Cerebelul

Situație
Cerebelul se dezvoltă din versantul tectal al şanţului
rombencefalic şi ocupă loja cerebeloasă delimitată:
• inferior de faţa endocraniană a solzului occipitalului,
• anterolateral de faţa posterioară a stâncii temporalului
• superior, de cortul cerebelului (tentorium cerebelli).
Este situat dorsal faţă de trunchiul cerebral, împreună cu care
ocupă fosa posterioară (nivelul subtentorial). Cerebelul este
conectat prin pedunculii cerebeloşi cu bulbul, puntea şi
mezencefalul.
Configuraţie exterioară
• formă ovalară cu marele ax transversal lung de 8-10 cm,
înălţimea şi diametrul anteroposterior fiind de aproximativ
5 cm.
• alcătuit dintr-o proeminenţă mediană alungită
anteroposterior, numită vermis, şi două emisfere
cerebeloase situate lateral.
• In ansamblu, cerebelul prezintă două feţe, superioară şi
inferioară, despărţite de o circumferinţă pe care se află un
şanţ adânc, fisura orizontală.
 Configuraţie exterioară
• Faţa superioară
Pe faţa superioară se găseşte pe linia mediană
vermisul superior, iar lateral, de o parte şi de alta,
emisferele cerebeloase care, pe această faţă sunt
plane şi uşor înclinate în jos şi în afară. Prin
intermediul cortului cerebelului, faţa superioară
vine în raport cu faţa inferioară a lobilor occipitali
ai emisferelor cerebrale.

• Faţa inferioară
Faţa inferioară prezintă pe linia mediană un şanţ
adânc şi larg, vallecula, în profunzimea căruia se
găseşte vermisul inferior. Lateral, emisferele
cerebeloase sunt convexe şi vin în raport cu fosele
cerebeloase ale occipitalului
Configuraţie exterioară
Circumferinţa cerebelului
• Prezintă două incizuri: anterioară şi posterioară.
• Incizura anterioară, mult mai largă, este orientată spre ventriculul al IV-lea. Poate fi considerată faţa anterioară a
cerebelului şi are două etaje. Etajul inferior prezintă pe linia mediană extremitatea anterioară a vermisului -lueta- de
pe laturile căreia se detaşează transversal două lame de substanţă albă -vălul medular posterior (inferior)-, care o
unesc cu lobulul floculus. Etajul superior prezintă pe linia mediană fastigium, infundibulul ventriculului al IV-lea, iar
lateral, extremităţile cerebeloase, unite, ale pedunculilor cerebeloşi.
• Incizura posterioară prezintă extremitatea posterioară a vermisului şi în ea pătrunde coasa cerebelului (falx cerebelli).
Configuraţie exterioară
Pe suprafaţa cerebelului se găsesc şanţuri mai adânci, fisuri care împart cerebelul în lobi, şi altele mai superficiale
care îl împart în lobuli şi folii.
• Pe faţa superioară, fisura primară separă lobul anterior de cel posterior.
• Pe faţa inferioară, fisura postnodulară separă lobul posterior de lobul floculonodular.
• In afara acestor fisuri cu semnificaţie filogenetică şi ontogenetică, lobul posterior prezintă fisura
posterosuperioară pe faţa superioară, fisura orizontală (şanţul circumferenţial) şi, pe faţa inferioară, fisura
prepiramidală.

