 Emisferele cerebrale

o Partea cea mai voluminoasa a encefalului, ocupand cea mai mare

parte a cutiei craniene
o Situate in loja supratentoriala
o Separate inre ele prin fisura interemisferica in care patrunde coasa
creierului
o Fiecare emisfer prezinta 3 fete (laterala, interna, bazala/inferioara), 3
margini (superioara, infero-laterala, infero-mediala) si 3 poli (frontal,
temporal si occipital)
o Pe toata suprafata emisferului acesta este brazdat de numeroase
santuri
 Unele mai profunde, numite si scizuri/fisuri care separa lobii
 Mai putin profunde numite intergirare care impart lobii in
girusuri sau circumvolutii

Fata laterala a emisferului cerebral

 Priveste spre cutia craniana

 Este convexa
 La nivelul ei se pot observa 3 scizuri:
o Scizura lui Sylvius (fisura laterala)
 Incepe de pe fata bazala a emisferului cerebral in unghiul extern
al spatiului perforat anterior de unde se duce lateral trecand pe
fata laterala
 Pe fata laterala are o directie oblica postero- superioara
ajungand pana la regiunea parietala a emisferului cerebral unde
se termina printr-o mica bifurcatie
 Prezinta 2 portiuni :
 Pe fata inferioara prezinta segmentul mai larg numit
valecula si de asemenea separa lobul orbital (anterior) si
lobul temporo-occipital
  Pe fata laterala fisura este mai profunda, separa lobii
frontal si parietal situati superiori si lobul temporal care
este situat inferior
 Marginile scizurii laterale prezinta proeminte (vizibile doar la
departarea celor 2 margini pe fata laterala) numite operculi:
 Opercul frontal
 O. Parietal, care impreuna cu cel frontal sunt situati pe
marginea superioara
 O. Temporal pe marginea inferioara a scizurii
 Cand indepartam mai tare marginile scizurii, pe langa operculi,
pe fata laterala se poate observa lobul insulei
 Lobul insulei are forma tr. Vf orientat antero inferior; de
asemenea este inconjurat de santul circular; un sant longitudinal
de la vf. la baza o imparte in 2 lobi: lob anterior cu 2-3 girusuri
scurte, lob posterior cu 2 circumvolutii lungi; deschiderea
fisurii laterale care duce spre insula se numeste limen insulae
(limen=intrare)
 Spre lobul frontal fisura laterala trimite 2 prelungiri scurte:
 Anterioara-orizontala
 Posterioara-verticala
 Pe toata lungimea scizurii lui Sylvius se gaseste artera sylviana
o Scizura lui Rolando (fisura centrala)
 Separa lobul frontal de cel parietal
 Incepe deasupra scizurii lui Sylvius (la nivelul operculului
frontal) si merge ascendent sinuos spre marginea superioara
 Depaseste marginea superioara si se termina pe fata interna in
lobul paracentral
 Portiunea de emisfer situata anterior (lobul frontal) are fctii
motorii si asociative si portiunea de emisfer situata posterior
(lobul parietal si lobul occipital) are fctii receptoare si
asociative
o Fisura parieto-occipitala laterala
 Incizura de 1,5-2 cm care este situata anterior de polul occipital
  Ea reprezinta o extensie a fisurii parieto-occipitale interna pe
fata laterala
 O linie conventionala dusa din fisura parieto-occipital pana pe o
ancosa aflata pe marginea infero-laterala a emisferului desparte
lobul parietal si cel temporal de lobul occipital
 Cele 3 scizuri ale fetei laterale a emisferului cerebral imparte fata laterala a
emisferului in 4 lobi
o Lobul frontal
 Cel mai voluminos lob
 Se intinde pe toate cele 3 fete ele emisferului cerebral
 Pe fata laterala este delimitat:
 Posterior de fisura centrala
 Inferior de fisura laterala
 Anterior de santul central se afla santul precentral care merge
pana la marginea superioara de unde se continua pe fata interna
cu santul paracentral care delimiteaza anterior lobulul
paracentral
 Santul precentral delimiteaza impreuna cu scizura centrala
girusul precentral
 Cortexul acestuia constituie aria motorie primara
 Anterior de girusul precentral se gasesc pe fata laterala a
lobului frontal 2 santuri orizontale care delimiteaza 3 girusuri
 Frontal superior
 F.mijlociu
 F.inferior este impartit de cele 2 prelungiri ale scizurii
laterale in 3 segmente
o Pars orbitalis
o Pars triunghiularis
o Pars opercuralis impreuna cu pars triungularis
formeaza pe emisferul dominant centrul vobirii a
lui Broca
 Portiunea dfin lobul frontal din vecinatatea polului frontal
formeaza lobul prefrontal cu important fctii asociative,
comportamentale si psihice
o Lobul temporal
 Inferior scizurii laterale si se extinde pe fata inferioara
 2 santuri paralele cu scizura laterala il impart in 3 girusuri
 Temporal superior
 Temporal mijlociu
 Temporal inferior se extinde fata inferiora sub numele de
girus temporo-occipital lateral
 Prezinta si o fata superioara care formeaza planseul scizurii
laterale unde se gasesc
 Girusuri temporale transverse a caror cortex formeaza
aria auditiva primara
 Posterior impreuna cu o parte a lobului parietal formeaza
aria receptiva a vorbirii (aria lui Wernicke)
o Lobul parietal
 Se extinde pe fata mediala
 Pe fata laterala este delimitata de
 Scizura laterala inferior
 Scizura central anterior
 Posterior de el se afla lobul occipital de care este despartit
printr-o linie conventionala deja descrisa
 Aici se gasesc 2 santuri
 Santul postcentral
o Delimiteaza impreuna cu scizura centrala girusul
postcentral ce corespunde ariei somestezice I
 Santul intraparietal
o Directie orizontala posterior girusului postcentral
o Separa girusul parietal superior si cel inferior
o Cel inferior este impartit de santul lui Yensen in
alte 2 girusuri
 Anterior girusul supramarginal care
inconjoara terminarea scizurii laterale
 Posterior girusul angular
o Lobul occipital
  Pe fata laterala prezinta 1-2 santuri care il impart in 2-3 girusuri
occipitale

