Curs 13.

2
Proiectarea, notarea şi interpretarea rezulatelor
la probele de evaluare şi consecinţele asupra actului didactic
Evaluarea este o activitate curriculară, organizată cu scopul de a obține un feedback fidel asupra
nivelului cunoștințelor achiziționate de elev pe parcursul unei lecții, în cadrul unei unități de învățare sau la
sfârșitul unei perioade de timp de studiu. Acest feedback oferă informații nu numai profesorului, ci și părinților
sau altor factori decidenți, parteneri în actul educațional, asupra acumulărilor cantitative (cunoștințe, priceperi,
deprinderi) și calitative (atitudini, comportamente) dobândite de copil. Aceste informații au rolul de a ghida
profesorul în stabilirea soluției pedagogice optime care va fi urmată, pentru a ajuta toți copiii să-și formeze
background-ul necesar fiecărei etape de instruire.
Evaluarea este definită ca o „activitate prin care se realizează colectarea, organizarea și interpretarea
datelor obținute prin aplicarea unor instrumente de măsurare, în scopul emiterii judecății de valoare pe care se
bazează o numită decizie educațională” (Ghid de Evaluare și Examinare, 2001, p.8). În plus, evaluarea este
„procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile pentru a facilita luarea unor decizii
ulterioare”(Cucoș, C., 2006, p. 367).

1
 Evaluarea este un proces structurat pe trei etape: măsurarea, care presupune construirea, aplicarea și
analiza administrării unei probe de evaluare, raportând nivelul de pregătire al copiilor la obiectivele urmărite;
formularea aprecierilor pe baza analizei rezultatelor; adoptarea deciziei privind optimizarea soluției
pedagogice (apud. Dumitriu, 2009).
Măsurarea este operația de cuantificare a rezultatelor școlare, analizate în urma aplicării unei probe de
evaluare, cuantificare care presupune pe de o parte notarea (asocierea pentru fiecare răspuns al copiilor a unor
simboluri cu rol de cotare, utilizând o relație funcțională între simboluri și un ansamblu de cunoștințe
declarative sau procedurale) și pe cealaltă observarea și diferențierea obiectivă a rezultatelor cotate.
Aprecierea presupune emiterea de judecăți de valoare asupra produsului evaluat, în funcție de ceea ce s-
a obținut prin măsurare, prin raportare la o serie de criterii, la o grilă de referință, la un sistem de valori.
Măsurarea și aprecierea servesc deciziei, conducând la stabilirea soluției pedagogice optime pentru asigurarea
succesului școlar.
Taxonomii ale evaluării

O taxonomie a evaluării evidențiază următoarele tipuri ale evaluării:

 evaluare predictivă/inițială (vizează identificarea nivelului achizițiilor copilului în

