EVALUAREA FACILITATĂ DE TIC

Prof. Brăduceanu Claudia-Loredana

Colegiul Național Mihai Eminescu - București

Evaluarea în învăţământ este o problemă veche cu conotaţii noi, un subiect controversat

datorită, în special, încărcăturii sale morale (deoarece se fac clasificări şi selecţii).
Ca şi concept, evaluării i se dau mai multe accepţiuni. Ioan Jinga defineşte evaluarea ca
fiind un proces de comparare a rezultatelor activităţii instructiv – educative cu obiectivele
planificate (evaluarea calităţii), cu resursele utilizate (evaluarea eficienţei) sau cu rezultatele
anterioare (evaluarea progresului).
Studiind definiţiile se observă că:
- evaluarea este un proces (nu un produs), deci o activitate etapizată desfăşurată în timp;
- ea nu se rezumă la notarea elevilor, ci vizează domenii şi probleme mult mai complexe;
- evaluarea implică un şir de măsuri, comparaţii, aprecieri, pe baza cărora se pot adopta
anumite decizii menite să optimizeze activitatea din domeniile supuse evaluării şi, în ultimă
instanţă, rezultatele obţinute.
Activitatea didactică, indiferent de tipul instituţiei de învăţământ, se desfăşoară în
conformitate cu anumite finalităţi, cunoscute sub denumirea de obiective pedagogice sau didactice.
Pentru atingerea lor la un nivel de performanţă cât mai ridicat, intră în joc resursele materiale, dar şi
cele umane, au loc procese de planificare, de organizare, de dirijare, de control şi evaluare, toate
acestea împreună vizând atingerea obiectivelor pedagogice stabilite. De priceperea utilizării
resurselor şi de capacitatea de conducere a procesului de învăţământ (deci de strategia didactică)
depind, în ultimă instanţă, performanţele şcolare obţinute de elevi.
Evaluarea reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces de învăţământ, care
urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândit, e ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi
eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului didactic. A evalua
rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au
fost atinse, precum şi eficienţa metodelor de predare – învăţare.
Acesta este punctul final dintr-o succesiune de acţiuni, precum:
 Stabilirea scopurilor pedagogice;
 Proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor;
 Măsurarea rezultatelor aplicării programului.
Relaţiile funcţionale dintre acţiunile de evaluare a rezultatelor şcolare, pe de o parte, şi
procesele de instruire şi educare, pe de altă parte, relevă funcţiile fundamentale ale evaluării în
activitatea şcolară.
Prima dintre acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelor produse. Următoarea
vizează cunoaşterea factorilor şi situaţiilor care au condus la obţinerea rezultatelor constatate, deci,
o diagnosticare a activităţii desfăşurate.
Rostul evaluării rezultatelor şcolare nu se limitează, aşadar, la cunoaşterea acestora şi la
clasificarea şi ierarhizarea elevilor în funcţie de performanţele obţinute, ci constă, mai ales, în a
stabili elementele izbutite ale procesului, precum şi aspectele nereuşite, punctele critice ce
urmează să fie remediate.
În continuare, constatarea şi diagnosticarea oferă, prin datele şi informaţiile referitoare la
starea procesului, sugestii pentru deciziile care urmează a fi adoptate cu privire la desfăşurarea
activităţii în etapele următoare şi anticiparea rezultatelor posibile. Sub acest aspect, evaluarea
îndeplineşte o funcţie de predicţie (prognostica).

1
 Prin urmare, cunoaşterea rezultatelor, explicarea acestora prin factorii şi condiţiile care le-au
produs, precum şi prevederea desfăşurării activităţii în secvenţele următoare, constituie sensul şi
funcţiile esenţiale evaluării.
Uneori, evaluarea este raportată numai la una din aceste operaţii, mai cu seamă la aprecierea
rezultatelor.
Măsurarea constă în utilizarea unor procedee prin care se stabileşte o relaţie
funcţională între un ansamblu de simboluri şi un ansamblu de obiecte, subiecte sau evenimente,
conform unei caracteristici observabile.
Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatului unei
măsurători, acordând o semnificaţie unui rezultat pe baza unui criteriu sau a unei scări de valori.
Decizia reprezintă concluziile desprinse din interpretarea datelor evaluării
rezultatelor, mai ales din diagnosticarea activităţii care a produs rezultatele constatate, precum şi
măsurile preconizate pentru înlăturarea neajunsurilor, în general pentru îmbunătăţirea activităţii în
etapa următoare.
În desfăşurarea procesului evaluativ, măsurarea şi aprecierea (cele două etape importante)
capătă semnificaţii şi coerenţă în funcţie de metoda utilizată în susţinerea acestui demers. În
contextul metodologic ales pentru un anumit tip de evaluare, instrumentul în sine devine partea
operaţională relaţională cu sarcina de lucru prin intermediul căreia elevul demonstrează abilităţi şi
capacităţi specifice situaţiei de învăţare sau de evaluare.
Numeroase discuţii se poartă în legătură cu gradul de obiectivitate şi de precizie al
metodelor de evaluare.
Sunt numeroase argumente „pro” şi „contra” utilizării exclusive a uneia sau alteia dintre
metodele cunoscute. În realitate îmbinarea lor constituie soluţia cea mai potrivită.

