Emisferele cerebrale

Reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului, se dezvolta din vezicula telencefalica.
In cursul acestei dezvoltari inglobeaza ventriculul III si nucleii talamici si formeaza creierul mare.
La adult are forma unui ovoid cu extremitatea posterioara mai mare decat cea anterioara. Este
plasat in loja cerebrala deasupra tr. cerebral si a cortului cerebelului. Dimensiunile sale medii sunt
lungime de 17 cm, latime de 14 cm, greutate de 1380 la barbati si 1250 la femeie.

Emisferele cerebrale sunt separate de santul interemisferic, in care patrunde un sept format
din dura mater numit si coasa creierului. Acest sant se opreste la nivelul corpului calos.EC li se
descriu 3 margini(superioara, laterala si mediala), 3 fete (inferioara, mediala, si superolaterala) si
doua extremitati (anterioara si posterioara)

Suprafata EC prezinta o serie de santuri. In raport cu data aparitiei si cu profunzimea lor

aceste santuri pot fi clasificate in:

 primare, de ordinul I sau interlobare ( scizuri) care delimiteaza lobi

 secundare , de ordinul II sau intergirare ce delimiteaza teritorii mai restranse, in cadrul
unui lob, numite girusuri sau circumvolutii
 tertiare, de ordinul III, intragirare, care se gasesc in cadrul unui girus

Girusurile pot fi legate intre ele prin pliuri de substanta cenusie numite pliuri de pasaj, cand
leaga girusuri vecine din lobi diferiti, sau girusuri de anastomoza cand leaga girusuri vecine din
acelasi lob.

Marginea superioara separa fata laterala de cea mediala. Are forma curba cu concavitatea
orientata in jos, se intinde de la polul frontal la cel occipital. Vine in raport cu mrginea convexa a
coasei creierului si cu sinusul longitudinal superior

Marginea laterala ( inferioara) se intinde de la polul frontal la cel occipital si separa fata
laterala cu de cea inferioara. Ea este neregulata , are o portiune mijlocie corespunzatoare lobului
temporal, separate intre ele prin santul lateral al lui Sylvius, Ultima portiune corespunde lobului
occipital si se aseaza pe cortul cerebelului.

Marginea mediala separa fata inferioara de cea mediala si este curba cu concavitatea inauntru,
portiune corespunzatoare formatiunilor interemisferice de la baza creierului
 Fata externa sau laterala este cea mai intinsa si prezinta 3 scizuri: scizura lui
Sylvius,scizura lui Rolando si scizura perpendiculara externa.

Scizura lui Sylvius (laterala) este cea mai profunda si cea mai lunga si prima care apare la
embrion. Ea incepe pe fata inferioara a emisferului, in unghiul extern al spatiului perforat anterior,
apoi se indreapta in afara, descriind o curbura cu concavitatea posterior. Trece apoi pe fata laterala
a emisferului, unde se dirijeaza oblic inapoi si in sus ajungand pana la lobul parietal. Are o lungime
de 11 cm.

Privita in ansamblu aceasta scizura are doua portiuni:

 o portiune pe fata inferioara a emisferului, de 3-4 cm, numita si valea sylviana, care
separa lobul orbitar de lobul temporo-occipital
 o portiune pe fata externa a emisferului de 8-9 cm . Primul segment al acestei portiuni
se numeste fosa sylviana (fossa lateralis cerebri) datorita profunzimii sale (3-4 cm) separa lobul
temporal de lobul frontal si parietal. Suprafata din emisfer, care se gaseste in fundul acestei fose
sylviene reprezinta lobul insulei.

Dupa ce inconjoara marginea externa, scizura lui Sylvius trimite catre lobul frontal doua
prelungiri de 2-3 cm lungime:

 o prelungire anterioara sau orizontala situata la limita dintre fata inferioara si externa
 o prelungire posterioara, verticala sau ascendente

In scizura lui Sylvius se gaseste artera cerebrala mijlocie sau artera sylviana

Scizura Rolando (centrala) separa lobul frontal de lobul parietal. Incepe pe fata interna pe fata
interna printr-o incizura situata putin posterior de mijlocul marginii superioare. Trece apoi pe fata
externa, se dirijeaza oblic in jos si inainte si se termina in unghiul format de scizura lui Sylvius cu
prelungirea ei verticala. Extremitatea sa inferioara este separata de scizura lui Sylvius printr-un pliu
de pasaj fronto-parital inferior numit opercul rolandic, iar extremitatea superioara este limitata pe
fata interna de un pliu de pasaj fronto-parietal superior numit lobul paracentral. Scizura Rolando
are 10 cm.