termeni de competențe, cunoștințe, abilități, la începutul unui program de instruire; are
Important funcție diagnostică și prognostică);
 evaluare secvențială/formativă, continuă (constă în verificarea sistematică, pe întreg
parcursul anului, în secvențe scurte, a progresului școlar al copiilor, având rol reglator în
construirea demersului instructiv-educativ, în vederea obținerii performanței; are
funcție prognostică, diagnostică și motivațională);
 evaluare sumativă/finală (presupune stabilirea nivelului performanțelor atinse de copil,
în raport cu obiectivele operaționalizate, după o perioadă mai lungă de instruire; are
funcție diagnostică, de clasificare, de selecție, de certificare).
Evaluarea predictivă se organizează în primele două săptămâni de școală cu scopul de a realiza o
evaluare inițială a nivelului dezvoltării copilului. Se poate realiza prin probe orale, acțional-practice sau scrise,
oferă profesorului imaginea dimensiunii background-ului copilului și permite evaluarea demersurilor didactice
(recuperatorii, corective, de dezvoltare) ce se impun a fi construite pentru a favoriza evoluția acestuia.
Dezavantajul acestui tip de evaluare este faptul că nu permite aprecierea globală a nivelului cunoștințelor
copilului, nu oferă informații asupra cauzalității nivelului scăzut de cunoștințe.
Evaluarea secvențialăse poate realiza prin diferite metode și tehnici (probe orale, acțional-practice sau
scrise; observarea curentă a comportamentelor și atitudinilor copilului; autoevaluare; tehnica 3-2-1; metoda R.
A. I.), prin intermediul fișelor individuale, a imaginilor secționate (puzzle-uri), jocuri-exerciții (Ghid de bune
practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008, p. 87). Probele acțional-practice trebuie
structurate în 3 pași: rezolvarea cu material demonstrativ, rezolvarea cu material distributiv, rezolvarea
individuală, conform fazelor: demonstrativă, faza de probă, faza de exersare.
Etapele unei elaborări de probă de evaluare sunt: stabilirea obiectivelor și a conținuturilor evaluării,
construirea itemilor (câte 1-2 itemi per obiectiv), rezolvarea itemilor și construirea baremului rafinat de
corectare și notare, administrarea probei și corectarea acesteia, analiza rezultatelor obținute și stabilirea soluției
pedagogice optime.
Evaluarea secvențială are avantajul că oferă un feedback rapid printr-o evaluare scurtă, asigură o fidelă
autoevaluare care ajută copilul să-și identifice lacunele sau să-și corecteze greșelile, permite stabilirea punctelor
slabe în proiectarea ori implementarea unor demersuri didactice, dar și găsirea unor soluții pedagogice în
vederea ajutării copilului să atingă nivelul de competențe stabilit. Dezavantajele constau în faptul că solicită o
2
organizare riguroasă a procesului de predare - învățare - evaluare, care necesită competențe în operaționalizarea
obiectivelor propuse, în construirea sarcinilor didactice și în elaborarea probelor de evaluare.
Evaluarea sumativă se realizează prin probe de evaluare orală, practică, scrise, prin intermediul testelor
clasice de cunoștințe sau metodelor alternative, de tipul portofoliilor (Radu, 2000; Oprea, 2003; Ghid de bune
practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008). Avantajele acestui tip de evaluare constau în
faptul că oferă o imagine constatativă asupra proceselor instructiv-educative proiectate și implementate de către
profesor, permițând construirea de aprecieri obiective asupra prestației profesorului. Dezavantajele constau în
faptul că au efecte reduse asupra proceselor de recuperare sau de ameliorare a lacunelor în cunoștințe, nu oferă
o imagine completă asupra nivelului achizițiilor copilului, generează teamă, stres, anxietate.
Proba principală de evaluare este testul docimologic care reprezintă „un set de întrebări cu ajutorul
cărora se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin
raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil” (Nicola, 2000). Itemul „reprezintă
în sens restrâns, întrebarea, problema sau sarcina de efectuat, și, în sens larg, răspunsul așteptat din partea
elevilor” (Stoica, 2003, p. 50).
Probele acțional-practice trebuie structurate în 3 pași: rezolvarea cu material demonstrativ, rezolvarea
cu material distributiv, rezolvarea individuală, conform fazelor: demonstrativă, de probă, de exersare.
Caracteristica principală a învățământului primar privitor la evaluare este faptul că nu se acordă note,
deci notarea numerică a rezultatelor copiilor nu se utilizează în cadrul probelor de evaluare, în schimb
rezultatele sunt descrise prin intermediul nivelului cognitiv atins.

