Sunteți pe pagina 1din 7

Sistemul carotidian arterele capilui si

gatului
Sist arterial carotidian vascularizeaza capul si gatul, capul insemnand si
formatiunile extracraniene dar si encefalul, fiind const din arterele carotide
comune stg si dr, cu origini diferite la stg si la dr.
Carotida comuna dr se desprinde din tr arterial brahiocefalic in timp ce carotida
comuna stg se desprinde direct din crosa aortei.
Datorita acestei origini diferite, cele doua artere carotide comune prezinta
variatii de lungime, in sensul ca cea stg este cam cu 3 cm mai lunga decat cea
dreapta, avand o portiune intratoracica cu o directie oblica superior si lateral
pana in regiunea gatului, unde ia o directie verticala, ascendenta, la fel ca si cea
dr.
De aceea, artera stg avand o portiune intratoracica va avea anumite raporturi
in acest segment intratoracic:
-anterior cu tr venos brahiocefalic stg
-posterior cu art subclaviculara stg si cu ductul toracic = canalul toracic
-medial cu faringele si esofagul
-lateral cu pleura si plamanul stg precum si cu nervul vag stg
La niv gatului cele doua carotide comune prezinta aceleasi raporturi:
-anterior cu gl tiroida, cu m omohiodian, aponevroza cervicala mijlocie, cu m
sternocleidomastoidian si aponevroza cervicala superficiala
-posterior vin in raport cu m prevertebrali, acoperiti de aponevroza cervicala
profunda
-medial cu faringele si esofagul
-lateral cu vena jugulara interna
Fiecare artera carotida va fi invelita intr-o teaca conj vasculara in interiorul
careia se mai afla si vena jugulara interna si nervul vag.
La marginea superioara a cartilajului tiroid art carotide comune se impart in:
-carotida interna
-carotida externa
La niv bifurcarii, pe fiecare carotida se afla cate un glomus=corpuscul
intercarotidian, constituit din aglomerari de capilare si din chemoreceptori care
sesizeaza modificarile compozitiei chimice a sangelui, fiind capabila in mod reflex
sa produca modificari ale ritmului respirator.

ARTERA CAROTIDA EXTERNA

Este ramul medial de bifurcatie al carotidei comune, fiind artera destinata fetei,
gatului si durei mater.
Ia nastere la niv planului orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului
tiroid, corespunzator procesului transvers a celei de-a 4-a vertebre cervicale.
Ca si traiect, se gaseste ant si medial fata de carotida interna, dupa care se
indreapta oblic superior si inafara, pt a incrucisa fata ant si apoi externa a arterei
carotide interne, plasandu-se coresp denumirii sale. Dupa ce isi ocupa locul pe
partea laterala a gatului, urca vertical in santul carotidian pana la niv Gonionului,
unde traverseaza m buchetului Riolan, dupa care trece in regiunea
subparotidiana (ant), dupa care patrunde in loja gl parotide, nivel la care la niv
colului condilului mandibulei se imparte in ramurile sale terminale reprezentate
de
-artera temporala superficiala
-artera maxilara interna
Datorita traiectului sau, se descriu 3 portiuni:
-cervicala propriu-zisa care se intinde de la origine pana la pantecele post al m
digastric in care artera carotida este situata in santul carotidian, nivel la care este
usor abordabila chirurgical. In aceasta loja carotidiana are raporturi cu 4 planuri
dinspre lateral spre medial:
---celulo-ganglionar cuprinde o cantitate de tesut celulos cu numerosi ggl
limfatici ce apartin grupului ganglionar jugular intern fac parte din ggl cervicali
profunzi. Printre acest ggl unul e mai voluminos situat imediat sub pantecele post
al digastricului si care poarta denumirea de ggl lui KUTNER care se poate palpa
sub pantecele post al m digastric.
---venos reprezentat de vena jugulara interna ce va cobori posterolateral de
artera, iar la niv marginii sup a cartilajului tiroid in aceasta vena se va deschide
trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial
---nervos din nervii glosofaringian, vag si hipoglos. Nervul vag este situat in
unghiul diedru posterior dintre vena jugulara interna si artera carotida externa. N
hipoglos are raporturi mai intime cu artera pe care o incruciseaza, trecand lateral
ei, cam la niv la care din carotida externa se desprinde artera occipitala. In
aceasta regiune se descrie triunghiul lui FARABEUF delimitat superior de nervul
hipoglos, posterior de vena jugulara interna, anterior de trunchiul venos tirolingo-faringo-facial. In aria acestui triunghi artera carotida externa este situata
mai superficial si reprezinta triunghiul sau zona de abord chirugical a carotidei.
---arterial
-portiunea subangulomaxilara tine de la niv la care carotida externa se
angajeaza sub pantecele post al m digastric, descrie o curba cu concavitatea
medial, apropiindu-se de peretele lateral al faringelui, la niv regiunii
paraamigdaliene, dupa care traverseaza diafragmul stilian, dupa care patrunde in
spatiul subangular anterior intre doua planuri musculo-aponevrotice, constituite
in partea laterala de pantecele post al digastricului si lig stilohioidian si in partea
mediala de lig stilomaxilar si m stiloglos si stilofaringian, aceste elemente din
partea mediala separand carotida ext de carotida int.

