ANATOMIA CLINICĂ ŞI

FUNCŢIONALĂ A
TRUNCHIULUI CEREBRAL

Trunchiul cerebral este segmentul

sistemului nervos central cuprins între
măduva spinării – inferior
şi diencefal - superior. Se plasează ventral
de cerebel şi este format din bulb, punte şi
mezencefal.

DEZVOLTARE

Trunchiul cerebral ia naştere din

porţiunea craniană inferioară a tubului
neural (neuraxisul). Trunchiul se divide în
două segmente mezencefalul şi
rombencefalul.
. Canalul central primitiv se
transformă într-o piramidă patrunghiulară
cu o podea de formă romboidală, care va
deveni ventriculul patru. Acesta se extinde
deasupra viitorului bulb şi a punţii. TubulFig.36 – Lărgirea cavităţii centrale cu
neural se va lărgi şi va prezenta douăapariţia trunchiului cerebral
flexuri, una cefalică – la extremitatea
superioară şi una cervicală – la
extremitatea inferioară. La adult, flexurarombencefal metencefalul şi mielencefalul.
cefalică este unghiul format între trunchiulDin metencefal se dezvoltă cerebelul şi
cerebral şi planul orizontal prin bazapuntea; conţine şi părţi din ventriculul
emisferelor cerebrale. patru. Mielencefalul formează bulbul;
La extremitatea rostrală canalulpartea inferioară a ventriculului patru se
central devine apeduct cerebral. Tavanulsituează în acest segment al trunchiului
porţiunii rostrale a ventriculului patrucerebral.
prezintă o proliferare celulară intensă, în Trunchiul cerebral al embrionului
urma căreia sunt produşi neuroni şi celuleprezintă central o placă alară (formată în
gliale, celule prezente în cerebel şi nucleulmajoritate de componente senzitive) şi
olivar inferior. periferic o placă bazală (cu componente
Din mezencefal iau naştere lamamotorii).
cvadrigeminală, tegmentum - ul şi Dezvoltarea ventriculului patru
pedunculii cerebrali, iar din determină deplasarea laterală cu lărgirea
plăcii alare; placa bazală ia
Fig.37 – Etapele dezvoltării
trunchiului cerebral: A – 3 ½ spt.; B
– 4 ½ spt.; C – 7 spt.; D – 11 spt

forma de balama. Fenomenele se

produc la ambele extremităţi, astfel
încât planşeul ventriculului patru va
avea o formă romboidală. Ca urmare,
tracturile lungi, conexiunile
neuronale scurte şi nucleii devin
parte a trunchiului cerebral. Nervii
carnieni, ca şi cei spinali, îşi au
originea de la nivelul celulelor plăcii
bazale (nervii senzitivi) şi a
sinapselor grupelor celulare ale plăcii
alare (nervii motori). Majoritatea
nervilor cranieni pornesc prin mai
multe rădăcini de pe faţa
ventrolaterală a trunchiului cerebral.

Organizarea trunchiului cerebral

Dinspre inferior spre superior

trunchiul cerebral este format din
bulb, punte (în raport cu cerebelul) şi
mezencefal. La interior diviziunea
longitudinală a trunchiului este dată
de tectum (în special la nivel
mezencefalic), tegmentum şi baza.
Fosa romboidală a ventriculului
patru, care reprezintă planşeul
acestuia, se extinde la nivelul bulbo –
pontin.
Conexiunile segmentelor
trunchiului cu cerebelul se realizează prin
trei perechi de pedunculi cerebelari:
inferiori, intermediari şi superiori.
Fig.38 – Secţiune mediosagitală prin
trunchiul cerebral.
 Fig.39 – Faţa ventrală a trunchiului cerebral

Structura internă a trunchiului cerebral

Tracturi ascendente şi
descendente
Toate tracturile descendente spre
măduvă trec prin trunchiul cerebral.
Câteva dintre acestea se termină sau au
originea în trunchi. De asemenea, tracturile
ascendente spre trunchi sau cortex
traversează unul sau mai multe segmente
ale trunchiului cerebral. În concluzie,
trunchiul cerebral reprezintă un releu
deosebit de important pentru tracturile
lungi, ascendente sau descendente.

Nucleii nervilor cranieni

Majoritatea nucleilor care
reprezintă originea nervilor cranieni sunt
localizaţi la nivelul trunchiului cerebral.
(fac excepţie cei de origine ai primelor
două perechi). La nivelul trunchiului se
situează segmente ale nervilor cranieni.

Pedunculii cerebelari
În număr de trei perechi, reprezintă
conexiunile spre şi dinspre cerebel.

