12 Pairs of Cranial Nerves

 Part of the Peripheral Nervous System

 Originate from the brain, not the spinal cord
 Bundles of nerves: sensory and/or
motor(somatic or parasympathetic)
 Ipsilateral innervation
 Name includes:
 Number
 Word
Summary: Cranial Nerves
Summary: Cranial Nerves
 CN I

CN II

CN IV
CN III

CN V

CN VII CN VI

CN VIII

CN IX
CN X
CN XI
CN XII
III. Oculomotor

 Lateral eye movement

 Eyelid movement
 Reaction to light
 Problems: diplopia;
uneven eyes
Oculomotor Nerves (III)
 Primary function:
 motor (eye movements)
 Origin:
 mesencephalon
 Pathway:
 superior orbital fissures of sphenoid
Generalităţi
 Nervul III este cel mai voluminos şi mai important dintre nervii cranieni
care se distribuie MEGO.
 Nervul oculomotor inervează MEGO cu excepţia m. oblic superior şi
drept lateral, iar prin ganglionul ciliar, sfincterul pupilar şi muşchiul
ciliar.
 
Originea aparentă
 Originea aparentă a nervului III se află în şanţul de pe faţa medială a
pedunculului cerebral, prin 10-15 filete nervoase, în fosa
interpedunculară.
 
Originea reală
 Nervul III este alcătuit din aproximativ 15000 de axoni care formează un
complex nuclear situat la nivelul substanţei cenuşii a trunchiului
cerebral, ventral de porţiunea cranială a apeductului cerebral,
extinzându–se în planşeul ventriculului III; de aici fibrele trec anterior
prin tegmentum, nucleul roşu şi substanţa neagră, descriind o curba cu
convexitatea orientată lateral.
 Originates in the midbrain.
III Oculomotor Nerve

 Motor
 Somatic : 4 of the 6
eye muscles
 Parasympathetic:
controls lens and iris

9
Traiect:
 Nervul oculomotor se prezintă la origine sub forma unui trunchi unic
situat în fosa interpedunculară, acoperit de pia mater; acesta
străbate spaţiul subarahnoidian fiind dispus între artera cerebrală
posterioară şi artera cerebeloasă superioară, îndreptându–se
anterior, inferior şi lateral prin cisterna bazală, lateral de faţa
inferioară medială a arterei cerebrale posterioare, sub uncusul lobului
temporal;
 străbate spaţiul subarahnoidian intre marginea liberă şi fixă a
tentoriului cerebelli; perforează stratul intern al durei mater lateral
de procesele clinoideposterioare traversând plafonul sinusului
cavernos; urcă anterior la nivelul peretelui lateral al sinusului
cavernos, superior de nervul IV;
 primeşte filete nervoase de la plexul simpatic carotidian intern şi este
conectat cu ramul oftalmic al nervului V;
 se împarte în ramuri superioare şi inferioare care pătrund în orbita
prin fisura orbitală superioară împreună cu nervul nazociliar şi nervul
abducens, fiinbd o componentă a tendonului inelar (inelul lui Zinn).
 Oculomotor Nerves (III) (2 of 2)
 Destination:
 somatic motor:
 superior, inferior, and medial rectus muscles
 inferior oblique muscle
 levator palpebrae superioris muscle
 visceral motor:
 intrinsic eye muscles

• Structures
– Oculomotor nerve: controls
4 of 6 eye-movement
muscles, delivers
autonomic fibers to ciliary
ganglion
– Ciliary ganglion: controls
intrinsic muscles of iris and
lens
Ramuri
 Ramul superior (GSE) are un traiect ascendent pe faţa
laterală a nervului optic şi se împarte în diviziuni multiple care
se distribuie muşchiului levator palpebrae superioris şi drept
superior.
 Ramul inferior, mai voluminos, are traiect rostral şi se
împarte în trei diviziuni: pentru m. drept inferior (faţa oculară),
drept inferior (faţa oculară), oblic inferior (marginea
posterioară). Există fibre preganglionare parasimpatice (GVE)
cu originea în ganglionul ciliar care se alătură ramului inferior.
Aceste fibre autonome reprezintă componenta eferentă a
reflexelor pupilar fotomotor şi de acomodare la distanţă.