Proiectarea și interpretarea probelor de evaluare în învățământul primar

Clasificarea evaluării după momentul utilizării:
 Evaluare inițială
 Evaluare formativă
 Evaluare sumativă.
Clasificarea evaluării după criteriile utilizate:
 Evaluare normativă (prin raportare la o normă impusă de cerinţele curriculare - defineşte condiţiile de
eficacitate ale predării şi învăţării);
 Evaluare criterială (prin raportare la nivelul real atins de elevii clasei - defineşte condiţiile de eficienţă
ale predării-învăţării);
 Evaluare de progres (prin raportare la posibilităţile fiecărui elev).
Probe de evaluare elaborate de învăţător
Prin probă vom înţelege orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către învăţător
Prin item vom înţelege un element component al unei probe
Pentru elaborarea probelor, învăţătorul va avea în vedere următoarele întrebări:
- Ce tip de itemi trebuie construiţi?
- Ce grad de dificultate trebuie sa aibă?
- Cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?
- Cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizie)?
- Cum vor fi formulate instrucţiunile probei?
- Va măsura testul astfel construit un eşantion semnificativ de rezultate ale învăţării?
Itemi obiectivi testează un număr şi o varietate mare de elemente de conţinut, dar, de cele mai multe ori,
capacităţi cognitive de nivel inferior. După structură, itemii obiectivi sunt clasificaţi astfel:
Itemi cu alegere duală – solicită răspunsuri de tip DA/NU, adevărat/fals, acord/dezacord,
Itemi de tip pereche – solicită stabilirea de corespondenţe/asociaţii între elemente aşezate pe 2 coloane.
Criteriul sau criteriile pe baza cărora se stabileşte răspunsul corect sunt enunţate explicit în instrucţiunile
care preced coloanele de premise şi răspunsuri
3
 Itemi cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns corect/alternativă optimă dintr-o listă de
soluţii/alternative;
Itemi semiobiectivi. După structură, temii semiobiectivi sunt clasificaţi astfel:
Itemi cu răspuns scurt - întrebare directă care solicită un răspuns scurt (expresie, cuvânt, număr, simbol)
Recomandări:
- răspunsul să fie scurt
- să nu existe dubii (ambiguităţi în formularea propoziţiilor)
- tipul de răspuns trebuie precizat în cazul unităţilor numerice
Itemi de completare – enunţ incomplet care solicită completarea de spaţii libere cu unul, două cuvinte care
să se încadreze în contextul dat
Recomandări:
- spaţiul liber nu va fi pus la începutul propoziţiei
- dacă într-o frază există mai multe răspunsuri de completare ce trebuie găsit, acestea
trebuie să aibă aceeaşi lungime
Întrebări structurate – mai multe subîntrebări (de tip obiectiv, semiobiectiv sau mini-eseu) legate printr-un
element comun.
Modul de prezentare include:
- un material/stimul (texte, date, diagrame, grafice, etc.);
- date suplimentare;
- alte subîntrebări.
Răspunsul la fiecare subîntrebare nu trebuie să fie dependent de răspunsul corect la subîntrebarea
precedentă!
Itemii cu răspuns deschis. Aceşti itemi se pot structura în forme variate:
Rezolvarea de probleme (situaţii problemă) – activitate nouă, diferită de activităţile de învăţare curente,
menită să rezolve o situaţie problemă; se evaluează elemente de gândire convergentă şi divergentă, operaţii
mentale complexe (analiză, sinteză, evaluare, transfer, etc.)
Itemi de tip eseu – solicită elevilor să construiască/producă un răspuns liber (text) în conformitate cu un set
de cerinţe date. Aceşti itemi pot fi:
- Eseu structurat/semistructurat – răspunsul aşteptat este dirijat, orientat şi ordonat cu ajutorul unor cerinţe,
indicii, sugestii; de exemplu: Compunere/eseu după un plan de idei
- Eseu liber (nestructurat) – valorifică gândirea creativă, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinţe de
structură.
Probe scrise, alături de celelalte tipuri de itemi sunt o parte integrantă a evaluării. Când practicile curente
de evaluare subliniază importanţa folosirii mai multor metode de evaluare, probele scrise nu trebuie să fie cu
desăvârşire discreditate. Totuşi, învăţătorii trebuie să fie conştienţi de limitările unor astfel de probe.
Învăţătorii trebuie să fie încurajaţi să-şi adapteze probele la condiţiile concrete ale activităţii elevului.
Întrebările cu răspuns deschis permit o varietate de răspunsuri şi reflectă adecvat cunoştinţele copiilor.
Este corect ca rezultatele probelor să fie folosite pentru a evalua progresul fiecărui copil, nu pentru a
compara copii între ei. Un standard fix permite evaluarea elevului în raport cu un anumit nivel de
performanţă, nu prin compararea lui cu un alt copil.
Elaborarea probei de evaluare are caracter procesual, realizandu-se in etape consacrate unor demersuri
specifice:
1. stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalitatii evaluative, respectiv a functiilor pe care este
destinata sa le indeplineasca evaluarea; scopul probei determina natura probei;
2. precizarea obiectivelor/ competentelor vizate de evaluare – delimitarea acestora determina structura
probei;
3. stabilirea continuțurilor supuse verificarii;
4. construirea matricei de specificatii – presupune stabilirea corespondentelor dintre obiective si
continuturi;
4
 5. redactarea probei în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate;
6. alcătuirea grilei de corectare (modelul răspunsurilor corecte si complete) și a baremului de notare a fost
realizat funcție de obiectivele propuse în coroborare cu taxonomia cognitivă concepută de Bloom și
updatată de Anderson, Krathwohl, et al. (2001):

Nr. Itemi Cerințe Barem Calificativul/ Descriptorul de performanță

crt. S B FB

7. conceperea matricei de specificații pe competențe ce conduce la detalierea baremului de notare:

Conținuturi Reamintirea Înțelegerea Analizarea

/ Aplicarea Căutarea Evaluarea Crearea Total
Cunoașterea Cunoașterea Căutarea
Cunoașterea Transpunere Extrapolare relațiilor
Obiective terminologiei convențiilor metodelor elementelor

8. Sistematizarea rezultatelor obținute la aplicarea/administrarea instrumentului de evaluare

8.1.Tabelul sinoptic cu calificativele elevilor:

Nume Obiective operaționale ( + și – dă /) Calificativ

Nr. crt. Total
și O1 O2 O3 O4 (notarea
sintetică)
prenume I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8

1 AB + + / / + / - - / B

8.2.Tabelul sinoptic privind nivelul de rezolvare a itemilor

N Nume Obiective operational Calificativ Acordarea
r. crt. și punctajului
O1 O2 O3 O4 (notarea (notarea
prenume sintetică) analitică)

