pentru apele sale minerale ; 5. Oraml Franefort pe
Main (113,000 loc.) urbe fórte comercial.
www.dacoromanica.ro
 - 46
-

Saxonia, (Begat 2,760,430 loc.) Dresda (197,30010c.)

capitala regatulut pe Elba, are o galerie de tablour1 re-
numita ; cet. principal a Lipsca (127,390 loc.) renumita
pentru librariile, tipografiile i térgul sea anual.
Bavaria, (regat 5,024,850 locuitorI) ca capitala Mu-
nich 193,440 locuitort urbe f6rte frumósa ; cet. pr. Augs-
burg, la V. de Munich, urbe forte comerciala ; _Ratisbona
MAIO Danubiti, urbe veche §i Nrcremburg, la N. de Mu-
nich, local inventiuueI orologielor.
Viirtemberg, (regat 1,881,505 loe.) cu capitala Stut-
gard, (107,280 loc.) pe Hui Neker, are frum6se stabili-
mente scii14ifice : cet. pr. Ulm, pe Danubia, cet, fórte tare.
Mari" Ducate, Baden, (1,507,179 loc.) capitala Cads-
puke, urbe fórte frumos construita ; Baden, este renumit
pentru apele sale minerale. Heidelberg, la N. are o univer-
sitate remareabila. .Hessa (cu 884,219 loc.) cu capitala
Darmstadt, are monumente frum6se ; _Maenza langa Rhin,
cetate tire, patria luI Guttenberg, inventatorul tipografiet
Me,cklemburg-Strelitz cu capitala Strelitz. Oldemburg ca-
pitala Oldemburg, Sax-Weimar capitala Weimar.
Ducate, Brunswig capilala Brunswig. Anhalt capitala
Dessau,. Sax-Meiningen capitala Meiningen. Sax-Coburg
si Gota, -cet. pr. Coburg §i Gota, renumite pentru stabi-
limentele Ion sciin0fice. Sax-Altenburg capitala Altenburg.
Priucipate, Schwarzburg-Rudolfstadt Cu capitala Bu-
dolfstadt ; Schwarzburg-Sonderhausen en capitala Sonder-
hausen ; Valdek cu capitala Arolsen; Reuss-Greiz, Cu ca-
pitala Greiz; Lipe cu capitala Detmold.
Cele 3 orde libere sunt : Hamburg (388,618 loc.) la
gura ElbeI ; Brema (142,645 loc.) pe Vesser, portan 1 f6rte
comerciante la Marea NorduluI ; Lubec (56,912 loc.) as-
semenea la marea Baltica.
Provincif rupte din teritoriul Franciel. 1. Alsacia in-
iréga cu fortaret,a celebra kSitrasburg (94,370) loc.) ling&
Rin. 2. 0 parte din Lotaringia (Lorena) cu fortarqa
Metz pe Mosela.
Num6rul locuitorilor din aceste 2 provincil francese care
www.dacoromanica.ro
 47

a trecut sub dominatiunea Imperiului German, se urea la

1,550,408
Principatul de Lichtenstein, (8330 loc.) cu capitala
Vaduz, langa Rin. Nu face parte din Imperiul german.
Clima Germaniei spre,N. este cam asprii, spre centru tern-
perata, iar spre S. dulce. Productele stint cereale de tot fe-
lid; din minerale : fer mult, carbuni de pamént: Manufactu-
rele de panza, de postav si de fer sunt f6rte Inaintate In
Germania. Institutele de educqie sunt f6rte bine conduse
desvoltate.
Locuitorii Germaniei sunt creOini de diferite ram.' in
Bavaria si Baden sunt mai multi media, in Prusia mai multI
protestantt, Wfirtemberg i Hessa mai multi luterant. Top'
germanii sunt de origina germana garb, de cei din provinciele
despre Rusia care sunt de origina slava.

STATELE EUROPE' MERIDIONALE

§ 85. Portugalia.
(Suprafacia 92,828 kil. pat. cu 4,745,124 locuitort).

Portugalia, regat se marginesce la N. si E. cu Spania;

iar la V. si S. cu oceanul Atlantic, se Imparte In 8 pro-
vincii. Capitala regatului este Lisabona, (224,000 locui-
tori), la gura fluviului Tajo, face mare comert. Orasele
principale sunt : Porto sati Oporto la gura lui Duero, port
militar si face mare comer( cu vinurl ; Braganca la N.
E. urbe fortificati ; Coimbra, pe lint' Mondego, are o uni-
versitate; Evora, cetate tare. Faro §i Lagos, la Sud, ce-
tap tari, fac mare comer t cu vinuri.
Clima este fórte caldurósa prin campii si la S., iar pe
la munti rkor6a6.. Productele principale sunt : vinuri de
tot felul, fructe gust6se, precum : portocale, rodii etc.,
sare de mare, m6tase i lana ling.
Portugesii sunt catolici si de origina latina.
www.dacoromanica.ro
 48

§ sq. Ispania.
(Suprafavia 507,715 kil. pat. ca 16,625,860 locuitori)
Ispania, regat, se marginesce la N. cu oceanul Atlantic
si cu Francia-; la E. si la` S. cu marea Mediteran& si la V. cu
Portugalia, se imparte in capitanaril saü provincil. Ca,pitala
regatuluI este .Madridul, (360,000 loc.) in central terel, pe
1.1111 Mancanarez, are edificil frum6se. ()rase principale
stint : in centru Burgos pe o posiOe frumósa, Badajos
pe Guadiana urbe fortificata.. Leon urbe frumòsa. La Nord
stint : Sandiago de Compostela renumita pentru morméu-
tul Apostoluluf Iacov ; frumos construita ; Bilbao
port comercial si industrial ; Pampeluna cetate tare. La
Oviedo'
sud : &vita pe riul Guadalquivir, are o catedrala, cea mal
inctipat6re din Europa; Cadix, port si cetate tare ; Ma-
laya, port la Mediterana ; face mare comer de vinurI ;
Murcia, renumita pentru fabricele sale de métase. La Est
Saragosa pe Ebru, cetate tare, Barcelona, renumit port
la Mediterana ; Valencia, port la IVIediterana are edificit
frumóse insulele Baleare (vita Majorca, Minorca), cu
cap. Palma, port si cetate in insula Majorca.
Clima este fórte calduròsa la S. si in centru, ins& tem-
perath la muntl si la N. productele sunt : lana merinos, vinu-
rile cele mal dale!, tot felul de p6me gust6se ca si in Portu-
galia. Minele sant Min cultivate.
Ispaniolii sunt _Catolici si de origin& latina'.
Pe linga Pirinei se afil mica republic& .Andora (12,800
loc.) sub protectia Franciel a° 'spaniel.
§ 87. Italia.
(Suprafavia ,296,323 kil. pat. cu 28,209,620, loe)
Italia, regat, se marginesce la N. Cu Elvetia si Aus-
tria; la E. ca marea Ionic& ; la S. cu marea Mediterana
si la V. ca Francia ; se imparte in 12 partt
1. _Romania cet. pr. Boma (250,000 loc.) pe riul Tibrul,
capitala regatulul i scaunul Papel, cel mai frumos oras din
www.dacoromanica.ro
 49

lumea antic& ; Ferara cetate tare ; Bolonia are o universi-

tate renumita.
Piemont cetate principal& Turin (212,000 locuito-
ri), vechea capital& a regatului SardinieT pe riul Po; Ale-
xandria cetate tare.
Provincia Genua, cet. pr. Genua (160,000 loc.) port
la mare, pe golful cu acelasi nume.
Lombardia, cet: pr. Milan renumit& pentru frumòsele
sale edificif ; Pavia, vechea capital & a LombardieT, cet. tare.
Venetia, cet. pr. Venetia (129,000 loc.) construit& pe
tarad in Marea Adriatidt, in loc de uliV are canaluri ; Ve-
rona, Padua, Vicentia sunt cetati tarT.
Provincia Parma,, cet. pr. Parma, vechea capital a
desfiintatului ducat Parma i Plezancia, cetate tare:
Provincia Modena, cet. pr. Modena, renumitk pentru
fabricarea instrumentelor de optica.
Toscana, cet. pr. Florenta (170,000 loc.) renumitl
pentru frumósele sale sculpturT, patria luf Galileg, Dante si
Michel Ange ; Piza, renumitti pentru turnul se& plecat.
Marpea, cetate principal& Ancona, port si cetate tare
la Adriatica.
Ombria, cet. pr. Perusa, Spoleta la N. de Roma.
Pr ovinciile eapolitcine, cet. pr. Neapole (440,0001.)
capitala desfiinOtuIui regat Neapol, Mpg& vulcanul Ve-
zuvul, unde in apropiere s'a descoperit treT cetatT: Pompeiu,
Erculanu i Stabia, acoperite de cenusg si lava, acum 1700
de ani ; Bari, port bun la marea Adriatici; Salem, cu o
catedrala frumósti ; .Regio, la stramt6rea Mesina.
Insulele, adicit Sardinia Cet. pr. Cagliari, face mare
comer maritim ; Sicilia cet. pr. Palermo, (220,000 locuit.)
port si cetate tare ; Mesina pe strimt6rea cu acelasT flume
cetate tare si port bun:, Catana la -p6lele muntelui Etna.
'midge Lipare, teren Vulcanic ; Insula Elba, unde a fost
esilul luT Napoleon I, mal 'n'ainte de Walla de la Vaterloo ;
Malta (150,0 00 locuitori, ) sub Anglesi.
Clima este siinat6s1, cu aer dulce si plácut, ins& spre
Sud este cilldur6s& i adesea Initbusit6re. Italia este una
www.dacoromanica.ro 4
 50

din térile cele mai avute in cereale i póme din climele

caldursise, mai produce 'ukase, marmura si in mare se ga-
sesce märgén fórte frumos.
Italienil sunt eatolici de origin& latina. -

