Sistemul carotidian – arterele capilui si gatului

Sist arterial carotidian vascularizeaza capul si gatul, capul insemnand si formatiunile extracraniene dar si
encefalul, fiind const din arterele carotide comune stg si dr, cu origini diferite la stg si la dr.

Carotida comuna dr se desprinde din tr arterial brahiocefalic in timp ce carotida comuna stg se desprinde direct
din crosa aortei.

Datorita acestei origini diferite, cele doua artere carotide comune prezinta variatii de lungime, in sensul ca cea
stg este cam cu 3 cm mai lunga decat cea dreapta, avand o portiune intratoracica cu o directie oblica superior si
lateral pana in regiunea gatului, unde ia o directie verticala, ascendenta, la fel ca si cea dr.

De aceea, artera stg avand o portiune intratoracica va avea anumite raporturi in acest segment intratoracic:

-anterior cu tr venos brahiocefalic stg

-posterior cu art subclaviculara stg si cu ductul toracic = canalul toracic

-medial cu faringele si esofagul

-lateral cu pleura si plamanul stg precum si cu nervul vag stg

La niv gatului cele doua carotide comune prezinta aceleasi raporturi:

-anterior cu gl tiroida, cu m omohiodian, aponevroza cervicala mijlocie, cu m sternocleidomastoidian si

aponevroza cervicala superficiala

-posterior vin in raport cu m prevertebrali, acoperiti de aponevroza cervicala profunda

-medial cu faringele si esofagul

-lateral cu vena jugulara interna

Fiecare artera carotida va fi invelita intr-o teaca conj vasculara in interiorul careia se mai afla si vena jugulara
interna si nervul vag.

La marginea superioara a cartilajului tiroid art carotide comune se impart in:

-carotida interna

-carotida externa

La niv bifurcarii, pe fiecare carotida se afla cate un glomus=corpuscul intercarotidian, constituit din aglomerari
de capilare si din chemoreceptori care sesizeaza modificarile compozitiei chimice a sangelui, fiind capabila in mod
reflex sa produca modificari ale ritmului respirator.

ARTERA CAROTIDA EXTERNA

Este ramul medial de bifurcatie al carotidei comune, fiind artera destinata fetei, gatului si durei mater.

Ia nastere la niv planului orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid, corespunzator procesului
transvers a celei de-a 4-a vertebre cervicale.

Ca si traiect, se gaseste ant si medial fata de carotida interna, dupa care se indreapta oblic superior si inafara, pt
a incrucisa fata ant si apoi externa a arterei carotide interne, plasandu-se coresp denumirii sale. Dupa ce isi ocupa
locul pe partea laterala a gatului, urca vertical in santul carotidian pana la niv Gonionului, unde traverseaza m
buchetului Riolan, dupa care trece in regiunea subparotidiana (ant), dupa care patrunde in loja gl parotide, nivel
la care la niv colului condilului mandibulei se imparte in ramurile sale terminale reprezentate de
-artera temporala superficiala

-artera maxilara interna

Datorita traiectului sau, se descriu 3 portiuni:

-cervicala propriu-zisa care se intinde de la origine pana la pantecele post al m digastric in care artera carotida
este situata in santul carotidian, nivel la care este usor abordabila chirurgical. In aceasta loja carotidiana are
raporturi cu 4 planuri dinspre lateral spre medial:

---celulo-ganglionar – cuprinde o cantitate de tesut celulos cu numerosi ggl limfatici ce apartin grupului ganglionar
jugular intern – fac parte din ggl cervicali profunzi. Printre acest ggl unul e mai voluminos situat imediat sub
pantecele post al digastricului si care poarta denumirea de ggl lui KUTNER care se poate palpa sub pantecele post
al m digastric.

---venos – reprezentat de vena jugulara interna ce va cobori posterolateral de artera, iar la niv marginii sup a
cartilajului tiroid in aceasta vena se va deschide trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial

---nervos – din nervii glosofaringian, vag si hipoglos. Nervul vag este situat in unghiul diedru posterior dintre vena
jugulara interna si artera carotida externa. N hipoglos are raporturi mai intime cu artera pe care o incruciseaza,
trecand lateral ei, cam la niv la care din carotida externa se desprinde artera occipitala. In aceasta regiune se
descrie triunghiul lui FARABEUF delimitat superior de nervul hipoglos, posterior de vena jugulara interna, anterior
de trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial. In aria acestui triunghi artera carotida externa este situata „mai
superficial” si reprezinta triunghiul sau zona de abord chirugical a carotidei.

---arterial

-portiunea subangulomaxilara tine de la niv la care carotida externa se angajeaza sub pantecele post al m
digastric, descrie o curba cu concavitatea medial, apropiindu-se de peretele lateral al faringelui, la niv regiunii
paraamigdaliene, dupa care traverseaza diafragmul stilian, dupa care patrunde in spatiul subangular anterior
intre doua planuri musculo-aponevrotice, constituite in partea laterala de pantecele post al digastricului si lig
stilohioidian si in partea mediala de lig stilomaxilar si m stiloglos si stilofaringian, aceste elemente din partea
mediala separand carotida ext de carotida int.

Art carotida ext trece prin furca m stilieni profunzi, repr de m stiloglos si stilofaringian.

In aceasta portiune este relativ profunda, venind in rap cu amigdala palatina si peretele lateral al faringelui si
avand raporturi cu nervul glosofaringian si cu ramul lingual al facialului.

-portiunea intraparotidiana, in care artera e situata profund in loja gl parotide, intrand prin fata sa interna si
urcand spre colul condilului mandibulei, unde devine superficiala si se imparte in ramurile sale terminale.

In loja gl parotide are rapoturi cu 2 planuri, in partea laterala este planul VENOS format de vena jugulara
externa si in partea mediala planul NERVOS reprezentat de n facial, auriculo-temporal si ramul parotidian al n
auricular (ram din plexul cervical)

Ramuri colaterale. In afara catorva ramuri parotidiene pt gl parotida, la niv gatului si fetei, din artera carotida
ext se vor desprinde 6 ramuri colaterale:

-artera tiroidiana superioara (1)

-artera linguala(2)

-artera faciala (3)

-artera auriculara posterioara (4)

-faringiana ascendenta(5)

-occipitala(6)
 (1) - se deprinde de pe fata ant a carotidei externe putin deasupra originii ei, indreptandu-se catre gl tiroida si
fiind insotita in traiectul sau de vena cu acelasi nume si de nervul laringeu extern. In cursul traiectului sau, da 5
ramuri colaterale, repr de arterele

-subhioidiana-va vasc m din regiune subhioidiana

-artera sternocleidomastoidiana – pt m cu acelasi nume

-artera laringee superioara- pt laringe si epiglota

-laringee inferioara- pt etajul subglotic al laringelui si pt corzile vocale inferioare

-ramura m suprahioidieni

La niv lobului sup al gl tiroide se imparte in 3 ramuri terminale:

-o ramura externa ce se va ramifica pe partea anterolaterala a lobului tiroidian

-o ramura interna care este de fapt ramura principala destinata lobului tiroidian si care se va anastomoza cu cea
de partea opusa formand arcasa supraistmica

-ramul posterior care va merge pe fata post a lobului tiroidian si se va anast cu o ramura post din tiroidiana
inferioara

(3) - artera destinata fetei, care ia nastere din carotida ext pe fata sa anterioara, putin deasuora lingualei, dupa
care se indreapta oblic superior si anterior parasind regiunea carotidiana si angajandu-se sub pantecele post al
digastricului si m stilohioidian, inconjoara apoi marginea inf a mandibulei , ajungand la niv fetei unde devine
flexuoasa, indreptandu-se initial spre comisura buzelor si apoi spre unghiul intern al ochiului unde se termina prin
ramul sau ANGULAR ce se anastomozeaza cu artera nazala, ram din artera oftalmica.

