Anatomie LP 2

14.10.2016

SISTEMUL NERVOS CENTRAL (AXUL ENCEFALO-MEDULAR / NEVRAX)

SNC:
MADUVA SPINARII
ENCEFAL:
MIELENCEFAL = BULBUL RAHIDIAN (MEDULLA OBLONGATA)
METENCEFAL = PUNTE + CEREBEL + PEDUNCULI CEREBELOSI
MEZENCEFAL = PEDUNCULII CEREBRALI + COLICULII CVADRIGEMENI
DIENCEFAL = TALAMUS+HIPOTALAMUS + EPITALAMUS + METATALAMUS
TELENCEFAL

Este adapostit intr-un canal osos: cutia craniana (encefalul) + canalul vertebral (maduva
spinarii)
Embriologie: Nevraxul apare prin multiplicarea unui grup de celule nervoase care constituie
placa neurala. Ulterior celulele din placa neurala isi continua diviziunea si formeaza santul
neural, care ulterior isi apropie extremitatile si formeaza tubul neural. Acest tub neural (care
form axul encefalo-medular) se dilata in partea anterioara si form vezicula encefalica va
suferi o dubla strangulatie si vor aparea 3 vezicule se mai divid si rezulta 5 vezicule.
Initial tubul neural are cavitatea larga si peretele nevraxului subtire, dupa care totul se
inverseaza, se ingroasa substanta nervoasa si canalul interior se diminueaza canalul
ependimar (la nivelul maduvei) + 4 ventriculi (la nivelul encefalului): Ventriculul I (in bulbul
olfactiv) par, Ventriculul II (in emisferele cerebrale) par, Ventriculul III si IV impari.
Ventriculul IV comunica cu canalul ependimar printr-un orificiu denumit obex sau zoopor.
Nervii sunt de 2 feluri:

NV CRANIENI 12 perechi originea la nivelul trunchiului cerebral

NV SPINALI originea in maduva

Orice nerv prezinta 2 origini:

Aparenta locul unde vedem noi ca se desprinde de pe nevrax

Reala locul unde se gaseste primul lui pericarion / protoneuron; difera in functie de
tipul de nerv motor / senzitiv. Nv motori au originea reala intr-un nucleu. Nv senzitivi
au originea reala intr-un ganglion. Nucleul se gaseste in profunzimea nevraxului, pe
cand ganglionii se gasesc pe traiectul nv respectiv.

MADUVA SPINARII

!!! Maduva spinarii urmareste inflexiunile pe care le are coloana vertebrala:

Curbura cervico-toracala cu concavitatea in sus

Curbura lombo-sacrala cu concavitatea in jos

In perioada embrionara maduva spinarii si coloana vertebrala au ritm de crestere diferit, dupa
nastere ritmul de crestere al subst osoase este mai lent si astfel maduva spinarii ramane mai
scurta in canalul vertebral (la ecvine ajunge pana la jumatatea canalului sacral) nv spinali
au traiect oblic in sens caudal atunci cand se detaseaza din maduva

MS are forma cilindrica, dar in partea caudala, ea ia forma conica = con medular, care se
continua cu filum terminale.
Filum terminale + nv Coccigieni si Sacrali = coada de cal

MS are 2 intumescente (ingrosari):

1. Cervico-toracala C5-T2 --- de aici pleaca din MS nervii care vor forma PLEXUL
BRAHIAL (ptr mb toracic)
2. Lombara L4-L6 --- de aici pleaca din MS nervii care vor form PLEXUL LOMBO-SACRAL
(ptr mb pelvin)

Limite MS:
-

anterioara gaura occipitala mare (limita dintre MS si bulbul rahidian)

Maduva spinarii este delimitata de bulb prin 3 elemente:

1 element osos = gaura occipitala mare
2 decusatia piramidala
3 planul transversal dus inaintea originii aparente a primii perechi de nv spinali

MS are forma cilindrica, usor aplatizata dorso-ventral.