 Vascularizaţia nucleilor oculomotori se realizează printr–un

grup de artere cu originea în artera bazilară.
Ganglionul ciliar (nucleul oculomotor)
 Ganglionul ciliar este formaţiune neregulată de culoare roşie–gri, cu diametru între 1–2mm,
situată în ţesutul adipos din apropierea apexului orbital, la aproximativ 1cm anterior de
marginea medială a fisurii orbitale superioare, între nervul optic şi muşchiul drept lateral,
lateral de artera oftalmică, medial de fascicolului longitudinal medial, corespunzător
coliculului inferior.
 Ganglionul ciliar este un ganglion parasimpatic periferic, alcătuit din neuroni mari,
multipolari organizaţi în două rădăcini care abordează ganglionul prin regiunea sa
posterioară.
 Rădăcina parasimpatică derivă din ramul nervului III destinat m. oblic inferior şi este
formată din fibre preganglionare provenite din nucleul Edinger–Wespha,l care
sinapsează în ganglionul ciliar; fibrele postganglionare sunt mielinizate şi ajung pe calea
nervilor ciliari scurţi la sfincterul pupilar şi la muşchii ciliari, participând în realizarea
reflexului de acomodare la lumină;.
 Rădăcina simpatică este un ram provenit din plexul carotidian intern, care fie trece
direct prin ganglion fie ajunge la ganglion indirect, alăturăndu–se rădăcinii senzitive;
este alcătuită din fibre postganglionare provenite din plexul cervical superior care trec
direct prin ganglion fară a face sinapsă, ajung la nervii ciliari scurţi şi se distribuie vaselor
globului ocular şi dilatatorului pupilar.
 Rădăcina senzitivă este ramus comunicans al nervului nazociliar conţinând fibre senzitive
ale globului ocular unde ajung pe calea nervilor ciliari scurţi. Acest ram părăseşte
ganglionul pe faţa sa posterioară şi se îndreaptă posterior unindu–se cu nervul
nazociliar lângă orificiul orbitar.
 Ganglionul ciliar prezintă 8–10 ramuri fine, delicate, cel mai voluminos
fiind nervii ciliari scurţi.
 Vascularizaţia ganglionului ciliar este realizată prin ramuri musculare,
ciliare posterioare şi artera centrală a retinei.
 Paralizia completă a nervului III poate apare în combinaţie cu
sindromulo WEWber sau asociat lezării nucleului roşu, tracturilor
spinotalamice, lemniscusului medial sau sindromului de peduncul
cerebelos superior (sindrom Benedickt).
 Paralizia de nerv III poate însoţi sindromul de nucleu roşu (Claude) cu
hemiataxie controlaterală fără hiperkinezie patentă.
 Paralizie de nerv III cu ataxie cerebeloasă cotntrolaterală, trmor şi
semne de paralizie spastică sunt decelabile în cadrul sindromului
Nothnangtel.
 Datorită traiectului nervului III rostral de partera cerebeloasă
superioară, caudla de artera cerebrală posterioară şi inferior de artera
comunicantă posterioarî orice anevrism la acest nivel poate produce
paralizie de nerv III.
 Hernierea transtentorială poate produce îndinderea acestor vase şi
afectarea secundară a fibrelor nervului III.
 Tromboza de sinus cavernos, fracturi ale fosei craniene mijlocii sau fisurii
orbitale superiopare , neoplazii paraselare şi afecţiuni demielinizante pot
induce deficite asociate cu leziuni ale nervului III.
 Lezarea traumatică a nervului III poate fi totală sau parţială, iar recuperarea
este regula-.
 Alte stări patologice care pot afecta nervul III sunt diabetul, difteria,
scleroza multiplă, leziuni ale tegmentumului lateral.
 Paralizia de nerv III se caracterizează prin apariţia ipsilaterală
a:oftalmoplegiei de oculomotor caracterizată prin
 Ptoza
 Midriaza
 Diplopie
 Strabism lateral
 Enoftalmie
 Pierderea reflexelor pupilar fotomotor şi de acomodare la distanţă.
 III Oculomotor Nerve

Disorders can result

in eye paralysis,
diplopia or ptosis.

16
IV Trochlear Nerve

 Motor: (somatic) superior oblique muscle

18
 The Trochlear Nerves (IV)
 Primary function:
 motor (eye
movements)
 Origin:
 mesencephalon
 Pathway:
 superior orbital
fissure of sphenoid
 Destination:
 superior oblique
muscle
Generalităţi
 Nervul IV, cel mai subţire nerv cranian, este un nerv motor somatic
care inervează muşchiului oblic superior controlateral. Nervul IV
are cel mai lung traiect intracranian (7,5 cm) şi aparţine colanei
somatice eferente.
 