Spre Vest de Ancona se alflá mica republic& Sant-Ma-

rino Cu 8,000 locuitori.
§ 88. Tureia.
(Suprajacia 21J,819 kil. pair. cu 5,795,000 locuitori).
Imperiul Turciei, numit i Otoman, se märginesce la
N. cu Serbia si Romania prin fluviul Danubiti, la E. Cu
marea Négra, la S. cm marea Marmara, Archipelagul, Me-
diterana i Grecia, érii la V. cu Austria si marea Adria-
fica ; se imparte in 4 provincii si un principat autonom :
.Rumelia cap. Constantinopol (800,000 loc.), pe Bos-
for, fosta capitalä a imperiului Bizantin ; cet. pr. Andriaj
nopol i Filipopol, ambele pe riul Marita ; Galipol pe
strimt6rea Dardanele i Salonie, pe golful cu acelasI nume,
face mare comer. La S.- E. se aflä peninsula Chalcidicil,
cu trei mid peninsule din care in cea despre Est se aflä
muntele Atos sati Santul mute.
Bosnia cu capitala Bosnia-Semi , urbe industrialä ;
ilostar. este capitalaHerzegovinei i Banialuea cap. Croa0e1
tunes& Bosnia si Herzegovina sunt sub protectia Austria
Albania cu cap, lanina, face mare comer t cu Unit.
Tesalia Cu cap. Larisa, face mare comer cu unt-de-lemn.
Tot de Turcia de Europa_tine i insula Candia, cu cap.
Candia, la Niirdul Insulei, port förte comercial.
Clima Turciét la Nord este temperatä, iar la Sud dulce.
Productele paméntului sunt tot felul de cereale, mime, mä-
unt-de-lemn, portocale, vin, tutun, bumbae, piel, etc.
Turcii suut Mahomedani de originä asiastica, ins& 6
mil, din top locuitorii huperiului sunt crestini si de di-
ferite origini, Romani, Slavi, Greci, ArnAuti. etc.
§ 89. Serbia.
Suprafacia 57,000 kil. petty. cu 1,734,000 locurtor1).
Serbia, principat, se märginesce la Nord cu Austria
si Romania, la Est, Sud si Vest cu Turcia.
www.dacoromanica.ro
 51

Capitala principatulul este Belgrad, (35,000 loc.) port la

Danubiii i cetate tare. Orase principale ; Sentendria pe Da-
nubit, Cragoivat in centru mide se aflá i arsenalul Serbiel.
Negotin, loe renumit pentru vinurile sale, Yi,, capitala ve-
Chef Serbil, cetate tare, patria luI Constantin-cel-Mare.
Clima este temperad,. Pamêntul produce aceleas1 pro-
ducte ca si in Romania.
SerbiT sunt de origina slavä, si de religie cresting de ritul
ortodox.
§ 90. Munte-Negru.
(Suprafa(ia 9,475 kil. pat. cu 286,000 locuitori).
Acest mic stat, numit In limbo., slava Cernagora, se mar-
ginesce din t6te partile cu Turcia, ajará de o mica parte
despre Vest cu Austria. Positia muntósa a acestel Oil a &cut
pe locuitoril eT sa fie f6rte bravI, in cat sa'sl pela tine inde-
pendenta lor. Capitula tereT este Cetinge. Muntenegrenit
sunt de origina slava i creSini Ortodoxt, guvernandu-se de
un print ales de popor.
Clima este temperata si rece pe vérfurile mutilar. Pro-
ductele sunt neinsemnate, cacT locuitoriT se ocupá mal mult
Cu cresterea vitelor.

§ 91. Bulgaria.
(Suprajavia 63,865, kil. pat. cu 1,859,000 locaitori).
Bulgaria principat tributar Turcid este asedat la Nord
de muntii Balcanl, marginindu-se la Nord cu Romania, de
care se desparte prin fluviul Dunarea si o parte din uscat
despre Dobrogea, la Est cu Marea Neagra, la Sud-cu "fur-
cia, iar la Vest cu Serbia.
Capitala BulgarieT este Sofia (30,000 loc.) asedata futre
muntl, spre Sud-Vest, oras frumos; cet. princ. Tirnova tot
in muntl spre Sud ultima resedinta a imperiulul Romano-
Bulgar. &Inda cetate tare ; Varna port la Marea Negra ;
Vidin, Nicopol, Basciuc §i Silistra foste cetatI taxi, asta-4I
siuit porturI pe Dunare, care rivaliseza cu ale RomanieT.
Plevna, loe renumit pentru luptele sanger6se date ad in a-
www.dacoromanica.ro
 52

nul 1877 de RomanI i RO contra Turcilor i in -care ro-

manii settparit ()area armateI ruses&
Clima BulgarieI este temperan,. Paméntul produce ace-
leasi producte ca si in Romania.
Bulgaril sunt de origina las& si de religie crestink de
biserica räsäriténä.
§ 92. Grecia.
6S'uprafavia 50,123 kil. pat. cu 1,679,775 locuitora
Grecia, regat, se marginesce la Nord cu Turcia, la Est
cu Archipelagul, la Sud cu marea Mediteranil si la Vest cu
marea Ionicä. Se compune din partea continental., de penin-
sula Morea si din insule ; imptirtindu-se in nomil, (un fel de
numire Ce se da districtelor), afar& de insulile Ionice.
Orase principale sunt : Atena (45,000 loc.) renumit& pen-
tru monumentele sale antice, este capitala regatului ;
la intrarea golfului Lepante, renumit& pentru ase-
diul ce susOnur& Grecil la 1826 contra turcilor ;. Patras,
tot la intrarea golfulul Lepante, urbe förte comercial& ; iVatc-
plia, la S. E. de Atena, cetate i port ; Sparta, in centrul
Moreei, ceta-te tare. Grecia are o multime de insule, din care
cele mai principale sunt: Negroponti, sau Eubea cea mal
mare din bite insulile greciel cu orasulNegroponti, face mare
comer t maritim cu stafide, smochine etc. ;--insula Skiro, An-
dro, Tino, Zea, S'ira, Termia, Milo, Paros, renumiti pen-
tru marmora sa frumódt ; Naxo, Amargo, Stampali, Santo-
rin, aceste insule fac parte din Cicladele ; Cerigo, Zante,
Cefalonia, Teaki, St. Maura, Corfu fac parte din insulele
Ionice cu capitala Corfu in insula cu aceleasT nume, port
bun si cetate tare.
Clima GrecieT este dulce si plAcutA. Productele priu-
cipale sunt: vin, miere, portocale, lama)." , smochine, sta-
fide, mitsline, piel lucrate maT ales cele de Sima, etc.
GreciT sunt crestinI de ritul ortodox si de origina Helena.

www.dacoromanica.ro
 53

DESCRIEREA CELOR ALTE CONTINENTE.

ASIA
(Suprufacia 44,782,900 kil. pat. cu 804,000,000 loc.)
§ 93. Mgrginile, clima, producte, origink religie.
Asia, continentul cel mall mare si cel mal vechiti de pe pa-
mént, se marginesce la Nord cu Oceanui inglietat Boreal ; la
-Vest cu Europa de care se desparte prin muntil Urali, riul
Ural, marea Caspica, munta Caucas, marea Négra, strimtiò-
rea Bosfor, marea Mediterana, strtmt6rea Dardanelele, Archi-
pelagul i Ylediterana i cu Africa de care se desparte prin
eanalul Suez si marea Rosie; spre Est cu Oceanul ce) Mare
si la Sud cu Oceanul Indian.
Clima Asid l la Nord spre Pol este f6rte gerósa ; aci iarna
este perpetua i aptea tine maI multe lunI ; in -centru este
temperata, era la Sud calduresa i chiar ferbinte.
Prductele Asid l sunt diferite si abundente in t6te dome-
nurile naturel. Cea mal mare parte din poma roditort care po-
sea, Europa si verma de matase sunt adusI din Asia. T6te
plantele aromatiée de farmacie, bumbacul, trestia de zahar,
cafeaua, sofranul, orezu cresce in mare cantitate in reg,iunile
Sudice. Partea de la Nord, de si selbaticá i ne productiva,
in schimb da blanurile cele mail. squmpe. Animale domestice,
sunt de tot felul ca i in Europa, ins'e se alia in abondenta
elefantul i ctmila, pentru regiunile sudice ; iar multi, care
serva de ham locuitorilor, pentru regiunile despre Pol. Din a.-
nimalile selbatice se glisesc ursul alb, vulpi negre, etc. la
Nord; -tigra, leu, hiene, jaguarT, maimute, serpt veninosI etc.
In regiunile caldur6se. Dintre minerale se gasesc in pamênt
aur, argint, fer, amnia, petre preti6se, iar margén i marga-
ritar in oceanul Indic si in golful Persic. Agricultura este
mal desvoltata in Japonia, China si Inthi. In privinta indus-
trid si a artelor, Japonesil ail cel 'WOW rang. Comerciul este
f6rte activ i esportli, t6te productele sale naturale, precum
teal, Una de- tibet, orez, bumbac, mosc; cal renumitl din
Arabia. Industria _produce cernéla i porcelan din China si
alte vase frum6se din Japonia, salurfrenumite, zahar, etc.
www.dacoromanica.ro
 54

LocuitoriX Asie sunt de trel vite principale: vita Cauca-

siand, care domnesce spre Vest, Mongoliceispre Est si Ha-
lees a spre Sud-Est. Religiunile cele mal: respAndite in Asia
sunt : Budisnzul, care domnesce in insula Ceilan, Indo-China,
China, Mongolia si Japonia ; religiunea lut Confucitt in China,
si Japonia ; Mahontedanismul in Turcasia, Arabia, Persia si
Industan, Brahmanismul prin Industan, cresting si mo-
saicii stint respAnditY in numèr mic prin t6th, Asia.
§ 94. prile Asief.
Asia se imparte in 13 pit din care :
.2 Spre Mésp-nópte.:- Siberia si Caucasia.
4 Spre Centru : Turcasia sat Asia mica, Tataria sad
Turkestan, China si Japonia.
7 Spre 111641 41_: Arabia, Persia, Avgania, Belucia, He-
rat, India 0. Indochina.
§ 95. MArf.
Mtirile AsíeÏ stint:
Spre Mé4-nópte: Oceanul inghetat boreal, formézg,
marea Kara.
Spre Apus: marea Caspicg, marea NégrA, marea de
Marmara, Archipelagul si marea MediteranA.
Spre Mép-cli: marea sail Oceanul Indiilor.
Spre r6stirit : Oceanul cel mare care forméea marea Bering,
Okhotsk, marea JaponieT, marea Albastra si marea Chine.
§ 96. Golfurf.
Asia are maI 'unite golfuri din care se deosibesce:
Spre Mégri-nópte: golful Obi si Ienise, formate de 0-
ceanul. inglietat.
Spre ResArit: golful Anadir, format de marea Bering ;
Camciatka format de marea de Okhotsk; golful Peceli,
format de marea Galbenh; golful Tonchin si Siam format de
marea China
Spre m646,0 i Apus : golful Bengal. Oman, Persia
§i Arabic sati Marea Rosie, formate de Oceanul Indiilor.
www.dacoromanica.ro
 55