Ca si raporturi, sunt diferite in cele doua portiuni:

-in portiunea cervicala artera faciala este situata profund, in aria triunghiului FARABEUF din loja carotidiana. Trece
apoi prin furca m stilieni, ajungand in reg paraamigdaliana, apoi in reg submaxilara unde este situata pe fata
interna a gl submaxilare

-in portiunea faciala este superficiala, artera trecand peste m buccinator, canin si ridicatorul buzei superioare si
fiind acoperita de m platisma, rizorius, marele si micul zigomatic

In acest traiect facial este insotita de vena faciala ce trece posterior arterei, descriind coarda arcului pe care il
formeaza artera.

Ramurile col se desprind din portiunea cervicala si faciala, fiind in total in numar de 8, 4 din reg cervicala, si 4 din
reg faciala.

In reg cervicala da arterele: palatina ascendenta (inf), pterigopalatina, submaxilara, submentala.

In reg faciala da arterele: maseterina inferioara, coronare sau labiale superioara si inferioara, artera aripii
nasului.

Artera SUBMENTALA- se desprinde in loja submaxilara, terminandu-se in reg mentoniera, furnizand ramuri pt gl
submaxilara, m si tegumentul din reg suprahioidiana.

Arterele CORONARE sau LABIALE sunt destinate buzelor, se desprind din carotida pe fata ext a buccinatorului,
se indreapta spre comisura buzelor, patrunzand in grosimea fiecarei buze, unde se anastomozeaza cu cea de
parte opusa pt a forma cercul arterial perilabial. Din acest cerc arterial se desprinde o artera a subcloadonului pt
septul nasului si lobulul nasului.

ARTERA ANGULARA este ramul terminal al facialei, ce urca pe procesul frontal al maxilei pana in unghiul intern
al ochiului, furnizand ramuri pt tegument si m fetei.
 (2) - se desprinde din reg anteromediala a arterei, deasupra tiroidienei superioare si sub artera faciala

De la origine merge anterior, superior si medial, apropiindu-se de osul hioid si angajandu-se in reg
suprahioidiana pe sub muschiul hioglos va merge paralel cu osul mare al osului hioid catre cornul mic unde isi
schimba directia, devenind ascendenta si flexuoasa, dupa care se angajeaza sub m milohioidian, nivel la care da
artera sublinguala-principalul sau ram colateral.

Din acest punct se va numi artera RANINA devenind si mai flexuoasa, indreptandu-se catre vf limbii, unde se
anastomozeaza cu cea de parte opusa, cam la 1 cm de vf limbii, descriind arcul ranin al lui MAYER.

In prima portiune artera e situata profund in reg carotidiana, fiind situata in regiunea suprahioidiana laterala in
asa numitul triunghi al lui BECLARD/posterior al lingualei, reprezentand triunghiul de descoperire si de ligatura a
arterei, delimitat de marginea posterioara a hioglosului, pantecele post al m digastric si cornul mare al osului
hioid, practic artera este situata in interstitiul dintre m hioglos si constrictorul mijlociu al faringelui, practic la
cativa mm deasupra cornului mare al hioidului care serveste si ca reper pt descoperirea arterei. Acest triunghi e
traversat superficial de n hipoglos.

Urmatoarea portiune e regiunea sublinguala unde vine in raport cu gl submaxilara si canalul sau de excretie (lui
WARTON), cu n lingual si cu n hipoglos.

In ultima portiune, artera se afla in grosimea limbii, pana la niv terminarii.

Ramurile colaterale sunt in nr de 3 mai importante:

-artera suprahioidiana – va vasculariza partea superioara a muschilor suprahioidieni, anastomozandu-se cu cea de

parte opusa

-artera dorsala a limbii- merge vertical pe m hioglos, ajungand pe partea laterala a bazei limbii, unde se ramifica
in muschii si mucoasa V-ului lingual

-artera sublinguala- destinata planseului gurii si gl sublinguale. Se desprinde in reg suprahioidiana dupa care
traverseaza reg sublinguala, fiind insotita pe traiectul sau de nervul lingual. Va da ramuri pt gl sublinguala, pt m
planseului bucal, pt m suprahioidieni, terminandu-se sub baza fraului limbii, prin 2 ramuri:

-superior sau maxilar-pt barbia osoasa

-inferior sau mentonier- pt partile moi ale reg mentoniere

Se va anastomoza cu cea de parte opusa, din aceasta anastomoza plecand artera fraului limbii.

(5) - este cel mai subtire ram colateral, merge catre peretele lateral al faringelui la niv caruia se ramifica,
vasculariand m constricor al faringelui si m prevertebrali.

Faringelui ii trimite 3 ramuri faringiene:

-superioara

-mijlocie

-inferior

si da urm ramuri colaterale:

-artera timpanica-care va patrunde in casa timpanului

-2 ramuri meningee

-1 ram prevertebral pt m prevertebrali

-1 ram ganglionar pt ggl cervical superior

-1 ram tubar pt trompa lui Eustachio

 (6) - se desprinde de pe partea posterioara a arterei carotide, de la origine mergand oblic superior de-a lungul
pantecelui posterior al m digastric, trece apoi intre apofiza mastoida si procesul transvers al Atlasului, mergand in
partea superioara a cefei, pana la niv protuberantei occipitale externe, unde se imparte in 2 ramuri:

-extern

-intern

ce se vor distribui regiunii parietale posterioare si reg occipitale.

Ca si ramuri colaterale va da :

-artera sternocleidomastoidiana superioara

-artera stilomastoidiana care va traversa gaura stilomastoidiana cu nervul facial si se va distribui casei timpanului

-artera meningee ce se distribuie durei mater din reg mastoidiana

(4) - ia nastere deasupra occipitalei, tot de pe fata post a carotidei externe, de la origine mergand oblic
superior, intra in loja gl parotide pe care o parcurge pana la niv vf mastoidei, unde devine superficiala, se plaseaza
in santul retro-auricular, si se termina prin 2 ramuri:

-un ram pt pavilionul urechii-ramul auricular

-un ram pt tegumentul din reg mastoidiana- ramul mastoidian

Da cateva ramuri colaterale musculare, glandulare, si uneori poate da artera stilomastoidiana.

RAMURILE TERMINALE ALE ARTEREI CAROTIDE EXTERNE:

ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA SI MAXILARA INTERNA care se desprind in reg parotidiana la niv condilului
mandibulei

TEMPORALA
Ramul lateral de bifurcatie, care de la origine urca vertical iesind din loja parotidiana, fiind insotita de nervul
auriculo-temporal, trecand anterior de TRABUS si incrucisand in unghi drept procesul zigomatic al temporalului,
ajungand cam la 2-3 cm deasupra arcadei zigomatice, se imparte in 2 ramuri terminale:

-un ram anterior – frontal – ce se va distribui pleoapei superioare, anastomozandu-se cu artera supraorbitara

-un ram posterior- parietal – ce se va distribui teg fruntii, m frontal si m auriculari

Datorita incrucisarii arcadei zigomatice, acestei artere i s-au descris 2 portiuni:

--inferioara subzigomatica unde este situata profund in reg parotidiana

--suprazigomatica in care artera este situata superficial, practic in reg temporala

Ca si ramuri colaterale da:

-artera transversa a fetei care ia nastere in loja parotidiana, traverseaza apoi m buccinator si maseter,
terminandu-se in partile moi ale obrazului

-artera zigomatico-maxilara- se va indrepta catre partea externa a pleoapelor si m orbicular al pleoapelor

-arterele temporale profunde posterioare- ramurile cele mai voluminoase ce perforeaza aponevroza m temporal,
urcand intr-o dedublare a acestei aponevroze si apoi plasandu-se intre m temporal si solzul temporalului,
vascularizeaza acest muchi si partile moi ale regiunii temporale