Evaluarea cu ajutorul calculatorului

Tehnologizarea procesului de evaluare/examinare constituie un fenomen cu un caracter
global, care determina o serie de schimbari majore ale modului în care trebuie proiectat procesul, în
noi conditii de calitate și reflectand noi standarde, din ce în ce mai ridicate și dependente de
tehnologie.
Noile tehnologii ale informaţiei, cu largi aplicaţii în toate domeniile, au pătruns şi în
învăţământ. Studii internaţionale de profil menţionează ca aplicaţiile noilor tehnologii ale
informaţiei „ au fost experimentate în toate etapele procesului de învăţământ”
Învăţământul asistat de calculator, îşi propune obiective ambiţioase, cum sunt: dezvoltarea
imaginaţiei şi creativităţii, a capacităţii de a emite judecăţi de valoare asupra unor rezultate,
simularea operativă a unor soluţii posibile şi altele asemenea.
Experţii remarcă faptul că „informatica are un potenţial educativ foarte mare faţă de ceea ce
ar putea oferi alte tehnologii. Informatica permite adaptarea învăţământului la cerinţele fiecărui
elev, la ritmul lui de muncă, la aptitudinile intelectuale şi la nivelul său de cunoştinţe, deci
diversificarea modalităţilor pedagogice şi personalizarea învăţământului”.
Utilizat în evaluare, calculatorul le oferă cadrelor didactice şi elevilor o mare diversitate de
modalităţi evaluative.
Spre deosebire de metodele de evaluare tradiţionale, evaluarea cu ajutorul calculatorului este
debarasată de orice elemente de subiectivism, ca şi de emoţiile care-i însoţesc pe cei mai mulţi
dintre elevi la verificările curente şi la examene.
Această metodă economiseşte timpul, se schimbă însuşi raportul cadru didactic-elev, prin
creşterea încrederii elevilor în obiectivitatea profesorilor.
Elevii înşişi se pot autoevalua pe parcursul muncii independente pe care o depun zilnic,
beneficiind de feedback-ul atât de necesar unei învăţări eficiente şi performante.
Subiectele de verificare se fac astfel ca cei verificaţi să poată da răspunsuri la întrebări cu
ajutorul simbolurilor literale şi cifrate, în care se folosesc nouă cifre şi litere. Aprecierea gradului de
realizare a subiectelor se face după o grilă.

