Cauze

Sus

Doua din cele mai frecvente cauze de ulcer peptic sunt infectia cu bacteria numita Helicobacter pylori
(H. pylori) si abuzul de antiinflamatoare nestroidiene (AINS), cum ar fi Aspirina.

Desi majoritatea oamenilor sunt infectati cu H. pylori, doar cativa vor face boala ulceroasa peptica. Unii
factori de risc la o persoana cu H. pylori dau o susceptibilitate crescuta pentru dezvoltarea ulcerului.
Acesti factori, unii dintre ei prea putin cunoscuti, includ:

- fumatul

- abuzul de alcool

- antecedente de ulcer

- stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (trauma majora, dependenta de un aparat
de ventilatie sau interventia chirurgicala).

Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date de AINS. AINS sunt prescrise pentru a
reduce durerea sau inflamatia in boli cronice (de durata lunga), ca artrita sau durerile de cap
(migrenele). Folosite timp de saptamani sau luni de zile, AINS pot afecta mucoasa tractului gastric,
ducand la un ulcer sau activand un ulcer deja format.

O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-Ellison. In aceasta afectiune stomacul secreta in
exces acid clorhidric, care afecteaza mucoasa gastrica.

Stressul psihologic, adaugat la alti factori de risc, poate creste sansele de a dezvolta un ulcer peptic.

Factori de risc

Sus

Factori de risc controlabili

Urmatorii factori de risc pot creste sansa de a dezvolta un ulcer peptic si pot incetini vindecarea unui
ulcer deja existent. Se poate reduce riscul dezvoltarii unui ulcer prin controlul sau eliminarea acestor
factori care includ:

- folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina)

- fumatul

- abuzul de alcool

Factori de risc necontrolabili

Unii factori necontrolabili pot creste riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia includ:

- infectia cu H. pylori, care este cea mai frecventa cauza de ulcer

- stressul fizic dat de o boala severa sau traumatism (trauma majora, dependenta de un aparat de
ventilatie sau interventia chirurgicala)

- secretii excesive de acid gastric

- ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare)

Ce nu reprezinta un factor de risc?

Consumul de alimente picante sau de cafea sau de cantitati moderate de alcool erau considerate a
favoriza dezvoltarea unui ulcer. In prezent, nu se mai iau in considerare. Desi unele alimente sau bauturi
nu cresc riscul de a dezvolta un ulcer, ele pot duce la indigestii sau arsuri retrosternale. Acestea trebuie
evitate daca nu sunt tolerate.

Majoritatea medicilor nu sunt convinsi ca stresul psihologic poate duce la ulcere. Oricum, in combinatie
cu alti factori de risc, stresul poate favoriza dezvoltarea unui ulcer peptic.

Simptome

Sus

Simptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale pentru diagnosticul unui ulcer. Unii oameni pot
sa nu prezinte simptomatologie.

Simptomele unui ulcer, ca dispepsia (senzatie de disconfort digestiv, aparuta dupa mese), pot fi
confundate frecvent cu alte afectiuni abdominale, ca refluxul gastro-esofagian (RGE).
Simptomele specifice ulcerului sunt:

- dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid (portiunea inferioara a
sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea
abdominala tine de la cateva minute pana la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid
(Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este
periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara
simptomatologie

- inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate

- balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)

- voma postprandiala (dupa mese)

- scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer hemoragic

Simptomele ulcerelor duodenale si gastrice sunt asemanatoare cu exceptia periodicitatii durerii.

Durerea din ulcerul duodenal poate apare la cateva ore dupa masa (cand stomacul este gol) si se poate
ameliora postprandial. Durerea poate trezi pacientul in timpul noptii.

Durerea din ulcerul gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand alimentele sunt inca in stomac).

Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub numele de ulcere silentioase.
Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in momentul in care apar
complicatiile. Complicatiile unui ulcer pot fi hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia tractului
digestiv.

Ulcerele silentioase sunt frecvente la persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care
consuma multe antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina.

Simptomatologia la copii variaza cu varsta:

- copilul mic si prescolar se plange de dureri gastrice

- adolescentii au simptome mai apropiate decat cele ale adultilor.

Mecanism fiziopatologic

Sus
Multe dintre persoanele cu ulcer peptic nu merg la medic in momentul in care apare simptomatologia.
Simptomatologia lor consta de obicei in perioade cu dureri gastrice care pot alterna cu perioade fara
durere. Unele ulcere se pot vindeca fara tratament.

Chiar si cu tratament unele, ulcere pot recidiva (reveni). Unii factori, precum fumatul si consumul
continuu de antiinflamatoare, pot creste riscul de recurenta a ulcerului.

