Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral
Alcatuit din:
bulbul rahidian, puntea lui Varolio mezencefal

Situat in fosa cerebrala posterioara avand indaratul sau cerebelul, de care este separat prin ventriculul IV cerebral

Trunchiul cerebral Configuratia exterioara

Are forma unui trunchi de con a carui baza mica se continua in jos cu maduva spinarii limita inf plan orizontal prin marg inf a decusatiei piramidale si mijl arcului ant al atlasului limita sup corespunde ant-lat tracturilor optice si post unui plan orizontal prin coliculii quadrigemeni sup prezinta o fata ventrala, una dorsala si doua laterale

Trunchiul cerebral Fata ventrala

prezinta 3 segmente
Bulbar Pontin Mezencefalic

Fata ventrala a bulbului forma trapezoidala Baza mica = jonctiunea bulbo-medulara Baza mare=santul bulbo-pontin Pe linia mediana-santul median ventral al bulbului , intrerupt inf. de incrucisarea fibrelor cortico-spinale lat.=decusatia piramidala

Trunchiul cerebral Fata ventrala

Superior ,la nivelul jonctiunii bulbopontine(orig .aparenta a n.oculomotor), santul se evazeaza = foramen caecum (gropita oarba a lui Vicq DAzyr) De o parte si de alta a santului median ventral proemina piramidele bulbare ventral marginite lateral de santurile colaterale ventrale (originea aparenta, radiculara a n.hipoglos prin 10-15 fascicule)

Trunchiul cerebral Fata ventrala

fata ventrala a puntii limitata:
inferior de santul bulbo-pontin superior de santul ponto-peduncular lateral de doua planuri duse prin orig.aparente ale n.trigemen

pe linia mediana prezinta santul bazilar in care este situata art.bazilara lateral se gasesc piramidele pontine, ce sunt in continuarea celor bulbare

Trunchiul cerebral Fata ventrala

fata ventrala a mezencefalului: formata de fetele ventrale ale celor 2 pedunculi cerebrali ei delimiteaza impreuna cu tracturile si chiasma optica fosa interpedunculara (spatiul optopeduncular) in partea inferioara a careia se gaseste substanta perforata posterioara , la nivelul careia patrund ramurile art. cerebrale post

Trunchiul cerebral Fata laterala

prezinta 3 segm
Bulbar Pontin Mezencefalic

fata laterala a bulbului limitata:

ant de santul colateral ventral post de santul colateral dorsal(orig.aparenta a n.glosofaringian, vag si accesor)

Trunchiul cerebral Fata laterala

posterior fata de santul colateral ventral se gaseste oliva bulbara in profunzimea careia se gaseste nucleul olivar dorsal olivei, intre aceasta si santul colateral dorsal se gaseste tuberculul cenusiu al lui Rolando (nucleul senzitiv al trigemenului) superior si dorsal olivei, in segmentul lateral al santului bulbo-pontin, se gasesc foseta supraolivara (orig.aparenta a n.facial) si foseta retroolivara (orig.aparenta a n.vestibulocohlear)

Trunchiul cerebral Fata laterala

fata laterala a puntii se continua cu pedunculul cerebelos mijlociu fata laterala a mezencefalului prezinta:
anterior santul lateral al istmului care marcheaza pe supr. pedunculului cerebral limita intre crus cerebri si tegmentum posterior santul interpedunculopeduncular care separa pedunculul cerebral de pedunculul cerebelos sup.

Trunchiul cerebral Fata laterala

intre cele 2 santuri proemina fibrele lemniscului lateral (calea acustica centrala) destinate coliculului inf sub forma unei zone triunghiulare (triunghiul Reil) este incrucisata de sus in jos de:
tractul optic n.optic n.trohlear artera cerebrala post

Trunchiul cerebral Fata dorsala

prezinta 3 segmente
Bulbar Pontin Mezencefalic

fata dorsala a bulbului formata dintr-o parte:

inferioara extraventriculara superioara ventriculara care, impreuna cu fata dorsala a puntii, formeaza fosa romboida (planseul ventriculului III) segm. extraventricular este cuprins intre santurile colaterale dorsale bulbare

Trunchiul cerebral Fata dorsala

tractul gracilis (Goll) se termina in clava (proeminenta alungita care contine nucleul gracilis) tractul cuneatus (Burdach) se termina in nucleul cuneat care proemina dorsolateral deasupra acestora, tracturile se continua cu corpul juxtarestiform si respectiv restiform, care impreuna alcatuiesc pedunculul cerebelos inf. intre fasciculul cuneatus si radacinile bulbare ale n.accesor se gaseste tuberculum cinereum (extremitatea craniala a nucleului spinal al trigemenului)

Trunchiul cerebral Fata dorsala

fata dorsala a puntii cuprinsa intre pedunculii cerebelosi sup formeaza segm sup al fosei romboide formata din 2 triunghiuri: unul inf situat pe fata dorsala a bulbului unul sup corespunzator fetei dorsale a puntii un sant median vertical imparte fosa in 2 jumatati simetrice la nivelul triunghiului bulbar de o parte si de alta a santului median (tija calamusului), se afla cate o proeminenta, triunghiul hipoglosului

Trunchiul cerebral Fata dorsala

sulcus limitans, situat lateral, se largeste si formeaza fovea inferior
sup si lat fata de aceasta, la limita cu fata dorsala a puntii, planseul fosei romboide este repr. de aria vestibulara, la nivelul careia proemina tuberculul auditiv care corespunde nucleului cohlear dorsal caudal fata de aceasta, intre triunghiul hipoglosului si aria vestibulara, se gaseste o depresiune, triunghiul vagal, corespunzator nucleului dorsal al vagului
este strabatut de un fascicul de substanta alba, funiculus separans, intre acesta si tuberculum gracilis delimitandu-se area postrema

Trunchiul cerebral Fata dorsala

la nivelul unghiului inf al fosei romboidese gaseste o lama de substanta cenusie = obex (extremitatea craniala a portiunii retroependimare a comisurii cenusii) la baza triunghiului sup, pontin, de o parte si de alta a santului median se afla cate o proeminenta rotunjita = eminentia teres, in profunzimea caruia se gaseste nucleul n.abducens cranial se continua cu funiculus teres , marginit lateral de sulcus limitans si formeaza fovea superior.

Trunchiul cerebral Fata dorsala

de o parte si de alta a unghiului sup al fosei romboide, se gaseste locus coerules, zona cu pigment albastru-gri, in profunzimea careia se afla nucleul coerulens. zona mijl a fosei este strabatuta transversal de striile medulare( benzi fine de subs.alba) fata dorsala a mezencefalului repr.de coliculii cvadrigemeni, 2 perechi de proeminente rotunjite, separate printr-un sant cruciform coliculii cvadrigemeni sup si inf sunt conectati prin brate conjunctivale, respectiv cu corpii geniculati lat si med