Are: - o fata dorsala
-

o fata ventrala
2 margini rotunjite

Fata dorsala:
-

In planul median --- sant median dorsal = fisura mediana dorsala --- fff profunda si
ingusta, ajungand pana la comisura cenusie cenusie
Bilateral de aceasta fisura exista santurile colaterale dorsale --- locul pe unde intra in
MS radacina dorsala (senzitiva si PS) a nv spinal
Intre santul median dorsal si santul colateral dorsal exista santuri intermediare
dorsale (mai vizibile in regiunea C) --- marcheaza limita dintre fasciculul Goll
(gracillis) si Burdach (cuneat)

Fata ventrala:
-

In planul median --- sant median ventral --- mai larg, dar mai putin profund, ajungand
pana la comisura alba . prin acest sant trece artera mediana spinala.
Bilateral de acest sant exista santurile colaterale ventrale --- locul pe unde iese in MS
radacina ventrala (motorie) a nv spinal

Sectiune transversala prin MS:

Subst cenusie in profunzime, litera H, formata din pericarioni = corpi neuronali:
-

Coarne dorsale --- mai inguste, dar lungi, ajung pana in apropierea santurilor
colaterale dorsale au in structura pericarioni senzitivi
Coarne ventrale --- mai groase, dar mai scurte au in structura pericarioni motori
Coarne intermediare (intermedio-laterale) --- au in structura pericarioni vegetativi (PS
in etajul dorsal si ortosimpatici in etajul ventral)
In centru se afla canalul ependimar se deschide ant in Ventriculul IV prin obex sau
zoopor, iar in partea caudala are o dilatatie = ventricul terminal. Pe tavanul
ventriculului terminal exista un canal scurt se deschide in spatiul subarahnoidian
(intre piamater si arahnoida lamelara) --- acolo ajunge LCR, care ulterior se resoarbe
in circulatia venoasa.

Subst alba la periferie, compusa din fibre = prelungiri: dendrite si axoni, care formeaza
fascicule, grupate in cordoane; in fiecare de MS exista 3 cordoane:
-

dorsal --- intre santul median dorsal si cornul dorsal al subst cenusii
lateral --- intre cornul dorsal si ventral al subst cenusii
ventral --- intre santul median ventral si cornul ventral al subst cenusii

Fibrele sunt de 2 categorii:

scurte fac legatura intre diferite etaje ale MS
de proiectie: senzitive (cu traiect ascendent) sau motorii ( cu traiect descendent)

ENCEFALUL
MIELENCEFALUL = BULBUL RAHIDIAN = MEDULLA OBLONGATA (maduva alungita)
-

localizat pe fata dorsala a bazioccipitalului, unde lasa si o amprenta = amprenta

bulbara
limita posterioara: - anterior sant bulbo-pontin / post-pontin
forma de trapez cu baza mare in fata si baza mica in spate
subst alba la exterior, subst cenusie in profunzime organizata sub forma de nuclei (ca
la MS)

Fata ventrala:
-

In planul median --- sant median ventral bulbar (in prelungirea santului median
ventral al MS) --- se ingusteaza posterior si se largeste anterior foramen caecum
(gaura oarba)
Bilateral de acest sant exista piramidele bulbare (coloane de subst alba) largite
anterior si efilate (subtiate) posterior ---- fibrele se incruciseaza formand decusatia
piramidala, dupa care patrund in profunzimea subst nervoase
Lateral de fiecare piramida bulbara --- santuri laterale ventrale , unde se afla
originea aparenta nv abducens=drept lateral extern al ochiului (VI) si nv hipoglos (XII)
Lateral de fiecare piramida bulbara si in spatele puntii exista o banda transversala =
corp trapezoid --- lateral de el isi are originea nv intermediofacial (VII) si in spate nv.
vestibulo-cohlear (VIII). Inapoia corpilor trapezoizi exista o zona usor proeminenta, cu
aspect circular = tuberculul nv facial (VII)

Partile laterale santuri laterale dorsale, unde se afla originea aparenta ptr perechile
IX(glosofaringian), X (vag)- cel ma lung, pleaca de la niv encefalului si se termina la colonul
transvers si XI (accesoriu)

