Relieful terestru cuprinde totalitatea formelor pe care le imbraca suprafata solida a Pamantului, inclusiv

in spatiul acoperit de apele marilor si oceanelor. Pe planeta noastra, aproape trei sferturi din relief (71%) sunt acoperite de apa. Pe restul suprafetei Pamantului (29%) uscatul omul vine in contact, zi de zi, cu relieful. Ceea ce nu poate scapa observatiei este marea diversitate a formelor reliefului, pornind de la tarmurile marilor si oceanelor, pana pe culmile celor mai inalti munti. Cauzele care conduc la aceasta mare varietate a reliefului sunt multiple, ale avandu-si originea atat in interiorul Pamantului, cat si la suprafata sa si in spatiul extraterestru.
I.Relieful fluvial: Un rol deosebit in modelarea scoartei terestre il au apele curgatoare. Actiunea apelor curgatoare are ca rezultat final formarea vailor. II.Relieful climatic: Este un tip de relief care s-a format si a evoluat avand ca principal factor climatul. Se poate vorbii de un relief climatic doar in zonele desertice, periglaciare si glaciare. 1.Relieful desertic este un subtip de relief climatic, specific regiunilor desertice. 2.Relieful periglaciar este specific zonelor latitudinale si altitudinale unde temperature medie anuala se mentine in jur de 0 grade. 3.Relieful glaciar este un alt subtip de relief climatic creat prin actiunea ghetarilor asupra scoartei terestre. Ghetarii se formeaza din zapezile permanente accumulate in mici depresiuni semicircular sau ovale.Exista doua tipuri de ghetari: montani si continentali;ghetarii montani se formeaza in zonele unde temperature medie anuala este sub 0 grade;ghetarii continentali reprezinta mese de gheata cu grosimi care ajung uneori la 3000m. III.Relieful litoral: Este un tip de relief creat in zona de interferenta dintre domeniul marin si cel terestru.prin actiunea conjugate de eroziune, transport si acumulare exercitata de valuri, mare si curenti marini, la care se adauga influenta umana.In formarea acestui tip de relief mai intervin: rocile si relieful major din zona de tarrm, precum si miscarile tectonice.Tarmul marii reprezinta domeniul in care marea intra in contact cu uscatul.Tarmurile sunt variate, unele sunt inalte iar altele joase.

O plac tectonic este o bucat foarte mare a scoarei terestre, totalitatea acestora formnd suprafaa Terrei. Micarea acestora da nasterecutremurelor i contribuie parial la geneza vulcanilor. Crusta Pmntului este divizat n mai multe plci tectonice. Acestea interacioneaz prin intermediul a [1] dou procese: expansiune (cnd o plac se deprteaz de alta i ntre ele se formeaz o nou crust) subducie (cnd una din plci intr sub cealalt i se distruge n manta). Placa nord-american - America de Nord, Atlanticul de Nord Vest i Groenlanda Placa sud-american - America de Sud i Atlanticul de Sud Vest Placa antarctic - Antarctica i oceanul sudic Placa eurasica - Atlanticul de Nord Est, Europa i Asia exceptnd India Placa african - Africa, Atlanticul de Sud Est si vestul Oceanului Indian

Placa indiano-australian - India, Australia, Noua Zeeland i cea mai mare parte a Oceanului Indian

Pdurea este o suprafa mare de teren pe care cresc n stare slbatic specii de arbori i arbuti, specii de plante erbacee, muchi, dar triesc i diferite specii de animale.

Fauna i vegetaia pdurilor de stejar[

Fauna: rdac, arici, salamandr, cuc, cprioar, vulpe etc. Vegetaia: ghiocel, porumbar etc.

Fauna i vegetaia pdurilor de fag[

Vegetaie: alun, ciuperci etc. arbori: fag, mesteacn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuti: alun, mur, corn; -plante erbacee: ferig, muchi, licheni, mierea-ursului, pius; -animale nevertebrate: insecte (crbu de pdure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocanitoare, gai, huhurez, cerb, urs brun, jder, rs, veveri, mistret, pisic salbatic.

Fauna i vegetaia pdurilor de molid

arbori: molid, zad, zmbr, pin, brad, fag, mesteacn, paltin de pdure, etc. -arbuti: afin, merior, zmeur, coacz de munte; -plante erbacee: ciuperci, muchi, licheni (mtreaa bradului), ferig; -animale nevertebrate: insecte (omid, viespe ,etc); -animale vertebrate: oprl de munte, nprc, piigoi de brdet, coco de munte, ciocnitoare, veveri, jder, mierl

Stepa reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante ierboase i condiiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot fi ntlnite, cu unele modificri, i n Africa, Australia, n America de Nord i n America de Sud. n Romnia, regiuni de step sunt cele din estul Cmpiei Romne, o parte din Dobrogea i un sector din sud-estul Podiului Moldovei. Flora este dominat de graminee i din plante cu rizomi (care se dezvolt rapid dup ce apar condiii favorabile), dar i din tufriuri i plante spinoase. Exemple:Avena sativa ovz, Salvia officinalis salvie,

Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vntului, etc. Arborii i arbutii lipsesc din cadrul stepelor. Fauna este reprezentat de diferite: roztoare: hrciog; popndu; oarece-de-cmp; hermin;

lagomorfe: iepure;

carnivore: lup.

Energie nuclear, numit i energia atomic este definit ca energia eliberat n procesele care afecteaz nucleul atomic.

Aplicaii militareArma nuclear

Propulsia nuclear (submarine, portavioane etc)

Aplicaii civile[
Producerea de energie electric i/sau termic (termoficare, cldur de proces) Utilizarea radioizotopilor i a radiaiilor nucleare (alfa, beta i gama) n agricultur i industria alimentar, medicin (diagnostic i tratamentul cancerului), industrie (gamagrafie, detectori, trasori, etc), cercetarea tiinific (trasori, datare, poluarea mediului, etc).

Industriile care utilizeaz radioizotopi i radiaii nucleare sunt: Industria automobilelor, la testarea calitii oelurilor Aviaie, la detectarea defectelor la motoarele cu reacie Mine i petrol, la identificarea i evaluarea cantitilor de petrol, gaze naturale i minereuri Industria ambalajelor, la msurarea grosimii tablei de aluminiu pentru doze Industria constructiilor, la detectarea defectelor n suduri Constructii de autostrzi, la msurarea densitii straturilor de material.