ENCEFALUL

Encefalul curpinde:
I. trunchiul cerebral;
II. cerebelul;
III. diencefalul și
IV. emisferele cerebrale.
Ca și măduva, encefalul este acoperit de meningele cerebrale.

I. Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este format din trei etaje:
1. Bulbul rahidian (măduva prelungită/medulla oblongata),
2. Puntea lui Varolio și
3. Mezencefalul
Aceste etaje sunt delimitate:
→ mai bine pe fața anterioară
→ mai puțin pe fața posterioară

ALCĂTUIREA EXTERNĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL

A. FAȚA ANTERO-LATERALĂ (VENTRALĂ) A TRUNCHIULUI CEREBRAL (T.C.)
Este alcătuită din fețele antero-laterale ale bulbului, iar din mezencefal se observă cei doi pedunculi
cerebrali.
1. Bulnul rahidian (măduva prelungită/ medulla oblongata)
Este situat în continuarea măduvei spinării.
Se întinde de la gaura occipitală, fiind delimitat:
→ inferior, de măduvă, printr-un plan imaginar care trece pe sub decusația piramidală (limita
inferioară)
→ superior, de Puntea lui Varolio, prin șantul bulbo-pontin (limita superioară)

La nivelul bulbului rahidian se continuă formațiuni ale măduvei spinării:

→ median – fisura mediană anterioară

→ lateral față de fisură – cordoanele anterioare, care devin (în partea superioară a bulbului) piramidele
bulbare (în profunzimea lor se află fibrele fasciculelor piramidale)

1
→ lateral față de cordoanele anterioare și de piramidele bulbare se află șanturile laterale anterioare
(antero- laterale)
→ lateral față de șanțurile antero-laterale se află cordoanele laterale, care le continuă pe cele din
măduvă.
În partea superioară a cordoanelor laterale se află câte o formațiune (proeminență) ovoidă, numită olivă
bulbară.
Fiecare olivă bulbară este delimitată:
→ anterior, de piramida bulbară, prin șanțul preolivar

→ posterior (în spatele olivei), prin șanțul retroolivar

Lateral se află pedunculii cerebeloși inferiori (PCI), care fac legătura între bulbul rahidian și cerebel.
1. Puntea lui Varolio (protuberanța)
Din punct de vedere morfologic se prezintă sub forma unei benzi transversale de substanță albă.
Este dispusă între bulbul rahidian și mezencefal.
Este delimitată:
→ inferior, de șantul bulbo-pontin ce o separă de bulb (limita inferioară)

→ superior, de șanțul ponto-mezencefalic (ponto-peduncular) ce o separă de pedunculii cerebrali ai

mezencefalului (limita superioară)
Pe linia mediană se observă șanțul longitudinal median.
De o parte și de alta a șanțului median longitudinal se află piramidele pontine (în profunzimea lor se află
fibrele fasciculelor piramidale, care străbat descendent puntea).
Fibrele transversale ale punții se continuă lateral cu pedunculii cerebeloși mijlocii (PCM), care fac
legătura între punte și cerebel.
1. Mezencefalul
Este situat între Puntea lui Varolio și diencefal.
Este delimitat:
→ inferior, de punte, prin șanțul ponto-mezencefalic (ponto-peduncular) (limita inferioară)

→ superior, de diencefal, prin chiasma optică ce se continuă lateral cu tracturile optice (limita
superioară)
Fața lui anterioară este alcătuită din două formațiuni – doi pedunculi cerebrali, care prezintă două
porțiuni:
→ una ventrală (anterioară) – nefuzionată
→ una dorsală (posterioară) – fuzionată
La limita dintre cele două porțiuni se află substanța neagră mezencefalică.

