MĂDUVA SPINĂRII

- Este segmentul din SNC cuprins in canalul rahidian.

- Limita sup.corespunde unui plan orizontal dus prin marginea sup.a arcului
post.al atlasului şi mijlocul celui ant. Limita inf.este reprezentată de
vertebra a doua lombară.

- Prezintă următoarele segmente:

a)un segment cervical, lung de 3 cm, corespunzător primelor trei vertebre

cervicale.

b)un segment cervico-toracal, lung de 10 cm, corespunzător C4-D1.

c)un segment toracal, lung de 20 cm, cuprins intre a doua si a zecea vertebra
toracală.

d)un segment lombar, lung de 10 cm, cuprins intre D10-L1.

e) conul medular, care incheie maduva si care corespunde vertebrei L2.

- Din vârful conului se desprinde o prelungire filiformă, de natură nevroglică

şi conjunctivă, numită filum terminale. Are o lungime de 20 cm,
străbătând în continuare canalul rahidian şi apoi cel sacrat, pentru a se
insera pe prima vertebră coccigiană.

- Din cauza aceleiaşi creşteri inegale a coloanei şi a măduvii şi rădăcinile

nervilor spinali au o direcţie oblică în jos, în drumul lor spre găurile de
conjugare. Această oblicitate este cu atât mai pronunţată cu cât rădăcinile
sunt la un nivel mai jos, încât ultimii nervi spinali, cei sacro-coccigieni,
înfăşoară filum terminale, formând coada de cal.

Conformaţia exterioară

- Fiind uşor turtită ant-post, deosebim măduvii patru feţe:

a) Faţa ventrală, este cuprinsă între două şanţuri colaterale ventrale drept şi
stâng. Aceste şanţuri sunt ireale, fiind doar marcate de ieşirea rădăcinilor
ventrale motorii ale nervilor spinali.

- Pe mijlocul faţei ventrale se află şanţul median ventral, care este profund
şi larg de cca.2 mm. Împreună cu şanţurile colaterale, delimitează pe
suprafaţa măduvii cordoanele ventrale.

b) Faţa dorsală este şi ea delimitată de de două şanţuri colaterale dorsale,

prin care pătrund în măduvă rădăcinile dorsale, senzitive ale nervilor
spinali

c) Pe mijlocul feţei dorsale se află un şanţ îngust, şanţul median dorsal, din
fundul căruia pătrunde în măduvă septul median dorsal, de natură glială.
 d) Şanţul median împreună cu cele colaterale delimitează cordoanele
dorsale. În regiunea cervicală fiecare cordon dorsal este subdivizat de un
şanţ paramedian, într-un tract a lui Goll, intern şi a lui Burdach, aşezat
extern.

c) Feţele laterale sunt delimitate de fiecare parte de şanţuri colaterale ventrale şi

dorsale şi corespund suprafeţelor exterioare ale cordoanelor laterale ale măduvii.

Raporturile măduvii

- Învelită în meningele spinal, măduva are raporturi, prin intermediul

acesteia şi a spaţiului peridural, cu pereţii osoşi ai canalului rahidian:

- ant.ei se află corpurile vertebrale, despărţite prin diascurile

intervertebrale, precum şi ligamentul vertebral comunu post.

- lat.se găsesc pedicolii vertebrali care delimitează între ei găurile de

conjugare, prin care se angajează trunchiurile nervilor spinali.

- post.se găseşte peretele chirurgical al canalului rahidian, format de lamele

vertebrale unite prin ligamentele galbene, precum şi baza de implantare a
apofizelor spinoase.

TRUNCHIUL CEREBRAL

• Din punct de vedere anatomic şi fiziologic, encefalul se împarte în:

- Trunchi cerebral

- Cerebel

- Creierul mare

Trunchiul cerebral este alc.de jos în sus din următoarele segmente:

- bulbul rahidian

- puntea lui Varolio(protuberanţa inelară)

- pedunculii cerebrali cu lama tectală sau tuberculii quadrigemeni.

- Din punct de vedere funcţional, trunchiul cerebral realizează legătura

dintre diferite componente ale SNC, astfel, prin el trec căile motricităţii,
căile sensibilităţii, o parte din căile senzoriale, precum şi căile
cerebeloase.

- Trunchiul cerebral prelungeşte măduva de la nivelul unui plan ce trece

prin mijlocul arcului ant.ala atlasului şi pe margine asup.a arcului post.şi
se întinde cranial până la diencefal.

- Este sitaut sub cortul cerebelului, în fosa cerebeloasă(fosa post), având

îndărătul său cerebelul, de care este separat prin ventriculul IV cerebral.
 - Pedunculii cerebrali trec din fosa post.în loja cerebrală prin orificiul lui
Pacchioni(foramen ovale).