2
 Modalităţile de utilizare a calculatorului în evaluarea pregătirii elevilor s-au diversificat, iar
numărul adepţilor utilizării lui în evaluarea curentă creşte.
Evaluarea cu ajutorul calculatorului rămâne o problemă deschisă a cercetărilor
interdisciplinare, dar şi a aplicaţiilor în toate structurile învăţământului.
Instruirea şi evaluarea asistate de calculator sunt considerate adevărate instrumente de
vârf în instruire, utile şi eficiente şi, ca atare, sunt foarte mult utilizate.
Succesiunea de prezentare a itemilor din teste, conţinutul itemilor, resursele de context şi de
informare operativă în timpul instruirii, elementele de manual şi dicţionar, textele, sunetele,
imaginile, filmele şi animaţiile sunt şi pot fi obiecte software asupra cărora profesorul simte nevoia
să aibă controlul pentru a le crea, modifica sau adapta în mod corespunzător pentru o utilizare
eficientă.
Învăţământul modern nu poate neglija rolul activ al cadrului didactic în acest sens. Atât la
noi, dar şi în multe alte ţări s-au adoptat măsuri radicale care să transforme profesorul într-un
creator de resurse educaţionale şi utilizator eficient al unui software specializat pentru
instruire într-o manieră asistată de calculator.
Scopul principal al oricărei testări este în primul rând, de a stabili în ce măsură au fost
îndeplinite obiectivele didactice, conform unui curriculum şi a unui proces de instruire.
Evaluarea cu ajutorul calculatorului creează premise pentru o evaluare modernă, obiectivă
şi presupune existenţa unor programe care să testeze cunoştinţele elevilor şi să evalueze
răspunsurile acestora.
Elementele cheie ale acestui tip de evaluare sunt băncile de itemi. Ele nu constituie o
noutate pentru educatie: interesul pentru acestea a crescut odata cu dezvoltarea testelor
standardizate în S.U.A., incepand cu anii 1970, în directa legatura cu accesul extins la computere și
la programele de prelucrare a datelor. O asemenea banca de itemi poate fi utilizata pentru generarea
de teste diferite care au marele avantaj ca masoara abilitatile, deprinderile, competentele etc. în
termenii scalei unice, facand astfel posibil controlul dificultatii, al complexitatii, precum și al altor
calitati tehnice esentiale în procesul de construire a testelor standardizate( normative sau criteriale).
Din punct de vedere al structurii întrebărilor, itemii pot fi:
 închişi – de tip corect/greşit, adevărat/fals, da/nu, cu alegere multiplă şi cei de
tip pereche.
 deschişi –desenele lacunare, propoziţiile lacunare, eseurile.
După locul de desfăşurare, evaluarea cu ajutorul calculatorului se poate realiza:
 în clasă, fiind inclusă în programului obişnuit de instruire - se utilizează
îndeosebi testele de progres
 în laboratoare speciale – în cazul învăţământului la distanţă, testele sunt
sumative şi conţin un număr mare de itemi. Profesorul centralizează rezultatele pe o foaie de calcul
Excel sau le printează. Se realizează un feed-back automat pentru utilizatori.
Crearea unui program educaţional pentru evaluarea cunoştinţelor implică cunoaşterea unor
limbaje de programare. Indiferent de limbajul sau de mediul vizual se urmăresc aceleaşi etape:
 vizualizarea testului;
 parcurgerea itemilor;
 selectarea răspunsului;
 aşteptarea răspunsului corect;
 afişarea în funcţie de punctajul obţinut a unor cuvinte de laudă sau după caz de
atenţionare.
 calcularea notei elevului
Avantaje
 Obiectivitatea evaluării rezultatelor şcolare.
 Feed-back rapid atât pentru elev cât şi pentru profesor.
 Oferă posibilitatea unei diagnoze.
 Elevii îşi expun în mod independent cunoştinţele.

3
  Metodă rapidă şi eficientă de evaluare, permite adaptarea testelor la nivelul
intelectual al elevilor.
 Dispar emoţiile.
Limite
 Necesitatea existenţei bazei materiale.
 Există pericolul fraudei.
Provocarea tehnologica este unul din factorii de actiune directa asupra modului în care este
proiectata și functioneaza concret evaluarea în contextul educational actual. Corectarea automata a
eseurilor reprezinta una din directiile de dezvoltare prolifice, în care inovatia evolueaza în deplin
acord cu proiectarea pe termen scurt, mediu și lung. Education Testing Service (ETS, S.U.A.),
institutie infiintata în 1947, a oferit solutia problemei corectarii eficiente, economice și consistente
(fidele) a itemilor de tip eseu, prin lansarea produsului e-rater. Acesta este rezultatul unor eforturi
de cercetare în echipe mixte formate din lingvisti, statisticieni, experti în inteligenta artificiala, în
educatie și în evaluare, eforturi ce au durat peste o decada. Sistemele de corectare automata a
eseului de tip e-rater prezinta o serie de avantaje indiscutabile pentru utilizatori, ca fidelitatea
ridicata a corectarii, posibilitati de utilizare formativa, de feedback, diagnostic, viteza a procesului
de corectare, etc.
 Utilizarea calculatorului în procesul de evaluare creează condiţii pentru o evaluare
obiectivă .
 Evaluarea asistată de calculator reprezintă o alternativă la evaluarea făcută de cadrul
didactic, asigurând condiţii egale de testare pentru toţi elevii (candidaţii).
 Testarea asistată de calculator nu urmăreşte reducerea performanţelor elevilor, ci
asigură flexibilitate şi eficienţă a evaluării, superioară metodelor de evaluare tradiţionale.

BIBLIOGRAFIE:
Jinga Ioan, Istrate Elena (coordonatori) - Pedagogie, Editura All, 2008
Neacşu Ioan – Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990
Niculescu Rodica Mariana – Pedagogie generală, Editura Scorpion, Bucureşti, 1996
Stoica Adrian, Mihail Roxana - Evaluarea educationala-inovatii și perspective, Editura
Humanitas, Bucuresti, 2007