§ 97. Strimtort
StrintorI principale ale Asiel stint:
Spre Apus : strlintórea Constantinopole, intre marea Negri,
marea de Marinara ; stilmt6rea 1)ardanele intre marea
Marmara i Archipelag.
Spre strimtórea Ormus, intre golful Persic
golful Oman si strimtorea Babel-Mandel, intre marea Rosie
Oceanul Indian; strimtòrea Pale fare India si Ceilan ;
strimt6rea Malaca intre Malaca si Sumatra.
Spre Re'skrit: strimbirea de Behring ce desparte Asia de
America; Taracai saü canalul Tararia, intre insula Sagalia
si China; strimtórea Corea, intre marea Japoniel si marea
Albastra,.
§ 98. Insule.
Asia are maï multe insule sal grupe de insule din care
cele mail principale stint:
In Oceanul Inghetat: insulile Liakov sal Siberia Noug.
In Oceanid Cel Mare: insulile Aleute, insulile Kurile, in-
sulile Cioca sal Sagalia, insulele Japonese, insulile Lieuketi,
insulele Formosa si Hainan.
In Oceanid Indiilor : il1sulile Lachedive, insulile Maldive,
insula Ceilan, insulile Andamane, insulile Nicobare.
In Mediterana: Rodos, Cipru i Sporadele.
§ 99. Peninsule.
Penin,sulele piincipale ale Asief stint:
Spre R'esrtrit: peninsula Camciatka si peninsula Corea la
Oceanul cel Mare .

Spre inécla-4i: Peninsula Arabick India, peninsula Guze--

rata, la Vest de India; spre Est de India peninsula Indo-
china cu prelungirea sa Malacca.
Spre Apus: peninsula Micasia.
Istinul de Suez unesce Asia cu Africa.
§ 100. Capuri.
Capurile principale ale Asiei sunt:
www.dacoromanica.ro
 56

Spre médä..-n6pte: capul Septentrional sau Taimur i ca-

pul oriental la Siberia.
Spre Médh-di: capul Razel-Gat in Arabia, capul Como-
rin in India, capul Romania la Malaca.
Spre 116shrit: capul Lopatka la Camciatka.
Spre Apus:, capul Baba la Dardanele.
§ 101. Lacurf.
Lacurile princiiale ale Asiei sunt:
Spre Méda-nópte: lacul Baical i Balkask in Siberia,
lacul Aral in Tataria.
Spre Centra: Lacul Van in Turcasia, Urmiali in Per-
sia §i Kukunoor in China.
Spre méda-di: Lacul Asfaltit sat marea M6rtä, in Pa-
lestina i Zereh in Afganistan.
§ 102. Muntl §i Vuleant
irurile de munti ceI mal principall ai Asiel stint:
Spre Médä-nelpte: UraliT sat Poia, intre Europa si Asia;
Altail micl, Altaii mari, Stanovoi i Iablonoi in Siberia.
'Spre centru; Taurui, Liban i Araratul prin Micasia;
Cadasul intre marea Négrä, i Caspia; Bolor intre Tur-
chestan, si China; Elburz i Elvent prin Persia.
Spre méla di: Sinai si Karah in Arabia; Gliattil
Vindia in India; Himalaia cu veda' lor Everest sat Gu-
risankar, cel mat inalt Munte din lume, intre India si
China; Mogi in Indochina.
Asia are mai multi vulcanl prin peninsula Kamciatca.
si prin Insula Japoniel, dar cel mal insemnat este De-
mevent in Persia spre Nord.
§ 103. Fluviuri.
Fluviurile princip- ale ale Asiel. sunt:
Obi, JeniseI, Lena;Indighirca si Colima, se varsä, in 0-
ceanul ingliqat; Amaral sat Sagalin se varsii in marea Ok-.
hotsk; Hoango (fluvial galben), Loango (fluvial Albastru) se
varsit in mama Galbenä ; Meikong si Mei-Nam se varsä, in
www.dacoromanica.ro
 57

marea Chinel; In.dul, Gangul. Brahmaputra i Iraundi se

varsk in marea Indiilor; §iat-el-Arab format din Tigru
Eufrat se %Its& in golful Persic; Uralul se varsh in marea
Caspiel; Sihun saü Sir-Daria i Gihur sat Amu-Daria se
varsit in Ararat; Iordaaul se varsit in marea Mórtii.
TERILE - ASIEI SEPTENTRIONALE
§ 104. Siberia.
(Suprafapia 12,219,000 kit pat. Cu 3,500,000 locuitora
Siberia, posesiune a imperiulul Rusesc, se mArginesce cu
Oceanul Inghetat, marea Reining, marea Okotsk, imperial
Chinei, Turchestauul i muntele Ural. Orase si locuri.insem-
nate sunt: Tobolsk (30 mil locuitorl) pe un afluente al rim-
lul Obi, face mare comerciù cu blanarii; Irkutsk, la Sud
ling& lacul Baikal, are fabricI de postav si face mare co-
mercití cu China; Nercisk la S.- E. de Irkutsk esilul 6meni-
Ion politic' al .RusieT, are mine avute de argint ; Petropau-
lovsk, a fost mal inainte port militar la Camciatca astä,-41
este un mic sat..
Pop6rele Siberiel, Ara de RusT, duc o viatk nomadä,
cele ma)." principale stint: ,Sarnoec/i' i Ostiacii de religiune
idolatrii.
105. Caucasia..
(Suprafafia 439,715 kit pat. cu 5,100,000 locuitori).
Caucasia, regiune supusa Rusiei, se mArginesce Cu Rusia,
marea NégrA, compuindu-se din maI multe teritorii: Cir-
casia proprie, Daghestan, Mingrelia, Georgia si Armenia
RuséscA. Capitala Caucasiei este Tiflis (70 mil locuitorI),
pe riul Cur, face mare comerciti; Bacu, port militar si
de comercia la marea Caspia; Batunt port mare la marea
NégrA si Cars la S. Y.cet. tare; Erivanu, spre S. este
capitala Armeniel. ,rusesci; in apropiere se afla resedinta
PatriarchuluI armenilor.
Locuitoril Caucasulul i mal ales Georgieni sunt ceI mal
frumosI 6menI, pentru care se crede eft el stint adeqratul
www.dacoromanica.ro
 58

tip al v4eI omenescI, numitn alba. Parte din locuitorl

sunt CrestinI, parte Mahomedani.
TERILE ASIET CENTRALE-
§ 106 Turcasia.
(SuprafaQia1,277,988 Kit pat. co 13,500,000 locuitori).
Turcasia, numita si Levant san Asia minora, ,este o re-
giune supus6 imperiulul Turcesc si se compuue din mal multe
OM. coprinse Intre marea Négra, marea de Murmara, Archi-
pelagul, marea Mediteranii, Arabia, Persia si Caucasia. Ace-
ste OrI sunt ; Anatolia sail Levant, cu orasele Smirna (150
:

mil locuitori) port la Archipelag, face mare comercin: Tra-

pezunt, port mare la marea Sinop cetate tare si port
Negr' Cesarea, In centru, rem-
militar la marea. Négril ; Angora,
mite pentru anticele romane ; Armenia cu orasul Erzerum,
cetAtI tali; Mesopotamia en orasele Diarbekir, pe Atli Tigru
cetate tare ; Mozul, mal jos de Diarbekir, laug`a care- se afli
ruinele cet4ii istorice Niniva; Curdistan cu orasul Kerkuk,
cetate tare ; Babilonia san Irak -A rabi cu orasele Bagdat
pe Tigru, fosta capital 6 a Califilor ; Basora, servA de port
BagdatuluI, face un mare comercin. Intre aceste orase se-
aflA ruinele renumitelor orase Babilon, Ctesifon,_ Seleucia,
care in antichitate a jucat un mare rol; Siria si ,Palestina
cu orasele principale: Alep, Damasc renumite pentru fa-
bricele lor de shbil si de m6thsuri: Ierusalim, MO marea
ALMA, leagAnul religiel crestine; Acra, cetate tare la Me-
diterana. Insulele Cipru i Bodus, In Mediterana, renuMite
pentru vinurile lor. Cipru este sub AnglezI.
Locuitorii TurcasieI, stint ceb mal mult1 Mahomedan'i si de
vi Va alba, iusit fòrte mulp locuitorI crestinl de diferite riturT.
§ 107. Tataria.
(SuprafaQia 1,054,496 kil. pelt. cu 5,000,000 loc.).
Tataria sett Turchestanul, se compune din mal multe ti-
nuturI numite canaturl, din care. cele de la Sud sunt inde-
www.dacoromanica.ro
 59

pendente sati sub pretectia Rusiei si cele de N. supuse Ru-

siei; se mArginesce cu Rusia, China, Afganistan, Herat, Per-
sia si marea Caspicl. Canatul Kiva Cu capitala Kiva läng&
fluvial Aimi-Daria, face mare comerciti ; Canatul Bukara cu.
capitala Bu/cara in centra, pe o vale fórte rodit6re; Sonar-
canda, la E. de Bukara vechea capital a imperiulul Mare.
luT Tamerland san Timurchan; Canatul Kunduz, Cu cápitala
Kunduz ; Canatul Kocand, ca capitala Kocand, Mg& Sir-
Paria.
Locuitorii sunt de rasa Caucasianrt, fórte ferosi, mai
ales Turcomanii, si de religie mahomedani.
§ 108. China.
(Suprafa0a 11,756,780, kil. pat. cu 380,000,000 loc.).
China, imperiù', numit de lucuitori si imperial Ceresc, se
marginesce cu Siberia, Turchestan, Persia, India, Indo-Chi-
na, si cu Oceanul cel mare. kcestrt ter& este cel mal mare
imperit din lume in numeral populatiunei; iar in intindere
al doilea dup& .al RusieT ; se compune din Manciuria,
Mongolia, Turchestanul Chines, Ching proprie si din Vri-
le tributare Tibet qi Corea. Orasele principale .sunt Peking,
(2,000,000 loc.) la N. E. este capitala imperiulut Are o- --
biblioteca pe 2,500,000 volume. .Nanking, pe riul Kiang,
urbe fórte industrial & si comercial. Canton, port fórte co-
mercial la marea Chinei, Lassa, in Tibet, este resedinta
capului religieT lui Buda.
De China mai tine insulele Lieu-Kieu, Hainan si parte
din Insula Formosa. In China se allá pustia Gobi san Samo.
Locuitorii sunt ChinezT, Mongoli, etc. de diferite
idolatre.
§ lop. Japonia
(Suprafnia 379,711 chil, pat. czt 35,122,608 locuitori).
Japonia, imperiti, se comptme din mal multe insule Liu-
kiu, Sikokf, Nifon lezo Kurilile si parte din Formosa, co--
prinse intre Oceanul cel mare, marea Japoniel si marea Al-
bastrit. Orasele principale suut: ledo' (1,037,000 loc.) in.
www.dacoromanica.ro
 60

insula Nifon, este re§edinta imperatorului.Nangasachi in

insula Kiu-Siu, port f6rte comercial si industrial.
Civilisatiunea, industria i artele sunt inaintate la J'apo-
nest mat mult de cat la cele-l-alte popóre din Asia. Religia
lor diferä, prea putin de a Chinesilor. Acest imperin se gu-
vernä de clout impèratt, unul numit Taicun, este capul
putereil esecutive si Micado, capul religiel, care se con-
siderä Antéittl imperator.