2
Picioarele pedunculilor cerebrali, în porțiunea lor nefuzionată, au aspectul a două cordoane de substanță
albă, cu traiect divergent spre partea superioară (cranial), delimitând între ele șanțul (fosa)
interpeduncular(ă) (spațiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali).
În șanțul interpeduncular se observă (este suspendată) glanda hipofiză (pituitară), situată înapoia
chiasmei optice.
În profunzimea pedunculilor cerebrali trec fibrele fasciculului piramidal și alte fibre prin care
mezencefalul este conectat cu emisferele cerebrale.
A. FAȚA POSTERIOARĂ (DORSALĂ) A TRUNCHIULUI CEREBRAL (T.C.)
Poate fi observată numai după secționarea pedunculilor cerebeloși, care leagă trunchiul cerebral de
cerebel și îndepărtarea cerebelului, de care este separată prin ventricului IV.
Pe fața posterioară, limitele dintre bulb, punte și mezencefal sunt mai puțin evidente.
La acest nivel, de jos în sus, se disting:
→ etajul bulbar
→ etajul fosei romboide
→ etajul peduncular, cu cei patru coliculi (doi inferiori și doi superiori), care formează lama
cvadrigemină (lama tectală/tectum mezencefalic).
1. BULBUL RAHIDIAN (măduva prelungită/medulla oblongata)
→ în partea sa inferioară (jumătatea inferioară) este asemănător măduvei spinării.

Prezintă:
→ pe linia mediană – șanțul median posterior (dorsal), care-l continuă pe cel medular
→ lateral față de șanțul median se află fasciculele Goll (gracilis), iar lateral față de acestea – fasciculele
Burdach (LCR).
→ în partea sa superioară (jumătatea superioară), bulbul participă la delimitarea ventriculului IV
(ventriculii sunt spații, în interiorul encefalului, pline cu lichid cefalo-rahidian (LCR)).
La acest nivel se află 2 (o pereche de) pedunculi cerebeloși inferiori (PCI), care fac legătura între bulbul
rahidian și cerebel.
1. PUNTEA LUI VAROLIO (protuberanța)
Este acoperită de cerebel, cu care puntea este conectată prin 2 (o pereche de) pedunculi cerebeloși
mijlocii (PCM).
Fața posterioară a punții:
→ contribuie, alături de bulb, la delimitarea ventriculului IV
→ reprezintă podișul (peretele anterior al) ventriculului IV (cu aspect de romb)
Un șanț transversal (care constituie axul mic al rombului) împarte fosa romboidă în:
→ trigonul bulbar – situat inferior de acest șanț și orientat cu vârful în jos
3
→ trigonul pontin – situat superior de acest acest șanț și orientat cu vârful în sus
La vârful trigonului pontin se află apeductul lui Sylvius (apeductul mezencefalic), un canal ce străbate
mezencefalul și prin care ventriculul IV comunică superior cu ventriculul III (situat în diencefal).
În unghiurile laterale ale fosei romboide se află tuberculul acustic, în profunzimea căruia se află nucleii
acustici (cohleari).
1. MEZENCEFALUL
Prezintă pe fața sa dorsală (posterioară) patru proeminențe, care formează coliculii (tuberculii)
cvadrigemeni/lama cvadrigemina/lama tectală/tectum mezencefalic.
→ doi coliculi superiori conectați cu corpii geniculați laterali (externi) ai metatalamusului, la care
sosește calea vizuală (optică)
În spațiul dintre coliculii superiori se află suspendată glanda epifiză (pineală) – care aparține
diencefalului.
→ doi coliculi inferiori conectați cu corpii geniculați mediali (interni) ai metatalamusului, la care
sosește calea acustică.
Mezencefalul se leagă de cerebel prin 2 (o pereche de) pedunculi cerebeloși superiori (PCS).
La nivelul trunchiului cerebral se află:
→ Originea aparentă (locul intrării și/sau ieșirii în/din nevrax) a fibrelor nervilor cranieni (locul unde
nervii cranieni se observă la suprafața trunchiului cerebral)
→ Nucleii terminali pentru fibrele senzitive și senzoriale (nuclei ce conțin deutoneuronii unor căi
ascendente/senzitive ale unor sensibilități de zona capului. În acești nuclei se termină, deoarece fac
sinapsă, fibrele senzitive/ senzoriale ale unor nervi cranieni)
→ Originea reală pentru fibrele somatomotorii și visceromotorii preganglionare parasimpatice ale
nervilor cranieni
ORIGINEA APARENTĂ A NERVILOR CRANIENI
În trunchiul cerebral își au originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni.
Perechile I (nervii olfactivi) și II (nervii optici) nu au origine aparentă în trunchiul cerebral.
ÎN MEZENCEFAL au origine aparentă:
→ Perechea a III-a (nervii oculomotori)
- pe fața antero-laterală
- în spațiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali (fosa interpedunculară)
→ Perechea a IV-a (nervii trohleari/patetici)
- pe fața posterioară (dorsală)
- sub lama cvadrigemina (sub coliculii inferiori)
ÎN PUNTE au origine aparentă:

4
 → Perechea a V-a (nervii trigemeni)
- pe fața antero-laterală
- lateral față de piramidele pontine
ÎN ȘANȚUL BULBO-PONTIN au origine aparentă pe fața antero-laterală, fiind dispuși dinspre
medial spre lateral:
→ Perechea a VI-a (nervii abducens)
- deasupra piramidelor bulbare
- medial față de perechea a VII-a
→ Perechea a VII-a (nervii faciali)
- deasupra și lateral față de olivele bulbare
- lateral de perechea a VI-a
- medial față de perechea a VIII-a
→ Perechea a VIII-a (nervii acustico-vestibulari/vestibulo-cohleari/stato-acustici)
- deasupra și lateral față de olivele bulbare
- lateral de perechea a VII-a
ÎN BULB au origine aparentă pe fața antero-laterală:
 În șanțul retroolivar, dinspre partea superioară către partea inferioară:
- Perechea a IX-a (nervii glosofaringieni), situați superior
- Perechea a X-a (nervii vagi/pneumogastrici), situați median
- Perechea a XI-a (nervii accesori/spinali), situați inferior
 În șanțul preolivar:
- Perechea a XII-a (nervii hipogloși)
STRUCTURA TRUNCHIULUI CEREBRAL
Trunchiul cerebral conține substanță cenușie și substanță albă.
Substanță cenușie este dispusă la interior și fragmentată (datorită încrucișării fibrelor) în nuclei:
→ Senzitivi
→ Motori
→ Vegetativi
→ Proprii
Substanța albă este dispusă:
- atât la exterior
5
 - cât și la interior, printre nuclei
Acesta este alcătuită din fibre:
→ lungi (de proiecție)
- ascendente, care pot fi:
 specifice – continuarea celor medulare
sau
– de la nucleii senzitivi din bulb, punte și mezencefal
 nespecifice – ale sistemului reticulat activator ascendent (SRAA)
- descendente:
 provenite de la etajele nevraxiale superioare, sau
 cu origine în trunchiul cerebral
- fibrele aferente și eferente cerebelului, care sunt grupate în structura celor trei perechi de
pedunculi cerebeloși (superiori, mijlocii și inferiori)
→ scurte (de asociație)
Substanța cenușie
Nucleii de substanță cenușie pot fi:
1. Senzitivi (terminali) – conțin neuroni senzitivi în structura lor și de aceea sunt considerați
echivalenți coarnelor posterioare ale măduvei spinării.
- Conțin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive și senzoriale ale unor nervi cranieni
(deoarece aceste fibre venite pe calea nervilor cranieni se termină în acești nuclei, pentru că
fac sinapsă la nivelul lor, nucleii aceștia se mai numesc terminali)
- Acești neuroni din nucleii senzitivi sunt deutoneuronii unor căi ascendente ce se ocupă
de/deservesc sensibilități din zona capului
(Fibrele:
- somatosenzitive – preiau și conduc informații exteroceptive (tactile, termice, dureroase) și
proprioceptive din zona capului
- viscerosenzitive – preiau și conduc informații interoceptive (visceroceptive)
- senzoriale – preiau și conduc informații de natură:
 vizuală
 acustică (auditivă)
 vestibulară (pentru echilibru)
 gustativă
 olfactivă)
6
 1. Motori (de origine) – conțin neuroni motori (somatomotori) în structura lor și de aceea sunt
considerați echivalenți coarnelor anterioare ale măduvei spinării.
- Ei reprezintă originea reală a fibrelor somatomotorii din alcătuirea unor nervi cranieni
- La nivelul lor se află centrii care coordonează reflexele somatice din trunchiul cerebral

