Pt.

Mirun

Scan by waspul

P LAN ETA i N RO TIR E

Anotimpurile

FOIosit i carioca pent ru a desena 0

linie in jurul mijlocul ui min gii. Aceasta

punet i la nterna pe carti i n asa fel Incat

sa lumineze jum atatea de mln ge de

l.uminati Ecuator ul cu la nt erna asHel

lncat aceasta sa aru nce lu mina egal a

reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea

dea supra Ecuator ului. Este vara in

in fiecare ernisfera. Acest lucru este

deasupra bo lu lui astte l i ncat linia

j umatatea de rninge de deasupra

echiva lent c u primava ra si toamna , cane

Ecuator ului sa se i ncline usor.

Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i

iarn a de cealalta jurnatate a lum ii.

teats lumea .

Puterea solara ~

Soarele revarsa energie

pe Parnant sub forma
de ealdur a si lumina .
Cantitatea de energ ie
pnrnita i n oriee loe de
pe Parnant se rnodif ica
odata eu anotimpu rile .
Aeest lueru se
datoreaza faptulu i ca
axa Parnantu lui este
lncl mata. Vara, 0
jumatate a Pamantului
e inc tinata spre Soare,
$i aeolo este ma i eald.
larna nu mai primeste
asa mu lta lumina de la
Soare, $i atunei e mai
reee.

zilele

~i

nopti le sunt de aceea si durata in

Construirea unui termometru

Orbita

Pa mantul ui

MARTIE
,

prirnavara i n nord
$i toa rnna in sud

Soarele

IUNIE

vara in
larna i n nord $i
vara in sud

nord $i
iarna in sud
SEPTEMBRIE
toarnn a i n nord $i
primavara in sud

Turnati apa rece in tr-o st icla pana se

ump le la doua tre imi din ca pacitate.

Adau gat i niste colorant alimentar. Mulat i

paiul i n apa $i slgilat i bin e gatu l stic lei cu
adeziv refolosibil .

i nt r-o zi fierbinte , caldura Soare lui va

face ca aeru l $i apa sa se di late,

tortano nivelu l a pei din pai pest e se m nul

tacut pentru te mperatura camerei. Rac iti
termometrul i n frigide r.
Remarcati nivelurile
diferite .

i mPinget i palul in jos spre a perm ite

aer ului sa mai patrunda in sti cla.

Dupa cateva secunde, presiunea aeru lui

Taiat i cartcn asu l $1 Inf igetl-l pe pal.

l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un

semn pe ca rtonas in dreptul nive lului apei

suplimentar din inter ior va torta nivelu l

pent ru a ilust ra temperatura camere i.

ape i sa se ridi ce pe pai in sus.

Ducet i-va termometrul afar a.

11

PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT

Fazele Lunii
un a este eel mai apropiat vecin din
spatiu al Pamantului. Stirn mai multe
despre Luna decat despre orice alt corp
ceresc deoarece astronautii
, au aterizat
pe ea ?i i-au explorat su prafata. Luna
este singurul satelit al Pamantului. Ea
mascara 3.476 km in diametru - avand
aproximativ un sfert din marimea
Pamantului. Se invarre in jurul
Pamantului la 0 distanta de aproape
385.000 km, ?i face calatoria
aproximativ 0 data pe luna. Luna nu
emite niciun fel de lumina proprie. 0
vedem pentru ca rerlccta lumina de la
Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii
pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna
pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp
ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este
intoarsa tot timpul spre Pamant.
Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar
nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile
formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra
in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale.

..... Fata Lunii

Aceasta imagine l nfati$eaza 0
priveliste a Lunii vazuta de pe
Parnant, Cano lntreaga Luna este
luminata, a$a eum apa re aic i, 0
numim Luna plina. Regiunil e mai
Intunecate ale suprafetei sale sunt
campi: lntinse de praf, numite marl.
Zonele mai luminoase sunt muntii.
Acestia sunt presarat i cu eratere ce
au uneori diam et re de sute de
kilometri. Mu ntii de pe Luna au mai
bin e de 6 .000 de metr i l nattime.

Creatl-va propria voastra Luna

VETI AVEA NEVOIE DE :
minge de fotbal sau volei, lipici,
pensula de lipit, st lcla, foita sau

: . ~- '"

:f . ....

fol ie de staniol, foarfeca, adeziv

...... ...

refolosibil, lanterna .