'MILE ASIEI MERIDIONALE.

Arabia.
(SuprajNia 2,760,000 kit. pat. cu 8,000,000 locuitorï).
Arabia, situatti in partea de Y. a Asiet, forméza o mare
peninsula, märginindu-se cu Turcia Asiatic& (Turcasia), gol-
ful Persic, marea Oman si marea Ro§ie. Ea se imparte in
mat multe Vert al azor eft se nu.mesc: Emiri, erifl,A `eicïs,
Partea despre Y. este supusä Turciet Ormele prin-
cipale sunt ; Meca, patria hit Moliamet, si Medina, unde
este morméntul 1111 Mohamet, ambele in tara Hegias; in tara
Imeni, se aflä ora§ul Moka, renumitä pentru cafeaua sa, A-
den, port bun, sub AnglesI ; Mascat, port, face mare comer-
citt cu märgäritar, este re§edinta imamulut de Mascat; are
o flotä de resbel tot atat de tare ca a Olandet.
Arabit sunt Mahomedanì §i de vita caucasianä. Partea
cea mat mare din locuitori sunt nomadt, numitl Beduinï.
Persia.
(Suprafqia 1,647,070 kil. pat. Cu 5,000,000 locuitorï).
Persia regat, (regele se numesce A5fah) se mtirginesce cu
Caucasia, marea Caspid, Turchestanul, Herat, Afganistan,
Belucistan, golful Persic i cu Turcia de Asia. Ora§ele prin.-
cipale stint : Teheran, (96,000 locuitort) cap. regatuluI; la
N, Tauris, LANA lacul Uriniah, urbe industrialä; Ispahan,
In centru, vechea capitalä, a regatulut; Balfrut, port la marea
www.dacoromanica.ro
 61-

Caspic& ; Abuker, port la marea Rosie, face comerciti ca

Indiile. La S. E. de Abuker se afi& ruinele vechel cetigi isto-
rice PersePolis.
Perii sunt de religie mahomedanl si de vitA caucasiana.
Afganistan.
(Suprafa0a 535,000 kil. pat. cu 6,000,000 locuitori).
Afganistanul forméz& un regat compus din mal multe ti-
nuturl locuite de triburf nomade si care recunosc de cap pe
sahul din Cabul. Se-mArginesce cu Herat, Turchesta India,
Belucistan i ca Persia. Capitala regatulureste Kabul la N.
E.; Kandahar in centra, urbe industrial& si comercia11,
Behicistan. -

(Suprafagia 276,515 kit pat. cu 1,300,000 locuitori).

Belucistanul, coprins intre Persia, Afganistan, India si
marea Oman ; se compune din mal multe triburI nomade, care
recunosc superioritatea Chanulul din :Kelat; Kelat se consi-
der& ca capitala tèreT; Gvanel, port la marea Oman.
Belucii sunt de vitO caucasian& si de religie mahomedanl.
Chanul din Kelat se consider& ca tributar Angliel.
Herat.
(Suprafavia 20,000 kil. pat. cu 1,200,000 locuitori).
Herat sail Korasan, forméz& un Canat coprins intre Per-
sia si Afgania cu capitala Herat, resedinta kanuluI, care se
consid er6, tributar Persiel, urbe renumit& pentru fabricarea s&-
biilor numite korasan.Locuitoril. sunt de religie mahomedanit
§ 115 India.
(Suprafffia 4,188,000 kil, pat. cu 280,000,000 locuitori).
India, numita i Industan, se coprinde Intre Afganistan,
Belucistan, China, Indochina; oceanul Indian si marea O-
man; se Imparte in patru partY:
1. Statele aliate satt tributare Anglesilor, cet. pr. Haide-
www.dacoromanica.ro
 62

rabat, in centra are mine de diamant; Misor la Sud, urbe

fOrte industriala; awmir la Nord, renumita pentru salu-
rile sale.
Poscsiunile Anglese se imp arte in 8 presidentil, cu o-
rasele principale Calcuta (894,000 loc.) pe un canal al flu-
viultif Gang, capitala posesiunilor Angle in IndiT,_face mare
comerciù maritim; Benares, ,pe Gang, la N. se consider& ca
locul skit al indienilor; Delhi, vechea capital& a mareluI
Mongol; Madras, la S. pe golful Bengal, face mare comer-
cin maritim; Bombat, la V. port, face mare comerciti cu Eu-
ropa; Colombo in insula Ceilan, face mare comerciA ca mar-
garitare care se gasesc prin mare pe Wig& acésta insula.
Posesiunile altor Europa: ale Francesilor, cu capitala
Pondiferi, la S. de Madras; cetatI principale: Sandernagor
la N. de Calcuta, Karical, la S. de Pondiserl; Mahe, la V.
de Pondiserl, port la mare. Ale Portugesilor, cu capitala
Goa, la N.. de Mahe. 4. Statele independinte: .Nepal i Bu-
tan, pe langa muI4ii Himalal, insulele Lachedile i Maldive.
LocuitoriI Indiei, consideratI intre eel maI vechl locui-
torI al paméntuluI, sunt de vita alba, din familia Hindu
si de religie bramanli, budista'si parte mahomedana. Cris-
stianismul face mare progres.
§ 116. Indochina.
(Supra:facia 2,288,140 kit pelt. Cu 32,000,000 loc,)
-Indochina, numitti, si peninsula oriental& a Indiilor sat
India transgangicii, se marginesce ca India, China, marea.
ChiHeY i cu golful Bengal. Ea se imparte in State indepen-
dente, In posesiunt anglese §i in posesime francese: Statele
independente coprin de Inyeriul Annam, (22,000,000 locf)
la E. ca capitala Huc, port. Begatul Siam, (6,3000,000 loc.)
In centra, care coprinde i partea fiordica a peninsula. Ma-
laca ca cap. Banhok, la gura fluviuluI Meinam. Imperiul
Birman, (4 mil. loc.), la N. V. Cu capitala Mandalai, pe
Irauadi. .Regatul Gamboge la S. cu capitala Udog. Statele
Maleese cu orasul principal Selingor, port la strimt6rea Ma-
www.dacoromanica.ro
laca. Posesiunile Anglese, se compune de partea de V. a pe-
ninsuleI cu ttrile Aracan, Pegu, Tenaserim, Maim §i Sin-
gapur, cu porturile maritime. Malaca §i Singapur. Posesiu-
neleFrancese se co mpune din Cockinchina de jos, (1 500 , 000
loc.); la S. E. pe MO gura fluviuluI 1Íeikong cu capitala
Saigon.
Insulele Andanzatze, uncle este un penitenciar public en-
gles i Nicobarele sunt sub AnglesI.
Locuitoril Indochina stint parte de vita caucasiana §i
parté de vita galbena. Religia dominati este budismul. Male-
sii suut mahontedanl. Catolicismul face mare progres.

AFRICA.
(Suprafacia 2.9,932,948 kii.pàt. 205,674,000 locuit.).
§ 117. MIrginele, climk producte, origin`á §i religie.
Africa este o mare peninsula, a paméntului Impreunata, cu
Asia prin 'Alma de Suez, care si d6nsul este taiat prin ca-
nalul de suez ce uneste marea Rosie cu Marea Mediterant.
Se miirginesce spre Meqt-nópte cu Mediterana, spre
Cu oceanul Inghetat Austral, spre Might cu marea
Rosiä. si marea sat oceanul Indiilor.
Clima Africa este Rate ferbinte mai ales Ina,untrul ;
vénturile numite Santun Harmatan ce bat adesea-orI aci,
sunt prea nitbusitáre, mal ales in Sahara. In centra si la S.
E-. a Africei nu- se cunosc de cat timpul ploios care tine 5
lunI i timpul uscat..
Africa Inauntru ei este On& de pustiurI nisip6se, pe la
margini rodit6re i avutt, produce grille, orez, curmale,
trestie de zahar, bumbac ; din auimale se gasesc leI, tigri,
leopar41, hiene, rinoced, elefanti, gazele,. crocodill,-
struv, etc. , iar dintre minerale, aur, Anil* fer, petre
preti6se, sare, etc.
Locuitoril Africel sunt indigenI de rag négra sat etiopica,
colonil stritine. IndigeniI sunt :Negri, Abisini, Copfi, Cafri
www.dacoromanica.ro
 64

Hottentoti; strAiniT; sunt; Arabi, Turd i Euro-

peni. Religia domnit6re este cea mahomedana §i idolatra.
§ 118. prile Africet
Africa se imparte In 15 . 6r1, tare care :
Spre Mélit-nópte sunt 3: Barbaria, Egiptul, Sahara.
Spre centra 2: Senegambia, Guinea septentrionalg.
Spre Méga-oi sunt 8: Guinea Meridionala (Congo), Ho-
tento0a, .Colonia, Capo, Cafreria, Mozambic, Zanghebarul
Insula Madagascar.
§ 119. 1111rf.
Mkile Africa sunt:
Spre MNA-n6pte: Mediterana care o desparte de Europa.
Spre Apus: oceanul. Atlantic.
Spre Résiirit: Marea Rosie si oceanul Indiilor.
§ 120. Golfurl.
Africa are mast multe golfurl din earl cele mal prin-
cipale sunt:
Spre Mécp-nópte: golful Sidra si golful Cabes, formate
de Mediterana.
Spre Apus: -golful .de Benin si de Biafra, formate de
Oceanul-Atlantic.
Spre Ratirit: Golful Arabiel sag marea Rgsig, golful
Sofala i golful Delagoa, formate de oceanul Indiilor.
§ 121. Strinitorf.
Strimtorile principale ale AfriceI sunt:
Spre Méll-nópte: Gibraltar intre Africa Si Europa.
Spre Ragrit: strimtórea Bab el-Mandeb intre Abisinia
si Arabia, Canalul Mozambic intre Mozambic Madagascar.
§ 122. Insule.
Africa are mal multe insule sag grupe, din care cele ma1
pricipale stint:
Spre apus in Oceanul Atlantic: insulele Azore, insukle
www.dacoromanica.ro
 GI

