Inteligenta umana - cea mai importanta resursa umana, singura inepuizabila

Economia bazat pe cunotine reprezint un nou tip de economie, radical deosebit de economia de tip industrial. Economia cunoaterii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar. Un element esenial este modificarea accentului pus asupra diferitelor componente ale stocului de capital existent n economie. Astfel, capitalul natural (resursele naturale i mediul nconjurtor), o resurs, n mare msur, nere enerabil, i capitalul produs de om (capitalul fizic i acti!ele financiare), capital re enerabil pe termen scurt, sunt tot mai mult substituite de capitalul uman i capitalul social, resurse practic inepuizabile. "n !iitor, factorii traditionali de productie # pamantul, munca si capitalul $ nu !or disparea, dar ei de!in secundari. %unoasterea de!ine sin ura resursa cu ade!arat rele!anta. &oua economie reclama o re andire a teoriei factorilor de productie. %unoasterea de!ine componenta esentiala a sistemului de dez!oltatre economica si sociala contemporan. &oua economie presupune acordarea unui interes sporit asa$numitei societati a cunoasterii, ana ajatului'salariatului care are cunoastere, capitalului intelectual, precum si or anizatiilor care in!ata. %unoasterea a fost intotdeauna extrem de importanta , nu in zadar suntem (omo sapiens sapiens. )e$a lun ul istoriei,!ictoria a fost in mainile celor care au folosit cunoasterea. )ar cunoasterea este mult mai importanta decat inainte,pentru ca ne aflam in mijlocul unei re!olutii economice ce da nastere Erei "nformatiilor. %unoasterea, spre deosebire de munca, pamant si capital, este un acti! care se apreciaza pe masura utilizarii.%u cat sunt utilizate mai mult,cu atat cunostintele de!in mai efecti!e si eficiente. Factorul uman se afl n centrul procesului de producere a cunoaterii. %el mai important factor de producie de!ine fiina uman $ c(eia competiti!itii st n capacitatea indi!izilor i a rupurilor de a produce cunoatere i a o utiliza n mod eficient. *olul central acordat actorului social, indi!id sau colecti!itate, n producerea cunoaterii, modific percepia pri!itoare la a!uia producti! a naiunilor. Aceast nou realitate impune un tratament diferit aplicat capitalului uman n calitate de factor de producie, in+nd cont de faptul c el difer de celelalte cate orii de factori de producie prin urmtoarele trsturi caracteristice, a. -pre deosebire de capitalul fizic, capitalul uman nu poate de!eni proprietatea unui alt indi!id dec+t nsui subiectul ce deine calificarea, educaia sau cunoaterea respecti!. .n sc(imb, el este mai mobil i mai maleabil n utilizare dec+t orice alt cate orie de factor de producie/ b. -pre deosebire de pm+nt i resursele naturale, care sunt un dat natural, capitalul uman se creeaz cu aceleai fonduri de in!estiii ca i capitalul fizic, dar in!estiiile n capitalul uman necesit un orizont de timp mult mai mare nainte de a de!eni producti!e. .n sc(imb, ratele !enitului din in!estiiile pentru calificare sunt de

peste dou ori mai mari dec+t cele pentru in!estiiile n uzine i ec(ipamente producti!e. c. )ac alte cate orii de resurse pe msur ce se consum determin diminuarea profiturilor, capitalul uman funcioneaz conform altui principiu, de obicei, !aloarea acti!itii oamenilor crete pe msur ce ei capt experien. %ei care au a!ut ansa unei pre tiri foarte bune, urmat de o perioad de experien la locul de munc, a!+nd o acti!itate complex, pot s de!in tot mai !aloroi cu timpul, fiind reu de depit de alii. )e fapt, a!antajele lor se pot prelun i peste eneraii, atunci c+nd c+ti urile lor suplimentare sunt in!estite n studiile copiilor lor. )in aceste moti!e, in!estiia n capitalul uman de!ine strate ic pentru orice ar ce urmrete s$i creeze o economie a cunoaterii, a!+nd n !edere tendina eneral de cretere a cererii de for de munc mai instruit n toate ramurile industriale i de personal foarte nalt calificat n sectorul ser!iciilor de specialitate bazate pe infrastructura informaiei. "n concluzie, economia contemporana a cunoasterii presupune o populatie educata si calificata, dez!oltarea unor stiinte noi, transmiterea lor in procesele de educatie si formare profesionala, diseminarea lor prin te(nolo ii de informatie si comunicare si folosirea noilor cunostinte in procesele industriale sau ser!icii. Ea impune, asadar, mai mult ca oricind, capitalizarea talentelor si folosirea la maxim a sin urei resurse umana inepuizabila, "&0E1"2E&0A U3A&A.