LICEUL PARTICULAR Virgil Madgearu Cluj-Napoca

GEOGRAFIE
CLASA A XI-A FRECVEN REDUS

PROFESOR: Diaconescu Liana

INTRODUCERE
Pamantul are 5 invelisuri: 1. ATMOSFERA (aer) 2. HIDROSFERA (apa) 3. LITOSFERA (este invelisul tare al Pamantului, format din roci, relief si sol) 4. BIOSFERA (plante si animale) 5. ANTROPOSFERA (omul si activitatile lui) Intre cele cinci invelisuri ale Pamantului exista stranse relatii, legaturi, interactiuni si niciunul dintre ele nu poate exista fara celelalte. Din aceste legaturi stranse ia nastere SUPRAFATA TERESTRA. Ea este obiectul de studiu al GEOGRAFIEI.

TIPURI DE MEDII PE TERRA

1. MEDIU NATURAL e mediul care a exitat pe Terra inainte de aparitia omului, deci e un mediu in care omul nu a intervenit. 2. MEDIU GEOGRAFIC e mediul natural in care a intervenit omul, trasfirmandu-l prin activitatilor sale. 3. MEDIU INCONJURATOR e sinonim cu termenul de mediu geografic. 4. MEDIU ECOLOGIC e mai extins decat mediul geografic, deoarece se intinde si in adancul oceanelor (ecologia studiaza legaturile dintre plante, animale si mediul lor de viata). Mediul georafic e mai complex, fiindca se afla la suprafata terestra si cuprinde neaparat si omul. 5. MEDIUL AMBIANT e mediul pe care fiecare om si-l creaza si-i reflecta personalitatea. 6. PEISAJUL GEOGRAFIC e o portiune din suprafata terestra care se poate obseva sau fotografia. Fata de el, mediul geografic e mai complex deoarece cuprinde si elemente invizibileca temperatura aerului, vantul, umiditatea aerului,etc.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE MEDIULUI INCONJURATOR

Sunt de doua tipuri: 1. Naturale aer, apa, relief, plante, animale 2. Antropice asezari, comunitati umane, infrastructura, activitati economice, poluare, etc. Toate elementele componente ale mediului contribuie la schimbarea lui. Suprafetele locuite permanent pe Glob, formeaza OICUMENA. Mediul inconjurator e un sistem, deoarece toate elementele componente sunt strans legate intre ele, interactioneaza si astfel se influenteaza reciproc. Relatiile dintre ele sunt de trei categorii: - relatii spatiale - relatii temporale - relatii de conditionare

MODIFICARI RECENTE ALE MEDIULUI

Problema fundamentala de azi e pastrarea echilibrului natural al mediului. Factorii care produc dezechilibre in mediu sunt: 1. Factori naturali modificarile in timp ale atmosferei, hidrosferei, litosferei. 2. Factori antropici actioneaza pe timp scurt, dar modificarile sunt pe timp indelungat sau definitive. Ele sunt cele mai grave si le putem rezuma la cuvantul poluare. Poluare inseamna orice schimbare survenita in mediu natural. Toate elementele naturale ale mediului
3

sunt supuse activitatilor umane, care de cele mai multe ori, sunt ostile acestuia (ex. defrisarile, degradarea solului, poluarea apei, aerului, etc.)

FACTORII GEOECOLOGICI
Ei sunt cei care influenteaza caracteristicile mediului inconjurator. Acestia sunt: a) Factori naturali sunt de doua tipuri: Abiotici aer, apa, relief Biotici plantele si animalele b) Factori antropici transformarile din mediu sunt produse de activitatile umane, atat asupra elementelor abiotice cat si asupra celor biotice.

TIPURI DE PEISAJE SI MEDII GEOGRAFICE PE TERRA

Sunt influentate de cele trei zone de clima ale Terrei. Tipurile de peisaje sunt: 1. In zona calda: peisajul padurilor ecuatoriale peisajul padurilor musonice peisajul de savana peisajul deserturilor tropicale 2. In zona temperata: peisajul mediteraneean peisajul padurilor de la latitudini medii peisajul de stepa 3. In zona rece: peisajul padurilor siberiano canadiene (taigaua) peisajul de tundra peisajul gheturilor vesnice

