CURSUL 2

Cavitatea bucala
Cavitatea bucala este situata in viscerocraniu,
iar arcadele
dento-alveolare impart aceasta cavitate in 2 portiuni:
Anterolaterala: in afara arcadelor dentare si s.n.
vestibul
Inauntrul arcadelor dentare: cavitatea bucala
propriu-zisa
Cavitatea bucala comunica anterior prin orificiul
bucal cu exteriorul, iar posterior cu faringele prin istmul
buco-faringian.
Sistemul
de
sustinere
al
dintilor
s.n.
parodontiu. Este una din zonele cele mai adaptabile la
solicitarile functionale, are o sensibilitate crescuta prin
bogata vascularizatie si inervatie.
Buzele sunt 2 si delimiteaza orificiul bucal,
acoperind arcadele dentare in partea lor anterioara. Fata
anterioara a buzelor e cutanata, fiind prevazuta cu foliculi
pilosi si gl. sebacee.
Buza superioara prezinta pe linia mediana un
sant filtrum care se largeste in jos, terminandu-se printro zina proeminenta tuberculul labial. De la acest
tubercul pleaca o plica mediana spre septul nazal

descrisa de Reiner. Lateral, buza superioara e despartita

de obraz prin santul labiogenian.
Buza inferioara este despartita de regiunea
mentoniera prin santul labiomentonier.
Cele 2 buze se unesc prin comisurile bucale.
(candida)
Zona externa tegumentara a buzelor se continua
cu rosul buzelor (zona de tranzitie) delimitate de un
vizereu/burelet. Aceasta zona de tranzitie imprumuta
caractere
ale
epiteliului
stratificat
pavimentos
nekeratinizat.
Zona de tranzitie se continua fara demarcatie cu
fata interna a buzei care impreuna cu mucoasa gingivala
formeaza santul gingivolabial (fundul de sac vestibular).
Obrajii alcatuiesc peretele lateral al cavitatii
bucale: sunt formatiuni musculo-cutanate delimitate
o anterior de santul nazolabial
o posterior de marginea anterioara a M.
maseter
o superior de osul zigomatic
o inferior de linia externa a mandibulei
Dpdv. structural, obrajii sunt alcatuiti din 4
straturi de la exterior catre interior:
tegumentul (inervat si vascularizat)
stratul celulo-grasos (contine bula grasoasa
a lui Bichat)
stratul muscular (format din M. buccinator
care are insertii pe tegument si pe mucoasa)

; canalul Stenon al gl. parotide perforeaza

evantaiul M. buccinators si se deschide in
dreptul celui de-al doilea molar
stratul mucoasei jugale format din epiteliu
pavimentos stratificat
Bolta palatina este peretele superior al cavitatii
bucale. Este formata din
portiunea rigida: palatal dur
posterior
prezinta
portiunea
muscoloaponevrotica: palatul moale/valul palatin
Anterior bolta osoasa este alcatuita din apofizele
palatine ale oaselor maxilare, iar posterior din lamele
orizontale ale oaselor palatine.
Pe bolta osoasa exista median un rafeu de o
parte si de alta a caruia se gasesc gl. palatine. De o parte
si de alta a liniei mediane (la nivelul zonei de separatie
dintre cele 2 zone) exista 2 elemente: fovee palatine (mici
depresiuni in care se deschid canalele excretorii ale
glandelor palatine).
Palatul dur se continua posterior cu palatal moale
care e o formatiune musculo-membranoasa mobile
acoperita de o mucoasa foarte subtire si neteda.
Marginea posterioara a valului palatin e libera,
prezentand o prelungire lueta.
Fata anterioara a valului palatin prezinta un rafeu
median in prelungirea rafeului palatin, iar fata sa
posterioara este orientata spre faringe. Datorita M.
ridicatori, M. coboratori si M. tensori ai valului palatin,

acesta are importanta in procesele de deglutitie, fonatie,

cantat.
Valul palatin este foarte bine vascularizat si
inervat, fiind sediul unor receptori pentru reflexul de
voma.
Planseul cavitatii bucale este un sept
muscular format din unirea celor 2 M. milohioidieni cu M.
geniohioidieni si M. digastric formand diafragma bucala
(delimiteaza etajul supramilohioidian unde sunt gl.
sublinguale si etajul submilohioidian unde sunt gl,
submaxilare).
In interior,planseul bucal e ocupat de limba care
delimiteaza
regiunea sublinguala
regiunea linguala
regiunea suprahioidiana
Regiunea sublinguala prezinta un repliu mucos
median fraul limbii care leaga fata inferioara a limbii de
planseul bucal. De o parte si de alta a fraului limbii exista
si canalul de varsare Varton.
Regiunea linguala este ocupata de limba: organ
musculo-fibros, care se muleaza pe suprafata palatina a
dintilor si care prezinta o zona posterioara care are
mobilitate mai redusa (baza limbii) ancorata pe peretele
inferior al cavitatii bucale si portiunea anterioara care e
mobile si are importanta deosebita in procesul de fonatie.