EMISFERELE CEREBRALE

A. CONFIGURATIA EXTERNA A EMISFERELOR CEREBRALE

(Fisuratia, lobatia si giratia emisferelor cerebrale)
Descriptiv, fiecare emisfera cerebrala prezinta: trei fete, trei margini,
trei poli.
Fetele emisferelor cerebrale
-

supero-laterala, convexa, situata in raport cu calvaria.

- bazala sau inferioara, plana, situata in raport cu lojele anterioara si

medie a endobazei si separata de loja posterioara prin intermediul unui sept
transvers al durei mater cerebrale, cortul cerebelului. Pe fata bazala a
emisferelor cerebrale se afla bulbul si tractul olfactiv, ce se dezvolta din
prelungirea antero-inferioara a veziculei telencefalice
-

mediala, plana.

Intre fetele mediale ale celor doua emisfere cerebrale se gaseste fisura
interemisferica. In fisura interemisferica patrunde un sept sagital al durei
mater cerebrale, coasa creierului. In marginea aderenta a coasei creierului
se afla sinusul sagital superior iar in marginea libera se afla sinusul sagital
inferior. De o parte si de alta a coasei creierului , in fisura interemisferica se
gasesc arterele cerebrale anterioare.
Fetele emisferelor cerebrale au un aspect neregulat, caracteristic,
datorat existentei girilor si santurilor (cele mai adanci poarta numele de fisuri
sau scizuri), ce au rolul de a creste suprafata scoartei cerebrale. Astfel,
aproape 50 % din scoarta cerebrala se gaseste la nivelul santurilor si fisurilor.
Dispozitia girilor si a santurilor este destul de variabila de la individ la individ,
putand exista diferente chiar si intre cele doua emisfere. Totusi, in general,
principalele santuri si giri au dispozitie asemanatoare.
Marginile emisferei cerebrale:
-

superioara, situata intre fata mediala si cea superolaterala

infero-mediala, situata intre fata mediala si cea bazala

infero-laterala, situata intre fata bazala si cea superolaterala.

Polii emisferei cerebrale:

frontal, mai rotunjit.

temporal

occipital, mai ascutit.

A. 1. FATA SUPERO-LATERALA A EMISFEREI CEREBRALE
Santurile de pe fata superolaterala a emisferei cerebrale

Santul lateral Sylvius (scizura laterala). Incepe pe fata bazala a

emisferei cerebrale si urca pe fata supero-laterala a emisferei cerebrale,
unde se imparte in trei ramuri:

anterioara, scurta, cu traiect orizontal.

ascendenta, scurta.

posterioara, lunga, cu traiect orizontal.

Scizura laterala prezinta doua buze:

-superioara, alcatuita din: operculul frontal, reprezentat de girii
frontali situati intre ramurile de trifurcatie ale scizurii laterale, operculul
fronto-parietal, rolandic, ce leaga girul precentral, din lobul frontal, de cel
postcentral, din lobul parietal si operculul parietal
-inferioara,
superior.

operculul

temporal,

reprezentat

de

girul

temporal

Posterior, cele doua buze ale scizurii laterale sunt unite prin girul
supramarginal.
Indepartand buzele scizurii laterale se observa lobul insulei si artera
cerebrala medie (artera sylviana), cu ramurile ei.
Santul central Rolando. Incepe pe fata mediala a emisferei
cerebrale, la nivelul lobulului paracentral, intersecteaza marginea superomediala si trece pe fata supero-laterala.
Santul parieto-occipital. Incepe pe fata mediala a emisferei
cerebrale, unde poarta numele de sant parieto-occipital oblic, intersecteaza
marginea superomediala, la aproximativ 5 cm. de polul occipital si trece pe
fata superolaterala, ca sant parieto-occipital transvers.

Incizura preoccipitala. Incepe la nivelul muchiei inferolaterale si are

un traiect ascendent, scurt, pe fata superolaterala.
Aceste patru santuri delimiteaza, pe fata superolaterala a emisferei
cerebrale, lobii.
Lobii de pe fata superolaterala a emisferei cerebrale
Lobul frontal. Este situat anterior de santul central si superior de
santul lateral, avand o mare dezvoltare la om. La nivelul sau se afla trei
santuri ce delimiteaza patru giri principali. Santurile sunt reprezentate de:
- santul frontal superior, cu directie orizontala
- santul frontal inferior, cu directie orizontala
- santul precentral, cu directie verticala. Se formeaza din ramurile,
ascendenta si descendenta, de bifurcare posterioara a santurilor precedente.
Girii sunt reprezentati de:
- girul frontal superior, situat superior de santul frontal superior.
continua, pe fata mediala a emisferei, cu girul frontal medial.