Căi ascendente Căi descendente

Lemnisc medial Tract corticospinal
Tract spinotalamic Tract corticonuclear
Lemnisc trigeminal Fibre corticopontine
Lemnisc lateral Tract rubrospinal
Fibrele sistemului reticular Tract tectospinal
 Fasciculul longit. medial Fasciculul longit. medial
Peduncul cerebelar inf. Tract vestibulospinal
Peduncul cerebelar sup. Tract reticulospinal
Fibre vestibulare sec. Tract tegmental central
Fibre gustative sec. Tractul descendent al n. V
Fig.40 – Faţa dorsală a trunchiului
Căile descendente ale sistemului cerebral.
nervos autonom
Acestea traversează trunchiul în
drumul lor spre măduva spinării. NUCLEII NERVILOR CRANIENI
Formaţiunea reticulară
Este prezentă la toate nivelurile Trunchiul cerebral adăposteşte
trunchiului; unele zone situate în nucleii de origine pentru perechile III –
tegmentum sunt implicate în controlul IX de nervi cranieni.
respiraţiei, în reglarea funcţiilor
cardiovasculare şi cele de somn – veghe. Nucleii motori
Căile monoaminergice
Cuprind trei sisteme importante: În trunchiul cerebral sunt localizate
căi serotoninergice de la nucleii rafeului; trei categorii de nuclei motori.
căi noradrenergice în formaţiunea Nucleii motori somatici
reticulară; căi Inervează musculatura striată
derivată din somite: nucleul hipoglosului
dopaminergice de la mezencefal la nucleii XII, nucleul abducensului VI, nucleu
bazali. trohlearului IV, nucleul oculomotorului
III.
Nucleii motori branhiometrici
Inervează muşchii derivaţi din
arcurile branhiale: nucleul ambiguu IX, X,
XI, nucleul motor al facialului VII, nucleul
motor trigeminal V (masticator), nucleul
spinal accesor XI.
Nucleii motori viscerali
Sunt componente pre-ganglionare
parasimpatice, care determină inervaţia
autonomă a musculaturii netede şi a
glandelor de la nivel cervico-cefalic şi
toracal: nucleul dorsal al vagului X, nucleii
salivatori sup. VII şi inf. IX, nucleul
lacrimal, nucleul accesor al
oculomotorului III (Edinger – Westphal).

Nucleii senzitivi
 Există şi aici trei categorii de
nuclei: somatici, aferenţi somatici generali
şi ai sensibilităţii generale viscerale.
Nucleii senzitivi somatici
Sunt derivaţi din placodele auditive
primare ale rombencefalului: nucleii
cohleari VIII (doi, ventral şi dorsal) şi
nucleii vestibulari VIII (patru). Nucleii
aferenţi somatici generali
Sunt reprezentaţi de nucleul
nervului trigemen V, care se întinde pe
toată lungimea trunchiului cerebral:
nucleul spinal, nucleul principal pontin şi
nucleul mezencefalic.
Nucleii sensibilităţii generale
viscerale
Sunt releu în calea stimulilor
viscerali şi ai celor gustativi de la nivelul
limbii şi epiglotei: nucleul solitar VII, IX,
X.

Nervul cranian Nucleul

Oculomotor III Oculomotor Edinger - Westphal

Trohlear IV Trohlear
Trigemen V Senzitiv principal, spinal descendent,
mezencefalic, masticator motor
Abducens VI Abducens
Facial VII Facial, salivator superior, gustativ (solitar)
Vestibulocohlear VIII Cohlear (doi nuclei), vestibular (patru nuclei)
Glosofaringian IX Ambiguu (împărţit între nn. IX, X, XI),
salibator inf., solitar (împărţit între nn. VII,
IX, X),
Vag X Motor dorsal, ambiguu, solitar
Accesor XI Spinal accesor, ambiguu
Hipoglos XII Hipoglos
 Fig.40 – Nucleii nervilor cranieni.
BULBUL