Madere, Canare. insulele Capului Verde, insulele GuineeT,

*Sant-MateT, Ascensiona, St, Elena, disparuta parte sub mare.
Spre6sarit in Oceanul Indiilor : Socotora, Seisele, Zan-
zibar, insulile Comore, Mascarine, Madagascar.
Capri.
Capurile prineipale ale AfriceT sunt:.
Spre Mézh-nópte: capul Ceuta si Bon in Barbaria.
Spre Apus: Bajador si Blanc in Sahara; capul Verde la
Senegambia; capul formos la Guinea, capul Lopez si Negro
la Congo.
Spre capul BuneT Sperante la Colonia Capo.
Spre Rèsiirit: Capul Corient si Delgado la 1VIozambic,.
capul Gardafui i Orfui la Ajan.
Lacurf.
Lacurile principale sunt:
Spre Mégii-n6pte: Kerun, Miris sail Menzalet in Egipet.
Spre centru: Tchad in NigriOa ; Dembea in Abisinia,
Luta," Nianza, Tanganica si Maravi la Vest de Zanghebar.
Spre Més lacul Chirua la Mozambic i Nigami in
Cafreria.
lani4I.
Africa are mal mulV munti sari frurT de muntl din care
cele mal principalT sunt:
Spre Méla-n6pte : muntiT Atlas d'a lungul Mediterand;
munVI Congo intre Nigritia si Guinea; Mfin01 AbisineT.
Spre :muntii Lupata in Mozambic, Zanghebar
prin NigriOa ; muntit Lunel, spre Estul NigriteT, munçii Ni-
euweld'intre IlotentoVa si Colonia Capo, munOT Madagascar
In insula cu acelasT Nume.
. §. 126. Fluvil.
Fluviile principale ale AfriceT sunt:
Spre Mégi-n6pte : Nilul, care dupii ce trece prin Nubia
Egipet, se varsii. in Mediterana.
Spre A pus: Senegalul si Gambia, se varsii, in Oceanul
www.dacoromanica.ro 5
 66

Atlantic, Niger sail Djoliba care se vare fare golful Benin

si Biafra, Zairul care trece prin Congo, Orangiul prin
Hotento0a si se varsä in Oceanul Atlantic.
Spre Itésärit; Zambezul, care trece prin Mozambic si se
varsä in canalul Mozambic.

TERILE AFRICEI SEPTENTRIONALE.

Barbaria.
(Suprafakia ,2,158,489 kit. pat. cu 14,000,000 locuitori).
Barbaria se märginesce cu marea Mediteranä, Egipet,
Sahara si oCeanul Atlantic. Barbaria coprinde mal multe state:
1. Vilaet Tripoli, care coprinde i Fezanu, Cu capitala
Tripoli, port si cetate la marea Mediteranä. Tripoli se
guvernä de un beia tributar TurcieI. 2. .Regenp Tunis
(2,100,000 loc.) ca capitala Tunis, port aprópe de capul
Bon, in apropiere se vede ruinele vechel Cartagena. Tu-
nis se guvernä de un beia tributar TurcieT. 3. Algeria
(2,500,000 loc.) posesiune francesä cuceritä la 1830, cu
capitala Algeria, port bun la IVIediterana ; orase principale:
Oran, Bon, Constantina .-4. Imperial Maroc (7,00,000 loc.)
guvernat de un Sultan cu capitala Fez la N.; orase prin-
cipale - Maroc la V. f6rte industrialä ; Ceuta, intr'o insulä
la strimt6rea Gibraltar, este sub Ispanioll.
Egipetul.
(Suprafaçia 1,021,354 kil, pat. Cu 5,517,627 locuitori).
Egipetul se intinde in partea de N. E. a AfriceI; se gu-
vernézä de un vice-rege (Kediv) tributar Turciel. In Egipet
se vede renilmitele piramide i ruine de centi istorice. PA-
méntul produce tot felul de cereale, trestiä de zahar etc. Par-
tea cea mal productivä a Orel este valea Nilului care se udä
de revärsätura anualä, a acestuI thug'. Cair (350,000 loc.)
pe Nil, este capitala t6reI, face mare comerciO. Alexandria,
Damieta i Roseta porturl renumite la gurile Nilului;
www.dacoromanica.ro
 67

Lucsor, la S. pe ruinele renumitel" cetati." istorice Teba: Suez

port la canalul Suez, care unesc Mediterana ca marea Rosie.
§ 129. Sahara.
(Stiprafigia 6,662,000 kit. pat. ea 4,000,000 locu ton).
Sahara, numita i pustia cea mare, se Intinde din cen-
trul nice! de N On& la oceanul Atlantic. Paméntul sé
mana Cu o mare intinsa de nisip, In care se véd icisi colea
nisce insule de verd6t1, numite Gaze. Locuitorif sunt Arabi.
- La N. Taurik, In centra, si Tibu la E.; orase principale
Agabli la N.. Bilnza §i Agades in centra. -

LocuitoriI regiunilor Septentrionale ale Africel de N. si E.

sunt de vi ta caucasiana, iar cei de la S. si V. de vita né-
gra. De religie ma,nomeda,na inai totI. CrestiniI se gasesc
respanditT prin statele Barbare si prin Egipt, iar in Sahara
se atla multi idolatri.
TÉRILE AFRICEI CENTRALE.
§ 130. Senegambia.
(Suprafafia 1,000,000 k,l. pat. cu 4,000,000 locuitori).
Senegambia este aselata la Vestul Africel i coprinde
maI multe state, parte independinte, parte supuse Europei-
lor. Bambnc, capitala statului Jandingo. FranceRil poseda:
Sant-Ludovic, port la Senegal. Gorea asernenea port si ca
teritoriile invecinate. Anglesi1 posed: Baturs, Abre'/a, por-
turi" pe Gambia si la S. c6sta &era Leone; Portogesir orasul
Cacheo si archipelagul Bisag,s, la gura rfului Grande.

§. 131. Guiana Septentrionala'.

(Suprafavia 734,000 kil. pat. cu 26,000,000 locuttori).
-

Guiana septentrional& sail superióra, numitA i Uancara,

este situata In parten, Vestica a Africei, d'alungol golfuluI
GuianeI i coprinde mai multe state independinte i posesiuni
Europene: linperiza Acunti, Cu cap. Curnasi; regatul Da-
www.dacoromanica.ro
 es

home Cu cap. Abomef §i regatta Benin Cu cap. Benin; Fran-

cesiI posed Grand-Basam, Assini §i Gabon; Englesil pose'd
Lagos, Elmina, Harper §i Sinu, orase pe c6stele mä,rit Re-
publica Liberia, (8 0 0,0 00 Inc.) cu cap. Manrovia, fondatä, de
Statele-Unite din America pentru Negri liberap din sclavie.
§ 132. Nigritia.
(Suprafaçia 3,475,200, kil, pat. cu 73,000,000 loc.).
Nigripa Sal Sudan, numit i Takrur, se rnArginesce cu
Nubia, Abisinia, Mozambic, Cafreria, Guiana, si Seneg' -
bia, copringénd mal multe sate putin cunoScute: Tombuctu
cu cap. Sego; Heusa, cu cap. Gama; Bornu, cu cap. Kuca ;
.Adamaua, cu cap. Iola; Beghermi, cu cap. Masena; Vadai,
cu cap. Va rah; Darfur, cu cap. Tendelti.
§ 133. Nubia.
(Suprafakia 1,000,000 kil, pat. cu 2,500,000 locuitori).
Nubia este o regiune aseclatti, In partea centralä, a basinu-
luI Nilului si se compile din mal multe state care sunt mal
tóte supuse vice-regelul Egiptulut cu orasele Kartum, la
confluenta Alb cu Nilul Albsatru ; Chendi la Nord §i Senaar,
la Sud pe Nil.
§ 134. Abisinia.
(Suprafakia 41.022 kil. pat. cu 3,500,000 loc.)
Abisinia, aseqatä, intre Ntibia, marea Rosie, Sudan si A-
jan, coprinde ma): multe state independinte si parte tributare
Egipetulut Amhara, cu cap. Gondar; Tigre, cu cap. Adua;
Ghoa, cu cap. Ancober. LoCuitoriI stint maI top crestint
§ 135. Ajan.
('Suprafakia 1,541,764 kil, pat. cu 15,000,000 locuitora
Ajan sail Adel, situat In partea de Est a AfriceI coprinde
mal multe state: Gala, Somali, §i. Ogadin, din care -nude'
www.dacoromanica.ro
 69

recunosc superioritatea Arabilor. :Berbera §i Zelia, porturY

la golful Aden.
Locuitorif regiunilor din centru Africel, sunt in cea mai
mare parte de religie mahomedana, insg amestecatg cu feti-
ism; Idolatria este profesatg maT mult de NubienI, iar
AbisieniI sunt crqtini.
TÉRILE AFRICEI MERIDIONALE.
§ 136. Congo.
(SupraMia 800,000 kit. pat. cu 2,000,000 locuitorf).
Congo sail Guiana meridional& este sanan,' pe tërmurile
Oceanului Atlantic de la S. E. al Africel §i coprinde mal
multe Vérl; Congo, Cu cap. Sant-Salvator; Loango, cu cap.
Loango. Portugesii posed téra Angolo §i Benguela, port
mare la Ocean.
§ 137. Eotentotia.
(Suprafacia 600,000 kil, pat. Cu 600,000 loruitor0.
Hotentotia, este o regiune f6rte selbaticg, coprinsh Intre
Congo, Cafreria, Colonia-Capo si Ocean, si se compune din
Cimbebasia i Ovanzpi, al" cgror locuitorl, formAnd diferite
triburi, sunt maI mult sag mal puOn supul Englesilor.
§ 138. Colonia-Capo.
(8uprafa0a 572,279 kil, pat. cu 1,148,462 locuitori).
Colonia Capo, situatg la Sudul extrem al Africei, este su-
pusg Englesilor; Cap-Town, re§edinta, guvernatoruluI a
cesteI Colonil.
§ 139. Cafreria.
('Suprafafia 2.000,000 k-il, pat. cu 1,300,000 locuitor),
Cafreria, coprinde pgméntul Macalolo; Betjuana, republi-
Cele fondate de vechile coloniI Olandese: _Republica Flu-
viulu Orangia, cu capitala Bloemfonten §i Trans-Vaal cu
.cap Potscheftroom, panzéntul Natal este sub Anglesì.
www.dacoromanica.ro
 70