Fata mediala a emisferului cerebral

 Pe sectiune medio-sagitala corpul calos este principala structura, cu forma de lama de
substanta alba cu concavitatea in jos
 Dinspre anterior spre posterior el prezinta rostrumul , genunchiul , corpul si spleniumul
 Intre girusul cingular situat superior si corpul calos situat inferior se afla santul corpului
calos
 Pe fata mediala se mai gasesc santul cingular, parieto-occipital medial si fisura calcarina
 Santul cingular
o Porneste de sub genunchiul corpului calos, trece deasupra acestuia si merge
paralel cu el pana la spenium, nivel la care santul devine ascendent si ajunge pana
la marginea superioara a emisferului
o Acest ultim segment ascendent se numeste santul marginal
o De asemenea santul prezinta 2 prelungiri
 Ascendenta-santul paracentral
 Descendenta- merge posterior de spleniumul corpului calos si devine
santul subparietal
o Intre santul cingular si santul corpului calos se afla girusul cingular
o Anterior girusul cingular inconjoara genunchiul corpului calos si devine girusul
subcalos
o Posterior girusul cingular inconjoara spleniumul si prin intermediul istmului
cingular se continua cu girusul parahipocampic de pe fata inferioara a lobul
temporal
o Girusul cingular, subcalos, parahipocampic au fost numite de Broca marea
circumvolutie limbica
o Intre santul cingular si marginea superioara a emisferului se gaseste anterior
girusul frontal medial/ superior care se continua posterior cu lobulul paracentral
(delimitare se vede la netter- 105)
o Pe mijlocul acestui lobul se termina santul central si practic partea anterioara si
cea posterioara sunt prelungiri ale girusurilor pre- si postcentral
 Santul parieto-occipital medial
o Porneste de pe marginea superioara la 4-5 cm deasupra polului occipital si se
indreapta in jos si anterior spre fisura calcarina cu care se uneste
 Fisura calcarina
o Porneste de la polul occipital spre anterior, unindu-se cu santul parieto-occipital
si se prelungeste pana la spleniumul
 o Cortexul acestei scizuri reprezinta aria vizuala primara
o Inaintea santului parieto-occipital se afla lobul precuneus, delimitat anterior se
santul marginal si inferior se santul subparietal (acesa apartine lobului parietal
o Intre fisura calcarina si santul parieto-occipital medial se afla lobul cuneus care
apartine occipitalului