Rapoartele ant ale trunchiului cerebral

- bulbul vine în raport cu gaura occipitală şi dedesubtul acesteia cu spaţiul

dintre ea şi inelul ant.al atlasului, cu vârful apofizei odontoide, îndărătul
căruia se găseţte ligamentul transvers.

Spaţiul dintre gaura occipitală şi inelul ant.al atlasului este închis de ligamentul
occipito-atloidian ant.şi odonto-occipital.

Înaintea acestor ligamente este situat ligamentul vertebral comun ant.

- Puntea vine în raport cu şanţul bazilar al occipitalului, iar pedunculii

cerebrali cu marginea sup.a lamei patrulatere a sfenoidului.

- Post.,primul segment al trunchiului cerebral, bulbul rahidian, până a intra

în craniu, vine în raport prin intermediul meningelui cu membrana
occipito-atloidiană post.şi îndărătul acesteia, cu părţile moi ale regiunii
nucale.

Spaţiul sub-arahnoidian, la acest nivel, formează o dialtaţie numită cisterna

magna, determinată de arahnoidă care, după ce a învelit emisferele cerebeloase,
trece direct pe faţa post.a bulbului

• Trunchiului cerebral îi putem descrie o faţă ant.,una post.şi două laterale.

1) Faţa ant.prezintă trei etaje ce corespund celor trei segmente ale trunchiului
cerebral: bulbar, pontin şi mezencefalic.

A) Etajul bulbar

- Are o formă triunghiulară, cu baza în sus şi cu o înălţime de 3 cm.

Este separat inferior de măduvă print-un plan convenţional ce trece prin partea
inf.a unei încrucişări de fibre ce se găsesc pe linia mediană şi în partea
inf.numită decusaţia piramidelor. Acest plan corespunde scheletotopic mijlocului
arcului ant.al atlasului sau mijlocul apofizei odontoide

- Sup.este separat de etajul pontin prin şanţul bulbo-protuberanţial, care

prezintă pe linia mediană gropiţa oarbă a lui Vicq D”Azyr(foramen
caecum).

- La nivelul şanţului bulbo-protuberanţial se găseşte originea aparentă a

n.oculo-motor ext.

- Pe linia mediană se găseşte şanţul median ant, care sup.se termină la

nivelul găurii oarbe, iar inf.prezintă decusaţia piramidelor.

- De o parte şi de alta a şanţului median proemină două reliefuri

longitudinale, mărginite lat de şanţurile colaterale ventrale bulbare(pre-
 olivare) numite piramidele bulbare ventrale. Prin profunzimea acestora
trec cîile piramidale cortico-spinale.

- La nivelul şanţului colateral ventral se găseşte origine aparentă a

n.hipoglos, care îşi face apariţia prin 10-15 fascicole.

B)Etajul pontin

- Limitat de cele două şanţuri supra- şi sub-pontine, are o înălţime de 2,5

cm şi o lărgime de 3,5 cm, fiind mai larg inf.decât sup.

- Median prezintă un şanţ larg de cca 2 mm, puţin adânc numit şanţul
bazilar, prin care trece trunchiul a.bazilare. De fiecare parte a acestui şanţ
se găseşte câte o proeminenţă numită piramidele pontine, ce sunt în
continuarea celor bulbare.

- Lateral faţă de piramidele pontine se găseşte originea aparentă a

n.trigemen, care delimitează faţa ventrală de faţa lat.

C)Etajul mezencefalic

- Este format de feţele ventrale ale celor doi pedunculi cerebrali, care se
depărtează în sus înafară pentru a se îndrepta spre cele două emisfere
cerebrale. Ei delimitează un spaţiu triunghiular numit inter-
peduncular(gl.interpeduncular)

- Spaţiul perforat post.este delimitat ant.de corpii mamilari ce fac parte din
hipotalamus, iar pe părţile lat.de feţele int.ale celor doi pedunculi
cerebrali, ce prezintă câte un şanţ longitudinal prin care ies fibrele n.III.

- 2)Faţa post.a trunchiului cerebral prezintă de asemenea trei etaje: bulbar,

pontin şi mezencefalic, a căror limite nu mai sunt atât de bine marcate
prin şanţuri ca la nivelul feţei ant.

- A)Etajul bulbar, cuprinde o parte inf., extra-ventriculară şi una sup.,intra-

ventriculară.

- a)porţiunea extra-ventriculară continuă faţa post a măduvii şi prezintă pe

linia mediană un şanţ median dorsal bulbar, în continuarea celui medular.