§ 140 Mozambic.
(Suprafa0a 991,150 kil. pat. cu 350,000 locuitori).
Mozambic care coprinde i desfiintatul imperiti al Ma-
nomotapet, se afla sub dominatia portugesilor, cu orasele
principale: Mozambic, Cherimb i Sofola, porturi la ca-
nalul Mozambic.
§ 141. Zaughebar.
(Suprafafia 600,000 kil. pat. cu 1,300,000 loc.).
Zanghebar, coprinde maI multe WI, si este -situat in-
tre Mozambic, Oceanul Indian, Ajan si Internul, sub au-
toritatea sultanulni din Zanzibar. Orase principale: Zan-
zibar, Bravo, Melinda.
In interior: Ora Cazemb cu cap. Lucend, la S. de la-
cul Tanganika; tara Uniamoezi cu cap. Hazeh, la E. de
acest lac; tara - Uganda §i cele-alte de pe linga lacul
Nianza forméza stvte puternice i inaintate in civilisatie
mat' mult de cat cele-alte pop6re din interiona AfriceI.
Populatia acestor t6rI se urea la 4,000,000 locuitorI.
142. Madagascar.
(SuprafiTia 609,000 kil. pair. Cu. 5,000,000 locuitori).
Ac.éstì thsuliu, despiirtita de continent prin canalul Mo-
zambic, coprinde mai multe state independente, din care
cel mal principal este Rams cu capitala Tananarivo.
Locuitorii .tèrilor meridionale ale Africei sunt ma! totI
fetisiSi; mahomedanismul este profesat in partea orien-
tal& Coloniile sunt crestine precum i cea maI mare parte
din locuitoriI insulei Madagascar.

AMERICA.
§ 134. Ma'rginele, dim, producte, originä i religie.
(Suprafafia 41,134,154 kil. pat. cu 86,123,000 loeuitori).
America se marginesce spre Nord en Oceanul Inghetat
Arctic sag Boreal ; spre Vest cu Oceanul ce! Mare; spre Est
www.dacoromanica.ro
 71

cu Oeeanul Atlantic si spre sud cu Oceanulinghetat Antarc-

tic saa Austral. America s'a descoperit la 1492 de italianul
Christof Columb, de aceea se numesce lumea nouet Numele
de America 41 trage de la calètorul italian Americu Ves-
pucia, care o visit& la c41-va ani dupa Columb.
America, care atinge ambit poi!, presinta in tntinsa sa
lungime tóte varietgile de china; spre poll este gerósa, ca-
tre tropice temperata si dulce; regiunile intertropicale n'at
de cat done timpur!, secetosul i ploiosul. In timpul piojos cele
mat multe la,cuil Inéca rturile i malurile lor. Cu puterea ume-
dent di pam'e'ntului o fertilitate fórte mare, si tot de °data
depune miasme ca:e eauséza maladii pestilente. Frigurile gal-
bene in timpul calduros bintue tóte cóstele gelfuluI Mexican
si al Antilelor.
America este until din continentele cele ma! avute in me-
tale care se gasesc aci in mare cantitate. precum: argint,
amnia, plumb, fer, mercuria, 'Acura, dar mat ales aur in Ca-
lifornia si diamante in Brasilia. Din vegetale America la
N. produce lemne de o marime enorma pentru construe-
tiuni navale ; in centru se cultiva: bumbac, MAY, porto-
cale, cafea, trestie de zahar, tutun si cele maI renumiti
plante-medicinale precum chinin, etc. Din animale se ga-
sesc la N. renT, castor!, samurI, etc.; iar in America Me-
ridionale, crocodill, maimue, condurul, cea mat puternica
din pasen, a drill locuinta este in nalOmile munOlOr
Ami!; papagalii, colibrii, pas6rea musca sunt raspAndite
prin vat i pìdunl. Campiile intinse sunt locuite de mi-
li6ne de ca.! salbaticl si de o mulOme de bol, bisonl
bivolt Tutunul, cartofil i porumbul s'a adus pentru fin-
tea óra in Europa din America. America esp6rtrt fórte
mult burnbac, zahar, rom, tutun i lucruri de fer de o
construcOune solidá i mal bune de' at cele din Europa.
Loeuitoril Americe sunt Europeni i primAntenT. Pilinèn-
teniY, de vita arimie se numesc indiani car! se impartesc
in diferite familiI: Eschimo0, llioni, Osagf, i Mexicani, rès-
panditI prin America de Nord. .Araucanii, Peruvienii, Bre-
silienii prin padurf i far& domicilia stabil, de o
www.dacoromanica.ro
 ---- 72 -

ferocitate necomparatii, top' de religiune pagana. EuropeniI

care fac majoritatea locuitorilor, sunt de origina germana si
latina,", de diferite confesiunI cri-stine. Negri4 adusl din A-
frica sunt fórte réspanditT dar totl crestinl. EnglesiT stint
rOspanditI la Nord, Spaniolig si PortugqiI in America cen-
tral i de Sud. In America sunt i amestecatura de rasa:
ast-fel se numesc metis ómeniT nascuti din indigent i albi;
mulatri, nascutI din albI i negri; cartion'i nascutI din albl
§i mulatri; zambo sad eino, nascutl din negril i indiant
§ 144. Tenle Americef.
America se imparte in done' marl parti:
America Septentrional& si America Meridional a impreu-
nata prin istmul de Panama.
America Septentrionala coprinde 5 OA: Groenlanda, Bri-
tania Nouè, Statele-Unite, Republicele AmericeT centrale.
America Meridion ala coprinde 12 tèrI:
Columbia, Venezuela, Ecuator, Guiana, Brasilia, Peru,
Bolivi, Paragual, La-Plata, Chilia si Patagonia, regiune
.putin cunoscuta.
§ 145. Kári.
Marile AmericeI mint:
Spre Méda-nópte: Oceanul inglietat Boreal sad Arctic,
care forméza marea Polar a si marea Baffin.
Spre Apus: Oceanul cel mare care forméza, marea de
Bering.
Spre Méda-di : Oceanul inghetat Austral.
Spre Rèsarit: Oceanul Atlantic care, forméza marea
Antilelor sad marea Caraiba.
§ 146. Golfuri.
America are maI multe golfing, din care cele mal prin-
cipale sunt:
Spre Méla-n6pte: golful Hudson, format de Oceanul
inghetat Arctic.
Spre Apus : Golful Californei i golful de Panama for-
mate de Oceanul cel mare.
www.dacoromanica.ro
 73

Spre 11,6sArit: golful St. Laurentia, golful Fundi, golful

Mexican, golful Hondura, golful Darien, golful llaracaibo,
golful Santultil Antoine si Santului George, formate de 0-
ceanul Atlantic.
§ 147. StrimtorI.
Strimtorile principale ale Americei sunt:
Spre Médä-n6pte: strirntoarea de Bering intre Asia si A-
merica; striintfirea Lancaster, strimttirea Davis si strimtórea
Hudson.
Spre rèsärit: strimtórea Bel-il çi canalul Bahama.
Spre méla-qi: strimtórea Magelan si le-Mer.
§ 148. Insule.
America are mai multe insule i grupe de insule din care
cele mai principaie sunt :
Spre Mélä-népte: Groelanda, in Oceanul inghetat si in-
sulile märii Baffin
Spre r6särit in Oceanul Atlantic: insula Terra-Nova, unde
sunt i bancurile (nisipurile) de Terra-Nova, insulile Lucaie
sag Bahama, Antilele marl i Caraibele saü Antilele micT:
Spre Apus in Oceanul cel mare: insulile Aleutel, insula,
Codiak, insula Quadra, insula Charlotte, insula, Sitka, insu-
lile Galapago, insulile Fernandize, insulile ChilieT, insulile
Madre Dio, Archipelagul Magelan i insulile Maluine
Falk-Land.
§ 149. Peninsula
Peninsulele principale ale Americei sunt :
Peninsula Lovrodor si peninsula Acadie (Scotia-nou6) la
Bretania-nouè ; peninsula Florida la Statele-Unite; peninsula
California si peninsula Jucatan la Mexic; peninsula Alassa
la Statele-Unite in partea de la Nord-Vest; Istmul de Pa-
nama unesce America Septentrional ä cu cea Meridional.
§ 150. Capurf.
Capurile principale ale Americei sunt:
Spre ROsarit: capul Farewell la Groenlanda, canal Carol
www.dacoromanica.ro
 -- 74

la Labrador, capul Cato § la Iucatan, capul Roc la Brasilia si

capul Horn la Archipelagul Magelan.
Spre Apus: capul Blanc la Peru, capul St. Luca la Cali-
fornia si capul Occidental, drept capul oriental din Asia.
§ 151. Lacuff.
Lacurile principale ale Americel sunt :
In America Septentrional: lacurile Sclav si Winnipeg la
Britania nou6; lacul superior, Michigan, Huron, Eria si On-
tario in Statele-Unite, uncle este Cascada Niagara; Lacul
Nicaragua in Guatemala.
In America Meridional, lacul Maracaibo, in Columbia;
Titicaca in Peru ; Los Patos, in Brasilia.
§ 152. Munti." i Vulcani.
irurile de muntI ale Americei sunt:
Spre Medh n6pte: 11/1./11th stâncosi prin Britania-Nou6 ;
Siera-Verde §i Alegani, prin Statele-Unite; Siera Madre
prin Mexic; Cordilerii prin America central.
Spre AMA, d'ulungul Americei Meridionale ca
vérful lor Cimboraza ; muntii Pirineos, Ibatinga si Siera Tajo
prin Brasilia.
America are 5 vuleanI principall:
Vuicanul St. Ilie, in America Septentrionalä in partea de
Nord-Vest ; Onzavo in Mexico ; Cotopaxi §i Pichinca in
Ecuator si Arequipa in Peru.
§ 153. Fluvif.
Fluviile principale ale Americei sunt:
In America Septentrional ä se varsil in Oceanul inghetat:
Machensia; in Oceanul Atlantic : St. Lorente ; In golful Me-
xican : Misisipi cu riurile Misuri, Ohio, Arkansas, Rio Bra-
vodel-Notre ; In Oceanul cel Mare: Oregon sail Columbia;
In golful Californel: Colorado.
In America :1 eridionalit se varsä: in marea Antilelor;
Magdalena; In Oceanul Atlantic: Orenoc, Amazon, cel
mare fluviù din lume cu riurile Ucaiala,, Negro si Madeira;
Tocantin ; St. Francisco, La Plata cu riurile Parana, Para-
guai, Pilcomai i Urugnai.
www.dacoromanica.ro
 75

TÉRILE AFRICEt SEPTENTRIONALE.

