Bulbul rahidian – configuraţie externă

Bulbul este delimitat:

- inferior de planul care trece prin decusaţia piramidală
- superior de şanţul bulbopontin (care separă bulbul de punte).
Bulbul prezintă o faţă antero-laterală şi o faţă posterioară, separate prin şanţurile
laterale posterioare.

Faţa antero-laterală

Pe linie mediană se află şanţul median anterior, continuarea fisurii mediane

anterioare.
În partea inferioară, şanţul median anterior este întrerupt de decusaţia fibrelor
piramidale încrucişate (fasciculul corticospinal lateral).
În partea superioară, prezintă o depresiune, numită foseta mediană (foramen
caecum sau gaura oarbă Vicq D´Azyr).
Lateral de şanţul median anterior se află şanţurile laterale anterioare.
Între şanţul median anterior şi şanţul lateral anterior se află funiculul anterior
bulbar (continuarea celui medular), care formează o proeminenţă în partea superioară,
numită piramidă bulbară.
Între şanţul lateral anterior şi şanţul lateral posterior se află funiculul lateral. În
partea superioară, între cele 2 şanţuri se află o proeminenţă, piramida olivară, determinată
de oliva bulbară.
Polul inferior al piramidei olivare este intersectat de striile olivare, care sunt fibre
arcuate externe ventrale directe, cu originea în nucleul arcuat. Se îndreaptă, superficial, spre
pedunculul cerebelos inferior ipsilateral, în care pătrund.
Piramida olivară este delimitată:
- anterior de şanţul preolivar, reprezentat de partea superioară a şanţului
latero-anterior
- posterior de şanţul retroolivar, reprezentat de un şanţ scurt, care nu
depăşeşte inferior oliva
În şanţul preolivar se află originea aparentă a nervului XII. În şanţul retroolivar se
află originea aparentă a nervilor IX, X, XI.
Între şanţul lateral posterior şi şanţul retroolivar (rădăcina bulbară a nervului XI) se
află o proeminenţă, numită tuber cinereum bulbar, în profunzimea căreia se află nucleul
tractului spinal al nervului V.

La nivelul şanţului bulbo-pontin se delimitează următoarele fosete:

- foseta mediană, în partea superioară a şanţului median anterior
- foseta medială, situată superior de piramida bulbară. La nivelul ei se află
originea aparentă a nervului VI.
- foseta supraolivară, situată superior de oliva bulbară, la nivelul căreia se
află originea aparentă a nervilor VII şi VII bis (intermediar Wrisberg)
- foseta laterală, situată lateral de şanţul retroolivar. La nivelul ei se află
originea aparentă a nervului VIII.
 Faţa posterioară a bulbului

Diferă în ½ inferioară faţă de ½ superioară.

Partea inferioară
Pe linie mediană se află şanţul median posterior, continuarea şanţului median
posterior de la nivelul măduvei,
De o parte şi de alta a şanţului median se află fasciculele gracilis (situat medial) şi
cuneat (situat lateral), separate prin şanţul intermediar.
Fibrele fasciculului gracilis ajung la nucleul gracilis, care proemină la exterior,
formând tuberculul gracilis. Partea inferioară a tuberculului gracilis este mai proeminentă
şi se numeşte clava.
Fibrele fasciculului cuneat ajung la nucleul cuneat, care proemină la exterior,
formând tuberculul cuneat.
Între şanţul lateral posterior şi şanţul retroolivar (rădăcina bulbară a nervului XI) se
află o proeminenţă, numită tuber cinereum bulbar, în profunzimea căreia se află nucleul
tractului spinal al nervului V.

Partea superioară, numită etajul fosei romboide

Limita dintre cele 2 părţi este dată de planul care trece superior de tuberculul
gracilis.
Superior de tuberculul gracilis, faţa posterioară a bulbului prezintă 2 coloane de
substanţă albă, cu traiect divergent, numite pedunculi cerebeloşi inferiori (PCI), formaţi
mai ales de fasciculele spinocerebeloase dorsale.
Inferior, cei 2 PCI sunt uniţi printr-o lamă de substanţă cenuşie, numită obex, ce
acoperă deschiderea canalului ependimar în ventriculul IV.
Pe faţa medială a pedunculilor cerebeloşi se află o bandă de substanţă albă, numită
tenia ventriculului IV. La nivelul ei se inseră pânza coroidă a ventriculului IV.
Între cei 2 PCI se delimitează o zonă triunghiulară, cu vârful inferior, numită trigonul
bulbar al fosei romboide.
Pe linie mediană, trigonul bulbar prezintă şanţul median al ventriculului IV.
De o parte şi de alta a şanţului median se află câte o proeminenţă alungită, eminenţa
medială.
Eminenţa medială este limitată lateral de şanţul limitant, care separă formaţiunile
motorii, situate medial, de formaţiuni senzitive, situate lateral.
În partea inferioară a şanţului limitant se află foveea inferioară (caudală).
La nivelul eminenţei mediale se află trigonul hipoglosului (aripa albă internă), de
formă triunghiulară, cu vârful orientat inferior.
Trigonul hipoglosului (aripa albă internă) este împărţit de o creastă verticală:
- într-o zonă medială, la nivelul căreia proemină nucleul motor al nervului
XII
- într-o zonă laterală, aria plumiformis, în profunzimea căreia se află nucleul
intercalat al lui Staderini
Lateral de trigonul hipoglosului şi inferior de foveea inferioară se află trigonul
vagului (aripa cenuşie). Trigonul vagului este intersectat de o creastă oblică, funiculul
separans, care îl împarte în:
- zonă medială, în profunzimea căreia se află nucleul dorsal al vagului.
- zonă laterală, numită aria postrema.
Lateral de aripa cenuşie se află aria vestibulară (aripa albă externă), în
profunzimea căruia se află cei 4 nuclei vestibulari.
Aria vestibulară se prelungeşte superior în trigonul pontin al fosei romboide.
 Puntea, mezencefalul – configuraţie externă

Puntea
Este delimitată:
- inferior de şanţul bulbo-pontin
- superior de şanţul ponto-peduncular
Prezintă o faţă antero-laterală şi o faţă posterioară, separate de originea aparentă a
nervului V (reprezintă limita dintre piramida pontină şi PCM).

