SEMESTRUL II

TRUNCHIUL
CEREBRAL
 Trunchiul cerebral

 LIMITE
- superior: marginea superioară a lui dorsum
sellae
- inferior: arcul posterior al atlasului
 este format din:
- bulbul rahidian
- punte
- mezencefal

 CONFIGURAŢIA EXTERNĂ
- lungime: 9 cm
- lăţime: 3 cm
- trunchiul cerebral are 2 feţe:
- faţa antero-laterală
- faţa posterioară

TRUNCHIUL CEREBRAL
Trunchiul cerebral
Faţa antero-laterală:
 are 3 etaje: bulbar, pontin şi mezencefalic
 sunt separate între ele prin 2 şanţuri:
- bulbo-pontin
- ponto-mezencefalic (sau ponto-peduncular)
 etajul bulbar - la nivelul lui sunt:

- fisura mediană ventrală (întreruptă, inferior,

de decusaţia piramidală)
- piramidele bulbare, situate lateral de fisură
- şanţul antero-lateral
- cordoanele bulbare laterale (în partea lor
superioară sunt olivele bulbare)
• anterior de olivă este şanţul preolivar (originea
aparentă a nervului hipoglos XII)
• - posterior de olivă este şanţul retroolivar (originea
aparentă a nervilor glosofaringian IX, vag X şi accesor
XI)

TRUNCHIUL CEREBRAL
Trunchiul cerebral
Faţa antero-laterală:
 etajul bulbar - la nivelul lui sunt (continuare):

- şanţul postero-lateral
- şanţul median dorsal

- la nivelul şanţului bulbo-pontin sunt 3 fosete:

• medială – originea aparentă a nervului abducens VI
• supraolivară – originea aparentă a nervului facial VII
• laterală – originea aparentă a nervului vestibulocohlear
VIII

TRUNCHIUL CEREBRAL
 Trunchiul cerebral

- etajul pontin la nivelul lui sunt:

- şanţul arterei bazilare
- piramidele pontine (lateral de ele este
originea aparentă a nervului trigemen V)
- pedunculii cerebeloşi mijlocii (sau braţele
punţii)

- etajul mezencefalic la nivelul lui sunt:

-picioarele pedunculilor cerebrali

- între chiasma optică şi tracturile optice se

delimitează spaţiul optopeduncular, în care
găsim:
• corpii mamilari (aparţin hipotalamusului)
• substanţa perforată posterioară
• în fosa interpedunculară este originea aparentă
a nervului oculomotor III

TRUNCHIUL CEREBRAL
Trunchiul cerebral

II. faţa posterioară:

are 3 etaje:
bulbar, fosa romboidă şi etajul
mezencefalic

etajul bulbar are 2 segmente:

- inferior, sau extraventricular,
care seamănă cu faţa
posterioară a măduvei

- superior, sau intraventricular,

ce se numeşte trigonul bulbar al
fosei romboide
TRUNCHIUL CEREBRAL
Trunchiul cerebral

II. faţa posterioară:

are 3 etaje:
bulbar, fosa romboidă şi etajul mezencefalic

fosa romboidă
- reprezintă podeaua ventriculului IV, situat
între trunchiul cerebral şi cerebel

- are formă de romb, cu un şanţ longitudinal şi

unul transversal care corespunde, pe faţa
antero-laterală şanţului bulbo- pontin şi
împarte fosa în 2 trigoane: bulbar şi pontin

etajul mezencefalic

- pe această faţă este lamina cvadrigemina,

formată din cei 4 coliculi: 2 coliculi superiori
şi 2 coliculi inferiori, separaţi printr-un şanţ
cruciform TRUNCHIUL CEREBRAL
NERVII CRANIENI
- sunt în număr de 12 perechi:

• nervul olfactiv I
• nervul optic II
• nervul oculomotor III
• nervul trohlear IV
• nervul trigemen V
• nervul abducens VI
• nervul facial VII
• nervul acusticovestibular VIII
• nervul glosofaringian IX
• nervul vag X
• nervul accesor XI
• nervul hipoglos XII

NERVII CRANIENI
Nervii cranieni
 după funcţia lor, pot fi clasificaţi în:
- nervi senzitivi
- nervi motori
- nervi micşti
 primele 2 perechi, nervii olfactiv şi optic, sunt
consideraţi prelungiri ale creierului, celelalte
perechi aparţin trunchiului cerebral
 există mai multe tipuri de fibre ce alcătuiesc
aceşti nervi cranieni:

NERVII CRANIENI
Nervii cranieni

fibre aferente (=senzitive) care pot fi:

somatoaferente:
- generale (ce culeg informaţii de la extero şi proprioceptori)
- speciale (conduc stimuli legaţi de poziţia capului şi stimuli sonori, pe care le
găsim în nervul acusticovestibular)

visceroaferente:
- generale (culeg sensibilitatea de la interoceptori)
- speciale (culeg sensibilitatea gustativă).

fibre eferente (=motorii) care pot fi:

• somatoeferente (inervează muşchi cu contracţie voluntară)

• visceroeferente:
- generale sau parasimpatice, preganglionare (inervează
muşchii netezi ai vaselor sanguine şi ai viscerelor şi glandele)
- speciale sau branhiomotorii (inervează muşchi derivaţi
din arcurile branhiale: masticatori, ai mimicii, ai deglutiţiei).
NERVII CRANIENI
Nervii cranieni

Sistemul nervos
- Somatic – face legatura intre organism-mediu
- Vegetativ – regleaza activitatea organelor interne

Ssistemul nervos functioneaza pe baza ARC si ACT REFLEX.

RECEPTOR (R)
cai
AFERENTE SENZITIVE
SISTEMUL NERVOS CENTRAL (C)
cai
EFERENTE MOTORII
EFECTOR (E)

NERVII CRANIENI
NERVII CRANIENI
NERVUL OCULOMOTOR III
N. Oculomotor, n. III
 este un nerv motor
 conţine următoarele tipuri de fibre:

1. somatoeferente cu originea reală în nucleul

oculomotorului din mezencefal
2. visceroeferente generale (parasimpatice,
preganglionare), cu originea reală în nucleul
accesor al oculomotorului din Mezencefal

- Traiect:
- originea aparentă este în fosa interpedunculară
- apoi traversează stânca temporalului
- străbate sinusul cavernos
- la vârful orbitei dă 2 ramuri, care, prin Fisura
Orbitală Superioară (prin inelul tendinos
comun), intră în orbită

NERVUL OCULOMOTOR III

N. Oculomotor, n. III
Ramuri:

1. ramura inferioară
- conţine ambele tipuri de fibre nervoase:
cele somatomotorii inervează muşchi extrinseci
ai globului ocular:
- muşchiul Drept Medial
- muşchiul Drept Inferior
- muşchiul Oblic Inferior
cele parasimpatice preganglionare intră în
ganglionul ciliar, fac sinapsă cu cele
postganglionare şi, prin nervii ciliari scurţi
- inervează:
- muşchiul ciliar şi, prin contracţia lui, se produce
acomodarea la distanţă
- muşchiul sfincter al pupilei şi, prin contracţia lui,
apare mioza (=micşorarea diametrului pupilei).
N. Oculomotor, n. III
Ramuri:

2. ramura superioară
- conţine fibre somatoeferente
- inervează
muşchiul Drept Superior
muşchiul Ridicător al Pleoapei
Superioare
NERVUL TROHLEAR
IV
N. Trohlear, n. IV
 este nerv motor
 conţine fibre somatoeferente cu originea reală în
nucleul nervului trohlear din Mezencefal.
• Traiect:
 fibrele sale se încrucişează în mezencefal
- au originea aparentă
- pe faţa dorsală a trunchiului cerebral
- inferior de coliculii inferiori
- de o parte şi de alta a frâului vălului medular
superior
- apoi are traiect asemănător nervului oculomotor:
- traversează stânca temporalului
- străbate sinusul cavernos
- intră în orbită prin Fisura Orbitală Superioară.

• inervează
- muşchiul Oblic Superior
NERVUL TROHLEAR IV
 
NERVUL ABDUCENS
VI
N. Abducens, n. VI

- este nerv motor

- conţine fibre somatoeferente cu originea
reală în nucleul nervului abducens din
Punte.

• Traiect:
- originea aparentă este în şanţul
bulbopontin (foseta medială)
- traversează stânca temporalului
- străbate sinusul cavernos
- intră în orbită prin Fisura Orbitală
Superioară

• inervează
- muşchiul Drept Lateral.
NERVUL ABDUCENS VI
NERVUL ABDUCENS VI