Se

- girul frontal mijlociu, situat intre santul frontal superior si cel inferior.
- girul frontal inferior, situat inferior de santul frontal inferior.
La nivelul girului frontal inferior se gaseste operculul frontal, alcatuit
din:
- pars orbitalis, situata inferior de ramura orizontala a scizurii laterale
- pars triangularis, situata intre ramura orizontala si cea ascendenta a
scizurii laterale
- pars opercularis, situata intre ramura ascendenta si cea posterioara a
scizurii laterale
- girul precentral, situat intre santul precentral si santul central .
Lobul parietal. Este situat posterior de santul central, anterior de
santul parieto-occipital si superior de ramura posterioara a santului lateral.
La nivelul sau se afla doua santuri:
- santul intraparietal, cu directie orizontala.

- santul postcentral, cu directie verticala. Se formeaza din ramurile,

ascendenta si descendenta, de bifurcare anterioara a santului intraparietal.
Santurile delimiteaza:
- lobulul parietal superior, situat superior de santul intraparietal. Se
continua, pe fata mediala a emisferei cerebrale cu lobulul precuneus.
Contine campurile Brodmann 5 si 7.
- lobulul parietal inferior, situat inferior de santul intra-parietal. Lobulul
parietal inferior este constituit din:
- girul supramarginal, ce contine campul 40 Brodmann, arie de asociatie
vizuala.
Girul supramarginal inconjoara portiunea terminala a ramurii
posterioare a santului lateral, unind lobulul parietal inferior cu girul temporal
superior.
- girul angular, ce contine campul 39 Brodmann, arie de asociatie vizuala.
Girul angular inconjoara portiunea terminala a santului temporal superior,
unind lobulul parietal inferior cu girul temporal superior si girul temporal
mijlociu.
- girul postcentral, situat intre santul central si santul postcentral.
La nivelul girului postcentral se afla aria somestezica primara,
campurile 3, 1 si 2 Brodmann.
Lobul occipital. Este situat intre santul parieto-occipital si incizura
preoccipitala. Partea sa posterioara poarta numele de pol occipital. Clasic, la
nivelul lobului occipital se descriu: un sant vertical, inconstant, santul lunat,
doua santuri transversale, santurile occipitale laterale, trei giri occipitali
laterali, superior, mijlociu si inferior, delimitati de santurile occipitale laterale.
Aceste elemente nu sunt recunoscute de Nomina Anatomica.
Lobul temporal. Este situat inferior de santul lateral si anterior de
incizura preoccipitala. Partea sa anterioara poarta numele de pol temporal.
La nivelul sau se afla doua santuri orizontale ce delimiteaza trei giri.
Santurile sunt reprezentate de: santul temporal superior si santul
temporal inferior
Girii sunt reprezentati de:
- girul temporal superior, situat intre santul lateral si santul temporal
superior. Este unit cu lobulul parietal inferior , prin intermediul girului
supramarginal, si cu girul temporal mijlociu, prin intermediul girului angular.

Girul temporal superior constituie buza inferioara a santului lateral Sylvius.

Pe fata sa superioara se observa doi giri dispusi medio-lateral, girii transversi
Heschl, la nivelul carora se afla aria de proiectie a sensibilitatii acustice,
campurile 41 si 42 Brodmann.
- girul temporal mijlociu, situat intre santurile temporale
- girul temporal inferior, situat inferior de santul temporal inferior. Se
continua, pe fata bazala a emisferei cerebrale, cu girul occipitotemporal
lateral.
Lobul piramidal sau lobul insulei. Este situat in asa numita fosa laterala a
creierului, putand fi observat prin indepartarea buzelor santului lateral
Sylvius. Lobul insulei este inconjurat de santul circular Reil, intrerupt
antero-inferior de o proeminenta ce poarta numele de limen insulae, la
nivelul careia converg girii insulei. De la limen insulae porneste santul
central, cu directie antero-posterioara, ce separa girul lung al insulei,
situat postero-inferior de sant, de girii scurti, situati antero-superior de
santul central al insulei. Girii scurti ai insulei, in numar de 3-5, sunt delimitati
de santuri scurte, cu directie oblica spre superior si posterior.
ral anterior.
A. 2. FATA BAZALA A EMISFEREI CEREBRALE
Fata bazala a emisferei cerebrale este impartita de originea santului
lateral, in:
- parte orbitala ( pars orbitalis ), situata anterior de santul
lateral
- parte occipito-temporala ( pars occipitotemporalis ), situata
posterior de santul lateral.

Partea orbitala a fetei bazale a emisferei cerebrale

Corespunde fetei bazale a lobului frontal, este mai mica si mai sus
situata decat partea occipito-temporala, fiind in raport cu loja anterioara a
endobazei.
La nivelul ei se descriu urmatoarele elemente:
1.

Santul olfactiv, cu directie sagitala, dispus medial. La nivelul

santului olfactiv se gasesc formatiuni apartinand lobului olfactiv.