-3 artere auriculare- sup – va fi destinata m auricular anterior

 -mij – conchai si radacinii helixului

-inf – pt tragus si pt lobulul urechii

MAXILARA INTERNA
Al 2-lea ram terminal al arterei carotide externe. Ramul terminal median si profund al carotidei ext ce
se intinde din regiunea parotidiana pana in fundul fosei pterogimaxilare unde se termina ca artera
sfenopalatina.
De la origine traverseaza loga glandei parotide, iesind din ea si traversand apoi butoniera
retrocondiliana a lui Juvara, delimitata intre colul condilului mandibulei si marginea posterioara a
aponevrozei interpterigoidiene. In acest traiect al ei este insotita de nervul auriculo temporal. Se
indreapta apoi catre tuberozitatea maxilei, pe care este aplicata, fiind situata intre m temporal si
pterigoidianul lateral, descrie apoi o curba cu convexitatea anterior, indreptandu-se catre colul
condilului mandibulei.
In loja gl parotide vine in raport cu nervul facial, nervul auriculo temporal si artera carotida externa si
vena jugulara interna.
In fosa pterigomaxilara are raporturi cu nervul maxilar si cu ggl sfenopalatin al lui Meckel, situat pe
traiectul nervului maxilar.
Ramurile colaterale:
-ramurile ascendente:
==artera timpanica
==artera mica mengingee
==artera meningee mijlocie
==arterele temporale profunde anterioara si mijlocie
-ramurile descendente:
==alveolara inferioara
==maseterina superioara
==bucala
==palatina superioara
==arterele pterigoidiene
-ramurile colaterale anterioare:
==artera alveolara
==artera suborbitara
-ramuri colaterale posterioare:
==sfenoidala (vidiana)
==pterigopalatina
ARTERA TIMPANICA – traverseaza scizura lui Glasser si se distribuie casei timpanului.
ARTERA MENINGEE MICA – patrunde in craniu prin gaura ovala impreuna cu nervul mandibular si se
distribuie meningelui.
ARTERA MENINGEE MIJLOCIE – va patrunde in craniu prin gaura spinoasa
ARTERELE TEMPORALE PROFUNDE – vor vasculariza muschiul temporal
ARTERA ALVEOLARA INFERIOARA – se desprinde in apropierea colului condilului mandibulei,
intreptandu-se inferior impreuna cu nervul alveolar inferior, va patrunde in canalul dentar pe care il
parcurge pana la niv gaurii mentoniere, nivel la care iese din canal si se imparte in
-ramuri mentoniere pt partile moi ale barbiei
-ram incisiv care va merge catre radacinile dintilor
-ram canin, vascularizand totodata partile moi din vecinatatea simfizei mentoniere
Pe traiectul sau va da un ram – artera milohioidiana care va vasc m cu acelasi nume, va da ramuri
dentare pt restul dintilor arcadei inferioare, si ramuri pterogoidiene pt pterigoidianul medial.
ARTERA PALATINA SUPERIOARA – va merge in canalul palatin posterior impreuna cu nervul palatin
anterior, iar la niv boltii palatine se va distribui palatului dur si valului palatin.
ARTERA MASETERINA SUPERIOARA - va vasc m maseter mergand pe fata sa profunda
ARTERA BUCALA – se desprinde in apropierea arterei temporale superficiale si merge pe tuberozitatea
maxilei, apoi pe fata superficiala a buccinatorului pe care il vascularizeaza. Va vasc m buccinator, obrajii,
canalul lui Stenon, si mai vasc bula grasoasa a lui Bichat, la niv obrajilor, deasupra buccinatorului.
ARTERELE PTERIGOIDIENE – pot fi in nr de 3 pana la 6 ramuri care vor vasc m pterigoidian extern, dar
trimit ramuri si catre cel intern/median.
ARTERA ALVEOLARA – va merge printr-un canal din tuberozitatea maxilei, ajungand in sinusul maxilar
pe care il va vasculariza, dand totodata ramuri pt molarii si premolarii superiori.
ARTERA SUBORBITARA – ia nastere din fosa pterigomaxilara apoi se angajeaza prin fanta
sfenomaxilara, ajungand in canalul suborbitar pe care il traverseaza impreuna cu

se exteriorizeaza la niv gaurii infraorbitare, dand ramuri pt pleoapa inferioara, obraji, buza inferioara.
Din aceasta artera se desprinde un ram ce va merge prin canalul incisiv, distribuindu-se incisivilor si
caninilor superiori.
ARTERA VIDIANA – va merge prin canalul vidian si va vasc mucoasa faringiana din jurul trompei lui
Eustachio
ARTERA PTERIGOPALATINA – va merge prin canalul pterigopalatin si se va distr mucoasei boltii
faringelui.
 ARTERA SFENOPALATINA – ramul terminal al maxilarei interne. Artera maxilara luand aceasta
denumire dupa ce da cele 14 ramuri colaterale. Ea va merge catre gaura sfenopalatina prin care
patrunde in fosa nazala unde se imparte in doua ramuri:
-ram intern ce va merge pe septul nazal si va patrunde apoi in canalul palatin anterior ajungand la niv
boltii palatine
-un ram extern ce va merge pe peretele lateral al cav nazale (cornete si meaturi) dand ramuri pt sinusul
frontal, maxilar si celulele etmoidale anterioare, mijlocii si posterioare.

ARTERA CAROTIDA INTERNA

 Initial este ramul lateral de bifurcatie al carotidei comune, care este destinata partii anterosuperioare
a encefalului, globului ocular, si anexelor sale. De la niv originii se indreapta oblic superior si cam dupa 2
cm trece in partea mediala ocupand locul corespunzator denumirii sale, se indreapta spre peretele
lateral al faringelui, incrucisand carotida externa, la niv peretelui lateral al faringelui are o directie
verticala, indreptandu-se catre orif inferior al canalului carotidian prin care patrunde in craniu
parcurgandu-l pana la orif superior prin care intra in craniu si se angajeaza in sinusul cavernos.
La extr sa anterioara trece medial de procesul clinoid anterior, perforeaza dura mater si da la acest
nivel un ram colateral-cel mai voluminos-artera oftalmica, dupa care se termina prin 4 ramuri cu directie
diferita reprezentata de arterele:
-cerebrala anterioara
-cerebrala mijlocie
-comunicanta posterioara
-coroidiana anterioara
In cursul traiectului sau, carotida interna strabate 4 regiuni:
=carotidiana superioara- vine in rap cu artera carotida externa, vena jugulara interna posterolateral,
trunchiul venos piro-lingo-faringo-facial care o incruciseaza aproape de origine pt a se varsa in vena
jugulara interna. Tot aici vine in rap cu nervul hipoglos ce incruciseaza artera la niv pantecelui posterior
a, digastricului si participa la demilitarea triunghiului FARABEUF.
Este in raport cu nervul vag situat posterior arterei si simpaticul cervical.
=retrostiliana- situat lateral de faringe, este un spatiu format de faringe in partea mediala, de m
sternocleidomastoidian in partea laterala, aponevroza faringiana anterior, m prevertebrali in partea
posterioara. In acest spatiu artera este situata profund, acoperita de gl parotida si vine in rap cu nervii
glosofaringian, spinal, hipoglos, vena jugulara interna.
=canalul carotidian- vine in rap cu un plex venos carotidian=plex de vene ce leaga jugulara interna de
sinusul cavernos
=portiunea cavernoasa- vine in rap cu sinusul cavernos=vas venos care strange sangele de la craniu. Prin
intermediul lui vine in rap cu nervii 3,4, 6 si cu nervul oftalmic al trigemenului.
ARTERA OFTALMICA – principalul ram colateral, desprinsa la niv procesului clinoidian anterior, se
indreapta catre gaura optica prin care patrunde in orbita printre nervul optic si nervul oculomotor,
merge apoi pe peretele medial al orbitei, unde se imparte in 2 ramuri:
-ascendenta=frontala
-descendenta=nazala
Pe traiectul ei da o serie de ramuri colaterale, grupate in fct de nervul optic:
-ramuri ce iau nastere lateral de nervul optic, repr de artera lacrimala ce vasc glanda lacrimala si
pleoapa superioara
-ce iau nastere deasupra n optic, repr de artera centrala a retinei care va vasc retina, artera
supraorbitara si arterele ciliare lungi posterioare (va forma marele cerc arterial al irisului), arterele
ciliare scurte – vor vasc coroida si da o serie de ramuri musculare inferioare pt m globului ocular
(extrinseci)
-ce iau nastere medial de n optic, repr de artera etmoidala posterioara care va merge in etajul anterior
al endobazei unde va da ramuri nazale ce vor trece prin prif lamei ciuruite in fosele nazale, artera
etmoidala anterioara si ramurile palpebrale superioara si inferioara
Ramurile terminale iau nastere la niv scizurii lui Sylvius si participa la vasc encefalului.