ZONA CALDA
1. PEISAJUL PADURILOR ECUATORIALE a) Asezare geografica intre 0-5 grade latitudine N si S, in Africa, America de Sud (pe Valea Amazonului), Asia (Indonezia). b) Clima ecuatoriala, cu un anotimp, vara. TMA=27-30 grade C, PMA=3000-4000mm. Apar calmele ecuatoriale, miscari verticale ale aerului.
4

c) Vegetatia paduri ecuatoriale vesnic verzi, foarte dese, intunecoase si formate din specii amestecate (mahon, abanos, arbore de cauciuc etc.) d) Fauna bogata si diversificata: insecte, pasari (papagali), reptile, mamifere (maimute, tigri etc.). 2. PEISAJUL PADURILOR MUSONICE a) Asezare geografica in Asia de S si SE (India, Indocina, Filipine). b) Clima tropical-umeda (musonica), cu doua anotimpuri (ploios-vara, secetos-iarna, in functie de deirectia musonilor). TMA=20-25 grade C, PMA=8.000 mm in anotimpul ploios. Se produc des inundatii. Bat musonii, vara dinspre Oceanul Pacific spre continent, iarna invers. c) Vegetatia si fauna sunt asemanatoare cu cele din padurile ecuatoriale, dar aceste paduri sunt mai putin dese, mai luminoase si arborii mai putin inalti. Apar si specii relicte (f. vechi) intre animale (ex. veverita zburatoare). 3. PEISAJUL DE SAVANA a) Asezare geografica intre 5-15 grade latitudine N si S. b) Clima subecuatoriala, cu doua sezoane, unul ploios si unul secetos, in functie de migratia alizeelor. TMA=23-27 grade C, PMA=800-1000 mm. Jumatate de an bat alizeele si aduc secete. c) Vegetatia savana, formata din ierburi inalte, rezistente la seceta. d) Fauna deosebit de bogata: lei, elefanti, zebre, girafe, gazele, in ape sunt hipopotami, crocodili etc. 4. PEISAJUL DESERTURILOR TROPICALE a) Asezare geografica intre 15-30 grade latitudine N si S. Cel mai reprezentativ e Sahara ( Africa de N). b) Clima tropical-uscata cu doua anotimpuri. Bat permanent alizeele care aduc secete. Ploua la 5-7 ani, cate 3-5 mm. Diferentele de temperatura dintre noapte si zi sunt foarte mari. Sahara e acoperita cu dune de nisip. c) Vegetati apare doar in oaze, deoarece apa subterana e mai aproape de suprafata. Aici cresc palmieri, maslini, curmali, etc. Sunt si asezari omenesti. d) Fauna camile.

B. ZONA TEMPERATA
5. PEISAJUL MEDITERANEEAN

a) Asezare geografica intre 30-40 grade latitudine N si S. Cel mai reprezentativ e cel din jurul Marii Mediterane. b) Clima subtropicala (mediteraneeana), cu doua anotimpuri (varasecetoasa, iarna- ploioasa). TMA=15-20 grade C, PMA=800 mm. c) Vegetatia sunt caracteristice tufarisurile verzi. Dintre arbori se pot aminti chiparosul, cedrul, stejarul de pluta (in Pen. Iberica). Se cultiva maslini, citrice, vita de vie.Tarile din zona mediteraneeana (Franta, Italia, Grecia, Spania) sunt principalele producatoare de vin si ulei de masline din lume. d) Fauna in regiunea stramtorii Gibraltar apare singura specie de maimuta din Europa. Se cresc mai ales capre. 6. PEISAJUL PADURILOR DE LA LATITUDINI MEDII a) Asezare geografica intre 40-55 grade latitudine N, in apropierea oceanelor. In Europa se intide in V mai ales. b) Clima e temperat-oceanica cu 4 anotimpuri. TMA=10-15 grade C, PMA=1000mm. Bat vanturile de vest tot timpul anului si aduc precipitatii. Diferentele de temperatura intre iarna si vara (amplitudinea termica) nu sunt mari. c) Vegetatia paduri de foioase. d) Fauna vulpea, iepure etc. 7. PEISAJUL DE STEPA a) Asezare geografica intre 40-55 grade, in interiorul continentelor. b) Clima e temperat-contionentala, cu 4 anotimpuri. TMA=5-10 grade C, PMA=300-600 mm. Sunt diferente mari de temperatura intre iarna si vara. Iernile sunt geroase, verile sunt fierbinti si secetoase. In Europa de est bate iarna crivatul. c) Vegetatia de stepa, cu ierburi marunte, rezistente la seceta. d) Fauna rozatoare: iepure, soareci de camp, sobolani etc.