- - De o parte şi de alta se găsesc cordoanele post.delimitate lat.de şanţurile

colaterale dorsale bulbare, la nivelul cărora se găseşte originea aaprentă a
n.IX,X şi XI.

- Cordoanele post.sunt împărţite la rândul lor prin şanţul intermediar dorsal

bulbar în tractul lui Goll, situat int.şi tractul lui lui Burdach situat ext.

- Tractul lui Goll prezintă în partea sup.o proeminenţă determinată de

nucleul lui Goll, numită clava.

b)porţiunea intra-ventriculară
 - Este complet diferită de cea extra-ventriculară, deoarece cele două
cordoane post.se depărteză unul de altul, în sus şi înafară şi între ei
rămâne membrana tactoria.

Totodată, tracturile cordoanelor post.îşi schimbă atât structura cât şi denimirea.

Astfel, tractul lui Goll ia numele de piramida bulbară dorsală sau corpul juxta-
restiform, iar tractul Burdach, de corpul restiform

- Aceste două formaţiuni, în unghiul lateral al planşeului ventriculului IV

cerebral se unesc şi formează pedunculul cerebelos inf, care leagă bulbul
de cerebel.

- Membrana tectoria, pe părţile lat., spre corpii restiformi, prezintă câte o

îngroşare ce poartă numele de lingula.

- Pe faţa post., membrana tectoria este acoperită de pia mater, numită şi

pânza coroidiană inf.sau pânza coroidiană a ventricolului IV.

- Membrana tectoria, dublată post.de vălul coroidian formează segmentul

inf.al plafonului ventriculului IV cerebral.

- Inf.prezintă pe linia mediană, un orificiul al lui Magendie, prin care

cavitatea ventriculului IV comunică cu spaţiul subarahnoidian.

B)Etajul pontin

- corespunde segmentului sup.al plafonului ventriculului IV, fiind încadrat de

de cei doi peduncului cerebeloşi sup iar între ei găsindu-se valvula lui
Vieussens.

C)Etajul mezencefalic

- Este reprezentat de lama tecală sau tuberculii quadrigemeni ant.(sup.) şi

post.(inf.).

- Tuberculii quadrigemeni ant.(sup.) se prelungesc spre înafară, prin braţele

conjunctivale ant. sau sup., până la corpii geniculaţi ext., iar cei post.(inf.),
prin braţele conjunctivale post.sau inf.,la corpii geniculaţi int.

- Între tuberculii quadrigemeni se găseşte un şanţ cruciform a cărui

porţiune sup., dintre cei doi tuberculi ant.,se numeşte patul epifizei, iar
inf.,se continuă pe faţa post.a valvulei lui Vieussens cu o prelungire
numită frâul valvulei lui Vieussens, de o parte şi de alta a căruia îşi are
originea n.IV.

3)Faţa lat.

- i se descriu de asemenea trei etaje: bulbar, pontin şi mezencefalic.

A)Etajul bulbar

- Este delimitat de cele două şanţuri colaterale, ventarl şi dorsal.

 - Cea mai mare parte a jumătăţii sup.a feţei lat.este ocupată de o
formaţiune ovalară, situată imediat înapoia şanţului colateral ventral,
numită oliva bulbară şi în profunzimea căreia se găseşte nucleul olivar.

- Deasupra olivei bulbare, se observă o depresiune ce corespunde şanţului

bulbo-protuberaţial, numită foseta supra-olivară, unde îşi au origine
aaparentă n.VII şi intermediarul lui Wrisberg.

Post.de foseta supra-olivară se găseşte gropiţa lat a bulbului care prezintă

originea aparentă a n.acustico-vestibular.

- În partea inf.a feţei lat.proemină nucleul senzitiv al n.V sub numele de

tuberculul cenuşiu al lui Ronaldo.

- Feţele lat.ale bulbului vin în raport cu amigdalele cerebeloase.

B)Faţa lat.a etajului pontin

- Se continuă cu pedunculul cerebelos mijlociu, care leagă puntea de cerebel

C)Etajul mezencefalic

- La acest nivel, faţa lat.a pedunculului cerebral prezintă un şanţ

longitudinal numit şanţul lat.al istmului. Acest şanţ împarte faţa lat.în două
regiuni, una sup.(dorsală) şi una inf.(ventrală).

- Regiunea supremă corespunde calotei şi are o formă triunghiulară,

triunghiul lui Reil. La nivelul ei se exteriorizează lemiscul lat.

- Regiunea inf.corespunde piciorului pedunculului cerebral.

- Faţa lat.a pedunculului cerebral este înconjurată de n.IV care vine din plan
dorsal spre plan ventral.