Art carotida ext trece prin furca m stilieni profunzi, repr de m stiloglos si
stilofaringian.
In aceasta portiune este relativ profunda, venind in rap cu amigdala palatina si
peretele lateral al faringelui si avand raporturi cu nervul glosofaringian si cu
ramul lingual al facialului.
-portiunea intraparotidiana, in care artera e situata profund in loja gl parotide,
intrand prin fata sa interna si urcand spre colul condilului mandibulei, unde
devine superficiala si se imparte in ramurile sale terminale.
In loja gl parotide are rapoturi cu 2 planuri, in partea laterala este planul VENOS
format de vena jugulara externa si in partea mediala planul NERVOS reprezentat
de n facial, auriculo-temporal si ramul parotidian al n auricular (ram din plexul
cervical)
Ramuri colaterale. In afara catorva ramuri parotidiene pt gl parotida, la niv
gatului si fetei, din artera carotida ext se vor desprinde 6 ramuri colaterale:
-artera tiroidiana superioara (1)
-artera linguala(2)
-artera faciala (3)
-artera auriculara posterioara (4)
-faringiana ascendenta(5)
-occipitala(6)
(1) - se deprinde de pe fata ant a carotidei externe putin deasupra originii ei,
indreptandu-se catre gl tiroida si fiind insotita in traiectul sau de vena cu acelasi
nume si de nervul laringeu extern. In cursul traiectului sau, da 5 ramuri
colaterale, repr de arterele
-subhioidiana-va vasc m din regiune subhioidiana
-artera sternocleidomastoidiana pt m cu acelasi nume
-artera laringee superioara- pt laringe si epiglota
-laringee inferioara- pt etajul subglotic al laringelui si pt corzile vocale inferioare
-ramura m suprahioidieni
La niv lobului sup al gl tiroide se imparte in 3 ramuri terminale:
-o ramura externa ce se va ramifica pe partea anterolaterala a lobului tiroidian
-o ramura interna care este de fapt ramura principala destinata lobului tiroidian si
care se va anastomoza cu cea de partea opusa formand arcasa supraistmica
-ramul posterior care va merge pe fata post a lobului tiroidian si se va anast cu o
ramura post din tiroidiana inferioara
(3) - artera destinata fetei, care ia nastere din carotida ext pe fata sa
anterioara, putin deasuora lingualei, dupa care se indreapta oblic superior si
anterior parasind regiunea carotidiana si angajandu-se sub pantecele post al

digastricului si
ajungand la niv
buzelor si apoi
ANGULAR ce se

m stilohioidian, inconjoara apoi marginea inf a mandibulei ,


fetei unde devine flexuoasa, indreptandu-se initial spre comisura
spre unghiul intern al ochiului unde se termina prin ramul sau
anastomozeaza cu artera nazala, ram din artera oftalmica.