2.
3.

Girul drept, situat medial de santul olfactiv.

Girii orbitali, anterior, medial, posterior si lateral, situati medial
de santul olfactiv si delimitati de doua santuri sagitale unite printrun sant transversal. La nivelul girilor orbitali se afla arii olfactive
secundare ( campurile 12 si 13 Brodmann ).

Formatiuni apartinand lobului olfactiv: n. olfactiv, bulbul, tractul si

trigonul olfactiv la care se adauga lobul piriform.
Partea occipito-temporala a fetei bazale a emisferei cerebrale
Corespunde fetei bazale a lobilor temporal si occipital, este mai mare si
mai jos situata decat partea orbitala, fiind in raport cu loja medie a
endobazei.
La nivelul ei se descriu trei santuri sagitale, ce delimiteaza trei giri.
Santurile partii temporo-occipitale a fetei bazale a emisferei cerebrale
sunt:

santul hippocampic, situat medial

santul colateral, a carui prelungire anterioara poarta numele de
sant rinal
santul occipito-temporal, situat lateral.
Girii partii temporo-occipitale a fetei bazale a emisferei cerebrale sunt:

girul parahippocampal, situat intre santul hippocampic si cel

colateral. Anterior, prezinta o prelungire in forma de carlig, ce poarta
numele de uncus si care este limitata lateral de santul rinal. Girul
parahippocampal apartine sistemului limbic.

girul occipito-temporal medial, situat intre santul colateral si cel

occipito-temporal

girul occipito-temporal lateral, situat lateral de santul occipitotemporal. Se continua, pe fata supero-laterala a emisferei cerebrale,
cu girul temporal inferior.
A. 3. FATA MEDIALA A EMISFEREI CEREBRALE

Se poate examina dupa sectionarea sagitala a corpului calos, a

structurilor diencefalalice , a trunchiului cerebral si a cerebelului.

In centrul fetei mediale a emisferelor cerebrale se afla corpul calos,

cea mai mare formatiune comisurala interemisferica, caruia i se descriu,
dinspre anterior spre posterior, urmatoarele segmente: rostrum, genunchi,
trunchi, splenius. Rostrul corpului calos se continua, inferior, cu lama
terminala.
Inferior de corpul calos se afla fornixul sau trigonul cerebral.
Descriptiv,
fornixul prezinta: corpul fornixului, situat central, columnele fornicale, ce
prelungesc anterior corpul fornixului si picioarele fornixului, ce prelungesc
posterior trunchiul fornixului. Topografic, columnele fornicale au o parte
libera (pars libera), care delimiteaza antero-medial orificiul interventricular,
si o parte ce strabate peretele ventriculului III (pars tecta), pentru a ajunge la
corpii mamilari. Picioarele fornixului patrund in cornul temporal al
ventriculului lateral, continuandu-se cu fimbria hippocampului.
Intre rostrum si genunchiul corpului calos, pe de-o parte, si columnele
fornicale, pe de alta parte, se intinde septul pellucid, cu cavitatea septului
pellucid. Septul pellucid constituie peretele medial al cornului frontal al
ventriculului lateral.
Inferior de fornix se afla fata mediala a talamusului. Inferior de talamus
si separat de el prin santul hipotalamic, se afla hipotalamusul.
Santurile fetei mediale a emisferei cerebrale sunt:

santul corpului calos, ce inconjura corpul calos de la rostru pana la

splenius, unde se continua cu santul hippocampic

santul cingulat, ce circumscrie precedentul sant, fiind situat inferior,

anterior si apoi superior de santul corpului calos. In dreptul istmului
girului cingulat, santul cingulat devine ascendent, limitand posterior
lobulul paracentral.
santul parieto-occipital oblic, ce incepe superior de scizura
calcarina si se indreapta spre posterior si superior. Pe fata superolaterala a emisferei cerebrale, se continua ca sant parieto-occipital
transvers. Santul parieto-occipital oblic separa precuneusul de cuneus.
santul calcarin, cu directie orizontala, ajunge la polul occipital al
emisferei, separand cuneusul de girul lingual.
Girii fetei mediale a emisferei cerebrale sunt:

girul supracalosal, slab dezvoltat la om. Este reprezentat de indusium

griseum, o lama de substanta cenusie, situata pe fata superioara a corpului
calos.
Girul supracalosal apartine cercului limbic intern
continuandu-se anterior cu girul paraterminal, componenta corticala