I.1 I.2 I.3 I I.5 I.6 I.7 I.8

.
4

1 AB FB(10p) FB B(8p) B FB B S(6p) S B 82,5%

… … … … … …… … … … … …

Procentaj …% …% …% …% ……% …% …% a% Total a%

per item %

De la 45 până la 65 avem S, peste 65 până la 85 avem B, peste 85 avem FB

45 65 85 100
S B FB
Cheia: Media procentajelor pe orizontală și media punctajelor pe verticală sunt egale (procentele din casetele
gri trebuie să coincidă).
9. Analiza rezultatelor obținute la aplicarea/administrarea instrumentului de evaluare
5
Matricea de specificaţii pe conținuturi etalează capacităţi ce urmează a fi evaluate, structurate pe domeniile
cognitive (cunoaştere şi înţelegere, aplicare, integrare) conform conţinuturilor de învăţare supuse evaluării.
Pentru fiecare element structural se prezintă şi ponderea cantitativă şi procentuală.
9.1. Matricea de specificaţii pe conținuturi și domenii cognitive:
Conţinut de învăţare C1 C2 C3 C4 Total
Domenii cognitive
Cunoaştere şi înţelegere
Aplicare
Integrare
Total

Cheia: suma procentelor pe orizontală trebuie să fie egală cu cea a procentelor de pe verticală=100%
9.2. Centralizarea rezultatelor pe itemi:
Nr. item Punctaj Răspuns Răspuns Răspuns Procentaj
maxim corect/FB parțial incorect fără
(10p) corect/B(8p) sprijin/S(6p)
I1 FB
9.3.Analiza gradului de reușită a obiectivelor și stabilirea soluției pedagogice
Sub 65% avem insucces, între 65% și 85% avem succes parțial, peste 85% avem succes total
OBIECTI REZULTATE SOLUȚIE PEDAGOGICĂ
V
EVALUARE
FORMATIVĂ

Exemplul 1.
1. Stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalitatii evaluative, respectiv a functiilor pe care este
destinata sa le indeplineasca evaluarea; scopul probei determina natura probei;
2. Precizarea obiectivelor/ competentelor vizate de evaluare – delimitarea acestora determina structura
probei;
O1: să cunoască numerația în concentrul 1-31 (I2)
O2: să scrie/citească cifrelor corespunzătoare numerelor în concentrul 1-31 (I1,I3)
O3: să asocieze numărul la cantitate și invers (I4,I5)
O4: să efectueze compuneri și decompuneri ale unui număr în concentrul 1-31 (I6,I7,I8)
3. Stabilirea conținuturilor supuse verificării;
C1: numerația în concentrul 1-31 (I2)
C2: scrierea și citirea cifrelor corespunzătoare numerelor în concentrul 1-31 (I1,I3)
C3: asocierea numărului la cantitate și invers (I4,I5)
C4: efectuarea compunerii și decompunerii unui număr în concentrul 1-31 (I6,I7,I8)
4. Stabilirea corespondenței dintre itemi (număr de itemi și tip de itemi) și obiective
5. Stabilirea corespondenței dintre itemi și domeniile cognitive (cunoaștere și înțelegere; aplicare;
integrare)
Itemii: I1, I2 –compunere/descompunere prin numărare=Aplicare
Itemii: I3,I4,I5-identificarea compunerii sau descompunerii unui număr=Cunoaștere și înțelegere
Itemii: I6,I7,I8 - descoperirea unui număr care ajută la compunerea sau descompunerea numărului dat=Integrare

6
6. Construirea matricei de specificatii – presupune stabilirea corespondentelor dintre domeniile
cunoașterii si continuturi;
Matricea de specificaţii pe conținuturi
Conţinut de învăţare C1 C2 C3 C4 Total
Domenii cognitive
Cunoaştere şi înţelegere I3 I4, I5 3 itemi (37,5%)
Aplicare I2 I1 2 itemi (25%)
Integrare I6,I7,I8 3 itemi (37,5%)
Total 1item 2itemi 2itemi 3itemi 8 itemi (100%)
(12,5%) (25 %) (25 %) (37,5 %)
Cheia: suma procentelor pe orizontală trebuie să fie egală cu cea a procentelor de pe verticală=100%
7. Redactarea probei în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate;
I1. Itemul de tip pereche solicită stabilirea unei corespondențe unice între întrebare și răspunsul corect.
Exemplu: Unește fiecare imagine cu cifra corespunzătoare numărului de pătrate 1:

9 3 5 7 4

I2. Itemul cu alegere duală solicită selectarea unuia din cele două răspunsuri, de tipul adevărat/fals;
corect/greșit; da/nu; acord/ dezacord.
Exemplu: Unește cu A afirmațiile adevărate și cu F afirmațiile false:
 2+3=5
 9-6=4 A
 20-10=1
 4+6=9 F
 30-20=10
I3. Itemul cu alegere multiplă solicită alegerea dintr-o listă de variante a răspunsului corect.
Exemplu: Încercuiește răspunsul corect.
6-?=3 2 5 1 0 3