§ 154. Gro enlanda.
(SuprafaQia 1,957,893 kit., pat. cu 10,000 locuitori).
Groenlanda, adica tara verde, este a§elata la N. E. §i
forméga o peninsula pustie §i acoperita cu ghiata §i numai
ic! §i colea semanatb, cu muschT. Ea este sub dominatia dane-
silor, Cu stabilimentul Frederikschaab i Julianshaab renu-
mite pentru pescuitul balenelor. Locuitori! indigeni numitI Es-
quimo§!, stint de o tale Mica, tráesc In pe§teri sat" in case de
ghiata, §i se nutresc cu vinat §i pescuit; parte sunt cre§tinl ca
§i stapani! lor Danesil, insa cea ma! mare parte sunt idolatri.
§ 155. Britania nona.
(Suprafa0a 8,871,529 kil, pat. cu 3,903,132 locuitori).
Britania Noua, posesiune a Anglid, coprinde tot interio-
rul de la Nordul Americel pena la Statele-Unite §i se imparte
In mai multe ter! reunite sub numele de ConfederaOunea Ca-
nada Aceste ter! sunt: Canada de sus, Canada dejos, Noul
Brunswik, Noua Scotia, Labrador §i Columbia Anglesa.
Ora§ele principale Otava, capitala Britaniel non!, linga
fluvial St. Lorent ; Montreal inteo instil& a fluviului Lorent,
face mare comert cu blanT ; Halifax, port la Oceanul Atlan-
tic; Victoria, port la Oceanul cel Mare.
Majoritatea locuitorilor sunt englesi §i francesT de re-
ligiá cre§tina iar indianil sunt in cea ma! mare parte sa-
bated §i idolatri.
§ 156. Statele-Unite.
(Suprafavia 9,354,073 kil. pat. cu 40,750,000 locuitori..
Statele-Unite ale Americet, numite §i (Confederatiunea,
anglo-americana, se marginesce cii Britania-Noua, Ocealiul
Atlantic, Mexicul §i Oceanul ce! Mare, impartindu-se in 37
state, 11 teritoril §i 1 district, formind o cconfederatiune-
republicana,. Vashington, (110,000 loc.) pe riul Patomac,
capitala statelor ; °rap principale : Boston, la N. E. port la.
www.dacoromanica.ro
 --- 76

Oceanul Atlantic, este locul nasterii luI Franclin ; New- York

(942,000 loc.), port la Oceanul Atlantic, face mare come*
Filadelfia (674.000) maT jos de New-York, pe riul Dalavara,
renumita pentru industriile s,ale manufacturiale; Noul Or-
leans, port maritim pe Misisipi ; Sant-Francisco, port la 0-
ceanul eel mare, legat printr'o linie directa de drum ferat cu
New-York; Noul Archangkel, in insula Sitka (Archip. regele
Georgie) este ora § principal al peninsuld Alasca, fosta Ame-
rica RuséscA, care asta-di tine de Statele Unite.
Locuitorii in mare parte stint din familia Europeang (An-
gli, Francesi si GermanI) si de religie cre§tina, dar mai
multi de ritul protestant. Limba oficial& este acea Englesh".
Indigenil numitT Indianï i pide rosie, forméza mai multe tri-
burl (Chippevai, °sag!, Sin, Apachi etc.) flirte selbatici si a-
desea in resbel cu Europenii. Negrii adusi din Africa, fate
numerosi, nu mai sunt sclavi.
§ 157. 11,1exicul.
(Suprafavia 1,291,340 /Gil. pat. cu 9,389,661 locuitori).
Mexicul formézA o republic& federativa cornpusA din 24
state. Se mArginesce ca Statele-Unite, golful Mexican, Gua-
temala si Oceanul cel mare. Mexical (200,000 loc.) in cen-
trul tèrei este capitala Mexicului, orase principale : Puebla,
la Sud de muntele Popocatepel; Queretaro la N. de Mexic,
urbe f6rte industrial; Vera-Cruz, port mare la golful Me-
xican; Campes in peninsula lucutan, renumitä pentru espor-
tul lemnului care II p6rtA numele; Lapaz, port la gol-
ful CaliforneL
Locuitorii sunt in mare parte spanioli, cre§tini catolici.
Din yeah locuitori numiti Aztec, care forma un imperil)." pu-
ternic mal" 'nainte de descoperirea Americel, se mai grtsesc ici
si colea dte-va triburi nomade si parte Inc& idolatri.
§ 158. Republicele Americei centrale.
(SuprafaQia 452,936 kit pat. cu 2,510,176 locuitorï).
Republicele Americd centrale, formézA 5 republice inde-
pendente una de alta. Se mrginesce cu Mexicul, marea An-
www.dacoromanica.ro
 77

tilelor, Columbia si Oceanul cel mare. Aceste republice sunt

Guatemala cu capitala Guantemala; Honduras, cu capitala
Comaiago ; .Nicaragua., cu. capital a Managua; Sant-Salva-
dor, Costa-Rica cu cap. Sant lose.
Cea mat mare parte din locuitort sunt indigent, parte
cre§tinT. Tribul cel mal mare de indigent numitt Mos-
quitos este Ind, selbatic §i idolatru. Stapanit acestet Orl
sunt de familie spaniola, de religie catolicA.
TERILE AMERICEI MERIDIONALE.
§ 159. Columbia.
(Suprafavia 830,700 kil. pat. Cid 2,950,000 locuitor9.
Columbia, sal Statele-Unite ale Columbiet, numitA si Re-
publica noua, Noua Grenada, se compune din 9 state si 1
district. Se marginesce cu America Central, marea Anti-
lelor, Venezuela, Equator si Oceanul ce! mare. Bogota,
in centru, este capitala republicei ; Cartagena, port bun la
marea Indiilor; Panama, port la Oceanul cel mare. Cea mat
mare parte din locuitori sunt spaniolt §i catolici.
§ 160. Venezuela.
(Suprafafia 1,137,615 kil. pat. cu 1,784,197 euitor0.
Act5sta, republica, se marginesce cu marea Antilelor, Gu-
iana, Brasilia si Columbia. Caracas este capitala republicet,
port la marea Ahtilelor, renumita, pentru tutunul bun
ce se cultiva. imprejur.
Locuitorit sunt de familie spaniola, §i catolicI. Indiani,
cart formez mal multe triburt, sunt fate rèspindiV prin
arrt, unit traesc In arbort prin delta fluviulut Orenoc nu-
Mariguitari, cart sunt geofagi, Mica, mâncatort de
p arm ént.

§ 161. Equator.
(Supralwia 643,295 kil. pat. cu 1,146,033 locuitort).
Acésta, republica este situata, la S.- de Columbia. Quito la
www.dacoromanica.ro
 78

pólele vulcanuld Pisinsa, este capitala repubilcei. Gua quil,

port la Oceanal cel mare. Insulele Galapago, din Oceanul
pacific, tine de Fquator. Locuitorii in mare parte sunt
spanioli, catolici.
Guiana.
(Suprafa0a 1,461,948 kil, pat. cu 280,000 locuitorf).
Guiana coprinsa intre Venezuela, Oceanul cel mare si
Brazilia se imparte in trei poiesiunl Europene : Guiana
.Angleza la Nord cu cap. Georgetovn saù Strabok; Guiana
Olandesa In centru cu cap. Paramaribo §i Guiana
Francesa la E., cu capitala .Caend mide este si peniten-
ciar pentru condamnatil politicI.
LocuitoriI sunt de nationalitatea'si de religia posesorilor
tèreI, afarä' de cate-va triburi indiane, cart sunt idolatri.
Brasilia.
(Suprafavia 8,337,218 kit.' pat. cu 10,108,291 locuitori).
Brasilia, imperiti constitutional, coprinde tot pamêntul de
la E. al Americei Meridionale, i udat la N. de Ama-
zonal, cel maI mare fluviii din lume. Bio-Janeiro (420,000
loc.) este capitala imperiului, ca un port fórte intins
la Oceanul Atlantic ; Para sati Betem, port la gura fluid
Toncantin ; Pernanbuco, Bahia §i Portalegre, porturi la 0-
ceanul Atlantic; Diamantina, la N. E. janeiro, renumita
pentru minele de diamant:
Apr6pe 7 mil. din locuitorI sunt albI, portugesi i creoll,
ceI altI negri i mulatri, de religie cretina, ritul catolic.
O multime de indianT, fórte se!baticI, cutreerh pustiurile,
insa din eI parte sari fácut crestinl..
Peru.
(Suprafacia 1,303,700, kil. pat. cu 3,200,000 locuitorl).
Peru, republica, se marginesce cu Equator, Brasilia, Boli-
via si Oceanul ce! mare ; Lima aprópe de Oceanid ce! mare
www.dacoromanica.ro
 -- 79