Ca si raporturi, sunt diferite in cele doua portiuni:


-in portiunea cervicala artera faciala este situata profund, in aria triunghiului
FARABEUF din loja carotidiana. Trece apoi prin furca m stilieni, ajungand in reg
paraamigdaliana, apoi in reg submaxilara unde este situata pe fata interna a gl
submaxilare
-in portiunea faciala este superficiala, artera trecand peste m buccinator, canin si
ridicatorul buzei superioare si fiind acoperita de m platisma, rizorius, marele si
micul zigomatic
In acest traiect facial este insotita de vena faciala ce trece posterior arterei,
descriind coarda arcului pe care il formeaza artera.
Ramurile col se desprind din portiunea cervicala si faciala, fiind in total in
numar de 8, 4 din reg cervicala, si 4 din reg faciala.
In reg cervicala da arterele: palatina ascendenta (inf), pterigopalatina,
submaxilara, submentala.
In reg faciala da arterele: maseterina inferioara, coronare sau labiale superioara
si inferioara, artera aripii nasului.
Artera SUBMENTALA- se desprinde in loja submaxilara, terminandu-se in reg
mentoniera, furnizand ramuri pt gl submaxilara, m si tegumentul din reg
suprahioidiana.
Arterele CORONARE sau LABIALE sunt destinate buzelor, se desprind din
carotida pe fata ext a buccinatorului, se indreapta spre comisura buzelor,
patrunzand in grosimea fiecarei buze, unde se anastomozeaza cu cea de parte
opusa pt a forma cercul arterial perilabial. Din acest cerc arterial se desprinde o
artera a subcloadonului pt septul nasului si lobulul nasului.
ARTERA ANGULARA este ramul terminal al facialei, ce urca pe procesul frontal al
maxilei pana in unghiul intern al ochiului, furnizand ramuri pt tegument si m
fetei.
(2) - se desprinde din reg anteromediala a arterei, deasupra tiroidienei
superioare si sub artera faciala
De la origine merge anterior, superior si medial, apropiindu-se de osul hioid si
angajandu-se in reg suprahioidiana pe sub muschiul hioglos va merge paralel cu
osul mare al osului hioid catre cornul mic unde isi schimba directia, devenind
ascendenta si flexuoasa, dupa care se angajeaza sub m milohioidian, nivel la care
da artera sublinguala-principalul sau ram colateral.
Din acest punct se va numi artera RANINA devenind si mai flexuoasa,
indreptandu-se catre vf limbii, unde se anastomozeaza cu cea de parte opusa,
cam la 1 cm de vf limbii, descriind arcul ranin al lui MAYER.

In prima portiune artera e situata profund in reg carotidiana, fiind situata in


regiunea suprahioidiana laterala in asa numitul triunghi al lui BECLARD/posterior
al lingualei, reprezentand triunghiul de descoperire si de ligatura a arterei,
delimitat de marginea posterioara a hioglosului, pantecele post al m digastric si
cornul mare al osului hioid, practic artera este situata in interstitiul dintre m
hioglos si constrictorul mijlociu al faringelui, practic la cativa mm deasupra
cornului mare al hioidului care serveste si ca reper pt descoperirea arterei. Acest
triunghi e traversat superficial de n hipoglos.
Urmatoarea portiune e regiunea sublinguala unde vine in raport cu gl
submaxilara si canalul sau de excretie (lui WARTON), cu n lingual si cu n hipoglos.
In ultima portiune, artera se afla in grosimea limbii, pana la niv terminarii.
Ramurile colaterale sunt in nr de 3 mai importante:
-artera suprahioidiana va vasculariza partea superioara
suprahioidieni, anastomozandu-se cu cea de parte opusa

muschilor

-artera dorsala a limbii- merge vertical pe m hioglos, ajungand pe partea laterala