ASigUrat i.va ca mingea e spalata ~i

uscata complet inain te sa 0 tolosltl!
l ntindeti lipiciul pe toata suprafata mingli,
Asezati-o pe 0 sticla sau ceva sernan ato r,
pentru a 0 mentine nemiscata .

12

Taiati atent hart ia sau folia de staniol

In patrate mar io lnveliti mmgea In folia
de stan iol. Incercat: sa tacett supratata ei
cat mai neteda posibil. Acum avet i propria
voastra Luna!

F AZ ELE LU NII

A ~ e z a t
i -v a

3 un mic ghern de adeziv refolosibil

puneti-va un prieten sa stea la un

capat al mesei pentru a tri mite cu 0
lanterna 0 raza puternica de lumina
asupra Lunii voastre. Mergeti de partea
opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati
stins toate celelalte lumini din camera.

Treptat. miscati-va i n jurul mesei,

uitandu-va inca la Luna voastra. Veti
vedea formele diferite pe care Ie ia.
Aceste forme sunt fazele Lunii.

Cand va aflati in parte a opusa priete

nului vostru, zona min gii care da sp re
voi reprezinta Intunericul. lata ce se
intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil,
Putem vedea doar 0 fasie subt ire de
lumin a, pe care 0 numim Luna noua
sau serniluna. Pe masura ce va miscati
in j urul mese i, 0 portiun e mai mare din
minge este luminata de lant erna, Toat a
va fi lumi nata cand va vet i af la in
spatele priete nului vostru. Cand acest
lucru se inta mp la cu adeva rata Luna, 0
nu mim Luna piina. Miscan du-va In j ur,
min gea cade treptat In int une ric. Cand
va afl ati iar in partea opusa prietenului
vost ru, veti vedea iar 0 Luna nou a.

Luna nou a (se m iluna)

faza prim ului patra.

Luna plina

faza ult imulu i patrar

Luna no ua

Luna pe

rnasa. Fixati

sub rninge. Acest a 0 va t ine i n loc ~i 0

va imp iedica sa se rostogoleasca de pe
masa .

Trecerea prin faze

1~

PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT

Fluxul

~i

refluxul

aman tul e albastru cand e privit din intunericul

spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca
70 % din su prafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa
peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.
La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara.
Aceste ridicari ~i coborari sunt numite maree (flux ~i
reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea
se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor
oceanice este determinata de Luna ~i de rotatia
Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna.
Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ~i ea apa
oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a
nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde
apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului.
In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a
rotit cu 90. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai
scazut, ~i arunci apare refluxul.
Cele doua experimente opuse explica cresterea ~i
descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a
cantitatii de apa marina, ~i felul in care revarsarile mareice
de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura
ce Pamantul se roteste sub ea.

..... Vecinul apropiat

Luna este un desert sterp de piatra . Nu
are nicio atmosfera care s-o protej eze
de razele periculoase ale Soarelui, ~ i
niciun fel de apa care sa susti na viata.
Forma Lunii pare sa se schimbe in
decursul unei luni. Num im aceste
sch lrnba rl ale formei sa le fazele Lunii.
Luna are nevoie de 29 de zile si
jumatate pentru a se modifica de la 0
serniluna subtire (ultimul patrar) la un
cerc plin ~i apoi iar la ult imul patrar,

Cum apar mareele

Luna

orbita

Maree le se ridica dedesubtu l Lunii pe

masura ce Parnantul se roteste.
Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor,
at ragand-o spre ea.

14_

o data

la doua saptarnanl, Soarele ~i

Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor
de atra ctle cornbinat a creeaza 0 mare e
de sizigil , 0 maree ma i lnalta decat de
obicei.

o saptamana

mai tarziu, Soarele ~i

Luna se afla la unghiuri drepte unul
fata de alt ul. Orientandu-se in directii
opuse, ele produ c 0 maree mai joasa
decat de obicei, num lta mare e moarta.

F LUXUL ~ I R E FLU XUL

Fluxul

~i

refluxul

l nete da, ap oi urnp leti -l pe jumatate cu

A~ e z a t i cas tronu l pe 0 su prafata fixa ,

2 mingii

A~ e z a t i -va
~i

a mbele maini de as upra

Irnpinget i-o cu grija In apa .

apa . Pun et i user mingea In apa, astfel

dar ferm . Privit i ce se intarnpl a cu nive lul

i ncat sa pl ut easc a in mijlocul castronului ,

apei. Se rid ica lntr-un "flux" .

l.asati m ingea sa se rid ice iar us er,

Puteti vedea ac um apa d in cas t ro n

scaza nd. Astfel ma reea s-a rid icat !;>i s-a

retras, desi cant itatea de apa a rarnas tot

du pa cu m va ilu st reaza imaginea .

tim pul nesch imbata .