Se întinde de între şanţul spino- Tractul spinal descendent

bulbar şi şanţul bulbo-pontin. Jumătateatrigeminal îşi are originea în neuronii
inferioară a feţei dorsale adăposteşteganglionului trigeminal. Fibrele sale
trigonul inferior al fosei romboidale, caretransportă sensibilitatea termică, dureroasă
reprezintă planşeul ventriculului patru.şi tactilă grosieră de la nivelul feţei, până
Substanţa albă prezintă tracturi ascendentela prima staţie de releu reprezentată de
şi descendente, iar cea cenuşie nuclei ainucleul spinal al trigemenului. În acest
nervilor cranieni. nucleu fibrele mandibulare sunt
reprezentate dorsal, iar cele oftalmice
Tracturile ascendente ventral.
Nucleii de releu gracilis şi Fasciculul longitudinal medial are
cuneatus, din partea inferioară a bulbului,originea în nucleii vestibulari pe care îi
dau naştere unui mănunchi de fibreconectează cu nucleii nervilor motori ai
încrucişate, numit lemnisc medial. Acestamuşchilor extrinseci ai globilor oculari III,
reprezintă continuarea fibrelor sistemuluiIV şi VI, cu nucleii accesori ai
cordonului dorsal medular. Bulbul esteoculomotorului şi cu nucleii talamici VPL,
traversat de tracturile spinotalamicVPM.
(încrucişat de la nivel medular), Tractul tectospinal conectează
spinoreticular şi spinocerebelar ventral.coliculii superiori mezencefalici cu
Tracturile spinocerebelar dorsal şi cuneo-măduva cervicală. Are rol în controlul
cerebelar se continuă în peduncululmişcărilor gâtului şi trunchiului corelate cu
cerebelar inferior. stimulii vizuali.

Tracturile descendente Nucleii nervilor cranieni

Tractul corticospinal porneşte de la Nucleul hipoglosului XII are fibrele
nivelul neuronilor corticali şi se îndreaptăplasate ventral între piramida bulbară şi
spre neuronii medulari. Traversează braţulnucleul olivar inferior; este omolog al
posterior al capsulei interne şi coboară prinnucleului cornului ventral medular.
etajele trunchiului. La nivelul joncţiuniiInervează muşchii limbii.
bulbo-spinale majoritatea fibrelor se Nucleul motor dorsal al vagului X
încrucişează pe linia mediană şi formeazăeste un nucleu parasimpatic pre-
decusaţia piramidală, apoi coboară înganglionar, cu fibre situate lateral în nervii
cordonul medular lateral - fasciculIX şi X. Controlează din punct de vedere
corticospinal lateral. Un număr mai micparasimpatic activitatea cordului,
de fibre coboară în cordonul ventral alplămânilor şi viscerelor abdominale.
măduvei de aceeaşi parte – fascicul Nucleul salivator superior VII dă
corticospinal ventral, iar cel mai micfibre parasimpatice proiectate în nervul
număr de fibre dau naştere fascicululuiVII, pe calea ganglionilor submandibular
corticospinal ventrolateral ipsilateral. şi pterigopalatin. Se distribuie glandelor
submandibulare, sublinguale şi aparatului
lacrimal, controlând secreţia salivară şi - fibre pontocerebelare, care unesc nucleii
lacrimală. pontin cu cerebelul prin pedunculii
Nucleul ambiguu, slab definit, arecerebelari mijlocii.
axoni eferenţi pentru nervii IX şi X; are rol De-a lungul liniei mediane se
în controlul deglutiţiei şi vorbirii. situează nucleii rafeului, ai căror neuroni
Nucleul solitar este un nucleuserotoninergici se proiectează în cortex,
senzitiv, care primeşte axoni de la nerviihipocamp, nucleii bazali, talamus, cerebel
VII, IX şi X. Este situat în vecinătateaşi medular. Au rol în modularea
tractului solitar, care conţine terminaţiileimpulsurilor senzoriale, în special pentru
axonale ale acestor nervi. Segmentuldurere şi modularea ciclului somn – veghe.
rostral al acestui nucleu este cunoscut
drept nucleul gustativ.Nucleul solitar Tegmentum
transportă informaţii gustative şi viscerale. Segmentul inferior conţine nucleul
Fibre secundare ale nucleului urcă laabducens VI şi nucleii nervului VII –
nucleul VPM talamic, care se proiecteazăfacial, salivator superior şi gustativi. În
în aria corticală gustativă 43. jurul nucleului abducensului se arcuieşte
Nucleii vestibulari – superior,medial nucleul motor al facialului.
inferior, medial şi lateral, se localizează în Segmentul superior adăposteşte
fosa romboidală, parţial bulbar, parţialnucleul senzitiv principal trigeminal V.
pontin. Nucleii cohleari – ventral şi dorsal, Lemniscul medial se situează
sunt nuclei de releu pentru fibre originaremedial în partea inferioară şi devine lateral
din ganglionul spiral Corti. spre extremitatea superioară. Tractul
spinotalamic are un traiect mai lateral.
Pedunculul cerebelar inferior Tractul tegmental central conţine
Este un mănunchi de fibre nervoasefibre descendente de la nivel mezencefalic
care conţine unul sau mai multe tracturila nucleul olivar inferior şi fibre
axonale. Pedunculul inferior conţine:ascendente de la formaţiunea reticulară a
tractul cuneo-cerebelar, tractultrunchiului cerebral la talamus; se situează
spinocerebelar dorsal, fibre de la nucleuldorsolateral lemniscului medial. Tractul
reticular lateral, fibre olivocerebelare de latectospinal, de la mezencefal la măduva
nucleul olivar inferior controlateral, fibrecervicală, şi fasciculul longitudinal medial
vestibulare ale n. VIII. Toate acestea suntsunt de asemenea prezente în tegmentul
aferenţe cerebelare. pontin.