Scizura perpendiculara externa pleaca de pe marginea superioara la 5 cm de polul occipital,se

indreapta oblic in jos si inainte, pe un traiect de 3-4 cm. Daca este prelungit conventional pana la
marginea externa, separa complet lobul occipital de lobul parietal si temporal.Este mascata in cea
mai mare parte de pliuri de pasaj. Prezenta celor 3 scizuri delimiteaza pa fata externa a EC 4 lobi:
frontal, temporal, parietal, occipital. La acestia se adauga si lobul insulei care este situat profund in
fosa sylviana

Lobul frontal se gaseste situat pe fata esterna , inaintea scizurii Rolando. In aria lui exista
doua santuri de ordinul 2, paralele cu marginea superioara numite frontal superior si frontal
inferior. Ele pleaca de la polul anterior si se indreapta catre scizura centrala fara sa o atinga,
terminandu-se fiecare prin bifurcatie, intr-un ram ascendent si un ram descendent. Aceste ramuri
realizeaza un al 3 lea sant, situat inaintea scizurii centrale si paralele numit sant precentral.

Cele trei santuri delimiteaza 4 girusuri numite frontal 1 sau superior, frontal 2 sau mijlociu,
frontal 3 sau inferior, frontal 4 ascendent sau precentral. Girusul frontal 3 este impartit de 2
prelungiri ale scizurii lui Sylvius in 3 portiuni: orbitara, triunghiulara si operculara. Portiunea
operculara se mai numeste si zona lui Broca si este centrul vorbirii articulate.
 Girusul frontal ascendent este legat de girusul parietal ascendent prin pliul fronto-parietal
inferior sau operculul rolandic, ce inconjoara extremitatea inferioara a scizurii centrale prin pliul
fronto-parietal superior numit si lobul paracentral.

Lobul parietal este asezat pe fata externa, indaratul scizurii centrale si deasupra scizurii
laterale. Pe suprafata sa se gaseste santul intraparietal, in forma de T , care prezinta doua segmente:
unul ascendent paralel cu scizura Rolando, numit si santul postcentral, si altul orizontal, in
continuarea precedentului, paralel cu marginea superioara a emisferului. Acest segment trimite
catre extremitatea lui posterioara o prelungire ascendenta, numita santul parietal transvers al lui
Brissaud si o prelungire descendenta numita santul intermediar al lui Jensen.

Santul intraparietal imparte arianlobului parietal in trei girusuri:

 girusul parietal ascendent

 girusul parietal superior
 girusul parietal inferior, este situat intre santul intraparietal si scizura laterala, santul
lui Jensen il imparte intr-o portiune anterioara numita girusul supramarginal al lui Gratiolet, care
inconjoara extremitatea posterioara a scizurii lui Rolando si o portiune posterioara numita pliul
curb , care inconjoara extremitatea post a santului temporal superior.

Lobul occipital este situat in partea post a EC , indaratul scizurii perpendiculare externe, el se
invecineaza ant si sup cu lobul parietal , ant si inf cu lobul frontal.

Pe fata externa prezinta doua santuri occipitale superior si inferior ce impart suprafata externa
a lobului occipital in 3 girusuri: superior, mijlociu si inferior ce se continua si pe fata inferioara.

Lobul temporal este situat sub scizura lui Sylvius si este strabatut de doua santuri cu directie
antero-posterioara: temporal superior si temporal inferior. Aceste santuri delimiteaza 3 girusuri:
superior, mijlociu si inferior. Girusul superior este legat de lobul parietal prin pliuri de pasaj
temporo-parietale, situate in fundul scizurii Sylvius, numite circumvolutii transversale temporale
ale lui Heschl. Girusul mijlociu se continua posterior cu pliul curb, iar girusul 3 se continua si pe
fata inferioara.

Lobul insulei ( insula lui Reil) este plasat in fosa Sylviana, si este acoperit de marginile
scizurii lui Sylvius ce tb indepartate.