Fata dorsala
-

In planul median --- sant median dorsal bulbar

Bilateral se gasesc niste formatiuni = aripi --- le coresp in profunzime niste nuclei:
aripa alba interna --- nucleul nv XII
aripa cenusie --- nucleul nv IX, X
aripa alba externa --- nucleul nv VIII

METENCEFALUL = PUNTE + CEREBEL + PEDUNCULI CEREBELOSI

PUNTEA
-

banda transversala delim posterior de santul post-pontin = bulbo-pontin

anterior de santul pre-pontin = ponto-peduncular

Fata ventrala:
-

In planul median --- sant bazilar amprenta pe care o lasa trunchiul arterial bazilar
La extremitati se efileaza si puntea intra in cerebel, formand puntile de legatura =
pedunculii cerebelosi mijlocii (intre cerebel si punte)
Bilateral se afla originea aparenta a celui mai gros nv cranian nv trigemen (V): rr
oftalmica, maxilara, mandibulara

Fata dorsala:
-

Are o excavatie triunghiulata = trigon pontin, orientat invers decat trigonul bulbar,
adica cu vf in fata (cele 2 trigoane se afla baza in baza fosa romboidala)
Exista un sant median dorsal pontin
Bilateral de acest sant exista urmatoarele formatiuni:
o fasciculul rotund (teres) --- ii coresp in profunzime un nucleu incert
o eminentele rotunde (teres)--- ii coresp in profunzime nucleul nv VI
o locus coeruleus - ii coresp in profunzime nucleul masticator al nv V
la vf trigonului pontin se afla deschiderea canalului mezencefalic in ventriculul IV
apeductuctul Sylvius (care este coridorul de legatura dintre ventriculul IV si ventriculul
III)

CEREBELUL (arborele vietii)

-

masa nervoasa globuloasa, localizata in partea post a cutiei craniene, inapoia

emisferelor cerebrale, de care e separat prin fisura cerebro-cerebelara (marea fanta
Bichat)

are 3 lobi:
o 1 central = vermis (forma de vierme inelat). Extremitatile vermisului
delimiteaza recesul tectal
o 2 laterali = emisfere cerebeloase,
separati de catre un sant paramedian.

Subst cenusie este situata la exterior = cortexul / scoarta cerebelara si la interior sub
forma unor nuclei: fastigial, dintati si globos; substanta alba este la interior --- zona
principala de dispunere a subst albe = corp medular, de la care pleaca prelungiri catre
cei 2 lobi
Sectiune sagitala prin vermis --- dinainte catre inapoi va prezenta 9 lobi, din care
importanti sunt lingula (primul lob) si nodulus (ultimul lob) --- pe ei se insera valurile
medulare lingula ---- valul medical anterior, nodulus --- valul medular posterior

PEDUNCULII CEREBELOSI
-

Mase de legatura intre cerebel si formatiunile vecine:

pedunculii cerebelosi posteriori legatura cerebel bulb
pedunculii cerebelosi mijlocii prelungirile puntii in cerebel
pedunculii cerebelosi anteriori fac legatura cu pedunculii cerebrali
(mezencefal)

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIV DE METENCEFAL SI MIELENCEFAL

Ventriculul IV = camera care a ramas la nivelul metencefalului si mielencefalului

Podeaua = fosa romboidala

Tavanul = valul medular anterior, cerebelul, valul medular posterior
Comunicarile = post --- canalul ependimar prin obex sau zoopor
cu ventriculul III --- canalul Sylvius (canalul mezencefalic)
Are si o infundatura la niv tavanului = recesul tectal

