I.1.

Reprezentări şi noţiuni geografice de bază

Mic dicționar geografic

Afluent = nume dat unei ape curgătoare secundare, considerată mai mare în raport cu
apa curgătoare în care se varsă.

Agricultură = ramură a producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și

creșterea animalelor; cultivare a pământului; totalitatea lucrărilor și a metodelor
întrebuințate în acest scop.

Altitudine = înălțime a unui punct de pe suprafața Pământului, considerată în raport cu

nivelul mării sau față de un alt punct de pe suprafața terestră.
An bisect = an care are o zi în plus față de cei obișnuiți.
Axa terestră = o linie imaginara in jurul căreia se învârte Pământul.

Câmpie = întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren.

Climă = totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi, precipitații

atmosferice) care caracterizează starea medie multianuală a unui loc.

Comună = unitate de bază administrativ-economică, alcătuită din unul sau mai multe sate
și condusă de un primar.

Confluență = locul în care se unesc două sau mai multe cursuri de apă.

Continent = diviziune geografică alcătuită dintr-o întindere vastă de uscat, mărginită, total
sau parțial, de mări și de oceane, cuprinzând și unele insule sau arhipelaguri vecine.

Deal = formă de relief pozitivă cu înălțime nu prea mare (sub 1000 m). 

Deltă = formă de relief rezultată din depunerea de mâl și de nisip la vărsarea unei ape
curgătoare într-un lac, în mare sau în ocean, pe un teren cu panta lină, în condițiile lipsei
mareelor și a acțiunii curenților litorali.

Depresiune = formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare

Economie = ansamblul activităților umane desfășurate în sfera producției, distribuției și

consumului bunurilor materiale și serviciilor.

Ecuator = linie imaginară rezultată din intersecția suprafeței Pământului cu planul care
trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțind globul terestru în două
emisfere.

Faleză = mal înalt și abrupt al unei mări sau al unui lac.

Faună = totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă

geologică 

Fluviu = apă curgătoare mare, care se varsă în mări sau în oceane.

Graniță = limită care desparte două state; limită teritorială

Grind = mică ridicătură de teren de formă alungită, rezultată din depunerile aluvionare
ale unei ape curgătoare sau ale mării.

Hartă = reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeței pământului (totală sau

parțială), generalizată și micșorată conform unei anumite scări de proporție și întocmită
pe baza unei proiecții cartografice.

Industrie = ramură a producției materiale și a economiei naționale, în cadrul căreia au

loc, pe scară largă, activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a
acestora, precum și a altora, în mijloace de producție și în bunuri de consum.

Insulă = porțiune de uscat înconjurată de apă, situată fie într-un ocean, mare sau lac, fie
în albia unei ape curgătoare.

Izvor = apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului.

Județ = unitate administrativ-teritorială, în România, în componența căreia intră mai

multe orașe și comune.

Lac = întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la
mare sau la un râu.

Legenda (hărții) = text, inscripție prin care se explică semnele convenționale de pe o

hartă, de pe un plan, o imagine fotografiată sau desenată.

Linia orizontului =  este linia care separă Pământul de cer.

Mare = nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe
suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a
oceanului de lângă țărm.

Mișcarea de revoluție (a Pământului) = deplasarea anuală a Terrei în jurul Soarelui.

Mișcarea de rotație (a Pământului) = reprezintă mișcarea de rotație a Terrei în jurul

propriei axe

Municipiu = oraș mare, având un rol economic, social, politic și cultural însemnat.

Munte = ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și
depășind înălțimea de 800 de metri.

Ocean = vastă întindere de apă sărată de pe suprafața globului, delimitată de

continente.

Oraș (așezare urbană) = formă complexă de așezare umană, având multiple dotări
edilitare, de obicei cu funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală.

Orbită (a Pământului) = este traiectoria urmată de acel corp prin spațiul cosmic, în jurul
unui alt corp sub efectul gravitației.

Orizont = linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta

cerească; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie; limită
până la care ajunge vederea noastră.

Pârâu = apă curgătoare mică, râu mic.

Peșteră = cavitate, scobitură naturală subterană adâncă și mare, formată prin
dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltrație.

Plajă = porțiune de teren, acoperită cu nisip fin, de la baza unei faleze sau de pe panta
lină dinspre mare a unui cordon litoral.

Plan (reprezentare cartografică) = procedeu cu ajutorul căruia se reprezintă suprafața

curbă, tridimensională a Pământului sau a unei alte planete pe o suprafață plană, cu
toate corecțiile de rigoare.

Planetă = corp ceresc fără lumină proprie, satelit al Soarelui, care se vede pe cer sub
forma unui punct luminos ca urmare a reflectării luminii solare.

Podiș = formă complexă de relief, de mare întindere, aproape plană, situată la o

altitudine relativ ridicată și străbătută de văi prelungi.

Poli (geografici) = fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a
Pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice.

Precipitații = vapori de apă condensați care cad din atmosferă pe suprafața Pământului
sub formă de ploaie, ceață, brumă, zăpadă, grindină.

Puncte cardinale = fiecare dintre cele patru direcții principale ale orizontului, servind Ia
orientarea în spațiu.

Râu = apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie și care se
varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac.

Relief = configurație a suprafeței terestre constituită din totalitatea neregularităților de

forme pozitive sau negative considerate față de un plan de referință general sau local.

Sat (așezare rurală) = așezare rurală a cărei populație se ocupă în cea mai mare parte cu
agricultura.

Satelit = corp ceresc care se rotește în jurul altui corp ceresc, însoțindu-I în cursul
mișcării lui de revoluție.

Scara hărții = raportul constant dintre o distanță măsurată pe hartă sau pe plan și
corespondența distanței orizontale din teren, ambele fiind exprimate în aceeași unitate
de măsură.

Semn convențional = figuri simbolice întrebuințate pentru a marca diferite notări pe

hărți, planșe, etc.

Sol = strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care (împreună cu
atmosfera din jur) constituie mediul de viață al plantelor; suprafața pământului.

Stepă = întindere de loc arid, de obicei șes, acoperit cu o vegetație compusă în special
din plante graminee, plante cu rizomi, tufișuri și plante spinoase; formațiune vegetală
care crește pe acest loc.

Temperatură = mărime fizică utilizată pentru a caracteriza starea de încălzire a unui

mediu, a unui corp etc.

Vânt = deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune

existentă între două regiuni ale atmosferei.
Vegetație (floră) = totalitatea plantelor dintr-o regiune, zonă, țară etc., distribuite și
asociate după anumite condiții naturale.

Versant = coastă a unui munte sau a unui deal.

Vreme = stare a atmosferei la un moment dat și într-un loc anumit, determinată prin
totalitatea elementelor meteorologice.