1. Vegetativi parasimpatici – conțin neuroni visceromotori preganglionari (parasimpatici) în

structura lor și de aceea sunt considerați echivalenți coarnelor laterale ale măduvei spinării.
Axonii acestor neuroni visceromotori preganglionari parasimpatici părăsesc trunchiul cerebral pe calea
unor nervi cranieni (urmează traiectul nervilor III, VII, IX, X), prin intermediulș cărora ajung la
ganglioni vegetativi în care fac sinapsă cu neuroni visceromotori postganglionari.
- Acești nuclei reprezintă originea reală a fibrelor visceromotorii preganglionare parasimpatice
din alcătuirea unor nervi cranieni
- La nivelul lor se află centrii care coordonează reflexele vegetative parasimpatice din
trunchiul cerebral

1. Proprii fiecărui etaj al trunchiului cerebral

Aceștia:
→ nu au echivalent la nivel medular
→ sunt numeroși și pot îndeplini multiple funcții:
 motorie – constituie originea fasciculelor piramidale
 senzitivă – pot fi stație de releu (întreruperea sinaptică) pe calea:
- sensibilității tactile fine/epicritice și kinestezice/proprioceptive conștiente (ex. nucleii Goll și
Burdach)
- sensibilității acustice (ex. coliculii inferiori)
→ vegetativă – nucleii din substanța reticulată a trunchiului cerebral
LOCALIZAREA NUCLEILOR ÎN TRUNCHIUL CEREBRAL
I. NUCLEI BULBARI
1. Senzitivi (terminali) – echivalenți ai coarnelor posterioare
→ Nucleul tractului senzitiv (spinal) al trigemenului (nervul V) – unde se termină o parte din
fibrele sale senzitive
→ Nucleul (tractului) solitar – unde se termină fibrele senzoriale gustative ale nervilor
cranieni: VII, IX, X
→ Cei 4 nuclei vestibulari (superior, inferior, lateral, medial) – în care se termină fibrele
ramurii vestibulare a perechii VIII de nervi cranieni
1. Motori (de origine) – echivalenți ai coarnelor anterioare
→ Nucleul ambiguu – de origine a fibrelor somatomotorii ale nervilor cranieni: IX, X, XII

7
 → Nucleul motor al hipoglosului (XII) – de origine a fibrelor somatomotorii ale nervilor XII
1. Vegetativi parasimpatici – echivalenți ai coarnelor laterale
→ Nucleul salivator inferior – al nervului IX, reprezintă originea reală a fibrelor visceromotorii
preganglionare parasimpatice care intră în alcătuirea acestui nerv
→ Nucleul dorsal al nervului X (vag/pneumogastric) – reprezintă originea reală a fibrelor
visceromotorii preganglionare parasimpatice care intră în alcătuirea acestui nerv
1. Proprii – nu au echivalent în măduvă
→ Nucleii Goll (gracilis) și Burdach (cuneat), cu funcție senzitivă
→ Nucleii olivari (olivele bulbare), cu funcție motorie
→ Nucleii substanței reticulate, cu funcție vegetativă
 respiratori
 cardiovasomotori
I. NUCLEI PONTINI
1. Senzitivi (terminali) – echivalenți ai coarnelor posterioare
→ Nucleul pontin (principal) al trigemenului (nervul V) – unde se termină o parte din fibrele
sale senzitive
→ Cei 2 nuclei cohleari/acustici (ventral și dorsal) – în care se termină fibrele ramurii cohleare
(acustice) a perechii VIII de nervi cranieni
→ Nucleul motor al trigemenului (nervul V) – de la care pleacă fibrele somatomotorii ale
nervului V
→ Nucleul motor al abducensului (nervul VI) – de la care pleacă fibrele somatomorotii ale
nervului VI
→ Nucleul motor al facialului (VII) - de origine a fibrelor somatomotorii ale nervului VII
1. Vegetativi parasimpatici – echivalenți ai coarnelor anterioare
→ Nucleul salivator superior
→ Nucleul lacrimal, ambii reprezintă originea reală a fibrelor visceromotorii preganglionare
parasimpatice care intră în alcătuirea nervului VII (facial)
1. Proprii – nu au echivalent în măduvă
→ Nucleii pontini – interpuși pe calea cortico-ponto-cerebeloasă
→ Nucleii substanței reticulate, cu funcție vegetativă
 respiratori
 cardiovasomotori
I. NUCLEI MEZENCEFALICI
1. Senzitivi (terminali) – echivalenți ai coarnelor posterioare
8
 → Nucleul tractului mezencefalic al trigemenului (nervul V) – unde se termină o parte din
fibrele sale senzitive
1. Motori (de origine) – echivalenți ai coarnelor anterioare
→ Nucleul motor al nervului III (oculomotor) – de la care pleacă fibrele somatomotorii ale
nervului III
→ Nucleul motor al trohlearului (nervul IV) – de la care pleacă fibrele somatomotorii ale
nervului IV
1. Vegetativi parasimpatici – echivalenți ai coarnelor laterale