Are forma triunghiulara cu o baza situata superior si varful inferior. Este inconjurat de un sant
circumferential ce il separa de fata profunda a girusurilor vecine.

Un sant central imparte acest lob in doua portiuni:

 una anterioara mai intinsa care este impartita de 2 santuri in circumvolutiile insulare
1,2,3
 una post care este impartita de un sant in circumvolutiile 4 si 5

Fata interna sau mediala este ocupata in portiunea mijlocie de formatiunile interemisferice
(corpul calos, trigonul cerebral si comisura alba anterioara), iar sub acestea de talamus. Prezinta 3
scizuri: caloso-marginala, calcarina si perpendiculara interna
 Scizura caloso-marginala (sulcus cinguli) porneste de sub extremitatea anterioara a corpului
calos si merge paralel cu el, fara sa-i atinga extremitatea posterioara, pentru ca se indreapta in sus si
se termina pe marginea superioara a emisferului cerebral. In drumul ei aceasta scizura emite 3
prelungiri: anterioara sau santul supraorbitar, ce se desprinde in vecinatatea extremitatii anterioara a
corpului calos; posterioara care ia nastere in locul unde scizura se indreapta catre marginea
superioara si ocupa directia acesteia catre scizura perpendiculara interna ; santul paracentral care
porneste din scizura inaintea terminarii ei si se indreapta catre marginea superioara, separand
girusul frontal intern de lobul paracentral.

Scizura perpendiculara interna(parieto-occipitala interna) continua pe fata interna scizura

perpendiculara externa, avand o directie oblica in jos si inainte pana la scizura calcarina

Scizura calcarina porneste de la polul occipital si merge oblic usor ascendent pana la
intalnirea cu scizura perpendiculara interna, dupa care se indreapta in jos si inainte si se termina sub
extremitatea posterioara a corpului calos. La nivelul cornului occipital al ventriculului lateral
determina o proeminenta denumita pintele lui Morand ( calcar avis)

Cele 3 scizuri delimiteaza pe fata interna doua girusuri si doi lobi.

Girusul frontal intern se afla inaintea si deasupra scizurii caloso-marginale, fiind o continuare
a girusului frontal superior. Este limitat posterior de santul paracentral care il separa de lobul
paracentral.
 Girusul corpului calos (gyrus cinguli) este situat inte scizura corpului calos si acesta. Anterior
se leaga de girusul frontal intern prin pliul fronto-limbic, iar posterior cu girusul hipocampului prin
pliul temporo-limbic.

Lobul cuneus are forma triunghiulara , este situat intre scizura perpendiculara interna si
calcarina, si face parte din lobul occipital.

Lobul precuneus este delimitat de scizura perpendiculara interna, terminarea scizurii caloso-
marginale si prelungirea posterioara a acestuia.

Fata inferioara (baza emisferului) este strabatuta la unirea 1/3 ant cu 2/3 post de portiunea
inferioara a scizurii lui Sylvius, care o imparte intr-un segment anterior sau lob orbital si un
segment posterior sau lob temporo-occipital.
 Lobul orbital prezinta mai multe santuri: santul orbital intern, santul cruciform si santul
orbital extern.

Santul orbital intern(olfactiv) este dirijat antero-posterior din vecinatatea polului anterior
catre unghiul anterior al spatiului perforat anterior, la nivelul lui se gasesc bulbul si bandeleta
olfactiva.

Santul cruciform este format din o serie de santuri dispuse in forma literei H sau K

Santul orbital extern are directie antero-posterioara, fiind incostant

Aceste santuri delimiteaza trei girusuri: girusul orbital intern situat intern de santul olfactiv,
girursul orbital mijlociu situat in jurul santului cruciform si girusul orbital extern situat in afara
santului cruciform.

Lobul temporo-occipital este strabatut de 2 santuri paralele cu directie antero-posterioara,

numite santurile temporo-occipital intern si extern. In afara santului temporo-occipital extern se
gasesc girusul temporal 3 anterior si girusul occipital 3 posterior ce continua girursurile aflate pe
fata externa.

Intre cele doua santuri temporo-occipitale se gaseste girusul temporo-occipital extern( lobul
fusiform) .