VENELE CAPULUI SI GATULUI

Sangele venos de la cap si gat este varsat de fiecare parte in marile trunchiuri venoase de la baza
gatului prin 6 vene:
-vena jugulara interna
-vena jugulara externa
-vena jugulara anterioara
-vena jugulara posterioara
-vena vertebrala
-vena tiroidiana inferioara
VENA JUGULARA INTERNA – aduna sangele venos din cutia craniana, din reg orbitara, de la o parte a
fetei, din cea mai mare parte a reg anterioare a gatului.
Incepe la niv gaurii jugulare unde continua sinusul venos lateral, coboara apoi in partea anterolaterala
a gatului, avand raporturi cu artera carotida interna, cu artera carotida externa si in partea inf cu
carotida comuna, la niv gatului formand pachetul vasculo nervos impreuna cu nervul vag, acest
elemente fiind continute intr-o teaca fibroasa repr de teaca vasculara.
Pe masura de coboara spre baza gatului isi modifica calibru, prezentand 2 portiuni mai dilatate, una la
niv gaurii jugulare=golful venei jugulare si cealalta in partea inf, la terminare, de aspect fuziform
=sinusul venei jugulare.
Ca si raporturi, corespunde partii post a gaurii rupte/jugulare, fiind situata sub casa timpanului, apoi la
gat este situata lateral de artera carotida si vine in rap cu nervul vag, situat in unghiul diedru posterior
dintre cele doua vase.
Pe traiectul sau primeste o serie de afluenti:
-sinusul pietros inferior, cateva vene faringiene, sinusul pietro-occipital, o vena condiliana anterioara.
La niv gatului cel mai important afluent este trunchiul venos piro-lingo-faringo-facial, venele piroidiana
superioara, linguala, faciala si faringiana ascendenta.
Se anastomozeaza cu jugulara externa prin ramuri ce unesc venele frontale cu cele temporale si prin
ramuri ce unesc plexul alveolar cu plexul pterigoidian. Mai este o ramura comunicanta intraparotidiana
si prin vene emisare ce fac sa comunice sinusurile paranazale cu vena jugulara.

VENA JUGULARA EXTERNA – aduna sangele venos de la cea mai mare parte a peretilor cutiei craniene,
de la regiunile viscerale ale gatului si de la reg posterioare si laterale ale gatului.
Se form in reg parotidiana din venele temporala superficiala si maxilara interna.
La nivelul gatului condilului mandibulei. De la origine strabate in orgine reg parotidiana,
sternocleidomastoidiana si supraclaviculara, in reg parotidiana fiind situata lateral de artera carotida
externa si medial de nervul facial, strabate apoi fata superficiala a sternocleidomastoidianului, ajungand
in reg supraclaviculara unde are un traiect f scurt, traverseaza aponevrozele cervicale superficiala si
mijlocie, se curbeaza apoi ajungand sa se verse in vena subclaviculara.
Prezinta de-a lungul ei 2 valvule, una in port mijlocie si una in port inferioara, primind ca si afluenti in
cursul traiectului sau plexuri venoase de la reg superficiale de la vena jugulara anterioara.
VENA JUGULARA ANTERIOARA- in partea ant a gatului, de o parte si de alta a liniei mediane,
strabatand in ordine reg suprahioidiana si ajungand in vena jugulara externa sau in vena subclaviculara.
Ea se formeaza din mai multe vene submentale in reg suprahioidiana, dupa care coboara vertical sub
aponevroza cervicala superficiala si imediat sub osul hioid patrunde in grosimea acestei aponevroze,
mergand pana deasupra furculitei sternale.
Cele 2 vene jugulare anterioare se anastomozeaza intre ele la dif niveluri.
 VENA JUGULARA POSTERIOARA – se formeaza din plexul venos occipito-vertebral, merge apoi pe sub
m mare drept posterior al capului, pana la procesul spinos al axisului, unde se anastomozeaza cu cea de
parte opusa, mergand apoi oblic in jos si in afara, pana la procesul spinos al celei de-a 7-a vertebre
cervicale, dupa care se indreapta anterior, varsandu-se in trunchiul venos brahiocefalic.
La niv originii, comunica cu venele intracraniene prin niste vene occipitale, iar pe traiect prezinta
ramuri anastomotice cu vena jugulara interna si cu vena jugulara externa.
VENA TIROIDIANA INFERIOARA – sau mai multe. Ia nastere in partea inf a glandei tiroide, coboara
anterior traheei, se anastomozeaza intre ele, dupa care se unesc in 2 trunchiuri principale ce se deschid
in trunchiurile venoase brahiocefalice.
VENA VERTEBRALA – in toata lungimea canalului vertebral exista o serie de vene vertebrale/plexuri
venoase intrarahidiene, precum si plexuri extrarahidiene denumite in fct de procesele transverse ale
vertebrelor, anterioare si posterioare.
La niv gatului, plexul venos extrarahidian este f dezvoltat, in spatiul dintre occipital si atlas, si ea
denumirea de plex occipito-vertebral. Acest plex repr originea venelor vertebrale si a venelor jugulare
posterioare.
Ea este in general unica si primeste ca si afluenti vena condiliana posterioara precum si vene de la
muschii cefei, fiecare vene vertebrala coborand apoi prin gaura transversa a primelor 6 vertebre
cervicale lateral de artera vertebrala, dupa care dedesubtul procesului transvers a celei de-a 6 vertebre
cervicale trece inaintea ggl cervical inferior, si se varsa in trunchiul venos brahiocefalic respectiv.
Ea prezinta anastomoze cu sinusurile venoase craniene, cu vena occipitala si cu vena jugulara
posterioara.
 FARINGELE