I4. Itemul de completare sau lacunar solicită completarea cu un cuvânt, două sau mai multe, pentru
completarea enunțului.
Exemplu: Completează șirul de numere: 9, 7, , 3, 1.
I5. Itemul cu răspuns scurt solicită formularea răspunsului sub formă de fraze scurte, cuvinte, simboluri,
numere.
Exemplu: Completează cu trei numere astfel încât să păstrezi regula: 3, 6, 9, , , .
I6. Itemul de tipul întrebărilor structurate solicită răspunsul la mai multe subîntrebări înlănțuite logic.
Exemplu: Pe un lac sunt în prima zi 11 lebede. În a doua zi mai vin 3 lebede. A treia zi
pleacă 5 lebede. Câte lebede erau pe lac a doua zi? Dar a treia zi?
I7. Itemul de tip eseu structurat solicită elaborarea integrală a răspunsului de către elev, fără ajutorul cadrului
didactic și presupune evaluarea atât a cunoștințelor, cât și a originalității și creativității.
Exemplu: Compune o problemă după exercițiul: (17+3)-5=15.

1
Pentru a se preveni ghicirea vreunui răspuns, variantele de răspuns trebuie să fie mai multe decât numărul de elemente din itemul
pereche.
7
 I8. Itemul de tip rezolvare de probleme solicită construirea răspunsului, în integralitate, fără ajutorul sau
indicațiile învățătorului/ institutorului/ profesorului. Exemplu: Adrian are o sumă de bani. El dăruiește mamei un
cadou de 5 lei și rămâne cu 9 lei. Câți lei a avut Adrian?
Observații:
1. La itemul de tip pereche, una din linii (coloane) trebuie să
aibă un component al itemului în plus.
2. La itemul de tip alegere multiplă, pentru a putea face
baremul și descriptorii de performanță pe calificative, trebuie să aveți introduse și elemente în plus, specifice
fiecărui descriptor.
3. La itemii de tipul lacunar sau cu răspuns scurt, itemul cu
răspuns scurt, trebuie să aibă un răspuns mai elaborat decât cel lacunar, fără însă a fi prea mult de completat.
8. Alcătuirea grilei de corectare (modelul răspunsurilor corecte si complete) și a baremului de notare a
fost realizat funcție de obiectivele propuse în coroborare cu taxonomia cognitivă concepută de Bloom și
updatată de Anderson, Krathwohl, et al. (2001):
9. Conceperea matricei de specificații pe competențe ce conduce la detalierea baremului de notare:

Reamintirea Înțelegerea Analizarea

Competenț
e/ Cunoașterea Cunoașterea Aplicarea Căutarea Căutarea Evaluarea Crearea Total
Cunoașterea Transpunere Extrapolare
Obiective terminologiei convențiilor
metodelor
elementelor relațiilor

10. Sistematizarea rezultatelor obținute la aplicarea/administrarea instrumentului de evaluare

10.1Tabelul sinoptic cu calificativele elevilor:

Nume Obiective operaționale ( + și – dă /) Calificativ

Nr. crt. Total
și O1 O2 O3 O4 (notarea
sintetică)
prenume I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8

10.2.Tabelul sinoptic privind nivelul de rezolvare a itemilor

N Nume Obiective operational Acordarea
r. crt. și punctajului
O1 O2 O3 O4 (notarea
prenume analitică)
I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8

Procentaj …% …% …% …% …% …% …% …% …% a%
per item

De la 45 până la 65 avem S, peste 65 până la 85 avem B, peste 85 avem FB

45 65 85
100
I S B FB
Cheia: Media procentajelor pe orizontală și media punctajelor pe verticală sunt egale (procentele din casetele
gri trebuie să coincidă).
11. Analiza rezultatelor obținute la aplicarea/administrarea instrumentului de evaluare
8
Exemplul 1.

11.1.Centralizarea rezultatelor pe itemi:

Nr. item Punctaj Răspuns Răspuns Răspuns Procentaj
maxim corect/A parțial incorect fără
(10p) corect/D(8p) sprijin/Ns(6p)
I1 FB 4 1 - 96%
I2 FB 3 2 - 92%
I3 FB 2 2 1 84%
I4 FB 2 1 2 76%
I5 FB 3 - 2 84%
I6 FB 1 2 2 76%
I7 FB - 1 4 64%
I8 FB - 1 4 64%
11.2. Analiza gradului de reușită a obiectivelor și stabilirea soluției pedagogice
Sub 65% avem insucces, între 65% și 85% avem succes parțial, peste 85% avem succes total
OBIECTI REZULTATE SOLUȚIE PEDAGOGICĂ
V
EVALUARE O1 (96%+92%):2=94% Trecerea la următoarea situație de învățare peste
FORMATIVĂ 85%

84% Reluarea diferențiată (activități recuperatorii,

O2 corective, de dezvoltare) a unor sarcini de
învățare: Terminologia matematică. Rezolvare de
probleme.
(76%+84%+76%):3=85,3% Reluarea diferențiată (activități recuperatorii,
O3 corective, de dezvoltare) a unor sarcini de
învățare: Terminologia matematică. Rezolvare de
probleme.
O4 (64+64):2=64% Identificarea cauzelor și reproiectarea situației de
învățare, parcurgerea ei și retestarea cu o nouă
probă de evaluare.