C. ZONA RECE
8. PEISJUL PADURILOR SIBERIANO CANADIENE (TAIGAUA) a) Asezare geografica intre 55-65 grade latitudine N, in nordul Canadei si in Siberia (Rusia).

b) Clima e subpolara cu doua anotimpuri, cu ierni lungi si geroase si veri de cateva saptamani. TMA=2-3 grade, PMA=200-300 mm. Bat vanturile polare. c) Vegetatia paduri de conifere. d) Fauna e bogata: pisica salbateca, vulpea argintie, castorul, zibelina etc.

9. PEISAJUL DE TUNDRA a) Asezare geografica pe tarmul Oceanului Ingetat in emisfera nordica si in sudul Americii de Sud (Tara de Foc). b) Clima subpolara cu doua anotimpuri, ierni lungi, ceturi persistente, vanturi puternice. TMA=0 grade C, PMA=100-200 mm. Bat vanturile polare. c) Vegetatia muschi si licheni. d) Fauna reni. 9. PEISJUL GHETURILOR VESNICE a) Asezare geografica in Antarctica si Groenlanda. b) Clima polara cu un anotimp, iarna. TMA sunt negative si nu cad precipitatii. c) Fauna ursul polar in emisfera nordica, pinguini, albatrosi, foci, morse in Antarctica.

HAZARDURI NATURALE SI ANTROPICE

HAZARD = DEZASTRU HAZARDURI NATURALE Sunt de doua tipuri: 1. Provenite din interiorul Pamantului: - vulcanismul - cutremurele - tsunami 2. Provenite din exteriorul Pamantului. Acestea sunt mai numeroase si sunt, in general, climatice: - secete - inundatii - tornade - incendii
7

- invazii de lacuste - uragane - desertificari - alunecari de teren - prabusiri - impactul meteoritilor - epidemii Urmarile acestor hazarduri sunt: - distrugerea localitatilor - distrugerea cailor de comunicatii - pierderi de vieti omenesti HAZARDURI ANTROPICE Sunt cele cauzate de om. Acestea sunt: - poluarea aerului, apei, solului - poluarea radioactiva datorita accidentelor de la centralele nucleare - razboaiele - terorismul - accidentele de circulatie care au ca urmare imprastierea substantelor toxice pe sosele - defrisarile - eroziunea solului - incendii provocate - explozii etc. Urmarile hazardurilor antropice pot fi multiple si toate se rasfrage asupra populatiei.

PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI

Conservarea mediului inseamna exploatarea rationala a resurselor pentru ca si generatiile viitoare sa aiba acces la ele. Protectia mediului e necesara deoarece sunt multe specii de plante si animale pe cale de disparitie. De asemenea, e necesara pentru pastrarea peisajelor si a alror elemente naturale. Protectia mediului se realizeaza prin: a) Parcuri nationale sunt suprafete intinse de teren unde sunt protejate plante si animale rare, peisaje, pesteri, roci si forme de relief deosebite. Intr-un parc national exista 3 zone: - zone de interes stiintific - zone de interes turistic - zone de cazare (la marginea parcurilor nationale) Ex. Parcul National Retezat din Carpatii Meridionali.
8

b) Rezervatiile sunt mai mici decat parcurile nationale si sunt specializate, adica ocrotesc diferite elemente ala mediului in mod separat. Acestea sunt: Rezervatii floristice Rezervatii faunistice Rezervatii speologice (pesteri) Rezervatii geomorfologice (ocrotesc forme de relief deosebite) Rezervatii geologice (roci) c) Refugiile sunt spatii ingradite, mai mici, unde sunt ocrotite animalele in perioadele de inmultire si in timpul iernii si pasarile calatoare in drumul lor.