Inauntrul santului temporo-occipital intern se afla girusul temporo-occipital intern, ce este

impartit de un plan ce trece prin extremitatea posterioara a corpului calos in doua portiuni:

 o portiune posterioara numita lobul lingual

  o portiune anterioara numita girusul hipocampului , acesta prezinta o proieminenta
numita carligul sau uncusul hipocampusului, ce prezinta la baza lui un sant numit sasntul
uncusului, la nivelul caruia se afla nucleul amigdalian. Posterior girusul hipocampusului se leaga cu
girusul corpului calos prin pliul temporo-limbic, si formeaza marea circumvolutie a lui Broca.
Intern girusul hipocampului este limitat de santul hipocampului, care deprima peretele prelungirii
sfenoidale a ventriculului lateral si formeaza cornul Ammon.

Intre emisferele cerebrale si pedunculii cerebrali se gaseste un spatiu in forma de potcoava

numit fanta lui Bichat sau fisura transversala a creierului.

Vascularizatia creierului

In medie prin creier trec in fiecare minut 800 ml sange, din care 75 ml este prezent in
permanenta.Creierul are dubla vascularizatie formata din arterele vertebrale care se unesc si
formeaza artera bazilara si pe de alta parte artera carotida interna. La baza creierului ramurile
arterei carotide interne si ramurile arterei bazilare formeaza poligonul arterial al lui Willis.

Artera carotida interna se intinde de la bifurcatia carotidei comune, pana in interiorul cutiei
craniene , unde se termina in dreptul nervului optic. De la origine, traverseaza spatiul maxilo-
faringian, canalul carotidian din stanca temporalului si sinisul cavernos. Are 4 ramuri.

1. Artera cerebrala anterioara este cea mai mica si ia nastere in dreptul chiasmei optice.
Trece superior de nervul optic se indreapta spre fisura longitudinala, unde se apropie de cea opusa
cu care face anstomoza prin intermediul arterei comunicante anterioare. Pe fata mediala a EC ,
artera cerebrala anterioara da ramuri corticale si ramuri centrale(terminale) si se termina prin
anastomozarea cu artera cerebrala posterioara.

Ramurile corticale sunt:

 ramuri orbitale ce iriga fata orbitala a lobului frontal si lobului olfactiv

 ramuri frontale ce iriga corpul calos, girus ginguli, girusul frontal superior, mijlociu si
medial, marginea superioara a emisferei, lobul paracentral si partea superioara a girului precentral
 ramuri parietale pentru precuneus

Ramurile centrale iau nastere chiar la originea arterei, cel mai mare ram se numeste artera
striata mediala si vascularizeaza partea anterioara a nucleului lenticular, partea antero-mediala a
capului nucleului caudat, partial nucleii septali.

2. Artera cerebrala mijlocie este cea mai voluminoasa si continua traiectul arterei
carotide interne. Se gaseste in partea postero-laterala a spatiului perforat anterior si are un traiect
scurt anterior spre partea inferioara a lobului insulei. Din acest segment se 10-15 ramuri perforante
numite si artere striate laterale si ramuri corticale destinate lobilor frontali si temporal. Urmatorul
segment se gaseste in profunzimea santului lui Sylvius si se bifurca in doua trunchiuri superior si
inferior de la nivelul caruia pornesc ramnificatii pentru suprafata lobilor cerebrali corespunzatori.
3. Artera comunicanta posterioara realizeaza anastomoza arterei carotide interna cu
artera cerebrala posterioara
 4. Artera coroidiana anterioara are originea aproape de artera comunicanta posterioara.
Da ramuri pentru corpul amigdalian, pulvinar, globus palidus, nucleul caudat, stria terminala,
nucleul subtalamic si hipocamp

Venele cerebrale nu au acelasi traiect cu arterele. Originea lor este in plexul pial venos. Dupa
formare traverseaza spatiile subarahnoidiene pentru a se varsa intr-un sistem de canale. Pot fi
clasifiacate in :

 vene cerebrale superioare care sunt:

 venele cerebrale superioare in numar de 5-10 pentru fiecare emisfera si se
varsa in sinusul sagital superior
 vena cerebrala mijlocie are originea pe fata laterala a emisferei, trece de santul
lateral si setermina in sinusul cavernos
 venele cerebrale inferioare
 venele cerebrale profunde colecteaza in marea vena cerebrala a lui Galen care provine
din fuzionarea celor doua vene cerebrale interne cu vena bazala