Fata inferioara a emisferului cerebral

 Pe aceasta fata se observa valecula (portiunea initiala a santului lateral
 Valecula imparte fata inferioara in lobul orbital, anterior, si lobul temporo-occipital situat
posterior
 Lobul orbitar
o Fata inferioara a lobului frontal si se sprijina pe plafonul orbitei
o Prezinta constant santul orbitar intern numit si olfactiv unde se adapostesc tractul
olfactiv si bulbul olfactiv
o Medial de santul orbitar intern se afla girusul rectus (drept)/ girusul orbitar intern
o Lateral de santul olfactiv se gasesc inconstant santurile orbitare laterale care
delimiteaza girusurile orbitare laterale
o Posterior se bifurca in 2 striuri olfactive care impreuna cu tractul optic si cu
girusul parahipocampic delimiteaza spatiul perforat anterior ( prin orificiile careia
trec arterele striate laterale)
 Lobul temporo-occipital
o Fata inferioara a lobilor temporal si occipital
o Prezinta 2 santuri cu orientare antero-posterioara
 Unul lateral-separa girusul temporo-occipital medial de cel lateral
(extensie a girusului temporal inferior)
 Unul medial-se numeste sant colateral si impreuna cu santul hipocampic
delimiteaza girusul parahipocampic care spre regiunea occipitala se
continua cu girusul lingual
 Extremitatea anterioara a girusului parahipocampic se numeste lob
piriform
 Medial prezinta uncusul parahipocampic

Nucleul caudat
 Forma de virgula, orientat sagital cu o curbura cu concavitatea in jos in care este cuprins
nucleul talamic
 La randul sau nucleul caudat este cuprins in concavitatea ventriculului lateral
 Prezinta un brat superior format din cap si corp si un brat inferior format din coada
 Capul se afla in lobul frontal si este portiunea cea mai voluminoasa; el proemina anterior
de spatiul perforat anterior; trimite o punte de legatura catre putamen numita „fundus
striati pe care sta culcat nucleul accumbens care apartine corpului striat
 Corpul continua capul de la un plan vertical care trece prin foramen interventricular; se
afla in profunzimea lobului parietal
 Coada patrunde in lobul temporal pana aproape de nucleul amigdalian
 Pe toata lungimea sa nucleul caudat trimite prelungiri catre nucleul lenticular care dau
aspect striat complexului lento-striat, astfel fiind numit corpul striat
 Toata fata convexa (superioara) a nucleului caudat este ventriculara
o Capul participa la formarea planseului prelungirii frontale
o Corpul la formarea planseului corpului
 Fata concava vine in raport cu bratul anterior, genunchiul, bratul posterior si regiuna
retrolenticulara si sublenticular a capsulei interne

Nucleul lenticular
 Forma de piramida triunghiulara cu baza spre lateral
 Fata laterala/baza este despartita de fundul santului lateral de catre capsula externa,
claustrum, capsula extrema
 Fata antero-superioara separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei
interne
 Fata postero-superioara despartita de talamus prin bratul posterior
 Fata inferioara care corespunde regiunii sublenticulare si cozii nucleului caudat (109)
 Regiunea sublenticulara este impartita de comisura alba anteriora in 2 segmente
o Anterior format din
 Comisura Meynert
 Substanta nenumita
 Un peduncul al talamusului
o Posterior
 Vf nucleului lenticular corespunde genunchiului capsulei interne
 Extremitatea rostrala ajunge pana la spatiul perforat anterior
 Extremitatea caudata corespunde regiuniii retrolenticulare a capsulei interne
 Nucleul lenicular este subdivizat de o lama de substanta alba numita lama medulara
externa in 2 parti:
 o Una laterala mai inchisa la culoare numita si putamen strabatuta de strabatute de
striatii Wilson
o Una mediala mai palida numita si palidus subdivizata la randul ei de o lama
medulara interna intr-o pars mediala si pars lateralis
 Nucleul caudat impreuna cu putamen formeaza striatumul dorsalis, iar nucleul
accumbens impreuna cu tuberculul olfactiv formeaza striatumul ventral (limbic)

Nucleu claustrum
 Se prezinta ca o banda ingusta interpusa intre putamen si cortexul insular
 Medial este despartit de putamen prin capsula externa, iar lateral este despartit de
cortexul insular prin capsula extrema
 Acesta face parte din corpul striat
 Este un nucleu de releu