a bazei limbii, unde se ramifica in muschii si mucoasa V-ului lingual
-artera sublinguala- destinata planseului gurii si gl sublinguale. Se desprinde in
reg suprahioidiana dupa care traverseaza reg sublinguala, fiind insotita pe
traiectul sau de nervul lingual. Va da ramuri pt gl sublinguala, pt m planseului
bucal, pt m suprahioidieni, terminandu-se sub baza fraului limbii, prin 2 ramuri:
-superior sau maxilar-pt barbia osoasa
-inferior sau mentonier- pt partile moi ale reg mentoniere
Se va anastomoza cu cea de parte opusa, din aceasta anastomoza plecand
artera fraului limbii.
(5) - este cel mai subtire ram colateral, merge catre peretele lateral al
faringelui la niv caruia se ramifica, vasculariand m constricor al faringelui si m
prevertebrali.
Faringelui ii trimite 3 ramuri faringiene:
-superioara
-mijlocie
-inferior
si da urm ramuri colaterale:
-artera timpanica-care va patrunde in casa timpanului
-2 ramuri meningee
-1 ram prevertebral pt m prevertebrali
-1 ram ganglionar pt ggl cervical superior
-1 ram tubar pt trompa lui Eustachio

(6) - se desprinde de pe partea posterioara a arterei carotide, de la origine


mergand oblic superior de-a lungul pantecelui posterior al m digastric, trece apoi
intre apofiza mastoida si procesul transvers al Atlasului, mergand in partea
superioara a cefei, pana la niv protuberantei occipitale externe, unde se imparte
in 2 ramuri:
-extern
-intern
ce se vor distribui regiunii parietale posterioare si reg occipitale.
Ca si ramuri colaterale va da :
-artera sternocleidomastoidiana superioara
-artera stilomastoidiana care va traversa gaura stilomastoidiana cu nervul facial
si se va distribui casei timpanului
-artera meningee ce se distribuie durei mater din reg mastoidiana
(4) - ia nastere deasupra occipitalei, tot de pe fata post a carotidei externe, de
la origine mergand oblic superior, intra in loja gl parotide pe care o parcurge pana
la niv vf mastoidei, unde devine superficiala, se plaseaza in santul retro-auricular,
si se termina prin 2 ramuri:
-un ram pt pavilionul urechii-ramul auricular
-un ram pt tegumentul din reg mastoidiana- ramul mastoidian
Da cateva ramuri colaterale musculare, glandulare, si uneori poate da artera
stilomastoidiana.
RAMURILE TERMINALE ALE ARTEREI CAROTIDE
EXTERNE:
ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA SI MAXILARA INTERNA care se desprind in
reg parotidiana la niv condilului mandibulei

TEMPORALA
ramul lateral de bifurcatie, care de la origine urca vertical iesind din loja
parotidiana, fiind insotita de nervul auriculo-temporal, trecand anterior de
TRABUS si incrucisand in unghi drept procesul zigomatic al temporalului,
ajungand cam la 2-3 cm deasupra arcadei zigomatice, se imparte in 2 ramuri
terminale:
-un ram anterior frontal ce se
anastomozandu-se cu artera supraorbitara

va

distribui

pleoapei

superioare,

-un ram posterior- parietal ce se va distribui teg fruntii, m frontal si m auriculari


Datorita incrucisarii arcadei zigomatice, acestei artere i s-au descris 2 portiuni:
--inferioara subzigomatica unde este situata profund in reg parotidiana
--suprazigomatica in care artera este situata superficial, practic in reg temporala

Ca si ramuri colaterale da:


-artera transversa a fetei care ia nastere in loja parotidiana, traverseaza apoi m
buccinator si maseter, terminandu-se in partile moi ale obrazului
-artera zigomatico-maxilara- se va indrepta catre partea externa a pleoapelor si
m orbicular al pleoapelor
-arterele temporale profunde posterioare- ramurile cele mai voluminoase ce
perforeaza aponevroza m temporal, urcand intr-o dedublare a acestei aponevroze
si apoi plasandu-se intre m temporal si solzul temporalului, vascularizeaza acest
muchi si partile moi ale regiunii temporale
-3 artere auriculare- sup va fi destinata m auricular anterior
-mij conchai si radacinii helixului
-inf pt trabus si pt lobulul urechii

S-ar putea să vă placă și