Evaluarea – compenentă reglatorie a predării

Metode, tehnici, aplicații utilizate în evaluarea elevilor

Prof. înv. primar Bărgăoanu Laura Daniela

Școala Gimnazială ,,Al. I. Cuza” Roman, jud. Neamț

Conceptul de evaluare se poate defini ca ca o activitate prin care sunt colectate, asamblate şi
interpretate informaţii despre starea, funcţionarea şi evoluţia viitoare probabilă a unui sistem
(rezultate, procese, acţiuni, instituţii) (I.Neacșu A. Stoica).
Teoria şi practica evaluării în învăţământ înregistrează o mare varietate de moduri de abordare
şi de înţelegere a rolului acţiunilor evaluative. Adesea evaluarea rezultatelor şcolare este redusă la
acţiuni cum sunt: „a verifica”,”a nota”,”a aprecia”,”a clasifica”. Evaluarea este mai mult decât o
operaţie sau o tehnică; ea este o acţiune complexă, un ansamblu de operaţii mintale şi acţionale,
intelectuale, atitudinale, afective care precizează:
 obiectivele şi conţinuturile ce trebuie evaluate;
 scopul şi perspectiva deciziei;
 momentul evaluării (la început, pe parcurs, la sfârşit);
 cum se evaluează;
 cum se prelucrează datele şi cum sunt valorizate informaţiile;
 criteriile pe baza cărora se evaluează.
A evalua rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în care obiectivele procesului de
învăţământ au fost realizate, precum şi eficienţa strategiilor didactice utilizate. Astfel, evaluarea
facilitează reglarea şi autoreglarea procesului de învăţământ, informaţia urmând o cale inversă de la
„efecte” la „cauze”, de la „ieşire” la „intrare”.
În contextul activității online sau hibrid și evaluarea copiilor a fost regândită, frecvent utilizate
fiind metodele alternative (proiectul, portofoliul) și formularele Google (cadrele didactice au lucrat pe
Google Classroom. Unele cadre didactice au aplicat teste sau fișe de lucru, altele au pus accent pe
lucrările practice sau pe chestionarea orală a copiilor în cadrul întâlnirilor pe Zoom sau Meet, metodele
fiind utilizate în funcție de disciplină și nivelul de vârstă. Însă cel mai important a fost feedback-ul
primit de copii din partea cadrelor didactice, deoarece acesta a asigurat participarea și implicarea
elevilor la cursurile următoare.
Prin urmare un învățământ modern presupune deschidere la provocări, reorganizarea procesului
de predare-învățare-evaluare în funcție de context și, nu în ultimul rând, implicarea tuturor factorilor
responsabili pentru asigurarea de șanse egale în educație tuturor copiilor, astfel încât schimbările care
se produc să aducă beneficii acestora și să diminueze cât mai mult efectele negative ale consecințelor.
Din momentul accesării de către școală a platformei G Suite for Education, toate cadrele
didactice au început să se adapteze noilor cerințe și chiar să caute acele resurse educaționale care să îi
atragă, să îi motiveze pe copii. Sunt multe resurse pentru activitatea online care au fost utilizate cu
succes la clasă pentru evaluarea elevilor:
 Sondaje - Formulare Google Google Forms Full Tutorial From Start To Finish - How To Use
Google Forms;
 Mentimeter: Mentimeter: Interactive presentation software;
 Kahoot.it: site prin care se pot prezenta chestionare ce animă grupul
https://kahoot.com/schools-u/;
 Teach Starter oferă resurse gata pregătite pentru orice clasă și materie, organizate pe categorii
de vârstă Teach Starter: Primary Teaching Resources | Educational Resources;
 Evaluare interactivă – platformă suport în cadrul concursului Vox Libris (resurse educaționale,
teste de antrenament gratuite, teste de evaluare la limba română, matematică, limba engleză și
concursuri de cultură generală) www.evaluareinteractiva.ro

BIBLIOGRAFIE:
1. Mihai Stanciu, ,,Teoria instruirii și a evaluării”, Ed. ,,Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2015;
2. https://profesor.digitalnation.ro.

Metode alternative de evaluare - Proiectul

Proiectul este concomitent o metodă de învăţare şi o metodă de evaluare.
Proiectul se concretizează într-o soluţie (metodă de rezolvare teoretică sau experimentală) a unei
probleme, material informativ (documentar) sau un produs grafic (schemă, proiect) sau material (machetă,
aparat etc.). Elaborarea proiectului începe în clasă, continuă acasă şi se prezintă la final în faţa colegilor ca
un raport asupra rezultatelor obţinute sau asupra produsului realizat.
Scopul proiectului: evaluarea unui eşantion de obiective sau competenţe specifice. Se
evaluează un rezultat/produs obţinut de elevi.
Etapele realizării unui proiect:
1. Etapa pregătitoare / organizatorică impune:
 • selectarea temei proiectului. Tema se stabileşte de către cadrul didactic de comun acord cu
elevii (negociere);
• stabilirea structurii proiectului. Elevii trebuie să cunoască precis: sarcinile ce le revin,
termenele de realizare, activităţile, surse de documentare, aspectele pentru care pot
solicita sprijinul cadrului didactic etc.
• organizarea muncii în echipă. Constituirea echipei se face de către cadrul didactic, care se
va asigura că membrii echipei îşi înţeleg rolul în grup şi sunt conştienţi de sarcinile ce le
revin şi le asumă.
2. Etapa de realizare propriu-zisă a proiectului:
• desfăşurarea proiectului;
• monitorizarea realizării proiectului de către cadrul didactic;
• cadrul didactic este o persoană resursă pentru elevii implicaţi în proiect.
3. Finalizarea proiectului (evaluarea internă):
• asamblarea produselor individuale;
• autoevaluare şi evaluare în grupul de lucru;
• realizarea unor remedieri, retuşuri;
• elaborarea raportului scris.
4. Prezentarea proiectului şi a rezultatelor (evaluarea externă):
• prezentarea proiectului şi a rezultatului acestuia întreg colectivului de elevi;
• evaluarea la nivel de proces şi de rezultate a proiectului, realizată în colectivul clasei;
• autoevaluarea şi evaluarea de progres realizată de către/pentru fiecare elev.
5. Diseminarea:
• Selectarea elementelor-model şi difuzarea lor la nivelul şcolii etc.
Evaluarea unui proiect se realizează cu referire la:
• nivelul atingerii obiectivelor;
• modul de folosire a resurselor;
• tipologia erorilor şi insucceselor înregistrate, a dificultăţile întâmpinate;
• modul de depăşire a obstacolelor;
• calitatea auto-evaluării şi reglării practicate în cursul realizării proiectului;
• asigurarea echilibrului între termenele lungi şi scurte;
• identificarea direcţiilor în care trebuie aplicate corective;
• stabilirea facilităţilor care pot fi folosite în viitor.
Calitatea evaluării este condiţionată de:
• fixarea unor criterii clare de evaluare;
• stabilirea unor standarde precise de măsurare a elementelor vizate;
• respectarea ritmicităţii evaluării;
• percepţia asupra evaluării: considerarea eşecurilor şi a erorilor ca pe nişte experienţe
necesare şi utile, considerarea evaluării ca o experienţă de învăţare respectiv ca punct de
plecare pentru o nouă învăţare.