PUNTEA

Majoritatea tracturilor dinspre şi

pentru bulb şi câteva tracturi spinale trec
prin punte.
Baza
Conţine:
- fibrele tractului cortico-spinal,
- nuclei care recepţionează impulsuri de la
nivel cortical pe calea tractului
corticopontin,
Pedunculul cerebelar mijlociu
Este cel mai voluminos dintre cei
trei pedunculi; conţine fibre cu origine în
baza pontină controlaterală şi care se
termină în emisferul cerebelar.
 Sistemul trigeminal
Toate cele trei diviziuni ale
nervului trigemen V se proiectează la
nivelul trunchiului cerebral. Nucleul
senzitiv principal transportă sensibilitatea
tactilă fină; tractul spinal descendent
transportă sensibilitatea termică şi
dureroasă; nucleul şi tractul mezencefalic
transportă sensibilitatea proprioceptivă.
Neuronii de ordinul doi ai nucleului
senzitiv principal urcă încrucişat spre
talamus. Tractul spinal descendent trimite
fibre porţiunii caudale (nucleului spinal
medular), porţiunii interpolare (conexiune
între cerebel şi aferenţele trigeminale) şi
porţiunii orale. Nucleul masticator, situat
medial nucleului senzitiv principal, trimite
eferenţe spre diviziunea mandibulară a
nervului pentru a inerva majoritatea
muşchilor masticatori şi muşchiul tensor al
timpanului.

MEZENCEFALUL
Fibrele corticobulbare de la nivel cortical
Este segmentul superior, despre interneuronii nucleilor eferenţi ai
tranziţie spre telencefal. Cuprinde grupenervilor cranieni sunt omoloage fibrelor
celulare importante, incluzând şi nuclei aicorticospinale. Cele destinate porţiunii
nervilor cranieni. inferioare a nucleului facialului şi cele
pentru nucleul hipoglosului sunt
Baza încrucişate. Toate celelalte sunt bilateral
Conţine: încrucişate.
- pedunculii cerebrali, un mănunchi de Fibrele nervului oculomotor III se
fibre reprezentate de tracturileevidenţiază între pedunculii cerebrali în
corticospinal, corticobulbar şifosa interpedunculară, iar cele ale nervului
corticopontin; trohlear IV apar la nivel tegmental.
- substanţa neagră (celule care conţin
neuromelanină) cu rol motor important;
primeşte aferenţe de la cortex şi corpii
striaţi şi trimite eferenţe dopaminergice
către corpii striaţi. În boala Parkinson
apare degenerarea substanţei negre.

Fig.41 – Reprezentare schematică a

sistemului trigeminal.
Fig.42 – Căile corticobulbare spre
nucleii nervilor cranieni VII şi XII.

Tegmentum
Conţine tracturile ascendente
cu origine medulară sau în segmentul
inferior al trunchiului şi multe fibre
descendente.
Nucleul roşu (structură rotundă,
bine vascularizată) este o componentă
importantă pentru coordonarea
motorie. Primeşte fibre încrucişate de
la cerebel şi trimite eferenţe
talamusului şi măduvei prin tractul
rubrospinal.
În partea superioară a
tegmentum –ului se situează grupelelateral şi le transmite corpului geniculat
nucleare somatice: nucleul trohlearului IVmedial metencefalic şi apoi cortexului
şi nucleii oculomotorului III. auditiv.
În apropierea substanţei cenuşii Coliculii contribuie la formarea
periventriculare se găsesc, bilateral, nucleiitracturilor tectospinale încrucişate.
locus-ului ceruleus. Neuronii acestor
nuclei conţin norepinefrină şi se Pedunculul cerebelar superior
conectează cu cortexul, hipocampul, Conţine fibre eferente de la nucleul
talamusul, mezencefalul, cerebelul, puntea,dinţat al cerebelului la nucleul roşu
bulbul şi măduva spinării. Au rol încontrolateral – tract dentatorubrotalamic şi
reglarea ciclului somn- veghe şi întracturile spinocerebelare ventrale. Fibrele
modularea senzitivităţii nucleilorcerebelare se încrucişează inferior
senzoriali. nucleului roşu.