MEZENCEFALUL
Are 2 etaje, intre care se afla apeductul Sylvius:
-

superior unde se afla coliculii cvadrigemeni

inferior unde se afla pedunculii cerebrali

PEDUNCULII CEREBRALI
-

apar ca 2 mase de subst nervoasa cu orientare divergenta in sens rostral

oposterior --- santul prepontin
oantero-lateral --- bandeletele optice (continuarea nv optici de la nivelul
chiasmei optice). In fiecare bandeleta optica sunt 3 categ de fibre:
1. provin din nv de aceeasi parte = fibre directe
2. provin din nv din partea opusa = fibre incrucisate (peste 75%)
3. fibre de asociatie intre cele 2 bandelete = comisura optica ventrala
intre cei 2 pedunculi = santul interpeduncular, care are in partea posterioara
numeroase gauri pe unde patrund vase = arie ciuruita (perforata posterioara). Mai
exista o arie perforata anterioara la nivelul trigonului olfactiv
anterior santul interpeduncular se largeste fosa interpedunculara, in care se
gasesc formatiuni care apartin hipotalamusului: corpul mamilar, tuberculul cenusiu
+ gld hipofiza
pe fata ventrala a fiecarui peduncul exisat o banda de subst alba = bandeleta
transversa. Inapoia bandeletei transverse se afla originea aparenta a nv
oculomotor (III)
pe fata laterala se afla santul lateral al mezencefalului (cu orientare oblica) si
eminenta laterala a mezencefalului

COLICULII CVADRIGEMENI
-

2 sunt situati anterior = coliculi optici = coliculi cvadrigemeni anteriori

2 sunt situati posterior = coliculi cvadrigemeni posteriori

In plan median --- sant cvadrigeminal sagital

Un alt sant transversal --- sant cvadrigeminal transversal
Un alt sant post-cvadrigeminal, unde se afla originea aparenta a nv cohlear (IV)
---- !!! singurul n.c. care are originea aparenta pe fata dorsala a trunchiului cerebral

DIENCEFALUL = TALAMUS + HIPOTALAMUS + EPITALAMUS + METATALAMUS

TALAMUS
-

2 mase ovoide, care delimiteaza intre ele in partea dorsala o depresiune = fosa
talamica --- prin ea se orienteaza ant niste benzi de subst nervoasa care pleaca de
epifiza = haturile epifizare (habenulele epifizare)
Pe fata dorsala, fiecare masa talamica are o proeminenta anterioara = tuberculul
nazal, iat inapoia acestuia se gas o alta proeminenta = pulvinar
Pe partile laterale ale fiecarei mase talamice --- corpii geniculati laterali (apartin de
metatalamus)
Cele 2 mase talamice sunt conectate in plan sagital prin comisura cenusie (masa
intermediara), care reprezinta si perete central pentru ventriculul III
In sens anterior, fiecare masa talamica se prelungeste in profunzimea emisferei
corespunzatoare cu corpii striati = masa de subst cenusie fragmentata in nuclei prin
benzi de subst alba:
o nucleu caudat (intraventricular)
o nucleu letiform (extraventricular)
o nucleu claustrum
benzile albe care fragmenteaza subst cenusie sunt:
o capsula alba interna
o capsula alba externa
o capsula alba extrema

!!! Corpii striati (prin nucleii lui) controleaza motilitatea organismului miscarile. La
animalele inferioare este singurul care controleaza motilitatea, la animalele superioare, rolul
de centru suprem este cortexul (scoarta cerebrala) corpii striati devin subordonati. Leziunile
acestor nuclei boala Parkinson.

limita la exterior dintre masa talamica si corpul striat este marcata printr-un sant =
sant circumpeduncular

HIPOTALAMUS
-

se gaseste pe fata ventrala a emisferelor si este alcatuit din:

corpul mamilar
tuberculul cenusiu --- legat prin tija de hipofiza
chiasma optica = originea aparenta a nv optic (II)

EPITALAMUS
-

este alcatuit din:

epifiza (gld pineala) situata in santul dintre coliculii cvadrigemeni superiori si
masele talamice
habenulele epifizare (haturile)

METATALAMUS
-

este alcatuit din:

corpi geniculati laterali = prelungirea bandeletelor optice de la nivelul santului
lateral al mezencefalului; sunt conectati la coliculii optici prin bratul
conjunctival anterior
corpi geniculati mediali - sunt conectati la coliculii acustici prin bratul
conjunctival posterior
brate conjunctivale: ant si post

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIV DE DIENCEFAL

Ventriculul III cavitate inelara
Perete central ---- comisura cenusie (masa intermediara)
Podeaua --- formatiuni ce tin de hipotalamus (corpii mamilari)
Tavanul --- trigonul cerebral (fornixul)

Perete ant -- comisura alba anterioara

Perete post --- comisura alba posterioara
Comunicari: post cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius, ant cu ventriculii laterali prin gaura
Monreo (gaura comuna anterioara)
Recesusuri (infundaturi): 2 jos recesul supraoptic si recesul hipofizar, 1 reces epifizar si 1
reces supraepifizar

MENINGELE = intariturile axului encefalo-medular

-

3 foite
o
o
o

suprapuse (de la ext spre interior):

duramater
arahnoida
piamater

Meningele este cerebral si spinal.