Este un conduct ingust, aero digestiv, situat sub baza craniului si anterior coloanei vertebrale,
posterior de fosele nazale, posterior cav bucale. Se continua in partea inf cu laringele anterior si cu
esofagul posterior.
Scheleto-topic se intinde pana la niv a 6-a cervicale, permitand trecerea alternativa dar niciodata
simultana a alimentelor si a aerului.
Este denumit X-ul aero-digestiv – se incruciseaza calea aeriana cu calea succesiva.
Este un organ mobil, cu o lungime de 13-14 cm, care prezinta mobilitate fiziologica ridicandu-se in
timpul deglutitiei.
Prezinta o suprafata externa denumita EXOFARINGE si o supr interna ENDOFARINGE. Exofaringele
prezentand 2 portiuni:
-cefalica
-cervicala
Ca si conf externa are forma unei palnii cu baza superior, un varf orientat inferior, o fata posterioara, 2
fete laterale, insa ii lipseste peretele anterior.
Baza se insera pe baza craniului, la niv portiunii bazilare a occipitalului si pe fata inferioara a stancii
temporalului.
Varful este mai ingust decat baza si se continua cu esofagul.
Fata posterioara corespunde coloanei vertebrale cervicale si muschilor prevertebrali acoperiti de
fascia prevertebrala. La acest nivel intre faringe si fascia prevertebrala se delimiteaza spatiul
retrofaringian inchis superior prin aderenta fascriei la baza craniului, dar deschis inferior unde comunica
cu spatiul retroesofagian. In acest spatiu se afla tesut celular lax ce permite mobilitatea faringelui in
deglutitie si tot aici se afla nodulii limfatici retrofaringieni, ce se inflameaza in afectiunile faringiene sau
de vecinatate.
Fetele laterale in portiunea cefalica corespund spatiului maxilo-vertebro-faringian, delimitat medial de
peretele lateral al faringelui, lateral de ramura mandibulei cu m pterigoidian medial, posterior de
coloana vertebrala cervicala, acoperita de m prevertebrali, de mastoida, si de pantecele posterior al m
digastric.
Acest spatiu este impartit prin lama profunda a fasciei parotidiene in 2 subspatii:
-glandular- coresp glandei parotide si elementelor vasculo-nervoase ce o strabat
-subglandular- este divizat prin diafragma stiliana intr-o loga prestiliana si una retrostiliana.
Loja prestiliana se delimiteaza intre ramura mandibulei acoperita de m pterigoidian medial si faringe,
si contine cei 2 muschi pterigoidieni, nervul maxilar, si trunchiul arterei maxilare interne.
Loja retrostiliana situata inapoia diafragmei stiliene contine pachetul vasculo-nervos al gatului, si
nodulii cervicali profunzi.
Tot in acest spatiu se afla nervii glosofaringian, accesor, hipoglos, simpaticul cervical. Acest spatiu
comunica cu cav craniana prin gaura jugulara, orificiul interior al canalului carotidian si canalul
hipoglosului.
ENDOFARINGELE reprezinta portiunea interna ce cuprinde 3 etaje:
-nazofaringele/rinofaringele- ce comunica cu fosele nazale. Este spatiul cuprinsa intre baza craniului si
valul palatin
-bucofaringele/orofaringele- se intinde intre valul palatin si un plan transversal dus prin osul hioid
-laringofaringele- tine pana la marginea inf a cartilajului cricoid-laringe
Nazofaringele prezinta un perete posterior, un perete superior (bolta) si 2 pereti laterali.
Peretele posterior corespunde portiunii inf a procesului bazilar al occipitalului, arcului ant al atlasului
si portiunii sup a axisului.
Peretele superior este alc de portiunea bazilara a occipitalului si cortul sfenoidului si pe el se afla
amigdala faringiana a lui Lusca, anterior de care se afla asa numitul cort epitelial= formatiune
rudimentara cu aceeasi str ca si hipofiza.
Peretii laterali prezinta orificiul faringian ai trompei lui Eustachio prin care se face comunicarea cu
Posterior acesteia se afla o depresiune numita reces faringian sau foseta lui Rosen Muler ce
corespunde in profunzime pachetului vasculo-nervos al gatului, in jurul acestei fosete si a trompei lui
Eustachio se afla tesut limfoid organizat sub forma tonsilelor tubare. Acestea impreuna cu amigdala
faringiana, cu amigdala linguala si amigdala palatina formeaza inelul limfatic al lui Waldaier.
Peretele inferior in afara deglutiei lipsete, in deglutiei este alc de valul palatin care impiedica trecerea
alimentelor catre laringe.

Orofaringele reprezinta portiunea faringelui ce comunica cu cav bucala.

 Prezinta in partea anterioara comunicarea cu cav bucala reprezentata de istmul buco-faringian, limitat
de valul palatin si baza limbii. Posterior, corespunde axisului si celei de-a 3-a vertebre cervicale, iar pe
peretii laterali, se afla amigdalele sau tonsilele palatine delimitate intre cei doi pilieri ai valului palatin,
intre marginile epiglotei si peretele lateral al orofaringelui se form de fiecare parte cate o cuta a
mucoasei ce poarta denumirea de plica faringo-epiglotica.
Intre baza limbii si marginile lat ale epiglotei se descriu 2 santuri denumite RIGOLE ALIMENTARE
destinate pasajului alimentelor.
LARINGO FARINGELE este portiunea inf a faringelui ce se ingusteaza trepta, devenind in partea inf mai
stramt decat lumenul esofagului, aparand la exam micr ca o despicatura transversala = gura
esofagiana / stramtoarea esofagiana a lui KILLIAN. La acest nivel, m constrictor inf al faringelui
determina un fel de sfincter fiziologic = stramtoarea esofagian / str cricoidiana a esofagului incipient.
Peretele ant raspunde laringelui, nivel la care se afla epiglota si cartilajul cricoid, iar peretele post
coresp vertebrelor cervicale, 4-5-6.
Pe peretii laterali, se descriu sinusurile piriforme pt pasajul alimentelor lichide si semisolide.
DPDV structural, faringele prezinta urmatoarele tunici:
-tunica fibroasa, repr de aponevroza faringiana ce serveste drept schelet avand aceeasi forma si lungime
ca si faringele. Pe ea se vor insera m faringelui ce vor forma tunica musculara, la ext aponevrozei, iar pe
supr interna se va afla tunica mucoasa, cea de-a 4-a tunica situandu-se deasupra tunicii musculare este
repr de o tunica celuloasa denumita ADVENTICEA faringelui.
Aponevroza faringiana se insera superior la niv bazei craniului pe tuberculul faringian al procesului
zigomatic al occipitalului, pe fata inf a stancii temporalului de la baza pana la vf stancii si pe baza
proceselor pterigoidiene.
In partea inf aceasta aponevroza se ingusteaza si se subtiaza din ce in ce mai mult, continuandu-se cu
tunica submucoasa a esofagului.
Cele 2 margini ale aponevrozei se insera pe toata intinderea faringelui, pe formatiunile osoase
cartilaginoase si fibroase, de la baza craniului si pana la cartilajul cricoid, adica marginea post a aripii
interne a procesului pterigoid, pe lig pterigomaxilar, pe partea post a liniei milohioidiene, pe lig
stilohioidian, pe coarnele mici si mari ale osului hioid, pe marginea post a cartilajului tiroid si pe partea
post a cart cricoid, care fac parte din str laringelui.
Pe supr externa a aponevrozei faringiene se vor insera m constrictori ai faringelui, iar supr interna va
veni in raport cu mucoasa.
TUNICA MUSCULARA este repr de 5 perechi de muschi dintre care 3 au fibre cu orientare circulara si
formeaza m constrictori ai faringelui si 2 perechi cu fibre longitudinale care vor forma m extrinseci /
ridicatori ai faringelui.
Pe partea post m constrictori formeaza un rafeu median dar de intrepatrunderea fibrelor muschilor
omonimi.
Muschii constrictori sunt in nr de 3 – superior
- Mijlociu
- Inferior
 Ei se intrepatrund unul pe celalalt precum tiglele de pe casa / solzii de peste – se acopera unul pe
celalalt.
Constr superior – este cel mai profund fiind acoperit de constr mijlociu si de cel inferior.
Priviti in totalitate, ei se insera precum aponevroza faringiana, incepand de la baza craniului, pe
formatiunile osoase, fibroase si cartilaginoase de la baza craniului pana la cartilajul cricoid.
Constr superior se prinde pe marginea post a aripii interne a procesului pterigoid, pe lig pterigomaxilar
si pe partea posterioara a liniei milohioidiene. Prin cealata extremitate se incruciseaza pe linia mediana
cu cel de parte opusa, formand o chinga musculara, in concavitatea careia este cuprinsa aponevroza
faringiana.
Constr mijlociu se prinde prin vf sau pe coarnele mici si pe coarnele mari ale osului hioid, iar la niv
bazei lui , fibrele care il alcatuiesc se incruciseaza pe linia mediana cu cele de parte opusa, formand o a
doua chinga musculara.
Constr inferior are forma trapezoidala, prin baza mica se insera pe cartilajul tiroid si cricoid, iar prin
baza mare corespunde liniei mediane posterioare, unde fibrele musculare se incruciseaza cu cele de
parte opusa, formand cea de-a 3-a chinga musculara.
Cele 3 perechi de m constrictori captusind fata posterioara si fetele laterale ale aponevrozei
faringiene, formeaza acele chingi musculare care atunci cand se contracta micsoreaza diametrul antero-
posterior al faringelui, apropiind peretele posterior de cel anterior, si propulsand bolul alimentar din
faringe catre esofag.
M ridicatori sunt considerati m extrinseci, sunt in nr de 2:
-stilofaringianul
-palatofaringianul
+ faringostafilin
Datorita directiei longitudinale a fibrelor, atunci cand se contracta, ridica faringele (extr inferioara).
Mucoasa faringiana este de 2 tipuri:
-la niv foselor nazale este de tip respirator- epiteliu cilindric ciliat
-in restul faringelui fiind epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare, iar corionul este bogat in
formatiuni limfoide.
Vascularizatia faringelui
Provine in cea mai mare parte din ramura faringiana ascendenta, dar mai primeste ramuri mai mici si
din artera palatina ascendenta, din artera faciala si din artera sfenopalatina.
Venele se indreapta catre plexul superficial si profund ce dreneaza in venele faringiene si apoi in
jugulara interna, fie direct, fie prin trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial.
Portiunea inf a faringelui poate primi ramuri arteriale din arterele tiroidiene superioara si inferioara.
Limfaticele superioare si posterioare merg la nodulii retrofaringieni, limfaticele laterale merg la nodulii
cervicali profunzi, la fel si cele anterioare si inferioare.
INERVATIA
 Dependenta de nervii glosofaringiani si vag.