Exemplul 2 de test de evaluare elaborat pentru clasa I Matematică si explorarea mediului

Test de evaluare sumativă
Unitatea de învățare: Numeraţia în concentrul 0-31
1. Ordonează crescător numerele: 21, 2, 19, 14, 10, 11, 30, 29, 8.
Colorează casetele cu numere impare.

2. Stabilește valoarea de adevăr pentru propozițiile: (A- adevărat/ F-fals)

 Numerele care se adună se numesc termeni.
 Descăzutul este numărul din care se scade.
 Șirul de numere 2;4; 5; 6; 12 conține doar numere pare.
9
 Rezultatul scăderii se numește rest sau diferență.
 Vecinul mai mare al lui 20 este 19.
3. Completează vecinii numerelor 4. Compară perechile de numere:

7 11 12 12 23 25
3
18 20 28 18 30 20

13 29 7 9 21 12
5. Rezolvă adunările şi scăderile:
3+6= 2+5= 5+3= 2+7= 4+4=
6–4= 7–6= 8–5= 6–6= 9–4=

14 + 26 - 9+ 12 - 12 + 29 – 13 + 30 - 6+
3 4 5 15 11 17 12 23 18

6. Alege osul potrivit fiecărui căţel:

18 23 28 13 20 11

20+8 10+3 10+8 20+0 20+3 10+1

7. Un căţeluş mănâncă 14 castroane cu boabe pe săptămână. Un altul consumă cu 5 mai multe. Câte
castroane consumă al doilea căţeluş?

8. Într-un padoc erau 15 căţei albi şi cu 4 mai puţini căţei negri. Câţi căţei erau în padoc?

MATEMATICĂ SI EXPLORAREA MEDIULUI

Test de evaluare sumativă – semestrul I
1. OBIECTIVE
O1. Să ordoneze și să compare numerele în concentrul 0 -31, folosind poziţionarea pe axa numerelor;
O2. Să cunoască semnificația termenilor matematici;
O3. Să efectueze de adunări şi scăderi, în concentrul 0 -31, recurgând frecvent la numărare;
O4. Să rezolvare probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0 -31, cu
sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice.

10
 2. DESCRIPTORII DE PERFORMANȚĂ PE OBIECTIVE
Calificativul/ Descriptorii de performanță
Obiectiv Itemul
Foarte bine Bine Suficient
Ordonează crescător, identifică numerele Ordonează corect, Ordonează corect, confundă Ordonează parţial
O1
impare identifică 4 numere impare nr. pare cu impare corect
O2 Un răspuns
Cunoaște terminologia matematică Toate răspunsurile corecte 2,3 răspunsuri corecte
corect
O2 Scrie succesorul şi predecesorul numerelor
6 numere 4 numere 2 numere
date
O1 Compară numerele folosind semnele <, >, = 6 numere 4 numere 2 numere
O3 Efectuează adunări şi scăderi, calcul oral şi
16 – 19 operaţii 12 – 15 operatii 8 – 11 operaţii
scris, în concentrul 0 – 31
O3 Realizează corespondenţa între număr şi
5-6 numere 3-4 numere 1-2 numere
descompunerea lui în ZU
Rezolvă problema cu o operaţie care Rezolvare corectă, planul Rezolvare parţial
O4 Rezolvă problema corect
presupune operaţia de adunare problemei incorect corectă
Rezolvă problema cu două operaţii care Rezolvare corectă, planul Rezolvare parţial
O4 Rezolvă problema corect
presupune operaţia de scădere și o adunare problemei incorect corectă
3.a. BAREMUL DE NOTARE
ITEMI CALIFICATIVUL FINAL
Rezolvă integral şi corect 7 – 8 itemi FOARTE BINE FB 40% (2 din 5)
Rezolvă integral şi corect 5 – 6 itemi; incorect/ parţial B 60% (3 din 5)
BINE S 0% (0 din 5)
corect restul itemilor
I 0% (0 din 5)
Rezolvă integral şi corect 3 – 4 itemi; incorect/ parţial
SUFICIENT
corect restul itemilor

3.b. BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Nr Itemi Cerințe Barem Calificativul/ Descriptorii de performanță
Crt S B FB
1 Itemul cu Ordonează crescător 11; 19; 21; 29
răspuns scurt numerele. Ordonează
Ordonează corect,
Colorează casetele cu Ordonează parţial corect, confundă
identifică 4 numere
numere impare. corect numerele pare cu
impare
impare