Arbor vitae
Configuraţie exterioară
Lobulația cerebelului
Suprafaţa cerebelului este împărţită în lobuli de o serie de şanţuri care se continuă de pe
vermis pe emisfere - corespondenţă între lobulaţia vermisului şi cea a emisferelor cerebeloase.
Limitele anatomice ale lobulilor nu corespund întrutotul organizării funcţionale a cerebelului.
Configuraţie exterioară
Filogenetic, ontogenetic și funcţional, cerebelul este alcătuit din arhicerebel, paleocerebel și neocerebel.
Lobul floculonodular este primul care se dezvoltă, constituie arhicerebelul şi, în corelaţie cu sistemul vestibular
(vestibulocerebel), are rol în monitorizarea echilibrului.
Lobul anterior împreună cu piramida şi uvula formează paleocerebelul. El este conectat cu proprioceptorii prin
căile spinocerebeloase (spinoceebel) şi are rol în coordonarea tonusului muscular.
Lobul posterior, cel mai voluminos, şi cel mai nou filogenetic, constituie neocerebelul. Este conectat cu
neocortexul (cerebrocerebel) prin sistemul cortico-ponto-cerebelos (pontocerebel), având rol în coordonarea
actului motor voluntar.
Configuraţie exterioară
• Raţiuni de ordin anatomic (proiecţia aferenţelor) şi funcţional (apartenenţa la unul din cele
trei sisteme, precum şi suprapunerea parţială a acestora) au condus la diviziunea
longitudinală a scoarţei cerebeloase, conform căreia, începând de la linia mediană, se
descriu regiunile: vermiană, parevermiană şi laterală aparţinând emisferelor .
Configuraţie interioară
• La nivelul cerebelului, substanţa cenuşie se dispune periferic, alcătuind scoarţa cerebeloasă şi central, sub forma
nucleilor cerebeloşi.
• Substanţa albă dispusă la interior sub forma centrului medular trimite prelungiri ramificate spre scoarţă (arbor
vitae pe secţiunile sagitale) şi spre trunchiul cerebral sub forma pedunculilor cerebeloşi
În profunzimea substanței albe, 4 nuclei, dinspre medial spre lateral:
Fastigial – profunzimea vermisului, deasupra plafonului V4
Globos – lateral de precentul
Emboliform – în hilul nucleului dințat cu care formează nucleul interpositus
Dințat – cel mai voluminos, în profunzimea emisferelor.
Vascularizație
Fiecare jumatate a cerebelului este irigata de 3 artere cerebeloase: infero-posterioara, infero-anterioara, superioara.
• artera cerebeloasa inferioara-posterioara
orig. in a. vertebrala inainte de formarea tr. bazilar; Traiectul ei este descendent posterior, inconjoara bulbul trecand printre
O.A. ale nervilor IX, X , Xl. Dupa ce a inconjurat bulbul, devine ascendenta spre polul sup. al tonsilei cerebeloase. Inainte de a
da ramurile terminale da o colaterala pt. plexurile choroide ale V IV. Se termina prin cele 2 ramuri: ram vermian si ram tonsilo-
emisferic, ramul vermian - iriga partea inferioara a vermisului, iar ramul tonsilo-emisferic - iriga lobulul tonsilar si fata
inferioara a emisferului cerebelos.
Vascularizație
Artera cerebeloasa infero-anterioara - ram din a. bazilara, are traiect lateral trecand inf. sau sup. de O.A. a N.VI, apoi la nivelul
PCM isi schimba directia catre medial, venind astfel in raport cu originile nervilor VII si VIII.-da ramuri colaterale pentru punte si
pentru plexurile choroide ale ventr. IV;vascularizeaza partea ant. a fetei inf. a cerebelului (floculus, piramida si portiunea ant.-
inf. a emisferului cerebelos
Vascularizație
Artera cerebeloasa superioara
se desprinde din trunchiul bazilar in portiunea sa sup.,inconjoara lateral santul ponto-peduncular si ajunge pe fata sup. a
emisferei cerebeloase unde se imparte in mai multe ramuri; teritoriul irigat de aceasta a.cuprinde toata fata sup. a emisferei
cerebeloase si a vermisului, valul medular sup., pedunculii cerebelosi mijlociu si sup
Vascularizație
Vascularizatia venoasa
este bogata si formeaza pe suprafata cerebelului o retea care va fi drenata de urmatoarele vene: doua vene ventrale ce
pornesc din portiunea anterioara a emisferelor cerebeloase corespunzatoare si se varsa in sinusurile pietroase, doua vene
dorsale ce iau nastere in portiunea post. a emisferelor si se deschid in sinusurile transverse, vena vermiana superioara ce se
deschide in marea vena alui Galen, vena vermiana inferioara ce se deschide la nivelul confluentei sinusurilor drept, sagital
superior si transvers.
Anatomie clinică
Cerebelul intervine in realizarea următoarelor funcţii:

•menţinerea posturii statice;

•coordonarea desfăşurării mişcărilor, a forţei de contracţie şi menţinerea posturii in dinamică;

•coordonarea mişcărilor voluntare a muşchilor capului şi gâtului (vocali, ai globului ocular), a trunchiului şi membrelor;

?
Principalele semne ale disfuncției cerebeloase sunt:
•hipotonia musculara
•tulburări posturale
•ataxia
•diadocochinezie
•tulburări ale reflexelor osteotendinoase
•nistagmus
•dizartrie
Ventriculul IV
• Intre trunchiul cerebral si cerebel
• Cavitatea ventriculului are un contur triunghiular în secțiune sagitală și are o formă romboidală în secțiunea orizontală. Este continuat
inferior cu canalul central al bulbului rahidian și superior cu apeductul cerebral 
• Ventriculul IV prezintă:
• 2 pereți: peretele anterior (planșeul ventriculului IV), constituit de fosa romboidă și peretele posterior (plafonul ventriculului IV).
• 4 margini: 2 margini inferioare și 2 margini superioare.
• 4 unghiuri: superior, inferior și două unghiuri laterale.
• 5 recesuri: 2 recesuri laterale pe care se află apertura laterală (orificiul lui Luschka), un reces dorsal median, 2 recesuri dorsale laterale.
• Pânza coroidiană a ventriculului IV și plexurile coroidiene ale ventriculului IV.
• 5 deschideri a ventriculului IV: apertura mediană (orificiul lui Magendie), 2 aperturi laterale (orificiile lui Luschka), canalul central al
bulbului rahidian și apeductul cerebral (Sylvius) al mezencefalului.
• Planșeul - fata posterioară a puntii si 1/2 craniale a bulbului
• Plafonul - valurile medulare superior si inferior. Valul medular superior - intre pedunculii cerebelosi superiori, se continua cu
substanta alba cerebeloasa si este acoperit dorsal de lingula vermisului superior. Valul medular inferor este lipsit de tesut
neural, format din ependim ventricular si de pia mater a panzei coroidiene care il acopera dorsal. O apertura mediană largă
(foramenul Magendie) este prezenta in plafonul ventricului ca o perforatie imediat inferior de nodul cerebelului - comunicare
cu cisterna magna.
• Marginile superioare au o direcţie oblică în sus şi înauntru corespunzând pedunculilor cerebeloşi superiori.
• Marginile inferioare au o direcţie oblică în sus şi în afară delimitând corpii restiformi.
• Unghiul superior corespunde apeductului lui Sylvius.
• Unghiurile laterale sunt situate un pic sub convergenţa pedunculilor cerebeloşi.
• Unghiul inferior corespunde canalului ependimar.
• Apeductul cerebral - posterior de mezencefal, median, inconjurat de substanta gri periapeductală, cranial incepe posterior si
inferior de comisura posterioara unde continua inferior V3, caudal se continua cu lumenul V4 la jonctiunea punte-mezencefal.
Coliculii cvadrigemeni se afla dorsal de apeduct, iar tegmentul mezencefalic, ventral.
• Plexul coroid - structura de la nivelul ventriculilor unde este produs LCS.
• Panza coroidiana (tela choroidea) a V IV se afla intre cerebel si partea inferioara a plafonului unde pia mater este
aplicata direct pe ependim. Plexul coroid are forma literei T cu un brat orizontal si un brat vertical, cel vertical, dublu,
flancheaza linia mediana, iar bratele fuzioneaza la nivelul marginii superioare a aperturii mediane (Magendie) si se
prelungesc spre aspectul ventral al vermisului. Bratele orizontale se proiecteaza in recesurile laterale. Vascularizatia
plexului este asigurata de arterele cerebeloase inferioare.
Anatomie clinică