→ Nucleul accesor al oculomotorului ( nervul III) reprezintă originea reală a fibrelor

visceromotorii preganglionare parasimpatice care intră în alcătuirea nervului III
1. Proprii – nu au echivalent în măduvă
→ Nucleul roșu, cu funcție motorie
→ Substanța neagră, cu funcție motorie
→ Coliculii cvadrigemeni (superiori și inferiori)
→ Nucleii substanței reticulate

FUNCȚIILE TRUNCHIULUI CEREBRAL

Sunt similare celor îndeplinite de măduva spinării:
A. Funcția reflexă
B. Funcția de conducere
Trunchiul cerebral este primul component al encefalului.
Funcțiile sale sunt numeroase și de importanță vitală:
1. Prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele superioare ale SNC,
precum și căile proprii trunchiului cerebral, ce conectează diferitele sale etaje;
2. La nivelul trunchiului cerebral se află nucleii de releu ai căilor ascendente și descendente,
precum și nuclei de releu cu cerebelul;
3. În trunchiul cerebral se închid o serie de reflexe, deoarece conține nuclei senzitivi și motori care
au aceleași funcții senzitive și motorii pentru regiunile feței și capului, la fel ca și funcțiile
substanței cenușii medulare pentru regiunile corpului de la gât în jos (gât, trunchi, membre);
4. La nivelul trunchiului cerebral se află substanța reticulată, cu rol în reglarea tonusului muscular,
al celui cortical și în controlul unor reflexe posturale și de echilibru;
5. Trunchiul cerebral conține centrii de reglare ai unor funcții vitale, cum sunt activitatea:
 cardiovasculară
 respiratorie

9
  digestivă
A. FUNCȚIA REFLEXĂ
Bulbul, puntea și mezencefelul sunt sediul unor reflexe somatice și vegetative: salivator, de
deglutiție, de vomă, tuse, strănut, masticator, cardioacceleratorii, cardioinhibitorii, de clipire,
lacrimal, pupilare de acomodare și fotomotor.
Centrii reflecși din trunchiul cerebral sunt localizați:
→ Fie în nuclei motori sau vegetative ai nervilor cranieni
→ Fie în nuclei substanței reticulate a trunchiului cerebral (ex. centrii respiratori și centrii
cardiovasomotori, precum și unele dintre reflexele motorii și secretorii digestive)
Fibrele aferente (senzitive) și eferente (motorii) ale arcurilor reflexe aparțin nervilor cranieni.
Bulbul, puntea și mezencefalul sunt sediul unor reflexe:
→ SOMATICE:
 CU CENTRII ÎN BULB, precum reflexele:â
- de deglutiție (a)
- de vomă (b)
- tuse (c)
- strănut (d)
(a) are centrii în nucleul motor al nervului XII și în nucleul ambiguu
(b, c, d) au centrii în nucleul ambiguu
 CU CENTRII ÎN PUNTE, precum reflexele:
- masticator (are centrii în nucleul motor al nervului V)
- de clipire (are centrii în nucleul motor al nervului VII) – două tipuri de reflexe:
 Reflexul corneean de clipire (clipit reflex/închiderea ochilor la stimularea corneei)
 Reflexul auditive de clipire (clipit reflex/ închiderea ochilor determinat(ă) de un
zgomot brusc/neașteptat)
 CU CENTRII ÎN MEZENCEFAL, precum reflexele:
- de orientare vizuală (are centrii nervoși în coliculii bigemeni superiori – CBS)
- de orientare auditivă (are centrii nervoși în coliculii bigemeni inferiori – CBI)
Există și reflexe statice și statokinetice (menținerea/controlul poziției corpului în repaus sau în timpul
mișcării/deplasării) coordinate de centri localizați în toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral.
→ VEGETATIVE:
 CU CENTRII ÎN BULB, precum reflexele:

10
 - cardioaccelerator
- cardioinhibitor
- de salivație pentru glandele parotide (are centrii în nucleul salivator inferior al nervului IX)
- respiratorii
 CU CENTRII ÎN PUNTE, precum reflexele:
- lacrimal (are centrii în nucleul lacrimal al nervului VII)
- de salivație pentru glandele submandibulare și sublinguale (are centrii în nucleul salivatory
superior al nervului VII)
- cardioaccelerator
- respiratorii

 CU CENTRII ÎN MEZENCEFAL, precum reflexele:

- pupilare de acomodare (care declanșează mioză, bombardarea cristalinului și convergența
globilor ocular, când privim un obiect aflat la mai puțin de 6m de ochi), cu centrii în coliculii
cvadrigemeni superiori și în nucleul accesor al nervului III
- pupilar fotomotor (pupiloconstrictor/mioză) – micșorarea pupilei atunci când retina este
stimulată cu lumină puternică; cu centrii în nucleul accesor al nervului III

A. FUNCȚIA DE CONDUCERE
Este asigurată de substanța alba a trunchiului cerebral, alcătuită din mai multe categorii de fibre
nervoase.
Ele intră în componența:
→ Fibrelor de proiecție
 Ale căilor ascendente
- specifice (directe)
- nespecifice (indirecte)
 Ale căilor descendente
- piramidale
- extrapiramidale
→ Fibrelor aferente și eferente cerebelului, ce intră în alcătuirea celor trei perechi de
pedunculi cerebeloși (inferiori, mijlocii, superiori)
→ Fibrelor de asociație (scurte), care leagă:

11
 - nuclei ai trunchiului cerebral din același etaj
- nuclei ai trunchiului cerebral din etaje diferite

I. CĂILE ASCENDENTE
(a) SPECIFICE – sunt sensibilitățile:
- exteroceptive
- proprioceptive
- de la receptori din zona capului
→ Fasciculul spinotalamic lateral
→ Fasciculul spinotalamic anterior, ambele traversează toate etajele trunchiului cerebral și urcă
spre thalamus
→ Fascicului spinocerebelos încrucișat/ventral/anterior/Gowers, ce străbate toate etajele
trunchiului cerebral și intră în cerebel prin PCS
→ Fasciculul spinocerebelos direct/dorsal/posterior/Flechsig, ce străbate doar bulbul rahidian și
intră în cerebel prin PCI
→ Lemniscul medial, care pleacă de la nuclei Goll (gracilis) și Burdach (cuneat) din bulb și ajunge
la talamus
→ Lemniscul lateral, care pleacă de la nuclei cohleari din punte, către coliculii inferiori din
mezencefal (unde se află tritoneuronul căii acustice), iar de aici pleacă fibre către corpii
geniculați mediali (interni) din metatalamus (unde se află neuronul IV al căii acustice)
→ Lemniscul (fasciculul) trigeminal, care pleacă de la nucleul senzitiv al nervului V și ajunge la
talamus (aparține căilor pentru sensibilitățile exteroceptive și proprioceptive de la nivelul
capului). Axonii neuronilor talamici vor proiecta în aria somestezică.
→ Fasciculul gustativ, care pleacă de la nucleul solitar din bulb și ajunge la talamus (aparține căii
gustative)
(a) NESPECIFICE – conțin fibre lungi, care după un releu thalamic (sinapsă în thalamus) se
proiectează difuz și nespecific pe cortex.
Aceste căi aparțin formației (substanței) reticulate.
Aceasta reprezintă, din punct de vedere structural, o imensă rețea de prelungiri neuronale, în ochiurile
căreia se găsesc aglomerări de corpi neuronali, ce formează nuclei.
Substanța reticulată se întinde de la măduva sacrală, prin trunchiul cerebral, până la talamus.
În substanța reticulată a trunchiului cerebral se află și sistemul reticulat activator ascendent (SRAA),
alcătuit din:

12
 - Substanța reticulată (de la bulb până la talamus) și
- Căile ascendente nespecifice, alcătuite din fibre lungi (axoni ai neuronilor din nucleii
substanței reticulate)
Neuronii din SRAA primesc colaterale de la toate căile de conducere ale analizatorilor (căi ascendente
directe/specifice) și trimit eferențe spre cortex.
Rolul SRAA este de a produce o excitație difuză și nespecifică a scoarței cerebrale (stimulând, astfel,
nespecific, toate funcțiile scoarței/cortexului cerebral).
Căile ascendente nespecifice ale SRAA conduc impulsuri noninformaționale către cortex, participând la
menținerea tonusului cortical (ce favorizează activitatea scoarței cerebrale).
SRAA pregătește, astfel, funcțional cortexul cerebral pentru perceperea impulsurilor transmise pe căile
ascendente specifice.
Stimularea SRAA este urmată de o stare de ”trezire” corticală, de creștere a vigilenței, atenției, cu
sporirea aptitudinilor intelectuale.
Stimularea exagerată a SRAA are, însă, efecte negative: iritabilitate, anxietate (neliniște), convulsii.
Între scoarța cerebrală și SRAA se stabilesc legături bidirecționale, ce asigură un circuit funcțional
cortico-reticulo-cortical, prin care scoarța își menține (autoîntreține) tonusul.
În concluzie, SRAA:
→ Este o structură de integrare
→ Nu conduce niciun tip de sensibilitate (toate aferențele primite de la receptori și de la căile
ascendente specifice, devin nespecifice la nivelul SRAA, deci informațiile conduse către cortexul
cerebral pe această cale nu vor fi transformate în senzații)
→ Are activitate influențată umoral (de hormoni)
→ Participă la realizarea celor mai complexe funcții (memorie, învățare), precum și la reglarea
ritmului somn-veghe.
 Veghea reprezintă starea funcțională cerebrală caracterizată prin creșterea tonusului SRAA,
concomitent cu orientarea conștienței către o anumită activitate.
 Somnul reprezintă o stare de activitate cerebrală, caracterizată prin încetarea analizei
conștiente a stimulilor și prin suprimarea activității voluntare.
Comutarea de la starea de veghe la cea de somn și invers se realizează prin stimularea sau inhibarea
SRAA.
Ritmul somn-veghe se suprapune parțial peste ciclul noapte-zi (la om), de aceea se mai numește și ritm
circadian (sau nictemeral).
Nucleii substanței reticulate intervin și în:
13
 → Reglarea motilității automate
→ Coordonarea activității viscerale prin centrii respiratori și cardiovasomotori, ce aparțin substanței
reticulate.

I. CĂILE DESCENDENTE
Sunt alcătuite din fibre ale fasciculelor:
→ Piramidale – axoni ai neuronilor piramidali corticali, ce alcătuiesc fasciculele:
 Corticospinale
 Corticonucleare
→ Extrapiramidale
Cu origine în nuclei din trunchiul cerebral, sau
Axoni ai neuronilor din corpii striați, care trimit eferențe spre nuclei extrapiramidali ai
trunchiului cerebral.

14