2 Itemul cu Stabilește valoarea de 20; 6

Toate răspunsurile
alegere duală adevăr pentru Un răspuns corect 2,3 răspunsuri corecte
sunt corecte
afirmațiile:
3 Itemul de Completează vecinii 6;9
completare sau numerelor. 10;12
lacunar 17;19
2 numere 4 numere 6 numere
19;21
12;14
28;30
4 Itemul cu Compară perechile de =; ›; ‹; ‹; ›; ›
alegere numere. 2 numere 4 numere 6 numere
multiplă
5 Item cu Rezolvă adunările și 9;2;7;1;8;3;9;0
răspuns scurt scăderile. ;8;5;17;23;13;
8 – 11 operaţii 12 – 15 operații 16 – 19 operaţii
7;27;18;
30;18;29
6 Itemul de tip Alege osul potrivit 18=10+8 1-2 numere 3-4 numere 5-6 numere
pereche fiecărui cățel. 23=20+3
28=20+8
13=10+3
11
 20=20+0
11=10+1
7 Item de tipul Un căţeluş mănăncă 14 9+5=14
rezolvare de castroane cu boabe pe V: 14-5=9
probleme săptămână. Un altul
Rezolvare corectă, Rezolvă
consumă cu 5 mai Rezolvare parţial
planul logico-operațional problema
multe. corectă
incorect corect
Câte castroane
consumă al doilea
căţeluş?
8 Itemul de tipul Într-un padoc erau 15 15-4=11 Rezolvă
Rezolvare
întrebărilor căţei albi şi cu 4 mai 15+11=26 problema
Rezolvare parţial corectă,
structurate puţini căţei negri. corect
corectă planul logico-operațional
Câţi căţei erau în
incorect
padoc?

4. CENTRALIZAREA REZULTELOR PE ITEMI/OBIECTIVE:

Nr. item Punctaj FB (10p) B(8p) S(6p) I(4p) Procentaje Observații
maxim
I1 FB 5 - - - 100% O1
I2 FB 4 1 - - 96%
I3 FB 2 3 - - 88% O2
I4 FB 1 2 2 - 76%
I5 FB 5 - - - 100% O3
I6 FB 5 - - - 100%
I7 FB 1 2 - 2 64% O4
I8 FB 1 1 2 1 56%

5. TABELUL SINOPTIC PRIVIND NIVELUL DE REZOLVARE A ITEMILOR

Obiective operaționale Total
Nr. Nume și O1 O2 O3 O4
crt. prenume I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8
1 A.B. FB FB FB FB FB FB B FB FB (9,75)
10 8
2 C.D. FB FB B B FB FB B S B (7,5)

3 E.F. FB FB B B FB FB FB B FB (9,25)

4 G.H. FB B B S FB FB I S B (7,75)
6
5 I.J. FB FB FB S FB FB I I B (8)
4
Nivel de rezolvare 100% 96% 88% 76% 100% 100% 64% 56%
Sub 45 avem I(insuficient), de la 46 la 65 avem S, de la 66 la 85 avem B, de la 86 avem FB.

6. ANALIZA GRADULUI DE REUȘITĂ A OBIECTIVELOR:

Per total gradul de reușită este de 85%, prin urmare soluția pedagogică ce se impune este reluarea diferențiată
(activități recuperatorii, corective, de dezvoltare) a unor sarcini de învățare, insistându-se pe includerea
itemilor unde au fost erori: compararea numerelor, rezolvări de probleme.

ITEM REZULTATE SOLUȚIE PEDAGOGICĂ

O1 98% Trecerea la următoarea situație de învățare

12
 EVALUARE
FORMATIVĂ
O2 82% Reluarea diferențiată (activități recuperatorii, corective, de dezvoltare) a unor sarcini
de învățare: Terminologia matematică. Rezolvare de probleme.
O3 100% Trecerea la următoarea situație de învățare

O4 60% Identificarea cauzelor și reproiectarea situației de învățare,

parcurgerea ei și retestarea printr-o nouă probă de evaluare.

7. MATRICEA DE SPECIFICAȚII

Unitate de C1 C2 C3 C4 Total
conținut
Domenii
cognitive
Cunoaştere şi I2, I3 2 itemi (25%)
înţelegere
Aplicare I1, I4 I5, I7 I8 5itemi (62,5%)
Integrare I6 1item (12,5%)
Total 2itemi(25%) 2itemi(25 %) 3itemi (37,5 %) 1 item (12,5 %) 8itemi (100%)

Metode alternative de evaluare

Observarea sistematică
Observarea sistematică a activității și comportamentelor elevilor reprezintă modalitatea de evaluare a
performanțelor elevilor, în sfera cognitivă din perspectiva competențelor , dar și în sfera comportamentelor
afectiv-atitudinale, prin înregistrarea informațiilor sesizate în urma observării în fișe de evaluare, care sunt
însoțite de o scară de clasificare a comportamentelor urmărite, care este construită prin ordonări și gradări de
date obiective. În urma organizării și interpretării datelor obținute prin selectarea și organizarea corespunzătoare
a instrumentelor de lucru se pot obține informații despre atitudinea față de sarcina didactică primită
(concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; punerea de întrebări pertinente
profesorului; realizarea sarcinii; sistematizarea strategiilor de rezolvare știute sau nou descoperite și
restructurarea sistemului de cunoștințe declarative sau procedurale); comunicarea (ascultarea activă; discutarea
sarcinii și punerea de întrebări profesorului în vederea înțelegerii sarcinii; prezentarea propriilor produse;
cooperarea în echipă; toleranța față de ideile celorlalți).