Capsula interna
 Este o capsula deoarece inveleste nucleii centrali
 Se prezinta diferit pe sectiunile emisferului cerebral, astfel:
 Pe sectiune frontala prin corpii mamilari (tip Charcot) se prezinta ca o lama de substanta
alba dirijata in sus si in afara intre nucleul caudat si talamus (medial) si nucleul lenticular
(lateral)
 Pe sectiune transversala prin genunchiul si spleniumul corpul calos ( tip Flechsig) se
prezinta sub forma unui unghi diedru cu deschiderea spre lateral unde se afla nucleu
lenticular, iar medial se afla nucleu caudat si talamusul
 De asemenea pe aceasta sectiune se deosebesc urmatoarele segmente:
o Bratul anterior situat intre capul nucleul caudat si fata antero-superioara a
nucleului lenticular; este strabatuta de mai multe punti de substanta cenusie care
fac legatura intra putamen si nucleul caudat din care cea mai importanta este
fundus striati
o Genunchiul situat la jonctiunea intre bratul anterior si bratul posterior
o Bratul posterior intre fata postero-superioara si talamus; se continua inferior cu
bazisul peduncului cerebral
o Segmentul retrolenticular situat la extremitatea posterioara a nucleului lenticular
o Segment sublenticular situat in reg sublenticulara
 Fibrele capsulei interne sunt:
o In bratul anterior:
 Fibre fronto-pontine
 Fibre ale sistemului limbic si ale hipotalamusului anterior
  Fibre transversale intre caudat si lenticular
o In genunchi:
 Fasciculul geniculat ce contine fibre cortico-nucleare
o In bratul posterior:
 Fibrele cailor piramidale
 Fibre cortico-rubice
 Fibre parieto-pontine
o In segmentul retrolenticular:
 Radiatii optice
 Fibre occipito-tectale
 Fibre occipito-pontine
o In segmentul sublenticular:
 Radiatii acustice
 Fibre temporo-pontine

Centrul medular
 Reprezinta substanta alba a emisferului cerebral situata intre nucleii central si cortexul
cerebral
 Mai este numit si centrul oval
 Fibrele care intra in alcatuirea centrului medular sunt
o Fibre de proiectie
 Unesc scoarta cerebrala cu celelalte etaje ale nevraxului
 Apartin cailor senzitivo-senzoriale sau celor motorii
 Fibrele senzitivo-senzoriale sunt axoni ai neuronilor din talamus de
releu; reprezibta etapele finale ale cailor somestezice, vizuale,
auditive, si gustative; dupa ce strabat capsula interna patrund in
centruledularr unde diverg ca un evantai mergand spre ariile
corticale primare de proiectie
 Fibrele cailor motorii care apartin sistemului piramidal; ele
converg catre bratul posterior si genunchiul capsulei mergand mai
departe in basisul peduncului cerebral
o Fibre comisurale
 Unesc puncte simetrice sau asimetrice de pe scoarta celor 2 emisfere
cerebrale
 Intra in structura comisurilor cerebrale
o Fibre de asociatie
 Fibre care unesc puncte de pe scoarta aceluiasi emisfer
 Pot fii scurte unind circumvolutiile vecinesau lungi
 Cele lungi sunt profunde si unesc lobii emisferici intre ei
  Acestea formeaza 5 fascicule mai importante care se clasifica astfel:
 Fascicole plasate inafara nucleilor centrali
o Fascicolul longitidinal superior(arcuat)
 Uneste cortexul temporo-parieto-occipital de cel
frontal
 Important la acest fascicol este faptul ca unest aria
receptoarea a limbajului de cea motorie a limbajului
o Fascicolul fronto-occipital (subcalos)
 Uneste cortexul frontal de cel temporal si occipital
 Formeaza peretele lateral al cornului temporal si al
cornului occipital al ventricului lateral ( de aici
numele de tapetum)
o Fascicolul unciform
 Leaga fascicolul orbito-frontal si centrul motor al
vorbirii de cortexul temporal anterior
 Fascicole plasate intern nucleilor centrali
o Fascicolul cingular
 Apartine sistemului limbic
 Uneste in ambele sensuri septum pellucidum,
girusul cingualat si girusul parahipocampic
 Fascilie plasate inferior de nucleii centrali
o Fascicolul longitudinal inferior
 Leaga cortexul occipital de cel temporal