Faţa antero-laterală
Pe linie mediană prezintă un şanţ puţin adânc, numit şanţul arterei bazilare.
Lateral de şanţ se află câte o proeminenţă, piramidele pontine, în profunzimea cărora
trec fasciculele corticospinale sau piramidale.
În partea laterală a piramidei pontine se află originea aparentă a nervului V, prin 2
rădăcini:
- medială, mai subţire – rădăcina motorie
- laterală, mai groasă – rădăcina senzitivă

Faţa posterioară
Lateral este formată de 2 coloane de substanţă albă, numite pedunculi cerebeloşi
mijlocii (PCM).
Superior şi medial de pedunculii cerebeloşi mijlocii se află pedunculii cerebeloşi
superiori (PCS), cu direcţie convergentă spre superior.
Între cei 2 PCS se află o lamă de substanţă albă, numită văl medular superior, care
se prelungeşte:
- superior – cu frâul vălului medular superior, care se inseră în partea
inferioară a şanţului cruciform
- inferior – cu substanţa albă a cerebelului
Între pedunculi, pe faţa posterioară a punţii se delimitează un spaţiu triunghiular, cu
vârful superior, numit trigonul pontin al fosei romboide.

Trigonul pontin
Pe linie mediană prezintă şanţul median al ventriculului IV.
De o parte şi de alta se află câte o proeminenţă, eminenţa medială. În partea
superioară a eminenţei mediale se află o proeminenţă, coliculul facialului.
În profunzimea coliculului facialului se află nucleul motor al nervului VI,
înconjurat de fibrele nervului VII, care formează genunchiul intern al nervului VII.
Lateral de eminenţa medială se află şanţul limitant, care se termină superior cu o
fosetă, numită foveea superioară. În profunzimea foveei superioare se află nucleul motor
al nervului V (nucleul masticator).
Lateral de foveea superioară se află locus coeruleus, în profunzimea căreia se află
nucleul omonim, bogat în catecolamine. Prin autooxidarea acestor substanţe rezultă
substanţe din clasa melaninelor, ce dau culoarea cenuşie acestei zone.
Inferior şi lateral se află o proeminenţă, numită tubercul acustic, determinată de
nucleul cohlear dorsal.
Aparent, de la tuberculul acustic pornesc fibre care proemină în fosa romboidă,
numite striile medulare ale ventriculului IV. În realitate, aceste fibre au direcţie inversă,
de la şanţul median spre PCI şi sunt fibre arcuate externe dorsale încrucişate.
Ansamblul format de striile medulare, şanţul median şi tuberculul acustic era descris
de vechii anatomişti sub numele de calamus scriptorius.
 Mezencefalul

Este delimitat:
- superior de tracturile optice
- inferior de şanţul ponto-peduncular
Prezintă o faţă antero-laterală şi o faţă posterioară.

Faţa antero-laterală

Mezencefalul prezintă pedunculii cerebrali, 2 coloane de substanţă albă, cu direcţie

divergentă spre superior.
Pedunculii cerebrali, împreună cu chiasma optică şi tracturile optice, delimitează
spaţiul opto-peduncular:
- partea anterioară a spaţiului reprezintă faţa inferioară a
hipotalamusului, la nivelul căreia se află:
 2 proeminenţe, numite corpi mamilari
 anterior de corpii mamilari se află tuber cinereum, cu
infundibulul care se continuă cu hipofiza
- partea posterioară a spaţiului (posterior de corpii mamilari) este reprezentată
de fosa interpedunculară. În profunzimea fosei se află substanţa
perforată posterioară, în care pătrund ramuri din arterele cerebrale
posterioare (ramuri din artera bazilară)
Pe faţa medială a pedunculilor cerebrali se află originea aparentă a nervilor III.
Pe faţa laterală a pedunculilor cerebrali trec nervii IV, care se îndreptă anterior.

Faţa posterioară
Reprezintă tectul mezencefalic, care prezintă:
- 2 coliculi cvadrigemeni superiori (CCS)
- 2 coliculi cvadrigemeni inferiori (CCI)
Între coliculi se află 2 şanţuri: unul vertical şi unul orizontal, care formează şanţul
cruciform.
În partea superioară a şanţului cruciform se află glanda epifiză, iar în partea
inferioară se află frâul vălului medular superior.
Coliculul superior este legat de corpul geniculat lateral (CGL) prin braţul coliculului
superior, iar coliculul inferior este legat de corpul geniculat medial (CGM) prin braţul
coliculului inferior.
Între cele 2 braţe se delimitează şanţul interbrahial.
Inferior de CCI este originea aparentă a nervului IV. Nervul IV este singurul nerv
cranian cu originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral.
Nervul IV merge apoi pe faţa laterală a pedunculului cerebral.