Meningele spinal
DURAMATER
Meningele spinal realiz la niv MV un sac ce imbraca maduva = sac dural, care se continua cu
un con dural, acolo unde MS devine conica si apoi cu ligam coccigian, acolo unde MS se
efileaza (filum)
Intre duramater spinal si canalul vertebral se gaseste un spatiu = spatiu epidural (peridural),
mai larg dorsal si lateral.

ARAHNOIDA are 2 foite (componente):

- lamelara, care dubleaza fata interna a dureimater, dar nu adera la ea - exista spatiul
subdural
- trabeculara travei fine sub forma de panza de paianjen, care se vor insera pe fata externa
a pieimater; spatiul dintre arahnoida lamelara si piamater se numeste spatiu subarahnoidian,
care include si arahnoida trabeculara. In acest spatiu exista LCR

10

PIAMATER adera la maduva: pe partile laterale, intre 2 nv spinali vecini pleaca niste prelungiri
= ligam dintate, care vor fixa MS in planul central al sacului dural

Meningele cerebral
DURAMATER
Adera intim la fata interna a cutiei craniene si astfel nu mai exista spatiu epidural
ARAHNOIDA
Exista niste spatii largi subarahnoidiene = cisterne subarahnoidiene = 4
PIAMATER
Este bine vascularizata. Dupa ce acopera encefalul, patrunde in fisura cerebro-cerebelara,
trece pe deasupra ventriculului III si apoi prin gaura Monroe intra in ventriculul lateral. Vasele
care iriga piamater se termina sub forma plexurilor coroidiene --- aici se produce LCR

LCR circuit:
Plexuri coroidiene ventricul lateral (prin gaura Monroe) ventricul III (prin can Sylvius)
ventricul IV (prin zoopor) canal ependimar spatiul subaranoidian resorbit in circulatia
venoasa

11

NERVII CRANIENI

I
II
III

NERVI OLFACTIVI
NV OPTIC
NV OCULOMOTOR comun

IV
V
VI

NV TROCLEAR
NV TRIGEMEN
NV ABDUCENS

VII
VIII
IX
X
XI
XII

NV FACIAL (INTERMEDIOFACIAL)
NV VESTIBULO-COHLEAR
NV GLOSOFARINGIAN
NV VAG
NV ACCESORIU AL VAGULUI
NV HIPOGLOS

originea aparenta
bulb olfactiv
chiasma optica
fata ventrala a pedunculului cerebral, in
spatele bandeletei transverse
santul post-cvadrigeminal
partile laterale ale puntii
extremitatea ant a santului lateral ventral
bulbar
partile laterale ale corpului trapezoid
idem
santul lateral dorsal bulbar
idem
idem
lateral de decusatia piramidala

NERVI
-

Senzoriali I, II, VIII

Motori III, IV, VI, XI, XII
Micsti restul

12

TELENCEFALUL
EMISFERELE CEREBRALE separate de scizura interemisferica (sant interemisferic) la nivelul
portiunii frontale, dar unite in plan median-ventral (in partea de jos - (portiunea parieto-