este capitall republicet ; Calao, este portal Limet ; Cusco,

In centru este vechea capitall a desfiintatuluT imperia
indian Inca, Arequipa, Mg& vulcanul cu acelasi nume,
urbe f6rte industrial.
Locuitorii sunt In mare parte din familia ispaniola, altil
sunt indigent saü negri, si de religie crestint catolicf.
§ 165. Bolivia.
(Suprafaçia 1,297,255 kil. pat. cu 2,330,000 locuitorf).
Bolivia, republica, este situaM in central America- de S.
§imime cu o parte se mitrginesce cu Oceanul cel mare. Le
Paz, capitala republicet, este situata, la o fnaltime de 3,717
metri d'asuora maxii lâugit lacul Titicaca, are mine avute de
aur. La Plata, oras renamit pentru minele sale de argint.
Locuitorit, sunt de famine ispaniola si indigent, catolici.
§ 166. Paraguai.
(Suprafacia 238,291 kil, pat. Cu 293,844locuitori).
Paraguai, republicA, se intinde intre rill' Parama si Para-
guai la S. de Brasilia. Capitala republicel este .Asoption,
pe malul sting al riulal Paraguai.
Locuitorit sunt In mare parte ispanioll, catolict.
I§ 167. Argentina.
(Suprafa0a 4,195,519. kil, pat. cu 2,400,000 locuitori).
Argentina, numita i provinciile Unite ale Platei, sat' sim
plu La Plata se compune dintr'o confederatiune republicana.
din 14 state, coprinse intre Bolivia, Paragaai, Uraguai, Pa-
tagonia si Chilia. Buenos-Aires este capitala republicet, la
gura rlulut Paraguai, port feorte comercial.
Locuitorit sunt In mare parte spanioll, catolitt.
§ 168. TJruguai.
(Suprafa0a 186,920 kil. pat. cu 450,000 locuitori).
Uruguai, numitit i republica oriental, este coprinsa, intre
Brasilia, Oceanul Atlantic si La Plata ; Montevideo, este ca-
www.dacoromanica.ro
 sn

pitala republicei, situati la gura fiuviulut. La Plata pe ma-

lul sting.
Locuitoril sunt ispanioll, catolict.
§ 169. Chilia.
(Suprafacia 321,462 kil. pat. cu 2,700,000 loc.)
Republica Chilia, este situati intre muntit Angii, Chilit
Oceanul cel mare. Capitala RepubliceI este Santiago in
centru. Valdivia §i Valparezo, sunt porturt f6rte comerciale
la Oceanul cel mare. Aci muntit Ançlit at mat multt vulcant
cart ard necontenit.
Locuitorit sunt in mare parte ispaniolt, catolicl, restul in-
digent §i negri.
La S. E. se afl teritbriul locuit de Araucant (400,000
locuitort) o rimi§iti, a indianilor, considerati ca indepen-
dintl §i fórte industria§I. -

Patagonia.
(Suprafavia 975,000 kil, pat. Cu. 300,000 locuitori).
Patagonia, numiti §i piméntul Magelan, este situati la
S. America Acest piniênt, putin cunoscut, este locuit de
mat multe triburt de indianÌ independentI, fórte fero§T, de o
staturi înalth§i bunt clamp.
Pilméntul de Foc la S. de Patagonia, despirtit prin strim-
tórea Magelan, este lorniti -de un fel de 6ment selbatict,
blingt i hide uritt, nutrindu-se cu pesce crud. Insulele Ma-
luine sal Falkland, sunt posesiuni ale Angleteret.
Antilele.
(Suprafaçia 241,090 kil. pat. ca 5,000.000 locuitori).
Antilele numite i Indiile Occidentale, formézi. un mare
Arcbipelag de insule, coprinse in marea Antilelor, intre Ame-
rica de Nord si cea de Sud, Antilele se imparte in Antitele
man i Antilele mid.
Cele mat principale insule din Antilele mart sunt:
www.dacoromanica.ro
 Si

Cuba (1,400,000 locuitorT), sub dominatia Ispaviola, renu-

mitä pentru tutunul sti cel bun, cu cap. Hz/vana (210,00()
loc). port, face mare coniert Cu esportul llitunuluT, cafelel,
zaharuluT §i romulti1.
Haiti sati Sant-Domingo (709,000 locuit.), coprindé dou6
republid: Republica Haiti Cu capitala Portal Print,ului §i
_Republica Dominicana cu c-apitala Sant Domingo.
LocuitoriT republicilor sunt negri §i cre§tinT.
. Jamaica (506,155 loc.), sub "dominatia ngliéT, produce.
acelea§T producte ca .1 Cuba, Insrt romul este aci mal rem1-
mit; capitala insulilor este Kingston.
Porto-Rico; (625,000 loc.) sub Ispanioli, Cu capitala
Sant-Juan.
Antilele mid numite §i Caraibele, cokinde maT multe in-
sule sub diferite posesiunT Europene. FrancesiT posed: Gua-
delupa, Martinica, renuMita pentru cafetia sa, Sant-Martin,
numai partea de la N.; Sant-Bartelenti, etc. EnglesiT posed
insula Trinitatea, Tabagq, Grenanda, Barband, Sant-Lucia,
Dominic, etc. OlandesiT posed Curaçao, renumita pentru por7
, tocalele cu care se fac liquerul numft Curaçao, S'abo, Sant-
Eustache etc. DnesiT posed : Sant-Toma §i Sant-Cruce. In-
sulile Lucae, Bahanza la N. de' Cuba, sunt sub dominatia
AnglieT. Una din ele numitrt Guanahani sati Sant-Salvador
este primul pimkt care 11- descoperi Columb.
Locuitoril Antilelor sunt In mare parte EuropenT, CreolT,
Mulatri §i Negri liberT, de religie cre§tinA.

OCEANIA.
(Suprafa Oa 10,900,000 kil. pat. cu 34,910,000 locuitori).
§ 172. Marginile, clima, producte, originä si religie.
Oceania descoperitrt la 1606 de navigatorl (cAlRorT pe
mare) olandesT, se numesc i Olanda Noud. Ea forméza a
cincea parte a lumeT §i coprinde t6te insulile dintre cwt-
. www.dacoromanica.ro 6
 82

'nentele vechia si cel nor', intinpndu-se prin oceanul ce!.

_mare si al' Indiilor pétirt spre cereal polar Antarctic sell
:spre médA,-di. Oceania are in genere o climA crtldur6sil
temperan, in puirçile vecine ta marea, uncle v6nturile pro-
chic mar't pedid navigatiet
Insulele Oceanid dan productele cele ma! bane .pentru
brtcanit Plantele indigene diferti, cu total de cele ale altor
continente. Anitnalele domestice se afla prea putiue. In pa-
ment se grtsesce indestul aur i argint, Taal ales in Sumatra si
Bornea. Pasitrile cele mat' frum6se locuesc aci, precum lira
§i pasArea paradisulut
LocuitoriI Oceanid sunt mai totl de rasa négr5, i maleesi
Win cultivap, selbatici, idolatri §i parte antropofagi, adicrt
manatorI de (Smelt! ; eristianismul este introdus aci de Eu-
ropeii car! lotuesc In Oe.,eania. .111ahontedanismul este res-
pandit mai in tele insulile Maleesiet
Impitrtirea.
Oceania se imparte in patru mar! WV :,1. Notasia sal
Malesia ; 2. Australia sa Melanesia; 3. Micronesia ; 4. Po-
linesia
§ 137. Golfurf, strimtorI, muntl, fluviurI.
Oceania are maT prin t6te insulele golfurl; cele ma! insem-
nat este Carpentaria la Nordul insuld Australia.
Asemenea este fórte avutrt in strimtorT din care cele maY
insemnate sunt: Malaya, intre insula Sumatra si peninsula
Malaca, Macasar Intre Celebes si Borneo ; Torres intre Nona
Guineia i continental Australid si Cook intre insula Nona-
- Zelanba.
"Ate insulele Oceanid stint acoperite de muntI, din care
cet ma!' insert-map' sunt : Orfir din Sumatra, avénd.si vul-
cant si muntii Albastri din Holanda-Nourt.
Australia are prea puOne fluvii intre cafe se deosibesc
Murai la S. E. In continental Australid.
§ 174. Notasia.
2Votasia sat, Malesia copriude 4 archipelage ma! princi-
www.dacoromanica.ro
 83

pale, earl sunt: insulele Sondei, Celebes, Moluseile i Fi-

lipinile.
Principalele insole ale Sondei, sunt : lava (1 ,2 00,000
loc.) cu cap. Batavia ; Sumatra (5 mil. loc.) cet. pr. Pa-
dant §i Patenbang, (in acést-insula se alb, regatul *hem);
Borneo (3 mil. loc.) Bali, Sumbava, Flores §i Timor.
lnsulile Celebes (3 mil. loc.).
Principalele insole ale Moluseelor, (2 mil.. loc.) sunt :
Gilolo, Bum, Ceram §i Amboan.
Principalele insule ale Filipinilor (6 mil. loc.) stint:
Luson cap. Manil, Mindanaua §i Palavan.
Australia.
Australia set Melanesia coprinde Noua-Holanda- sail Au-
stralia (4,500,0 0 0 locui toil) cet. pr. Melburn, Sidnel ; insuli-
le Diemen 1Voica Guinee sati Papuasia, Noua Irlanda, Noua
Britania, insulele Solomone, Nouele Ilebride sett Archi-
pelagul St. Spirit, Noua Caledonie, Tasmania si allele.
Micronesia.
_Micronesia proprie coprinde insulile Bonin, Sima sail Ma-
gellan, Mariana, Pelewele, Carolinele, Marsal, Mulgravele
§i Kingsmil.
Polinesia.
Coprinde Archipelagul Hawaii sag insula Sandvich (5
milióne locuitor1), forrnézA un regat: archip. Marchisa set
Mendana, Taiti sag insulile SocietAtii; Cook, arch. Ha-
mao sag navigatorilor ; arch. Tongo sag amicilor; Noua
Zelanda, unde locuitorii sunt înc mânciitori de ("anent;
archip. Viti i alte insule.
Posesiunile Europenilor cele mat insemnate se impart
ast-fel:
Anglesii, posed: Australia, insula Diemen; Nona Ze-
landa, Viti sat Figi si Lebtia,n lAngh Borneo etc.
Holandesii, posed: lava, cea mai mare parte din Suma-
tra, tóte insulele de lângil Sumatra si lava, Borneo, Ce-
lebes, Banda si t6te Molustile.
www.dacoromanica.ro
 8,
Ispania, poseda : Philipinele, Lozon, Mindanaoa, Painful,
Mariana si altele.
Francia, posedg : ins. Taiti, Marchisilor, Noua Caledonier
unde este un penitenciar politic al Franciei, etc.
Portugesii, posed : Insula Simor.
§ 178 Insulile Independinte.
In Notasia: insula Tu/use intre Mindanaoa si Australia.
Noua Guinee sag Papuasia, Noua Britania, Noua Irlanda,
insulele Salo»tane, Nouele Heb ride, areltipelagul La Perms.
In Micronesia : archipelago'. Magelan, Peletvele, Caroli-
nele, Malgrawele i Kingsinil..
In -Polinesia : Insulile San twic, insulile Navigatorilor,
Tango sag Anticilor §i Base,.

www.dacoromanica.ro