LARINGELE
Este un conduct median, situat in partea anterioara a gatului, corespunzator vertebrelor cervicale 4-
5-6, situat sub osul hioid si deasupra traheei cu care se continua.
Este situat anterior portiunii laringiene a faringelui, si posterior lobilor glandei tiroide si muschilor
subhioidieni.
Se intinde intre marginea superioara a cartilajului tiroid si marginea inf a cartilajului cricoid.
Privit in ansamblu, laringele are forma a 2 palnii, una superioara si una inferioara care se unesc in
portiunea mijlocie prin segmentele lor ingustate, avand o str complexa, adaptata celor 2 fct ale
laringelui: fonatie si fct resporatorie.
Structural, prezinta o serie de piese cartilaginoase ce formeaza scheletul, aceste cartilaje fiind unite
prin articulatii, ligamente si o membrana fibro-elastica.
Tot in str laringelui se mai afla o tunica musculara, o submucoasa cu vase si nervi.
Scheletul cartilaginos este alc din 11 piese dintre care 3 mediane si nepereche, reprezentate de
cartilajele epiglotic, cartilajul tiroid si cartilajul cricoid si 8 cartilaje sunt pereche: aritenoide, cuneiforme,
corniculate, sesamoide.
CARTILAJUL TIROID
Este constituit din 2 lame laterale unite anterior, avand forma unei carti deschise posterior, marginea
anterioara fiind proeminenta sub tegument la sexul masculin mai mult si purtand denumirea de MARUL
LUI ADAM. Pe marginea superioara a acestui cartilaj se prinde membrana tiro-hioidiana, marginile
posterioare prezentant 2 coarne- superioare si inferioare (posterior).
CARTILAJUL CRICOID
De forma unui inel cu pecete, cu pecetea situata posterior, si cu arcul orientat spre anterior, lateral se
articuleaza cu coarnele inferioare ale tiroidului, iar pe marginea superioara, tot in partea posterioara se
articuleaza cu cartilajele aritenoide.
Marginea inferioara da insertie ligamentului crico-epiglotic.
CARTILAJUL EPIGLOTIC
Este situat in partea posterioara, el formeaza de fapt scheletul epiglotei, avand o forma ovalara, ca o
frunza sau ca o racheta de tenis, varful este situat in portiunea superioara a intrandului tiroidian de care
este legat prin ligamentul tiro-epiglotic.
CARTILAJELE ARITENOIDE
Dispuse simetric de o parte si de alta a liniei mediane, pe marginea superioara a lamei cricoidului, cu
care delimiteaza aditusul laringian = intrandul laringelui.
CARTILAJELE CORNICULATE / ale lui Santorini
Sunt mai mici, situate pe vf cartilajelor aritenoide, determina proeminenta aditusului
laringian=tubercul corniculat.
CARTILAJELE CUNEIFORME
 Sunt mai mici, situate in grosimea repliurilor ariteno-epiglotice
CARTILAJELE SESAMOIDE – mici si inconstante, situate in partea anterioara a celor aritenoide, in
grosimea corzilor vocale de fapt.
MIJLOACELE DE UNIRE
Carilajele laringelui se art intre ele prin urmatoarele articulatii:
-crico-tiroidiana – art dintre cartilajul cricoid si coarnele inferioare ale tiroidului, intarite de lig crico-
tiroidian
-crico-aritenoidiana – intre marginea superioara a lamei cricoidului si baza cartilajelor aritenoide, este
intarita de lig crico-aritenoidian posterior
-ari-corniculate – intre vf cartilajelor aritenoide si cartilajele corniculate
Aceste articulatii sunt solidarizate prin ligamentele intrinseci:
-crico-corniculat
-ariteno-epiglotic
-tiro-epiglotic
-membrana elastica a laringelui ce curpinde ligamentele enumerate, fiind o lama fibroelastica intinsa
intre scheletul cartilaginos si mucoasa pe care o dubleaza pe toata intinderea sa.
Ligamentele extrinseci sunt repr de:
-membrana tiro-hioidiana ce uneste cartilajul tiroid cu osul hioid, cele 2 portiuni laterale = lig tiro-
hioidiene unesc coarnele sup ale tiroidului cu coarnele mari ale osului hioid.
-membrana crico-traheala
-lig hio-epiglotic
-ligg gloso-epiglotice
-ligg faringo-epiglotice
MUSCHII LARINGELUI
Sunt intrinseci si extrinseci. Intrinseci=au ambele capete inserate pe cartilajele laringelui si se grupeaza
in:
-muschi tensori ai corzilor vocale repr de m crico-tiroidian, m vocal-situat in plica vocala, el
reprezentand de fapt fasciculele inferioare ale m tiro-aritenoidian.
-muschii dilatatori ai glotei repr de m crico-aritenoidian posterior
-muschii constrictori ai glotei repr de m crico-aritenoidian lateral, tiro-aritenoidian, aritenoidian
transvers, aritenoidian oblic, si m ari-epiglotic.
Muschii extrinseci se insera cu un capat pe laringe si cu celalalt capat pe organele invecinate, sunt repr
de m constrictor inf al faringelui, ce va lega cartilajul cricoid si tiroid de faringe, precum si m longitudinal
superior al limbii si m palato-faringian – intra in const valului palatin.
+stilofaringianul, sternotiroidian, faringo-stafilin, tirohioidian
 Mucoasa laringelui trece superior peste aditusul laringian, continuandu-se cu mucoasa faringelui si
mucoasa linguala, la locul de continuare se formeaza plicile gloso-epiglotice, iar inferior se continua cu
mucoasa traheala.
Este const dintr-un epiteliu cilindric de tip ciliat, iar submocuasa e formata din t conj lax mai bogat pe
fetele laterale a plicilor aritenoide, unde sufera un proces de infiltrare seroasa cu producerea edemului
glotic.
EXOLARINGELE
Reprezinta conf exterioara a laringelui. Prezinta 2 fete antero-laterale si o fata posterioara. Fetele
antero-lat sunt alcatuite de membrana tiro-hioidiana, portiunea antero-lat a lamelor cartilajului tiroid,
de ligamentele crico-tiroidiene, de arcul cartilajului cricoid si de ligamentul/membrana crico-traheala.
Aceste fetee sunt in raport cu tegumentul, cu fascia cervicala superficiala, cu m platisma, cu lobii
glandei tiroide, cu m subhioidieni, cu venele jugulare anterioare.
Fata posterioara proemina in laringo-faringe, intre ea si fetele laterale ale faringelui se delimiteaza de
fiecare parte santul laringo-faringian vertical sau recesurile piriforme. In partea sup mucoasa este
ridicata de nervul laringeu superior, formand un pliu transversal sau plica laringelui.
Aceasta fata posterioara este formata de cartilajele corniculate, de cartilajele aritenoide, de lama
cartilajului cricoid si de lig crico-traheal.
Marginea ant e formata de marginea cart tiroid sub forma proeminentei laringelui, venind in raport cu
istmul gl tiroide si cu ligamentul crico-traheal.
Mariginile posterioare –dreapta si stanga – formate de marginile lamelor tiroidului si de coarnele
superioare si inferioare. Vin in raport cu pachetul vasculo-nervos al gatului.
ENDOLARINGELE reprezinta cavitatea laringelui tapetata de mucoasa. Prezinta la nivelul unirii
portiunilor ingustate ale celor 2 palnii, 4 repliuri ale mucoasei, 2 superioare reprezentate de plicile
vestibulare, 2 inferioare reprezentate de corzile vocale sau plicile vocale.
Intre plicile superioare si cele inferioare se delimiteaza orificiul glotic sau glota. Palnia superioara intre
plicile vestibulare si aditusul laringelui este vestibulul laringian, iar palnia inf intre glota si trahee este
cavitatea sau etajul infraglotic.
CAVITATEA e impartita in 3 etaje:
-supraglotic-deasupra plicilor vestibulare, corespunde vestibulului laringian
-glotic- cuprins intre plicile vestibulare si corzile vocale
-infraglotic- situat sub corzile vocale, pana la trahee
GLOTA reprezinta portiunea anatomica cu rol in respiratie si fonatie, deoarece la niv corzilor vocale se
produc sunetele.
In str corzilor vocale intra m vocal si lig vocal, formatiuni invelite intr-o tunica mucoasa mai albicioasa,
contrastand cu mucoasa roza sau rosietica a elementelor din jur.
Cele 2 corzi vocale delimiteaza impr cu fata mediala a cartilajelor aritenoide fanta glotica.
VASCULARIZATIA LARINGELUI
 Cea arteriala provine din arterele laringee superioare care sunt ramuri din tiroidiana superioara si
laringeele inf ramuri din tiroidiana inf.
VENELE laringelui sunt tributare trunchiului tiro-lingo-faringo-facial.
Vena laringiana inf putandu-se varsa si in vena tiroidiana inferioara.
Limfaticele din etajul supraglotic dreneaza in nodulii jugulari interni, cei din etajul glotic dreneaza la
nodulii laringieni, chiar si la nodulii traheali, iar cele din etajul subglotic dreneaza la nodulii traheali din
jurul nervului laringeu recurent = nodulii recurentiali.
Un semn pategnomonic pt procesele inflamatorii si tumorale din etajul glotic este inflamatia unui
nodul prelaringian, numit nodulul lui Angel.
INERVATIA
Somato-motorie din nervul laringeu superior si nervul laringeu inferior. Intre acesti 2 nervi existand un
ran comunicant care contine fibre senzitive pt laringe. Fibrele vegetative vaso-motorii provin din
simpaticul cervical de la nodulii superiori si mijlociu, iar cele parasimpatice din nervii laringei superiori si
inf, ramuri ale nervului vag.