Originea aparentă
 Nervul IV este unicul nerv cranian care are originea aparentă pe
faţa posterioară a trunchiului cerebral, de o parte şi de alta a frâului
vălului medular superior (valvulei lui Vieussens), posterior de
tuberculii cvadrigemeni superiori.
 
Originea reală
 Se află în nucleul nervului trohlear din mezencefal– în substanţa
cenuşie a planşeului apeductului cerebral, la acelaşi nivel cu partea
superioară a coliculului inferior, caudal de nucleul nervului III.
IV Trochlear

 Eye movement
 Upward and
downward
 Double vision
(diplopia)
Traiect intracerebral
 Din punctul de emergenţă, fibrele nervului IV se îndreaptă oblic, în jos şi înainte,
lateral, prin tegmentum, descriind o curbă cu concavitatea dorso-caudal, în jurul
apeductului cerebral, la nivelul vălului medular anterior; se î
 Incrucişează pe linia mediană cu fibrele nervului IV controlateral, decusează şi
emerge la nivelul vălului medular prin una sau mai multe rădăcini, inferior de
coliculul inferior.
 În traiectul său nervul IV încrucişează faţa laterală a pedunculului cerebral
superior, se încurbează superior de punte , între artera cerebrală posterioară şi
artera cerebeloasă superioară, pentru a emerge între marginea superioară a
punţii şi lobul temporal.
 Perforează stratul dural intern, inferior de marginea liberă a tentoriumului
cerebelli, posterior de procesele clinoide posterioare, are direcţie anterioară la
nivelul sinusului cavernos, fiind situat inferior de nervul III şi superior de ramul
oftalmic al nervului V, aderent de ramul său tentorial.
 În apropierea extremităţii anterioare a sinusului cavernos încrucişează nervul III şi
pătrunde în orbită prin fisura oblică superioară, deasupra tendonului inelar,
medial de nervul frontal. La nivelul orbitei se înclină medial, deasupra originii
m.levator palpebrae superioris şi abordează faţa orbitală a m.oblic superior.
Ramuri
 Colaterale
 Nerv recurent al tentorium cerebelli
 Filete nervoase pentru dura mater
 Terminale
 Nerv pentru m. oblic superior.
Consideraţii anatomo-clinice
 Nervul IV poate fi afectat în cursul bolilor inflamatorii, sindroamelor compresive
datorate anevrismelor de arteră cerebrală posterioară şi arteră cerebeloasă
superioară, precum şi afectării patologice a sinusului cavernos sau a fisurii
orbitale superioare.
 Datorită traiectului său lung intracranian, nervul IV poate fi afectat în cursul
abordului chirurgical al mezencefalului
 Intreruperea fibrelor nervului trohlear duce la paralizia muşchiului oblici
superior, limitând mişcările în plan inferomedial ale globului ocular; ochiul
afectat devine exciclotorsionat (polul superior al ochiului devine rotat lateral)
producând diplopie.
 Vederea monoculară apare la mişcările globului ocular în plan orizontal; diplopia
apare la privirea în jos.
 Paralizia de nerv IV se caracterizează prin strabism convergent şi diplopie.
The Abducens Nerves (VI)