Tectum
Reprezintă tavanul mezen-cefalului
şi este format din două perechi de coliculi Vascularizaţia trunchiului
– corpul cvadrigeminal. cerebral
Coliculii cvadrigemeni superiori Vasele trunchiului aparţin
conţin neuroni care recepţionează stimulisistemului bazivertebral şi sunt
vizuali de la retină şi le transmite corpului reprezentate de două sisteme vasculare:
geniculat lateral şi cortexului vizual; sunt- vasele circumferenţiale: artera cerebelară
un releu al căii vizuale. postero-inferioară, artera cerebelară
Coliculii cvadrigemeni inferiori antero-inferioară, artera cerebelară
sunt releu al căii auditive; ei recepţioneazăsuperioară, artera cerebelară posterioară şi
impulsuri venite pe calea lemnisculuiartera pontină. Fiecare dintre acestea emite
ramuri destinate segmentelor trunchiuluiXII. Dacă este unilateral poartă numele de
cerebral; hemiplegia alternantă hipoglosală: nervul
- vasele perforante mediane saueste afectat de aceeaţi parte cu leziunea,
paramediane penetrează trunchiul de ladar paralizia este controlaterală.
nivelul arterei bazilare;
- vase medulare şi spinale mici, ramuri ale
arterei vertebrale.

Fig.44 – Sindroame clinice asociate

leziunilor bulbare.

Fig.43- Arterele trunchiului cerebral. Leziunile extinse determină defecte

bilaterale. Teritoriul afectat este
Leziunile trunchiului cerebral vascularizat de artera spinală anterioară
sau de ramurile mediale ale arterei
Trunchiul cerebral este o structurăvertebrale.
anatomică cu funcţii importante şi Sindromul medular lateral
diversificate, astfel încât o leziune mică(sindrom Wallenberg)
poate determina disfuncţionalităţi grave. Implică parţial sau în totalitate
Din punct de vedere etiologic cele maiurmătoarele structuri: pedunculii cerebelari
frecvente cauze lezionale la nivelulinferiori, nucleii vestibulari, fibre sau
trunchiului sunt reprezentate denucleii nervilor IX şi X, nucleul spinal V,
accidentele vasculare ischemice sautarctul spinal al n. V, tractul spinotalamic,
hemoragice; nu pot fi excluse nici cauzecăi simpatice (caz în care apare sindromul
precum tumori, traumatisme, proceseHorner). Teritoriul afectat este deservit de
degenerative sau demielinizante. artera vertebrală sau de artera cerebelară
Cele mai importante sindroamepostero-inferioară.
lezionale ale trunchiului sunt: Sindromul bazal pontin
Sindromul medular bazal sau(hemiplegia aternantă de abducens, facial
medial sau trigemen) afectează tractul
Afectează piramida, parţial saucorticospinal şi nervii cranieni VI, VII şi V
total lemniscul medial şi nervul hipoglos
din teritoriu. Dacă leziunea este extinsă Leziunile învecinate trunchiului
include şi lemniscul medial. cerebral
Sindromul pontin dorsal afecteazăFig.46 – Sindroame clinice asociate
nervii VI sau VII sau nucleii acestora culeziunilor mezencefalului.
sau fără implicarea a lemniscului medial,
tractului spinotalamic sau a lemniscului Trunchiul cerebral poate fi afectat
lateral. indirect de procese proliferative,
Sindromul Benedikt apare după oînlocuitoare de spaţiu (tumori, anevrisme,
leziune la nivel tegmental, cu afectareahernii cerebrale). Cele mai frecvente
lemniscului medial, a nucleului roşu, asindroame clinice sunt:
nervului III şi nucleului său. Sindromul de unghi cerebelo-
Fig.45 – Sindroame clinice asociatepontin afectează nervii VIII sau VII; cea
mai des întâlnită etiologie este tumora
celulelor Schwann ale nervului cranian
din teritoriu.
Sindromul Parynaud se manifestă
ca o imposibilitate de mişcare a globilor
oculari în sens vertical, determinată de o
compresiune la nivel tectal (ex. o
tumoare pineală).

leziunilor pontine.

Sindromul Weber (peduncular sau

hemiplegia alternantă a oculomotorului)
lezează nervul II şi segmente ale
pedunculilor cerebrali; se manifestă cu
paralizia oculomotorului homolaterală şi
hemipareză controlaterală (leziunea fiind
deasupra decusaţiei piramidale).