Comisurile interemisferice mici: transdiencefalice

 Cele 2 emisfere comunica intre ele prin comisurile interemisferice mici si mari
 Comisurile intermemisferice mici sunt transdiencefalice
 Comisurile mici dispuse la nivelul planseului ventriculului III sunt comisurile planului
inferior
 Comisurile planului inferior sunt:
o Comisura lui Guden (intergeniculat/suprachiasmatica)
 Fibre retiniene ce dubleaza marginea posterioara a chiasmei si a
tracturilor optice
 Aceste fibre se desprind din caile vizuale si se distribuie nucleului
suprachiasmatic
o Comisura lui Meynert( supraoptica dorsala)
 Trec prin hipotalamus si unesc intre ei nucleii lenticulari
o Comisura lui Forel (subtalamica)
  Fibre ce unesc nucleii subtalamici si zona incerta
 Comisurile aflate apropiat de plafonul ventriculului 3 sunt comisurile planului superior
 Comisurile planului superior sunt:
o Comisura alba posterioara
 Asezat pe marginea posterioara a ventricului 3, intre epifiza si orificiul
superior al apeductului mezencefalic
 In structura sa se afla fibre care sunt implicate in reflexe vizuale:
 Fibre intercoliculare superioare
 Fibre care fac legatura intre aria pretectala si nucleul ciliar al
oculomotorului
o Comisura habenulara
 Fibre ce unesc intre ei nucleii habenulari
o Comisura intertalamica (adesio intertalamica/ massa intermedia)
 Inconstanta
 Este o comisura falsa
o Comisura alba anterioara( comisura rostralis)
 Ii se descriu un segment median situata la marginea anterioara a
ventriculului III intre ciocul corpului calos si lama terminala
 Si 2 segmente laterale cu orienatre postero-laterala
 Acestea patrund in regiunea sublenticulara si se distribuie lobilor
temporal, insular spre hipoco si spre lobul occipital
 De asemenea se impart in 2 manunchiuri
o Unul anterior
o Unul posterior

Comisurile interemisferice mari

 Fornixul (trigonul cerebral)
o Formate din 2 coloane de substanta alba care:
 In segmentul mijlociu se unesc si formeaza corpul fornixului
 Anterior si posterior de corpul fornixului formeaza pilierii anteriori si
posteriori si sunt distantate intre ele
o Corpul si pilierii descriu o curba cu concavitatea in jos
o Corpul fornixului
 Are forma de triunghi de aici si denumirea de trigon, cu varful orientat
inainte
 Prezinta:
  O fata superioara care posterior este in raport cu corpul calos de
care se distanteaza anterior; pe linia mediana aceasta fata prezinta
septum pellcidum iar lateral formeaza planseului corpului
ventriculului lateral
 O fata inferioara in raport cu valul coroidian superior si lateral in
raport cu fata dorsala a talamusului
 2 margini laterale flancate de plexurile coroide laterale
 O baza care este aderenta de fata inferioara a corpului calos si la
varfurile ei se continua cu pilierii posteriori (crura fornicis)
 Un vf de unde se deprinde pilierii anteriori
 Pilierii anteriori ( columnae fornicis)
 Diverg din vf in unghi ascutit inconjoara extremitatea anterioara a
talamusului impreuna cu care delimiteaza orificiul interventricular
al lui Monro si apoi merg spre marginea anterioara a ventriculului
3 unde se pozitioneaza posterior de comisura alba anterioara si se
indreapta postero-inferior catre corpii mamilari
 Pilierii posteriori (crura fornicis)
 Se indreapta postero-extern si ocolesc pulvinar talamusului apoi
dirijandu-se antero-inferior patrunzand in cornul temporal al
ventriculului lateral de unde se continua cu fimbria si cu
hipocampul
o Structura fornixului
 Format din fibre longitudinale si fibre transversale
 Fibrele longitudinale sunt cele mai numeroase ( 2 milioane)
 Ele pornesc din hipocamp si merg pe calea fimbria-pilieri posteriori-
corpul fornixului- pilier anterior si ajung in hipotalamusul anterior si
corpii mamilari, aria septala, aria preoptica si talamus
 Fibrele transversale sunt singurele care ii creeaza rolul de comisura
interemisferica
 Aceste fibre pornesc din hipocamp merg pe calea pilierului posterior si
traverseaza linia mediana si urmareste pilierul posterior opus ajungand la
hipocampul contro lateral alcatuind comisura interhipocampica
o Principalul rol al fornixului este in procesul de memorare; face parte din
fascicolele de asociatie ale sistemului limbic