a regiunii septale, si posterior cu girul fasciolar, girul dentat si

bandeleta terminala Giacomini. Substanta alba a girului supracalosal
formeaza striile longitudinale Lancisii, mediala si laterala.
girul cingulat, situat intre santul corpului calos si santul cingulat.
Portiunea sa posterioara, mai ingustata, situata in dreptul spleniusului
corpului calos, poarta numele de istmul girului cingulat. Girul cingulat
apartine cercului limbic extern, continuandu-se anterior cu aria
subcalosala, componenta corticala a regiunii septale, si posterior cu
girul parahippocampal, care la randul sau se continua cu uncusul
hippocampic.
girul frontal medial, situat antero-superior de santul cingulat. Se
continua, pe fata supero-laterala a emisferei cerebrale, cu girul frontal
superior. Posterior, este separat de lobulul paracentral prin prelungirea
santului precentral.
lobulul paracentral, reprezentat de continuarea, pe fata mediala a
emisferei, a girilor precentral si postcentral, incomplet separati de
prelungirea santului central. Este limitat anterior de prelungirea santului
precentral si posterior, de portiunea ascendenta a santului cingulat.
lobulul precuneus, situat intre portiunea ascendenta a santului
cingulat si santul parieto-occipital oblic. Se continua, la nivelul fetei superolaterale a emisferei cerebrale, cu lobulul parietal superior.
lobulul cuneus, situat intre santul parieto-occipital oblic si scizura
calcarina.
girul lingual, situat inferior de scizura calcarina. Pe buzele scizurii
calcarine, la nivelul cuneusului si a girului lingual, se afla aria vizuala,
campurile Brodmann 17, 18 si 19.

VENTRICULII LATERALI
In interiorul fiecarei emisfere cerebrale se gaseste cate o cavitate ce
poarta numele de ventricul lateral. Conventional, ventriculul din emisfera
dominanta, de regula cea stanga, este notat cu I, iar cel din emisfera
dominata, cu II.
Ventriculul lateral are forma literei C inversate, cu concavitatea spre
anterior si prezinta:
- zona centrala, corpul ventriculului lateral sau raspantie
ventriculara
- trei prelungiri:
- anterioara, sau corn frontal
- posterioara, sau corn occipital
- inferioara, sau corn temporal
- o comunicare interventriculara Monro, prin care comunica cu
ventriculul III, situat la nivelul diencefalului.
Zona centrala a ventriculului lateral este situata la nivelul lobului
parietal, superior si lateral de talamus. Pe sectiune frontala, corpul
ventriculului lateral are forma patrulatera, prezentand urmatorii pereti: perete superior, reprezentat de fata inferioara a trunchiului corpului
calos.
- perete medial, reprezentat de trunchiul fornixului.
- perete inferior, reprezentat de partea laterala a fetei dorsale a
talamusului, situata lateral de tenia talamica si acoperita de pars affixa.
Intre peretele inferior si cel lateral se afla santul talamo-striat in
care se gasesc stria terminala si vena talamo-striata.
- perete lateral, reprezentat de corpul nucleului caudat (inferior) si
de fasciculul occipito-frontal superior, denumit si fascicul subcalosal
(superior).
Cornul frontal. Se gaseste la nivelul lobului frontal, intre planul frontal
tangent la fata posterioara a genunchiului corpului calos si planul frontal ce
trece prin orificiul interventricular.

Pe sectiune frontala, are forma triunghiulara, prezentand urmatorii

pereti
- superior, reprezentat de fata inferioara a trunchiului corpului
calos.
- medial, reprezentat de septul pellucid, ce-l separa de cornul
frontal contralateral.
- lateral, reprezentat de capul nucleului caudat, ce proemina in
cornul frontal.

Cornul occipital. Se gaseste la nivelul lobului occipital, continuand spre

posterior si lateral trigonul ventriculului lateral, intre bratele forcepsului mare
al corpului calos. Pe sectiune frontala, are forma unei fante verticale,
prezentand urmatorii pereti:
- medial, neregulat. In partea superioara prezinta o proeminenta,
bulb, determinata de fibrele bratului medial al forcepsului mare, iar inferior,
o proeminenta ce poarta numele de calcar avis, determinata de scizura
calcarina.
- lateral, concav, contine fibrele bratului lateral al forcepsului
mare, fibrele tapetumului si ale radiatiilor optice.
- inferior, uneori inexistent, reprezentat de trigonul colateral,
determinat de santul colateral.
Cornul temporal. Se gaseste la nivelul lobului temporal, continuand
spre inferior, anterior si lateral trigonul ventriculului lateral.
Pe sectiune
frontala, are forma unei fante transversale, prezentand urmatorii pereti:
- superior, reprezentat de tapetum, in care se gaseste coada
nucleului caudat, dispusa lateral de stria terminala. Prin fisura coroida
patrunde tractul optic ce se situeaza pe peretele superior al cornu-lui
temporal, in traiectul sau spre corpul geniculat lateral metatalamic.
- inferior, neregulat, prezinta doua proeminente: proeminenta
hippocampului, sau cornul lui Ammon, lateral de care se afla eminenta
colaterala, determinata de santul colateral.