Uneori, ulcerele se soldeaza cu complicatii ca hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia.

Complicatiile sunt mai frecvente in ulcerul gastric decat in ulcerul duodenal.

Infectia cu H. pylori creste riscul de a dezvolta cancer gastric. Desi acest risc este destul de mic, este
esential sa se faca diagnosticul diferential intre ulcerul gastric si cel duodenal pentru un tratament
corespunzator.

Majoritatea ulcerelor peptice fara complicatii se vindeca, indiferent de cauza.

Ulcerele recurente cauzate de reinfectia cu H. pylori sunt rare, cu exceptia zonelor suprapopulate sau cu
salubritate necorespunzatoare. Ulcerele recurente de cauza medicamentoasa sunt rare daca
administrarea acestor antiinflamatoare este intrerupta.

Consult de specialitate

Sus

In cazul diagnosticarii unui ulcer peptic si aparitia unuia dintre urmatoarele simptome, se recomanda
chemarea de urgenta a serviciilor de ambulanta :

- simptome care indica un infarct miocardic sau soc

- durere abdominala brusca, puternica sau voma

- senzatie de ameteala sau "cap usor" in special la modificarea pozitiei de la culcat la pozitia in sezut sau
in picioare

- sange in voma sau ceva ce seamana cu boabele de cafea (sange partial digerat)

- scaun negru, ca smoala sau amestecat cu sange rosu-inchis sau sange maro roscat.

Se recomanda consultul medical daca a fost diagnosticat un ulcer gastric si daca:

- simptomele sunt persistente sau se accentueaza dupa 10 sau 14 zile de tratament cu antiacide sau
inhibitoare ale aciditatii

- pacientul scade in greutate inexplicabil

- greata sau voma frecvente postprandial

- dureri abdominale care trezesc pacientul din somn

- dureri sau dificultati la inghitire (disfagie).

Medici specialisti recomandati

Sus

Pentru evaluarea simptomelor trebuie consultati:

- medicul de familie

- medicul internist

- pediatrul (pentru copii si adolescenti)

Daca este nevoie de tratament specializat, se recomanda consultul unui medic specializat in tratamentul
bolilor digestive, si anume, medicul gastroenterolog.

Daca e nevoie de interventie chirurgicala, se recomanda consultul unui chirurg generalist. Oricum, foarte
rar, este nevoie de interventii chirurgicale pentru tratamentul ulcerelor.

Expectativa vigilenta

Sus

Daca pacientul nu are nici una din aceste simptome de ugenta prezentate mai sus, poate lua
medicamente antiacide sau inhibitoare de acizi fara prescriptie medicala sau alt tratament, cum ar fi
modificari ale dietei alimentare si stilului de viata.

Daca simptomatologia nu se amelioreaza dupa 10-14 zile, se recomanda consultul medical specializat.
Daca simptomatologia dispare dupa tratament, dar revine mai tarziu, se recomanda, de asemenea,
consultul medical.

Investigatii

Sus
Testele necesare pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice depind de simptomatologia pacientului,
de antecedente si examenul obiectiv.

Daca pacientul este un adult tanar care prezinta simptomatologie pentru prima data, medicul de familie
poate sa recomande pentru inceput un tratament bazat pe medicatia simptomatica, antecedentele
personale patologice si examenul obiectiv. Un test foarte simplu si des utilizat este testarea pentru
infectia cu H. pylori ori de cate ori cineva are simptomatologie asemanatoare bolii ulceroase.

Pacientii de peste 45 de ani au nevoie de mai multe teste, deoarece prezinta risc crescut pentru cancer
gastric. Desi riscul pentru cancer de stomac este mic, este esential a se face diferenta intre ulcerul
gastric si cel duodenal, deoarece un ulcer gastric ce nu raspunde la tratament, poate fi in realitate
cancer. Diagnosticul precoce al cancerului gastric este esential pentru succesul tratamentului. Testele
aditionale sunt recomandate in special persoanelor peste 45 de ani care prezinta:

- simptomatologie de boala ulceroasa pentru prima data

- simptomatologie ce revine dupa sau inainte de terminarea tratamentului

- antecedente heredocolaterale (de familie) de cancer de stomac

- simptome aditionale care pot indica boli mai grave ca de exemplu cancerul de stomac. Acestea pot fi:

- sange in scaun

- scadere in greutate mai mult de 10% din greutatea corpului

- anemie

- disfagie (dificultati la inghitire)

- icter

- formatiune abdominala palpabila

- anorexie.

Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice

Se folosesc urmatoarele teste pentru o persoana care are ulcer peptic:

Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a esofagului si stomacului se poate

face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase peptice, desi aceasta examinare este folosita mai rar,
fiind perimata.
Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si duodenului si sa
preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte afectiuni (cancerul gastric) ale
stomacului.

Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele din scaun, care poate
proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din cauza altor afectiuni grave ca neoplasmul de colon.
De unul singur, acest test nu poate diagnostica un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.

Hemoleucograma (HLG) se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul unui ulcer
hemoragic.

Investigarea infectiei cu H. pylori

Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta simptome de boala
ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este recomandata doar persoanelor care:

- au ulcer peptic activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau ulcer peptic

- sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte afectiuni, numite limfoame
ale tesutului limfoid asociat mucoaselor

- dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul unei dispepsii de cauza
nonulceroasa

- doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.

Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome ulcer-like.

Unii medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de inceperea unui tratament de lunga
durata cu AINS. Screeningul si tratamentul pentru infectia cu H. pylori au demonstrat reducerea riscului
de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un tratament de lunga durata cu AINS. Orice persoana care are
tratament cu AINS trebuie sa discute cu medicul despre riscul existent de a face ulcer in urma unui
tratament de lunga durata cu AINS.

Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte boli cu simptomatologie
ulcer-like. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau absenta bacteriei. Cele mai frecvente teste
folosite pentru evidentierea infectiiei cu H. pylori sunt:

- biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv superior, se poate face o
biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori. O biopsie este modul cel mai bun pentru
testarea H. pylori. Aceasta metoda permite, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu
cancerul gastric. O biopsie este scumpa si necesita o examinare endoscopica mai invaziva decat alte
teste folosite pentru detectarea H. pylori

- teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test serologic este rapid, usor si
ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii superioare. Testul nu poate face diferenta intre
o infectie prezenta si una vindecata, deci nu este relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii

- testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test specific. Spre deosebire
de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile prezente la momentul efectuarii testului. Este un
test bun pentru verificarea eficientei tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari

- testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta antigenilor H. pylori in scaun.
Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si cauza pentru o boala ulceroasa peptica si la
verificarea eficientei tratamentului. Unele persoane care au urmat un tratament pentru infectia cu H.
pylori, pot avea nevoie de testari de control pentru confirmarea vindecarii complete.

Tratament

Sus

Tratament - generalitati

Daca pacientul a fost diagnosticat cu ulcer peptic de cauza bacteriana (Helicobacter pylori), va avea
nevoie de un tratament cu antibiotice al caror spectru sa includa H.Pylori (bactericide sau
bacteriostatice).

Daca ulcerul este datorat utilizarii antiinflamatoarelor nesteroidiene, se incearca oprirea utilizarii lor pe
cat posibil. AINS pot incetini sau preveni vindecarea unui ulcer.

Medicamentele care reduc cantitatea de acid secretata de stomac sunt folosite pentru tratamentul
oricarei forme de boala ulceroasa peptica. Acestea sunt antagonistii receptorilor H si inhibitorii pompei
protonice.

Modificari ale stilului de viata, renuntarea la fumat, limitarea consumului de cafea si bauturi alcoolice,
reducerea stresului pot accelera vindecarea ulcerului si pot preveni recurenta ulcerului.

Ulcerele care nu raspund la tratament pot fi ulcere complicate sau pot fi cancere. Se recomanda
efectuarea unei endoscopii, verificarea existentei H. pylori sau prelevarea de material pentru o biopsie,
pe baza careia se poate verifica existenta unui cancer.
Daca ulcerul erodeaza peretele stomacului sau intestinului pana la perforatie in cavitatea abdominala
sau daca ulcerul continua sa sangereze in ciuda terapiei, este posibil sa fie nevoie de interventie
chirurgicala. Totusi, in prezent, aceste complicatii sunt rare. Majoritatea cazurilor de boala ulceroasa
peptica sunt cauzate de o infectie cu H. pylori sau utilizarea medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS). Medicamentele care inhiba secretia de acid gastric sunt recomandate pentru toate
formele de boala ulceroasa peptica. Daca se identifica prezenta H. pylori sunt utilizate antibioticele care
au actiune asupra acestor bacterii, in combinatie cu alte medicamente.

Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala si unele modificari la stilul de viata, pot ajuta, de
asemenea, la accelererea vindecarii unui ulcer si pot reduce riscul de recurente.

Deoarece tratamentul farmacologic administrat in bolile ulceroase peptice este atat de eficient,
interventia chirurgicala este aplicata rar in tratamentul bolii ulceroase peptice. In general, tratamentul
chirurgical este rezervat oamenilor care fac complicatii ale ulcerului, care pot fi fatale, ca hemoragia
severa, perforatia, obstructia. In unele cazuri, chiar si aceste complicatii pot fi tratate fara interventie
chirurgicala.