Revarsarea mareei
VETI AVEA NEVOIE DE :
Flux ~i reflux: un llghean de

plastic , apa, minge de plastic

pentru a reprezenta planeta .

Revarsarea mareei: lipici tare , 0

sfoara subt ire cu lungimea de 20

em $i ooua bucau de stoara de 40

em, minge de plast ic pentru a

reprezenta planeta, lighean de

plastic , perfo rator, apa.

RUgat i un prieten sa traga de sfo ara

Iiplta de m inge sp re el sa u ea . Exista

mai rnulta apa Int r-o parte a m ingii decat

LiPit i fo art e bine sfoara lunga de 20

em de minge ~i lasati -o sa se usuce.

Trecei i cate un fir de stoara lung de

40 em prin fiecare gaura

~i

iegati

Intre t imp, cere t i-i un ui ad ult sa va

sfoara de marginea ligheanulu i. Umpleii

per foreze dou a gau rt la mar gin ea

pe jurn at at e ligheanul de plastic cu apa ~i

lighe a nului, una de fiecare parte.

lasati m ingea sa pl ut easc a in ap a.

Luna at rage apa, dar ~i Pama nt ul face

acela si lucru. Acum cereti-i pr ietenului

sa iina mingea pe loc In timp ce arn an do l

in cealalta, Aceasta este revars area

tragef sforile legate de llghean pana

mar eei.

sc him ba form a.

l~i

Acum exista 0 reva rsare a ma reei de

am bele parti ale planetei . Unul d in voi

sa intoarca mlng ea use r. Put ei i observa

cum reva rsarile mare ice se misca In j ur ul
planetei pe rnasura ce ea se lntoarce .
1C:::

P AM AN T UL NOSTRU NEOBOSIT

Valuri

~i

curenti oceanici
M

area este rareori calma. Chiar ~i intr-o zi llnistita, veti

observa valurele p e sup rafa ta ei. Valurile se misca pe
suprafata oceanului. Ele su n t purtate mai ales de vant, Cu
cat sunt mai puternice van turile ~i m ai lunga distanta pe
care au strabatut-o, cu atat sunt mai mari ~i mai inalte
valurile. Valurile afecteaza de obicei numai suprafata apei.
Pe rnasura ce ele circula,
valu l se apropie de dop
apa insas! nu se rnisca,
Ea doar se ridica ~i
... Mari puternice
coboara cand valul trece
Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita
prin ea. La nivelul
~i se sparg , tras to rrnand marea lntr-o
rnasa t urnultoasa.
dop ul lsl mentine pozitia
profund alunor oceane,
apa se misca 'in suvoaie
uriase, numite curenti, Acestia pot fi calzi sau reci, ~ i
p ot afecta clima lumii. Curentii oceanici sunt
deterrninati mai degraba de diferentele de salinitate
valul circu la,
sau de temperatura ale apei decat de vant.
dardopu l nu
Primul proiect ilustreaza cum se crecaza valurile, iar
al doilea cum sunt provocati curcntii de bataia
va ntului. Curcntii cum sunt cei din al treilea proiect se
produc pe 0 scad mult mai mare 'in cele mai intinse
...Trecerea valului
oceane ale lumii.
Diagramele de mai sus ilustreaza trecerea
valulu i pe suprafata apei , in timp ce obiec
te le de pe apa abia daca se misca putin.

Crearea valurilor
VETI
, AVEA NE VO IE DE:
lighean dreptungh iu lar de plastic ,
cana , apa , cada sau bazin
gonflabil cu apa put in adanca ,

plasti lina,

A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0

rnasa. Alegeti un loc unde nu

contea za daca se sc urge put ina apa.

16

Suf,at i foarte user peste suprafata ape i.

Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu

reasca acolo unde suttati, Tot asa se

Umplet i ligh eanul cu apa pana cane

forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea

ajunge aproape la mar gine.

aerului, deci cane bate vantu l.

Pt. Mirun

Scan by waspul