TRAHEEA CERVICALA
= Segmentul cailor respiratorii superioare situata in partea inf a gatului si continuandu-se cu traheea
toracica. Acest segment denumit trahee cervicala se intinde de la marginea inf a cartilajului cricoid ceea
ce corespunde certebrei cervicale a6-a pana la un plan orizontal dus prin marginea sup a manubriului
sternal.
In partea superioara este unita cu laringele prin ligamentul crico-traheal. Are o directie oblica de sus
in jos si antero-post astfel ca pe masura ce coboarase departeaza de tegument => devine mai profunda.
Acest segment cervical are o L de 5-6 cm
Ca si raporturi, anterior se afla istmul tiroidian ce corespunde primele 2-3 inele traheale,tot ant vine
in rap cu arterele tiroidiene superioara si inf, mai jos cu venele tiroidiene inferioare, cu m sternotiroidian
si sternohioidian, cu aponevroza cervicala mijlocie, cu aponevroza cervicala superficiala, cu t subcutanat
si cu tegumentul.
Posterior cu esofagul cervical ce depaseste traheea spre stg si de care este unit prin tesut celular lax
cu fibre musculare si elastice.
Lateral vine in rap cu lobii gl tiroide, cu pachetul vasculo-nervos al gatului in partea sup (tot lateral),
cu nervii laringei recurenti. In partea stg trece in unghi diedru dintre esofag si trahee iar in partea
dreapta trece posterior de trahee.
STRUCTURA - dintr un schelet fibrocartilaginos format din inele cartilaginoase completate posterior
de membrana traheala in grosimea careia se afla muschiul traheal cu fibre transversale ce completeaza
posterior inelele cartilaginoase si fibre longitudinale in strat discontinuu.
Apoi submucoasa ce contine fibre elastice si mucoasa cu epiteliu cilindric pseudostratificat ciliat.
VASCULARIZATIA
Este data de arterele si venele tiroidiene inferioare.
Limfaticele dreneaza la nodulii prelaringieni si recurentiali.
INVERVATIA
Provine din nervul vag-parasimpatica, si din simpaticul cervical.

ESOFAGUL CERVICAL
Ocupa planul cel mai profund al regiunii subhioidiene, fiind situat posterior traheei si anterior regiunii
prevertebrale.
Limita superioara – in dreptul cartilajului cricoid, mai precis marginea lui inf, nivel la care prezinta o
ingustare denumita STRAMTOAREA CRICOTIROIDIANA.
Limita inferioara – reprezentata de marginea inf a manubriului sternal, corespunde de fapt
vertebrelor toracale 2 si 3.
Are o L de 5 cm. MEDIE
Ca raporturi avem:
-anterior- trahee. Pe care o depaseste spre stanga. In spatiul dintre ele se afla tesut celular lax cu fibre
elastice.
-lateral- cu lanturile simpatice cervicale, arterele tiroidiene inferioare si la distanta cu pachetul
vasculo-nervos al gatului.
Tot lateral se afla nervii recurentiari – ca la trahee. Cel stg- intre trahee si esofag. Cel drept pe fata
post a esofagului.
-posterior- aponevroza prevertebrala si m prevertebrali. Tot aici se afla un tesut celular lax ce
comunica superior cu spatiul retrofaringian, iar inferior cu tesutul celular din mediastin.
VASCULARIZATIA
Este data de ramuri ale arterei tiroidiene inferioare.
Cea venoasa in venele tiroidiene inferioare dreneaza.
Limfaticele dreneaza in nodulii cervicali profunzi.
INVERVATIA
Este data de ramuri din nervul vag – parasimpatica si de simpaticul cervical.
STRUCTURA
Cele 4 tunici:
-la ext ADVENTICEA formata din t conj ce se continua superior cu adventicea faringelui iar inferior cu t
conj al mediastinului
-tunica MUSCULARA formata din fibre longitudinale la ext si circulare la interior. In partea sup fibrele
longitudinale se insera pe cart cricoid, constituind tendonul crico-esofagian. In acest strat se afla pervul
nervos intrinsec AUERBACH. FIBRE STRIATE
-tunica SUBMUCOASA cu t conj dens cu vase sanguine, limfatice, glande esofagiene si al doilea plex
nervos intrinsec MEISSNER
-tunica MUCOASA formata din epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare
 GLANDA TIROIDA - glanda cu secretie interna situata in partea infrahioidiana a regiunii ant a
gatului, anterior conductului laringo-traheal pe care il imbratiseaza in concavitatea sa.
Are forma literei H, fiind constituita din 2 lobi laterali, uniti median prin istm=tot tesut glandular.
Lobii tiroidieni ajung in partea sup pana la marginea inf a cart tiroid.
Cantareste in medie 25-30 grame, avand o inaltime de 5-6cm, o latime de 3 cm si o grosime de 2 cm.
Istmul este o lama de tesut glandular turtita antero-posterior cu o latime de 1 cm si o inaltime de 5
mm. Anterior vine in rap cu aponevroza cervicala mijlocie, m subhioidieni, iar fata posterioara vine in
raport cu inelele traheala 2, 3 si 4. De pe marginea superioara se poate desprinde o prelungire conica (in
special in partea stg), denumita PIRAMIDA LUI LALUET. Marginea inf prezinta punctul de plecare al
venelor tiroidiene inferioare ce coboara printre cele 2 foite ale aponevrozei tiro-pericardice pt a se varsa
in tr venos brahiocefalic stg.
Lobii laterali ai gl tiroide au o forma de piramida triunghiulara, prezentand urmatoarele raporturi:
-anterolateral cu aponevroza cervicala mijlocie si m subhioidieni
-medial cu laringele si traheea, cu faringele si esofagul
-posteromedial se afla gl paratiroide in nr de 4 si pachetul vasculo-nervos al gatului
-posterior cu m constrinctori inf ai faringelui si m cricotiroidian, vasele tiroidiene superioare si nervul
laringeu superior
Baza lobilor tiroidieni este orientata inferior cam la 1-2 cm deasupra furculitei sternale, varful
orientat superior e in rap cu vasele tiroidiene superioare.
DPDV strucutral, gl prezinta la suprafata o capsula proprie ce adera intim de parenchimul tiroidian, la
exterior aflandu-se teaca peritiroidiana=o teaca fibroasa formata de foita profunda a aponevrozei
cervicale mijlocii, care inconjoara m subhioidieni in special sternotiroidieni. Intre teaca peritiroidiana si
capsula proprie aflandu-se o patura de t conj lax cu vase de sange.
VASCULARIZATIA
Ramurile terminale ale celor 2 artere tiroidiene, care se anastomozeaza formand arcadele supra si
subistmice.
Venele dreneaza in venele tiroidiene. Cele superioare se pot varsa fie in tr venos tiro-lingo-faringo-
facial, fie direct in vena jugulara interna.
Vasele limfatice superioare si laterale merg la nodulii jugulari interni, cele inferioare si laterale merg
la nodulii recurentiali, jugulari interni, fie la nodulii prelaringieni si prevertebrali.
INERVATIA
Este data de plexurile vegetative, simpatico-parasimpatice, ce vin pe traiectul arterelor tiroidiene –
superioara si inf.