Investigația / experimentul
Investigația / experimentul oferă elevului posibilitatea de a aplica în contexte diferite, în mod activ și
creativ cunoștințele achiziționate. Subiectul investigației reprezintă o situație care nu are rezolvare simplă;
investigația începe, se desfășoară și se termină în clasă; poate fi individuală sau de grup și presupune
următoarele etape: înțelegerea sarcinilor didactice; găsirea procedeelor pentru obținerea de informații; adaptarea
permanentă a strategiilor de lucru funcție de situațiile nou create; formularea și testarea ipotezelor de lucru;
colectarea și organizarea datelor obținute; scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigației.
Evaluarea modului de realizare a investigației este de tip holistic, de obicei, presupunând obiective care
urmăresc: creativitatea și inițiativa; gradul de participare în cadrul grupului; cooperarea; flexibilitatea și
deschiderea către nou; identificarea unor tehnici utile; culegerea și înregistrarea datelor; interpretarea datelor
obținute; analiza rezultatelor; capacitatea de generalizare.

13
 Proiectul
Proiectul este mai amplu decât investigația; titlul ori subiectul este decis de către profesori sau elevi;
poate fi individual sau de grup; începe în clasă prin definirea și înțelegerea sarcinii; se continuă acasă pe
parcursul a câtorva zile sau săptămâni; se termină în clasă prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra
rezultatelor obținute.
Structura proiectului cuprinde: titlul; introducerea (argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei
întrebări legate de temă); materialele și metodele folosite (materialele și echipamentele, metodele de lucru,
planul experimental); rezultat obținut (prezentarea sistematizată a rezultatelor, însoțită de grafice, desene,
tabele, diagrame, înregistrări audio- video); concluzii (soluții propuse; generalizarea problemei; păreri
personale); bibliografie.
În timpul realizării proiectului se evaluează modalitatea de folosire a metodelor de lucru; utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei; acuratețea tehnicilor de lucru; folosirea corespunzătoare a materialelor și
echipamentului; generalizarea problemei; organizarea ideilor într-un material; calitatea prezentării materialului.
Portofoliul
Portofoliul este un instrument integrator de evaluare, cu conținutul focalizat pe concepte și capacități
esențiale, este o forma de evaluare sumativă a achizițiilor elevului și a preocupărilor sale; care prezintă o
colecție exhaustivă de informații despre progresul școlar al unui elev, obținute prin diferite instrumente de
evaluare tradiționale sau alternative, într-un interval de timp (un semestru, un an, un ciclu). Avantajul major al
portofoliilor este faptul că favorizează autoevaluarea; înlesnesc comunicarea elevi - profesori – părinți – factori
de decizie în sistemul educativ formal ori informal.Portofoliul poate să cuprindă produse elaborate, care arată
procesul de dezvoltare sau produse care indică interesele, stilul elevului și folosirea unei varietăți de inteligențe;
date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: rezultate la teste inițiale, formative,
sumative; date privind comportamentul elevului în clasă prin observare sistematică; date privind activitatea
elevului în afara clasei prin rezolvarea temelor; referate; proiecte; participarea la concursuri școlare, excursii,
vizite didactice; preocuparea pentru aplicațiile informaticii în domeniu; preocupare pentru legăturile disciplinei
cu alte discipline.
Tema pentru acasă
Tema pentru acasă care constituie subiectul evaluării la fiecare lecție, fiind utilă pentru
consolidarea și formarea de priceperi și deprinderi.
Tema de lucru în clasă
Tema de lucru în clasă reprezintă un mijloc eficient și rapid pentru realizarea feedback-ului.
Autoevaluarea
Autoevaluarea reprezintă forma de evaluare în care copilul își răspunde la întrebări de tipul: există și o
altă metodă de a rezolva aceasta sarcina? am rezolvat sarcina corect? ce produs ar trebui să pun în portofoliu?
Pentru ca o autoevaluare să fie eficientă trebuie ca profesorul să prezinte copiilor obiectivele pe care trebuie să
le atingă; să îi încurajeze să își pună întrebări; să îi îndrume să încurajeze colegii de grup pentru a fi la rândul
său încurajat în cadrul grupului.
Interevaluarea
Interevaluarea reprezintă forma de evaluare în care copiii își adresează unii altora întrebări ce țin de
conversația catehetică sau euristică și sunt generatoare de răspunsuri elaborate care expun fie cunoștințele
achiziționate, fie idei personale, formulate în baza background-ului cognitiv achiziționat.

14
15