13

temporo-occipitala)) prin niste formatiuni de legatura: corpul calos, trigonul cerebral,

comisura alba anterioara, comisura alba posterioara. In extremitatea rostrala, la nivelul
lobului frontal, scizura desparte complet cele 2 emisfere. Lobul occipital este taiat oblic, iar
suprafata este amprentata de cerebel (emisferele cerebeloase), de coliculii cvadrigemeni si
de epifiza.
Subst cenusie este la exterior = cortexul (scoarta cerebrala) si in interior, sub forma de nuclei,
iar subst alba este la interior.
Fata dorsala se continua fara limite de demarcatie cu fata laterala fata dorso-laterala,
unde scoarta este incretita, fiind despartita prin niste scizuri (santuri), realizand girusurile
(circumvolutiunile) !!! pasarile si rozatoarele nu au girusuri. Exista o serie de santuri.
La nivelul scizurii interemisferice se interpune coasa creierului (duplicatura durei mater de
la niv meningelui), aici gasindu-se sinusurile venoase (lacurile venoase), unde se acumuleaza
sange. !!! Mai exista un sinus dispus transversal = sinus transversal, intre emisferele
cerebrale si cerebel.
Fata mediala este plana, vine in contact cu congenera, iar la nivelul ei se gaseste
circumvolutiunea corpului calos.
Fata ventrala de la nivelul bandeletelor optice (care apartin hipotalamusului) se continua
portiunea care apartine telencefalului bulbul olfactiv, unde este originea aparenta a nv I
(olfactiv). Inapoia bulbului olfactiv se gaseste pedunculul olfactiv. Intre bulb si peduncul este
un sant limitant al bulbului olfactiv. Bulbul este gol pe interior, acolo prelungindu-se un
diverticul de la niv ventriculului lateral (ventriculul II), care realizeaza primul ventricul =
ventriculul I (2)
Din pedunculul olfactiv apar 2 strii: stria olfactorie mediala si laterala

Stria olfactorie mediala este mai scurta decat cea laterala, ea unindu-se cu
circumvolutiunea corpului calos
Stria olfactorie laterala trece catre fata dorsala, unde se continua cu girusurile care se
gasesc pe fata dorsala

Inapoia acestor strii se delimiteaza o formatiune cu aspect triunghiular = trigonul olfactiv =

aria ciuruita anterioara are corespondent in portiunea interna(profunzime), corpul striat
(apartine talamusului) format din subst alba si 3 nuclei de subst cenusie:
o

nucleu caudat (intraventricular) proemina pe podeaua ventriculului lateral despartit prin capsula alba interna de nucleul lentiform (lenticular,
extraventricular)
nucleu lentiform (lenticular, extraventricular) despartit prin capsula alba
externa de claustrum

14

nucleu claustrum despartit prin capsula alba extrema de scoarta cerebrala

Sectiune transversala la niv trigonului olfactiv primul este nucleul caudat, apoi capsula alba
interna, apoi nucleul lenticulat, apoi capsula alba externa, apoi claustrum, apoi capsula alba
extrema si la final, scoarta.
Inapoia trigonului olfactiv si intre bandeletele optice se gaseste santul Sylvian (valea
Sylviana) = amprenta pe care o realiz artera cerebrala mijlocie.
Formatiunile de legatura de la nivelul emisferelor cerebrale (portiunea parieto-temporooccipitala)

corpul calos,
trigonul cerebral (fornixul),
comisura alba anterioara,
comisura alba posterioara.

Comisurile
La nivelul comisurilor vin fibre de la nivelul comisurilor si trigonului:
-

pilierii orali (anteriori) care se vor uni cu comisura alba anterioara

pilierii aborali (posteriori) - care se vor uni cu comisura alba posterioara, pe de o
parte, iar pe de alta parte vor forma scheletul coarnelor amoniene.

!!! De la nivelul striei laterale apare o formatiune cu aspect de para = lobul piriform (lobul
hipocampului). In profunzime se gaseste o formatiune cu aspectul coarnelor de berbec =
coarnele amoniene importante in diagnosticarea rabiei (turbarii), de aici se recolteaza ptr
examenul histo-patologic !!! virusul se transmite prin intermediul salivei si se vehiculeaza pe
cale nervoasa, iar vaccinarea trebuie facuta rapid, in max 72 ore de la muscatura.
Sectiune la nivelul ventriculului lateral - se observa coarnele amoniene chiar pe podea, in
partea ventrala , in profunzimea lobului piriform (hipocamp)

Corpul calos prezinta:

trunchiul corpului calos dorsal, realiz tavanul ventriculului lateral

bureletul corpului calos se continua cu trigonul cerebral
genunchiul corpului calos
ciocul corpului calos se face legatura cu trigonul cerebral

15

Corpul calos e despartit de circumvolutiunea corpului calos prin santul corpului calos.
Trigonul cerebral aspect triunghiular, cu vf anterior si baza posterior. De la varf pleaca
pilierii orali (anteriori), care vor ajunge la comisura alba anterioara, care vor ajunge la iar de
la baza pleaca pilierii aborali (posteriori), care vor ajunge la comisura alba posterioara.