DESPADURIRI SI DESERTIFICARI
1. DESPADURIRI Padurea e un element de baza al mediului deoarece contribuie cu 5% la crearea oxigenului din atmosfira si contribuie la diminuarea poluarii. Defrisarile reprezinta,in aceste conditii, un fenomen negativ, daca padurile nu sunt replantate. Ea are mai multe functii in cadrul mediului inconjurator, dintre care amintim: a) Functia climatica - TMA e mai ridicata in padure cu 1-2 grade decat in zonele fara vegetatie. - PMA sunt mai ridicate - viteza vantului e mai mica, atenuata de copaci b) Functia antipoluanta - padurea absoarbe oxigenul si elimina dioxidul de carbon in procesul de fotosinteza. c) Functia hidrologica - se refera la faptul ca padurea nu lasa sa se evapore apa din sol si in acelasi timp frunzele retin 40% din cantitatea de precipitatii, regland in acest fel bilantul hidric (al apei) al solului. d) Functia antierozionala - padurea, prin radacinile copacilor, fixeaza solul pe terenurile in panta. e) Functia edafica (de formare a solului) - prin frunzele cazute anual, padurea contribuie la formarea solului. f) Functia sociala - se compune din: Functia estetica Functia de adapost pentru animale Sursa de materii prime Loc de recreere si agrement 2. DESERTIFICARI
9

Fenomenul de desertificare e influentat de activitatile umane (mai ales poluarea) si de schimbarile climatice. E un fenomen negativ deoarece se reduce suprafata arabila si locuibila, in conditiile cresterii numerice a populatiei Globului. Deserturile se impart in trei categorii: 1) Deserturile din zona calda, care s-au format datorita vanturilor alizee, vanturi calde si uscate, care aduc cer senin si seceta (ex. Sahara). 2) Deserturile din zona temperat (ex. cele din centrul Asiei), datorida distantei mari de la ocean care duce la lipsa precipitatiilor. 3) Deserturile din vestul continentelor (ex. Atacama si Namib), formate din cauza maselor de aer care vin dinspre ocean si in contact cu continentul incalzit, devin nesaturate si nu ploua. POLUAREA Este un fenomen negativ pentru mediu si se poate defini ca fiind orice modificare survenita in mediu in urma activitatilor antropice. Poluarea se producein aer, apa, sol si subsol. POLUAREA AERULUI Se face prin substantele nocive care ajung in atmosfera. Principalele surse de poluare sunt: Ind. energetica Ind. energiei electrice Ind. siderurgica Ind. materialelor de constructii Trasporturile de orice tip POLUAREA APELOR a) Poluarea apelor continentale e deosebit de periculoase in conditiile in care resursele de apa folosite sunt limitate. Principalele surse de poluare sunt: Activitatile agricole, prin folosirea in exces a ingrasamintelor si antidaunatorilor care ajung in ape prin intermediulscurgerii de suprafata si subterane. Activitatile industriale, prin deversarea reziduurilor in apele curgatoare. Deversarea reziduurilor provenite din activitatile casnice.

10

b) Poluarea marilor si oceanelor e foarte periculoasa deoarece duce la distrugerea vietii. Principalele surse de poluare sunt: Deversarile reziduurilor industriale Accidentele unor cargouri petroliere Poluarea radioactiva rezultata in urma testarii bombelor nucleare Pentru evitarea poluarii sunt necesare masuri care sa fie respectate de toate tarile lumii.

RESURSELE NATURALE
Resurse = materiile prime Rezerve = cantitatea lor Sunt de doua tipuri: A. Resurse neregenerabile B. Resurse regenerabile

A. RESURSELE NEREGENERABILE Acestea sunt limitate, adica se epuizeaza. Rezervele lor difera. Din aceasta grupa fac parte: 1. Combustibilii fosili (minerali): a) petrolulrezervele ajung pentru cca. 50 de ani. Cele mai mari rezrve sunt in Orientul Mijlociu, Rusia, SUA. b) Carbunelerezervele sunt mai mari, pentru cca. 230 de ani. Rezerve mari sunt in China, Rusia, SUA, Ucraina, Germania etc. c) Gazele naturalerezervele mai ajung pentru cca. 70 de ani. Rezerve mai mari sunt in Rusia, SUA, Canada, Olanda etc. Acestea sunt resurse energetice. Din ele provine energia electrica. Pe langa faptul ca sunt neregenerabile, ele sunt si poluante. 2. Minereurile radioactivesunt neuniform raspandite in scoarta terestra si se exploateaza greu. Sunt si foarte periculoase. 3. Sarea are un regim special deoarece se gaseste in apele marine in cea mai mare parte si se poate regenera in timp indelungat 4. Minereurile feroase si neferoase (minereul de fier, cupru, plumb, zinc, aur argint, bauxita etc.). Rezervele lor difera. Rezerve mai mari sunt in cazul minereului de fier si bauxitei.

11

Problema principala care se pune in prezent e cea a raspandirii inegale a resurselor pe Glob si monopolul unor state asupra lor.