 Primary function:
 motor (eye movements)
 Origin:
 pons
 Pathway:
 superior orbital fissures of sphenoid
 Destination:
 lateral rectus muscle
Generalităţi
 Nervul abducens este un nerv somatic motor care se distribuie
muşchiului drept lateral al globului ocular şi realizează abducţia
globului ocular.
Originea superficială se află pe faţa anterioarî a bulbului, în şanţul
bulbo–pontin, deasupra piramidelor bulbare.
Originea reală
 Fibrele nervului abducens au originea la nivelul nucleului abducens
situat sub porţiunea pontină a planşeului ventriculului IV, la nivelul
eminentiei teres, aproape de linia mediană, lângă coliculul facial.
 Nucleul nervului abducens este localizat aproape de linia mediană, în
tegmentumul pontin, ventral de ventriculul IV. Axonii nervului VII
formează o ansă în jurul nucleului abducens care realizează o
proeminenţă în planşeul ventriculului IV, numită coliculul facial.
Axonii nucleului abducens se orientează ventral în tegmentumul
pontin şi emerg pe faţa ventrală a trunchiului cerebral la nivelul
joncţiunii dintre piramidele bulbare şi punte.
 Nucleul nervului abducens este alcătuit din aproximativ
6500 de neuroni multipolari de dimensiuni variabile, care
pot fi clasificaţi în:
 motoneuroni,
 interneuroni, situaţi pe feţele ventrală şi laterală ale
nucleului abducens, axonii decusează pe linia mediană,
se alătură fascicolului longitudinal medial şi au traiect
ascendent spre subnucleii mediali ai nucleului
oculomotor; aceşti axoni se distribuie muşchiului drept
lateral ipsilateral, părăsesc nucleul pe faţa sa medială,
urmează un traiect latero–ventro–caudal, trec prin
tegmentul pontin, lateral de tractul corticospinal , şi
emerg pe marginea caudală a punţii.
 Motor: (somatic)
Lateral rectus
muscle
Traiect
 Axonii care se proiectează spre muschiul drept lateral
ipsilateral părăsesc faţa medială a nucleului şi se îndreaptă
vetral, lateral şi caudal trecând prin tegmentul pontin, lateral
de tractul coticospinal şi emerge la marginea caudală a punţii.
După ce părăseşte părăseşte trunchiul cerebral, nervul are un
traiect ascendent anterolateral prin cisterna pontină, de–a
lungul clivusului, dorsal de artera cerebeloasă anterioară
inferioară; perforează dura mater lateral de dorsum sellae,
pătrunde în canalul osteofibros (Dorello) format între apexul
părţii pietroase a temporalului şi ligamentul petrosfenoidal;
pătrunde în sinusul cavernos lateral şi paralel cu artera
carotidă internă şi două sau trei ramuri din plexul simpatic
carotidian intern; una din aceste ramuri părăseşte nervul
abducens şi se alătură ramurii oftalmice a nervului trigemen,
se alătură fibrelor nervoase simpatice şi ajunge la globul
ocular prin ramurile ciliare ale nervului nazociliar.
 În traiectul său de la orificiul dural la flancul lateral al arterei
carotide interne, nervul abducens descrie două curburi:
 O curbură posterioară cu concavitatea orientată inferior,
situată în plan vertical în jurul marginii superioare a porţiunii
pietroase a osului temporal;
 O curbură anterioară cu concavitatea orientată anteromedial,
situată în plan orizontal corespunzătoare flancului lateral al
arterei carotide interne.
 În traiectul său prin sinusul cavernos nervul abducens este situat
pe planşeul sinusului cavernos; abordează orbita prin
extremitatea medială a fisurii orbitale superioare, trece prin
inelul lui Zinn, printre ramurile superioare şi inferioare ale
nervului oculomotor, inferolateral de nervul nazociliar, şi se
distribuie suprafeţii oculare a muşchiului drept lateral.
 In traiectul său intracranian nervul poate fi împărţit în două sau
mai multe trunchiuri nervoase.(58%).
Anatomie clinică
 Semnele clinice ale paraliziei de nerv abducens sunt: diplopia cu separarea
orizontală a imaginilor şi strabismul convergent prin deficit de abducţie a ochiului.
 Principalele afectări ale nervului abducens:
 Alterări vasculare secundare anevrismelor de arteră cerebeloasă posterioară
inferioară, arteră bazilară sau artere carotide interne. Ocluzia ramurilor pontine
ale arterei bazilare produc infarctizări ale regiunilor medio-pontine cu leziuni ale
axonilor neuronilor motori inferiori emergenţi din nucleul abducens. Leziunile
secundare sunt: paralizie ipsilaterală a muşchiului drept lateral a globului ocular
şi paralizie spastică controlaterală a musculaturii voluntare a corpului.
 Compresiune de către o tumoră cerebrală care se dezvoltă în interiorul acestui
ventricul şi determină paralizie muşchiului drept lateral ipsilateral. Datorită
prezenţei colicului facialului la acest nivel, leziunea nervului abducens se
asociază cu paralizia muşchilor expresiilor faciale de aceeaşi parte cu leziunea.
 Procesele inflamatorii pot interesa nervul abducens în mod direct sau în cadrul
meningitei. Datorită proximităţii porţiunii pietroase a osului temporal poate fi
interesat în procesele inflamatorii ale urechii medii
 lezat traumatic în cazul fracturilor bazei craniului.
 Paralizia nervului abducens poate apare şi în cazul hipertensiunii intracraniene,
acesta fiind comprimat la nivelul porţiunii pietroase a osului temporal.
Leziunile sinusului cavernos pot de asemenea interesa şi nervul abducens.
Cranial Reflexes

 Monosynaptic and polysynaptic reflex

arcs
 Involve sensory and motor fibers of
cranial nerves
 Clinically useful to check cranial nervous
system
Examples of Cranial
Reflexes