Ventriculii laterali (ventriculii II)

In extremitatea rostrala se observa nucleul caudat.
Cei 2 ventriculi sunt despartiti printr-o lama subtire (1 mm) = septum pelucid se fixeaza pe
marginea ventrala a corpului calos si pe marginea dorsala a trigonului cerebral
Comunica cu ventriculul III prin gaura interventriculara Monro (gaura comuna anterioara)

16

CAVITATILE INTERIOARE ALE NEVRAXULUI

Vasele care iriga piamater se termina sub forma plexurilor coroidiene --- aici se produce LCR

LCR circuit:
Plexuri coroidiene ventriculi laterali (prin gaura Monro) ventricul III (prin can Sylvius) ventricul
IV (prin zoopor) canal ependimar spatiul subaranoidian resorbit in circulatia venoasa

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIVEL DE MADUVA SPINARII

Canalul ependimar = in centrul subst cenusii, cu aspect tubular, comunica cu spatiul subaranoidian
se deschide ant in Ventriculul IV prin obex sau zoopor, iar in partea caudala are o dilatatie = ventricul
terminal. Pe tavanul ventriculului terminal exista un canal scurt se deschide in spatiul
subarahnoidian (intre piamater si arahnoida lamelara) --- acolo ajunge LCR, care ulterior se resoarbe in
circulatia venoasa.

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIVEL DE METENCEFAL SI MIELENCEFAL

Ventriculul IV (rombencefalic) = camera care a ramas la nivelul metencefalului si mielencefalului
((situat intre bulb, punte si cerebel), cu aspect romboidal
Podeaua = fosa romboidala
Tavanul = valul medular anterior, cerebelul, valul medular posterior
Comunicarile = post --- canalul ependimar prin obex sau zoopor
cu ventriculul III --- canalul Sylvius (canalul mezencefalic)
Are si o infundatura la niv tavanului = recesul tectal

17

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIVEL DE MEZENCEFAL

Apeductul Sylvius (canalul mezencefalic) = conduct longitudinal de forma ampulara
Realizeaza comunicarea dintre ventriculii III si IV

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIVEL DE DIENCEFAL

Ventriculul III (diencefalic) = cavitate inelara
Perete central ---- comisura cenusie (masa intermediara)
Podeaua --- formatiuni ce tin de hipotalamus (corpii mamilari)
Tavanul --- trigonul cerebral (fornixul)
Perete ant -- comisura alba anterioara
Perete post --- comisura alba posterioara
Comunicari: post cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius, ant cu ventriculii laterali prin gaura
interventriculara Monro (gaura comuna anterioara)
Recesusuri (infundaturi)= 4: 2 jos recesul supraoptic si recesul hipofizar, 1 reces epifizar si 1 reces
supraepifizar

CAVITATEA DIN INTERIORUL NEVRAXULUI LA NIV DE TELENCEFAL

Ventriculii laterali (ventriculii II) = 2 cavitati simetrice neregulate, dispuse in interiorul emisferelor
cerebrale
Formate din:

o portiune mijlocie
2 coarne: anterior = olfactiv si posterior = sfenoidal

Comunica atat intre ei, cat si cu ventriculul III, prin intermediul gaurii interventriculare Monro
Cei 2 ventriculi sunt despartiti printr-o lama subtire (1 mm) = septum pelucid se fixeaza pe marginea
ventrala a corpului calos si pe marginea dorsala a trigonului cerebral
Ventriculii I = diverticul in interiorul bulbului olfactiv

18

http://vanat.cvm.umn.edu/neurLab3/myelenceph.html

19