Nervul

accesor
(nerv accesor al
vagului,
nerv accesor al lui
Nervul accesor, descris convenţional ca o singură
entitate, nerv branhiomotor, este alcătuit din două
componente cu origine şi teritorii de distribuţie
diferite, care se unesc pe o mică parte a traiectului,
la nivelul găurii jugulare.
Rădăcina craniană (ramul intern), care se alătură
vagului a fost considerată ca un nerv eferent visceral
special, şi se distribuie prin ramuri faringiene şi
laringiene palatului moale, faringelui şi laringelui.
Rădăcina spinală (ramul extern) poate fi
considerată somatică sau eferentă specială, sau
mixtă, în funcţie de originea embriologică a
muşchilor pe care îi inervează,
sternocleidomastoidian şi trapez.
2
 Originea aparentă
Rădăcina craniană
> 2/3 caudale ale nucleului ambiguu: Nucleul
ambiguu este primeşte fibre de la tractul
corticonuclear bilateral, unele coborând
prin trunchi în lemniscusul medial.
> 4/5 caudale ale nucleului dorsal al vagului
> nucleul retroambiguu extensia caudală a
nucleului dorsal al vagului
3
Rădăcina craniană se formează prin alăturarea a 4–
5 rădăcini mai mici ce se evidenţiază pe faţa
dorsolaterală a părţii caudale bulbare, sub rădăcinile
vagale.
Rădăcina craniană urmează un traiect lateral spre
gaura jugulară, alătutându–se pe o distanţă mică
rădăcinii spinale şi primind o anastomoză de la
ganglionul vagal superior; traversează gaura separat
de rădăcina spinală şi superior de ganglionul vagal
inferior se alătură vagului. Fibrele provenite
din nucleul ambiguu inervează prin ramurile
faringiene vagale muşchii palatali cu excepţia
tensor veli palatini. 4
 Rădăcina spinală
Are originea dintr–o coloană celulară
situată în partea dorsolaterală laterală a
cornului ventral, până la joncţiunea
măduvii spinării cu bulbul, la nivelul celui
de al şaselea segment cervical.

5
 Traiect
Rădăcinile cranială şi spinale se unesc într–un
trunchi situat aproape de rădăcina dorsală. Există o
relaţie variabilă între prima rădăcina dorsală cervicală
şi ganglionii situaţi de–a lungul rădăcinii dorsale.
Aceasta pătrunde în cutia craniană prin foramen
magnum, posterior de artera vertebrală; se încurbează
superolateral spre gaura jugulară pe care o traversează
într–o teacă durală comună cu vagul, dar separat de
acesta printr–un pliu arahnoidian.
La ieşirea din gaura jugulară, rădăcina spinală se
orientează posterolateral, medial sau lateral de vena
jugulară internă. 6
Nervul trece peste procesul transvers al atlasului
şi este încrucişat de artera occipitală; coboară
oblic, medial de procesul stiloidian, de muşchiul
stilohioidian şi de burta posterioară a
digastricului.
Abordează sternocleidomastoidianului pe
marginea sa superioară, perforându–l împreună
cu artera sternocleidomastoidiană superioară,
ram din artera occipitală; pătrunde pe faţa
profundă a muşchiului, unde se anatomozează cu
C2, C3 sau cu ambele, formând ansa lui
Maubrac. 7
Punctul de emergenţă al nervului este variabil. Rareori,
nervul se termină la nivelul muşchiului, dar cel mai ades
deasupra părţii mijlocii a marginii sale posterioare, în
general la 2cm deasupra emergenţei nervului auricular
mare, la 4–6 cm de vârful mastoidei; încrucişează
triunghiul posterior al muşchiului levator scapulae, de
care este separat prin stratul vertebral al fasciei cervicale
profunde şi ţesut adipos.
La acest nivel nervul este în raport cu ganglionii
limfatici cervicali superficiali.
La 3–5 cm deasupra claviculei trece posterior de
marginea anterioară a trapezului, formând un plex
nervos prin anastomozare cu ramuri din C3, C4, C5,
înainte de a pătrunde pe faţa profundă a muşchiului. 8
Proiecţie cutanată
In traiectul său cervical nervul urmează o linie care se întinde de la
marginea anteroinferioară a tragusului la vârful procesului atlantoidian
transvers, încrucişează sternocleidomastoidianul şi triunghiul posterior,
la marginea anterioară a trapezului, la 3–5cm deasupra claviculei.
Rădăcina spinală a nervului accesor a fost considerată mult timp sursa
majoră, proprioceptivă, de inervaţie a sternocleidomastoidianului.
Inervaţia trapezului este mult mai complexă. Inervaţia motorie primară
a părţilor superioară şi mijlocie ale trapezului este realizată prin fibre
ale nervului accesor. Restul masei musculare este inervată prin fibre
proprioceptive provenind din plexul cervical C3, C4.

9
 Anastomoze
> cu primii nervi cervicali
> cu vagul
Ramuri terminale
> Ram intern format din fibrele rădăcinii spinale, inervează:
1.constrictorul superior al faringelui prin ramul faringian
al vagului
2.muşchii intrinseci ai laringelui cu excepţia
cricotiroidianului lateral prin nervul laringeu recurent
3.plexul cardiac prin ramurile cardiace ale vagului
> Ramul extern format din fibrele rădăcinii spinale
provenite din părţile superioare ale măduvii cervicale, se
distribuie sternocleidomastoidianului şi parţial trapezului10
Leziuni
In mod normal nu există un control supranuclear al nervului
accesor spinal: ipsilateral pentru strenocleidomastoidian şi
contralateral pentru trapez. Acţiunea
sternocleidomastoidianului este de a roti capul spre partea
opusă. din această cauză o leziune unilaterală poate fi
interpretată ca una bilaterală.
Intr–o criză epileptică în care este afectată doar o parte a
corpului, capul se rotează spre partea cu convulsii.
Leziunile suprapontine ale sistemului piramidal produc
hemiplegie cu atonie ipsilaterală a sternocleidomastoidianului.
Atonia trapezului este contralaterală cu hemiplegia.
11
Pot apare torticolis spasmodic, distonii focale, contracţii
episodice ale sternocleidomastoidianului şi trapezului, cu
contracţii asociate ale altor grupe musculare, ca de exemplu
splenius capitis.
In sindromul de foramen jugular pot coexista leziuni de nerv
XI, X, IX.
Patologiile cauzative sunt asociate carcinoamelor
nasofaringiene, sau tumorilor de glomus.
Nervul accesor poate fi lezat în timpul exciziei chirurgicale a
tumorilor glandulare malignede la nivelul triunghiului posterior.
A fost descrisă paralizia izolată de nerv accesor cu durere
urmată de atonie a muşchilor corespunzători, cu posibilă
recuperare motorie ulterioară.
12
13
14