PARATIROIDELE
-gl cu secretie interna, situate pe fata post a lobilor tiroidieni. Sunt in nr de 4, 2 sup si 2 inf.
Au o forma ovalara, fiind micute – 8-9mm si o greutate de 40 mg.
ARTERELE SUBCLAVICULARE – 2, cu origini diferite la dr si stg
Cea dreapta ia nastere din tr arterial brahiocefalic, iar cea stg din crosa aortei . Ele intinzandu-se pana
la mij claviculei unde se continua cu arterele axilare.
Datorita orig dif, si lungimea este diferita precum si raporturile:
Artera subcl stanga e mai lunga decat cea drepata cam cu 3 cm, urcand mai intai vertical in portiunea
intratoracica, dupa care se indreapta lateral la fel ca si cea dreapta, descriind o curba cu concavitatea
inferior, spre domul pleural.
In traiectul lor trec printre m scaleni anterior si mijlociu, de aceea descriem arterelor 3 portiuni:
-portiunea prescalenica
-interscalenica
-postscalenica
In prima portiune, rapoartele sunt diferite la dr si la stg:
-artera subcl dr vine in rap anterior cu nervul vag, cu ansa lui Vieussans, cu nervul frenic, cu vena subcl
dr si originea trunchiului venos brahiocefalic si „mai anterior” clavicula si m subhioidieni.
Posterior se afla n recurent si ligamentele sterno-pleural si costo-pleural ce delimiteaza foseta supra-
retro-pleurala in care se afla ggl cervical inferior.
Inferior vine in rap cu domul pleural, nervul recurent, ansa lui Vieussans si ansa frenicului.
-artera subcl stg in portiunea intratoracica vine in rap anterior cu artera carotida comuna stg si nervul
vag, posterior cu corpul primelor 2 vertebre toracale, medial traheea, esofagul, nervul recurent stg si
canalul toracic, iar lateral cu pleura si plamanul stg.
In restul portiunii prescalenice, are aceleasi raporturi ca si cea dreapta, exceptand faptul ca nervul
vag nu mai da recurentul pe sub artera subclaviculara ci pe sub crosa aortei.
In a doua portiune, arterele sublaviculare trec prin interstitiul dintre m scalen anterior si cel mijlociu,
fiind situate in santul de pe fata superioara a primei coaste, posterior tuberculului scalenului
anterior=DISFRANC.
Trunchiurile plexului brahial separa artera de scalenul mijlociu, situat posterior arterei.
In a treia portiune, arterele stau pe m dintat anterior, fiind acoperite de m subclavicular si avand
raporturi cu plexul brahial situat posterior arterei.
Ca si ramuri colaterale sunt urmatoarele:
-ARTERA VERTEBRALA
-ARTERA MAMARA INTERNA / TORACICA INTERNA
-TRUNCHIUL INTERCOSTALELOR SUPERIOARE
-ARTERA CERVICALA PROFUNDA
-ARTERA CERVICALA ASCENDENTA
-CERVICALA TRANSVERSA
 -TIROIDIANA INFERIOARA
-RAMURILE SCAPULARE SUPERIOARA SI POSTERIOARA
Toate ramurile colaterale iau nastere in portiunea prescalenica, cu exceptia scapularei posterioare, ce
se desprinde in portiunea postcalenica.
ARTERA VERTEBRALA – de la niv originii urca in spatiul dintre scalen si m prevertebrali, anterior ggl
cervical simpatic inferior si anterior tuberculului anterior al procesului transvers al celei de a 7-a
vertebre cervicale, posterior venei vertebrale si arterei carotide comune. Patrunde apoi impreuna cu
nervul vertebral in gaurile transverse ale primelor 6 vertebre cervicale, trecand intre muschii
intertransversari anteriori si posteriori.
Traverseaza apoi lig occipito-atloidian posterior si patrunde in craniu prin gaura occipitala, dupa care
inconjoara fetele laterale ale bulbului rahidian, unindu-se pe linia mediana la niv santului bulbo-
protuberantial formand tr arterial bazilar.
Din ea se desprind ramuri colaterale destinate maduvei spinarii si ramuri musculare pt muschii vecini,
intracranian desprinzandu-se urmatoarele ramuri:
-artera meningee posterioara pt fosa cerebeloasa
-arterele spinale anterioara si post destinate bulbului rahidian precum si maduvei cervicale
-arterele cerebeloase anterioara si post
TRUNCHIUL ARTERELOR INTERCOSTALE ANTERIOARE – de la niv originii coboara anterior colului
primelor 3 coaste, dand la fiecare din cele 3 spatii intercostale cate 1 ram intercostal si 1 ram dorso-
spinal.
ARTERA CERVICALA PROFUNDA – de la origine se indreapta posterior, trecand intre colul primei
coaste si procesul transvers al celei de a 7-a vertebre cervicale, dupa care, indreptandu-se superior,
trece intre transversarul spinos si m mare complex pe care ii vascularizeaza.
ARTERA TIROIDIANA INFERIOARA – de la orig urca vertical pana la 1 cm inferior de tuberculul
anterior al celei de a6-a vertebre cervicale, trecand intre carotida comuna (situata anterior ei) si artera
vertebrala (situata posterior ei), dupa care isi schimba directia, devenind vertical ascendenta, ajungand
la baza lobului tiroidian, unde se imparte in ramurile terminale.
In aceasta ultima portiune, artera merge pe laturile traheei si esofagului, incrucisand nervul recurent.
COLATERALELE TIROIDIENEI INFERIOARE sunt ramuri traheale, esofagiene si artera laringee
inferioara.
Ramurile terminale sunt in nr de 3 care se desprind la baza lobului tiroidian, reprezentate de ramurile
inferioara, posterioara si profunda, ce se vor anastomoza cu ramuri similare din tiroidiana superioara.
ARTERA CERVICALA ASCENDENTA – de la origine urca vertical pe fata ant a scalenului anterior, pana
la niv celei de a doua vertebre cervicale, unde se termina dand ramuri spinale ce patrund in canalul
vertebral.
ARTERA CERVICALA TRANSVERSA – trece anterior m scaleni, orientandu-se transversal catre m
trapez, pe care il vascularizeaza.
ARTERELE SCAPULARE SUPERIOARA SI POSTERIOARA – se vor indrepta catre omoplat, unde se vor
anastomoza cu artera scapulara inferioara pt a forma cercul arterial periscapular.
 MAMARA INTERNA – ia nastere in portiunea prescalenica sub artera tiroidiana inferioara, dupa care
coboara vertical in torace pana in apropierea diafragmului.