Sunteți pe pagina 1din 13

ETAPELE DE LABORATOR DE

CONFECTIONARE A UNEI UNEI ADAM Iris-Iuliana,


PIESE PROTETICE FIXE METALO- TD II, Gr. I

CERAMICE
MODELUL DE LUCRU
Se toarna dupa conditionarea amprentei cu materiale de cea mai
buna calitate
Se indica gipsurile dure pentru soclu si superdure pentru arcada
interesata
Pot fi utilizate si alte materiale: rasini compozite, metale
electrodepuse sau pulverizate
MACHETA COMPONENTEI
METALICE
varianta clasica: 1. tehnica racirii gradate, 2. tehnica picurarii.
varianta moderna: 1. ceara calibrata +elemente prefabricate, 2. capa din
ceara calibrata + capacul =din element turnat si lipit, 3. discuri termoplastice
(prin ambutisare), 4. rasini compozite foto, 5. tehnica aditiei de ceara
Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice: 1.
Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite; 2. Unghiurile de
intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag); 3. Nu prezinta margini de protectie
incizala/ocluzala sau pereti proximali evazati; 4. Va fi modelata prin
procedeele moderne :ceara calibrata sau ambutisare obtinandu-se grosimi
uniforme; 5. Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a
favoriza translucenta ; se obtine o fizionomie excelenta
TIPARUL
se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale refractare) pe suprafata machetelor
cu vibrare manuala sau mecanica
Etapele realizarii tiparului:
1. Se aplica o tija in pozitie verticala din ceara la aceasi dimensiune, apoi la 2,5-3 mm
deasupra fetei ocluzale
2. Fixarea machetei pe capacul conformator trebuie sa fie centrala si situata in centrul
termic al tiparului
3. Detensionarea machetei
4. Realizarea machetei canalului de evacuare a gazelor din tipar
Ambalarea este considerata o subetapa a acestei faze
Masele de ambalat sunt deobicei sulfati/ fosfati si vin intr-un sistem pulbere+lichidsi
trebuie realizata dozarea si prepararea MA
TOPIREA ŞI TURNAREA
Sunt etape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific care va fi supus
regimului termic de topire devine fluid si este introdus in tipar
Topirea si turnarea componentei metalice se relizeaza identic ca la o coroana de
invelis metalica (aliaje, surse, metale)
DEZAMBALAREA SI
PRELUCRAREA
sunt ultimele etape din procesul de realizare al unei lucrari fixe sau mobile si sunt
formate si ele din mai multe subetape:
1. Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii= Tiparul este lasat timp de 5
minute pentru a se raci si ajunge la aproximativ 800ºC dupa care este introdus
brusc in apa rece.
2. Dezambalarea propriu-zisa= Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si
fragmentele de masa de ambalat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura
3. Sablarea= Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune
pe suprafata turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.
4. Degresarea= in solutii acide :acid fluorhidric
5. Curatire in bai ultrasonice
APLICAREA MASEI CERAMICE
SI ARDEREA LOR
Cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie)
Arderea (sinterizarea) masei opac= Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2- 0,3mm pe
componenta metalica prin pensulare, urmata de preuscare in gura cuptorului, apoi ardere la 980ºC,
timp de 6 minute, in vid.
Arderea (sinterizarea) masei dentina-smalt (mase ceramice de baza)-bonding porcelain= Se aplica
masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet, usor in exces 20- 30%, peste masa
aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+medie.
Se practica un modelaj sumar schitat
Arderea debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute, urmata de introducerea in cuptor la 980ºC, in
vid. Se mentine la acesta temperatura 2-3 minute, urmata de racire lenta, rezultand un volum mai
mic al masei ceramice (pana la 30%).
Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat + mase intensive pana
la nuantari.
Glazurarea se obtine prin 2 procedee: 1) Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform); 2)
Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie,
biocompatibilitate, rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare
ca estetica celor integral ceramice
BIBLIOGRAFIE
https://www.google.com/search?
q=lucrari+metalo+ceramice&tbm=isch&ved=2ahUKEwiN8LO38PLqAhXTkaQKHf
4SDjMQ2-
cCegQIABAA&oq=lucrari+metalo+ceramice&gs_lcp=CgNpbWcQAzoECCMQJzo
FCAAQsQM6BAgAEEM6AggAOgQIABATOggIABAFEB4QEzoICAAQCBAeEB
M6BggAEAgQHjoECAAQGFCK0xtYr4EcYJyOHGgAcAB4AIABwgGIAfUYkgE
EMC4yM5gBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAEB&sclient=img&ei=XKMhX4
3SCdOjkgX-
pbiYAw&bih=754&biw=1536&rlz=1C1GCEA_enRO882RO882#imgrc=VHzuKTj9
5dZmfM
“Tehnici de confectionare a protezelor dentare”; Gheorghe Barsa, Chisinau 1994
“Tehnologia protezelor dentare fixe”, Prof. Dr. Ion Patrascu
Google Imagini
Suport curs

S-ar putea să vă placă și