B. RESURSELE REGENERABILE Acestea au avantejul ca nu se termina deoarece se refac. Ele sunt: 1. Energia solara 2. Energia eoliana 3. Energia apelor curgatoare 4. Energia valurilor, mareelor, curentilor marini 5. Energia geotermica (caldura interna a Pamantului) 6. Vegetatia 7. Fauna 8. Solurile Primele 5 tipuri de resurse sunt considerate resurse alternative pentru combustibilii fosili in producerea energiei electrice. Au si avantajul ca nu polueaza. In prezent sunt folosite in mai mare masura energia apelor curgatoare si cea eoliana. Aceste surse de energie reprezinta viitorul energetic al omenirii. RESURSELE AGRICOLE Solul reprezinta o alta resursa de baza, importanta pentru producerii hranei, inconditiile cresterii numerice a populatiei Globului. Din totalul solurilor utilizabile agricol de 32 milioane km patrati, in prezent sunt utilizate doar 11%. Solurile au insa grad diferit de fertilitate. Ele au raspandire diferita pe Terra. Exista diferente si in privinta productiei agricole. Tarile dezvoltate economic produc cea mai mare parte a productie agricola, deoarece dispun de masini si utilaje, ingrasaminte, irigatii, seminte de calitate. Aceste tari practica o agricultura intensiva, cu un procent redus de populatie care lucreaza in agricultura (ex. SUA-2%, Franta, Marea Britanie, Grermania 3-4% etc.). Tarile subdezvoltate contribuie prea putin la productia agricola a Globului si in randul lor se afla tari unde deficitul de hrana e foarte mare (ex. din Africa, din Asia si din America Latina). Din acest motiv trebuie cautate solutii pentru extinderea suprafetelor agricole si implicit cresterea cantitatii de hrana. Dintre acestea se pot aminti: Cresterea productivitati terenurilor folosite in prezent Conservarea calitatii solurilor Folosirea irigatiilor in zonele semiaride Folosirea terenurilor cu fertilitate redusa Folosirea unor tehnici agricole care sa duca la cresterea productivitatii

12

GLOBALIZAREA SI REGIONALIZAREA
A.GLOBALIZAREA Globalizarea inseamna universalizare, adica acceptareauniversala a valorilor. Deci, ea inseamna extinderea fenomenelor economice, sociale, stiintifice, tehnice, al informatiilor, culturale etc. Domeniile majore ale globarizarii sint: 1. Globalizarea informatiei - ex. internetul 2. Globalizareacomertuluisi serviciilor ex. comertul electronic, transporturile aeriene, turismul etc. 3. Globalizarea valorilor culturale - insusirea valorilor culturale ale omenirii de catre toate popoarele lumii (ex. pictori, sculptori, scriitori etc.). 4. Globalizarea limbii engleze, care a devenit limba de circulatie inernationala, inclusiv pe internet. Globalizarea prezinta atat aspecte pozitive cat si negative: Aspecte pozitiva: accesul tuturor la progres (teoretic). Aspecte negative: diminuarea diversitatii, dependenta unor tari subdezvoltate de cele dezvoltate. B. REGIONALIZAREA Regionalizarea se refera la unitatile teritoriale care au trasaturi comune, indiferent daca fac parte din state diferite. Cea mai mare unitate teritoriala este planeta ca intreg. Cea mai mica unitate teritoriala e una indivizibila (ex. o localitate). Dintre categoriile regionale amintim: a) Grupari regionale de state asociate voluntar (ex. tarile alpine, tarile latine). b) Grupari de teritorii din mai multe state apropiate in scopul cooperarii economice, culturale etc. c) Diviziunile interioare ale statelor (ex. landuri in Germania, state in SUA etc.).

DEZVOLTAREA DURABILA
Dezvoltarea durabila este o notiune relativ noua, aparuta ca o necesitate pentru evolutia prezenta si viitoare a omenirii. Prima data s-a pus problema dezvoltarii durabile in 1987. Ea implica trei directii: 1. Folosirea rationala a resurselor naturale prin evitarea risipei si conservarea resurselor neregenerabile,pe cale de epuizare.
13

2. Folosirea optima a resurselor umane si marirea gradului de pregatire a ei pentru a face fata schimbarilor. 3. Protectia mediului prin folosirea unor tehnologii nepoluante si pastrarea unui echilibru intre dezvoltarea economica si pastrarea unui mediu nepoluat.

14